1.Prezint trsturile prozei romantice, prin referire la o oper literar studiat

Romantismul apare ca o reacie la clasicism la sfritul secolului al XVIII-lea in Anglia i in Germania. In secolul al XIX-lea se manifest in Frana, dup care se extinde in aproape toate rile lumii.

Adepii acestui curent introduc noi categorii estetice ca urtul, grotescul, macabrul i fantasticul. De asemenea, se manifest aspiraia spre originalitate, mai ales prin libertatea formelor, se fac inovaii prozodice, apar noi specii literare cum sunt drama romantic, meditaia, poemul filozofic, nuvela istoric etc.

In operele romantice primeaz subiectivismul, pasiunea, fantezia. Se folosete antiteza in structura poeziei i in conceperea personajelor.

Eroul romantic are caliti excepionale i evolueaz in situaii deosebite. El ncearc s evadeze din prezentul care il frustreaz i din realul care il apas. Aspir spre zonele inaccesibile, aflate dincolo de limitele experienei comune. De regul, personajul romantic este solitar, reprezentndu-l pe omul de geniu, aa cum este personajul eminescian Dionis; tot romantic este i personajul istoric Alexandru Lpuneanul, un om de o rar cruzime care evolueaz in situaii-limit cum este uciderea la porunca sa a nu mai puin de 47 de boieri i cldirea unei piramide din capetele acestora in chiar sala in care au fost invitai la osp.Nuvela fantastic Srmanul Dionis este o lucrare romantic in proz. Aparine genului epic deoarece modul predominant de expunere este naraiunea, are personaje (Dionis-Dan, Ruben, Riven etc), iar aciunea poate fi mprit pe momente ale subiectului.

Fantasticul nuvelei reiese din cltoria in timp i spaiu a personajului Dionis-Dan, ideea reincarnrii, din mpletirea ideilor filosofice cu elemente ireale.

Fiind o oper romantic, Srmanul Dionis are drept protagonist un personaj care refuz realitatea, evadeaz din timpul su i aspir spre cunoatere.

Dintre motivele romantice pot fi amintite spaiul selenar, motivul umbrei, reincarnarea, al visului.

Mihai Eminescu mbogete proza romneasc nu doar in direcie fantastic, ci i prin abordarea de aspecte social-istorice (Geniul pustiu) sau erotice (La aniversar, Cezara).

2.Prezint trsturile prozei realiste, prin referire la o oper literar studiat

Realismul este o concepie artistic, literar potrivit creia realul nu trebuie idealizat, ci , dimpotriv, s fie nfiat obiectiv, inndu-se seama de veridicitate, cauzalitate, tipicitate etc.

Realismul a aprut in Frana la mijlocul secolului al XIX- lea, ca reacie mpotriva romantismului. Urmrete zugrvirea ct mai exact a realitii. Genul literar specific este cel epic, prefernd ca specii literare nuvela si romanul.

Realitii abordeaz teme ca satul i ranul, rzboiul, trecutul istoric, ascensiunea arivistului. Sunt prezentate conflicte sociale (cum este cel de clas din Jocul ielelor de Camil Petrescu) i naionale (Pdurea spnzurailor de L. Rebreanu).

Scriitorii realiti au stil obiectiv i prezint caractere tipice in mprejurri tipice (eroul reprezint o categorie social, iar mprejurarea traduce un fapt de via). Dei personajul tipic reprezint o categorie, acesta are individualitate. Astfel, dei Ion din romanul cu acelai nume de L. Rebreanu reprezint pe flcul srac dornic de pmnt, faptele i destinul lui il individualizeaz.

Autorul are o atitudinea critic fata de realitatea social; o asemenea atitudine mbrac forma ironiei la Caragiale, a umorului la Creanga sau a analizei lucide la Camil Petrescu.

Veridicitatea este o trstur de baz in opera realist.

Sunt utilizate procedee specifice cum sunt tipizarea (Tipatescu, Pristanda), analiza psihologic, tehnica detaliului, colajul (introducerea in text de scrisori, documente, articole de presa).

Realismul este reprezentat in literatura romn de scriitori ca Nicolae Filimon, Ion Creanga, I.L. Caragiale, I. Slavici, L. Rebreanu, C. Petrescu, M. Preda etc.Tema abordat in romanul Moromeii este satul i ranul. Marin Preda prezint viaa din satul romnesc din cmpia Dunrii, aflat la rscrucea istoriei.

Personajul central, Ilie Moromete, ntruchipeaz cu obiectivitate o tipologie, i anume capul de familie tradiionalist.

Veridicitatea romanului este probat de prezentarea realist i detaliat a consecinelor pe care le-a avut instaurarea comunismului in lumea rural. De asemenea, Marin Preda se inspir din fapte petrecute in propria familie.

Ilie Moromete este conectat participativ la fenomenul politic i social al comunitii. Ca personaj reflector, el trece prin filtrul gndirii fenomenele politico-economice care se manifest in comunitatea din care face parte.

Membru activ la viaa comunitii, el citete in fiecare duminic presa mpreun cu ali steni. Prezentnd acest aspect, autorul folosete o alt tehnic realist, i anume colajul: romanul conine extrase din presa vremii.

3Prezint trsturile prozei fantastice, prin referire la o oper literar studiat

Termenul de fantastic provine din latinescul phantasticus privitor la imaginaie. In prezent termenul include i noiunea de fabulos.

Proza fantastic are o dimensiune popular i o alta cult. Proza popular (povetile, basmele etc.) a reprezentat pentru muli autori o important surs de inspiraie in realizarea de basme (Povestea lui Harap-Alb de I. Creang, Limir-Imprat de I. Slavici), povestiri (Lostria, Pescarul Amin de V. Voiculescu), romane mitice (Baltagul de M. Sadoveanu, Nunt in cer de M Eliade) etc. In Baltagul este valorificat mitul transhumanei, iar Lostria amintete de flcul pedepsit pentru c a vzut ielele dansnd.

Proza fantastic presupune existena a dou planuri: real i ireal, care se ntreptrund. Pentru elementele supranaturale, dei naratorul ncearc s dea explicaii, acestea sunt adesea neconvingtoare. In ceea ce privete finalul, acesta este ambiguu.

O capodoper a literaturii fantastice romneti este La ignci. Nuvela valorific mitul iniiatic, al cltoriei: intr-o dup-amiaz de var un profesor de pian se ndreapt spre cas, venind de la o meditaie, de pe strada Preoteselor. Numele strzii face aluzie la vestalele care ntreineau focul in templul zeiei Vesta. Popasul pe care Gavrilescu l face pe aceast strad poate echivala cu o purificare in vederea unei cltorii iniiatice.

In drumul su, profesorul este atras irezistibil de grdina rcoroas a unor ignci despre care bucuretenii vorbeau in chip misterios. Intrnd in casa respectiv, personajul prsete timpul real. El intr intr-un joc neneles, dar prin care i se ofer ansa de a rmne in spaiul sacru al Absolutului i de a se rentlni cu singura femeie pe care o iubise cu adevrat.

Fantasticul nuvelei este construit pe o serie de semnificaii. Cifra trei are valoare mistic i se regsete in mitologia romneasc: personajele din basme trebuie s treac trei probe. Gavrilescu are de identificat etnia a trei fete care pot fi o ntruchipare a ielelor care iau minile muritorilor.

In timp ce proza fantastic popular face referire la o lume patriarhal, speciile moderne ale acestui gen se mbogesc cu valene psihologice i filosofice. Existena casei La ignci sugereaz manifestarea sacrului in profan i amintete despre posibilitatea eliberrii spiritului de balastul cotidian. -

Proz fantastic modern, La ignci mbin miraculosul cu straniul, avertiznd asupra eurii omului in cotidianul mrunt. Autorul abordeaz o tem existenial: moartea ca mijloc de rscumprare a uitrii Absolutului, dar i metafor a redescoperirii acestuia.

4.Ilustreaz conceptul operaional de basm cult, prin referire la o oper literar studiat

Specie a genului epic cult sau popular in proz (arareori in versuri), de larg rspndire, in care se nareaz ntmplri fantastice ale unor personaje imaginare pozitive (fei-frumoi, zne, animale nzdrvane etc.) aflate in lupt cu fore nefaste ale naturii sau ale societii, simbolizate prin balauri, zmei, vrjitoare etc., pe care ajung s le biruiasc in cele din urm.

Basmele pot fi animaliere (Capra cu trei iezi, de I. Creang), nuvelistice (Abu-Hassan de I.L.Caragiale), fantastice (Povestea lui Harap-Alb de I. Creang) etc.

Basmul popular este o creaie anonim; drept urmare textul are mai multe variante i se transmite doar pe cale oral. Basmul cult are un autor cunoscut, deci textul, in form scris, nu se schimb, ca in cazul Povetii lui Harap-Alb. Aceasta a fost tradus ad literam in nu mai puin de 26 de limbi.

In basmul popular accentul cade asupra aciunii. Spre deosebire de acesta, in Povestea lui Harap-Alb personajele ocup locul central i sunt bine individualizate. De exemplu, Geril avea nite urechi clpuge i nite buzoaie groase. Individualizarea personajelor atrage dup sine o alt trstur a basmului cult i anume umanizarea i autohtonizarea fantasticului. Astfel, fata mpratului Ro, dei are puteri miraculoase, este o zgtie, la fel ca Smrndia popii. La rndul su, Flmnzil pare un mncu din Humuleti. Individualizarea actanilor nu este ins o virtute a creaiilor fantastice populare: despre personajele din Prslea cel Voinic nu se tie cum arat.

In timp ce proza popular fantastic are puine replici, Creang topete povestirea in dialog.. De asemenea, arta scriitorului ptrunde in psihologia personajelor. : despre fiul craiului, Creang arat c este naiv, afirmnd c boboc in felul su la trebi de aieste, se potrivete Spnului.

Basmul cult Povestea lui Harap-Alb se deosebete de produciile populare i prin comic. Fie c este vorba de comicul de situaie (calul o pclete pe turturica fetei de mprat) sau de nume (Ochil, frate cu Orbil, vr primare cu Chioril), savoarea i verva limbajului, nota de veselie permanent, optimismul primeaz.

Dincolo de nota umoristic-ironic a acestui basm cult, Ion Creang ne prezint gndirea, aspiraiile, eforturile i sacrificiile pe care le face ranul romn pentru a rzbi cinstit in via.

5.Ilustreaz conceptul operaional de povestire, prin referire la o oper literar studiat

Povestirea este o specie a genului epic relatnd faptele din punctul de vedere al unui narator care este martor sau participant la evenimentul povestit.

Ca ntindere, povestirea are dimensiuni mai reduse dect ale nuvelei, dar este mai ntins dect schia.

Dei se aseamn cu nuvela, naratorul dintr-o povestire este cu mult mai implicat personal.

Povestirea se limiteaz la relatarea unui singur fapt, interesul concentrndu-se mai mult asupra situaiei i mai puin asupra personajului.

Relaia dintre narator i cititor este mai direct i mai strnsa dect in alte specii. Aceast relaie se realizeaz prin folosirea persoanei a II-a, oralitate i prin crearea unei atmosfere de suspans.

Timpul faptelor relatate este situat in trecut.

Din punct de vedere al formei, povestirea poate fi in versuri sau in proz. O alt clasificare difereniaz povestiri satirice, fantastice, romantice, filozofice i pentru copii.Iapa lui vod din ciclul sadovenian Hanu Ancuei este o povestire anecdotico-satiric. Naratorul, comisul Ioni, este i personaj, deci participant la evenimentul prezentat.

Firul epic prezint un singur fapt, i anume ncercarea comisului de a-i gsi dreptatea la noul domnitor pentru o pricin legat de pmnt. Naratiunea este axat mai ales pe episoadele prezentate: ntlnirea lui Ioni cu un boier cruia i se confeseaz despre nedreptile suferite, ideea nstrunic despre ce trebuie s fac domnitorul dac nu ii acord petiionarului ctig de cauz, dialogul dintre comis i domnitor, care nu era altul dect boierul din ziua precedent. In ceea ce privete personajele, acestea se afl in plan secund. Este evident c povestitorul este interesat de ntmplri, nu de actani.

Pentru c prezint o ntmplare in care a fost implicat, relaia dintre narator i beneficiarul comunicrii este direct i mai strnsa dect in alte specii. Aceast relaie se realizeaz prin oralitate i prin crearea unei atmosfere de suspans. Oralitatea rezult din limbajul popular, folosirea dialogului, a exclamaiilor etc.

6.Ilustreaz conceptul operaional de nuvel psihologic, prin referire la o oper literar studiat

Nuvela psihologic este o oper narativ in proz, de ntindere medie, avnd un singur fir epic prin care se sondeaz caractere i reacii umane, un conflict riguros construit i personaje centrale bine reliefate. Accentul cade asupra actanilor. Ca ntindere, nuvela se situeaz intre povestire i roman.

In nuvelele sale psihologice, I.L. Caragiale sondeaz profunzimile sufleteti ale personajelor: obsesia, spaima, comarul, halucinaiile etc.

In vreme de rzboi este o nuvel psihologic a crei tem o constituie degenerarea psihic, pn la alunecarea in nebunie a omului obsedat de ideea mbogirii.

Protagonistul, hangiul Stavrache, afl c fratele su, preotul Iancu, este eful unei bande de tlhari care a fost prins. Pentru a scpa de urmrirea autoritilor, Iancu pleac voluntar la rzboi.

La scurt timp, hangiul primete vestea c fratele i-a murit intr-o btlie i devine motenitorul unei impresionante averi. Foamea achizitiv il face s se team c fratele ar putea fi in via. Teama lui Stavrache devine obsesie. ncepe s aib halucinaii in care Iancu triete i il viziteaz.

Deznodmntul este dramatic: temerile avarului se adeveresc. Hangiul va nnebuni.

In nuvela psihologic conflictul este intern, deci in contiina personajului. I. L. pune accentul pe lupta care se desfoar in sufletul lui Stavrache. El este frmntat de dorina de a rmne in posesia averii fratelui.

O dat cu evoluia conflictului, personajele sufer transformri sufleteti. Dac la nceput Stravache i iubea fratele, mai apoi el a ajuns s-i doreasc moartea. Astfel, prima scrisoare venit de la Iancu l nduioeaz pe hangiu pn la lacrimi. Dup un timp, la a doua halucinaie pe care o are Stavrache in legtur cu venirea fratelui, el ncearc s l sugrume pe acesta.

Nuvela psihologic prezint, in afar de transformri sufleteti, i schimbri morale ori comportamentale. Astfel, Stavrache devine un om al crui cod etic este subordonat banului.

O alt trstur a nuvelei psihologice este prezentarea tensiunilor sufleteti. La Stavrache acestea se acumuleaz pn cnd personajul ncepe s aib halucinaii. El i nchipuie c fratele l viziteaz de dou ori: ca ocna i ca ofier.

In aceast oper I. L. C. folosete mijloace de investigaie psihologic. Astfel, modalitatea de baz in realizarea personajelor este analiza psihologic. Prin Stavrache, autorul investigheaz nelinitea, obsesiile halucinatorii i spaima; sunt create tipul omului lacom i tipul delincventului fr scrupule, care ajunge din preot tlhar i din ofier - delapidator. Caracterul psihologic al acestei nuvele este sporit prin prezentarea detaliat, ca intr-o fi medical, a degenerrii psihice a hangiului.

Din punct de vedere al stilului folosit, autorul apeleaz i la stilul indirect liber (folosit adesea in scrierile psihologice), prin care personajele i exprim gndurile; in asemenea situaii stilul indirect liber devine mijloc de prezentare a psihologiei personajului. Nuvela psihologic folosete ins i stilul direct, cel specific dialogului, prin care cititorul poate sonda mentalitatea i evoluia actanilor.

7.Ilustreaz conceptul operaional de nuvel istoric, prin referire la o oper literar studiat

Nuvela istoric este o oper narativ in proz, avnd tem, fir epic i izvor istoric, conflict riguros construit i personaje centrale bine reliefate. Accentul cade asupra actanilor, mai puin asupra aciunii. Ca ntindere, nuvela se situeaz intre povestire i roman.

Alte trsturi ale nuvelei istorice sunt: utilizarea de licenele istorice; locul i timpul aciunii sunt reale; personajele au numele i unele trsturi ale unor personaliti istorice; se prezint mentaliti, comportamente, relaii sociale, obiceiuri, vestimentaie, limbaj etc. specifice perioadei respective.

Prima nuvel istoric din literatura romn, Alexandru Lpuneanul de Costache Negruzzi, apare in numrul de debut al revistei Dacia literar. Opera se nscrie in programul conceput de Mihail Koglniceanu, care pleda pentru inspirarea scriitorilor din istoria patriei. Pentru crearea acestei nuvele, C. Negruzzi a folosit ca surs de documentare cronica lui Grigore Ureche. Motourile folosite de autor la nceputul capitolelor I i al IV-lea sunt preluate din Letopiseul Trii Moldovei. Celelalte dou motouri reprezint doar licene istorice. Tot in ceea ce privete adevrul istoric, poate fi menionat c boierii Mooc, Stroici i Spancioc nu mai erau in via in momentul revenirii la tron a lui Alexandru Lpuneanul.

Avnd doar patru capitole, se poate afirma c aceast nuvel este de ntindere medie. Modul predominant de expunere este naraiunea. Autorul evoc o perioad zbuciumat prin care a trecut Tara Moldovei in a doua jumtate a secolului al XVI-lea.

In expoziiune aflm c Alexandru Lpuneanul revine in Moldova pentru o a doua domnie, dup ce fusese nlturat prin intrigi de la tron. La grani este ntmpinat de o delegaie de patru boieri care vor s-l conving s renune la intenia sa.

In intrig se arat c domnitorul este decis s ocupe tronul, ceea ce se i ntmpl.

Obsedat de ideea c se va complota mpotriva sa, Lpuneanul se comport cu deosebit cruzime, ajungnd s pun la cale masacrarea a nu mai puin de 47 de boieri intr-o singur zi. Alexandru Lpuneanul este bine reliefat, ndeosebi prin aciunile sale. Sfritul personajului este tragic, el murind otrvit.

Dup cum se observ, aciunea este simpl, poate fi prezentat foarte pe scurt. Ceea ce atrage atenia cititorului este personajul. Costache Negruzzi creeaz tipul domnitorului tiran, crud, paranoic, ipocrit, disimulator in scopuri criminale.

8.Ilustreaz conceptul operaional de nuvel fantastic, prin referire la o oper literar studiat

Proza fantastic i filozofic eminescian - reprezentat de nuvelele Srmanul Dionis, Avatarii faraonului Tla, Archaeus i Umbra mea reprezint partea cea mai profund i mai valoroas a creaiei eminesciene epice. Caracteristica de baz a acestor nuvele este mpletirea epicului cu filozofia.

DEMONSTRATIE CA ESTE NUVELA FANTASTICA

Nuvela fantastic este o oper narativ in proz, de ntindere medie, avnd un singur fir epic fabulativ, un conflict riguros construit i personaje centrale bine reliefate. Accentul cade asupra actanilor. Ca ntindere, nuvela se situeaz intre povestire i roman.

Srmanul Dionis aparine genului epic deoarece modul predominant de expunere este naraiunea, prin intermediul acesteia fiind trasat evoluia personajelor. De exemplu, se povestete la persoana a treia c personajul Dionis, un copist din secolul al XIX-lea, face o cltorie in timp, in veacul al XVI-lea. Un alt argument este c naratorul ii prezint ideile i sentimentele prin intermediul personajelor. Astfel, Dionis este, prin visul su, expresia dorinei de evadare din prezent a naratorului.

Nuvela Srmanul Dionis conine un singur fir epic fabulativ, i anume aciunea referitoare la cltoria in timp i spaiu a personajului dedublat Dionis-Dan. La rndul su, conflictul este riguros construit, din episoade delimitate distinct in alternana antitetic prezent-trecut. Un element fantastic este motivul cltoriei in timp i spaiu. In ceea ce privete personajele centrale, acestea sunt bine reliefate. Astfel, aflm amnunte despre ocupaia lui Dionis, nfiarea lui, perioada in care triete, familia sa etc. Despre maestrul Ruben tim c este aparent un dascl apreciat de Alexandru cel Bun, dar i c de fapt ntruchipeaz forele rului.

Unele momente ale aciunii nu pot exista in realitate, deci sunt fantastice. Dintre acestea se pot meniona ntoarcerea lui Dionis in veacul lui Alexandru cel Bun, transformarea lui Ruben in Satana, discuia dintre Dan i umbra sa, zborul i ederea pe Lun etc.

Mihai Eminescu mbogete proza romneasc nu doar in direcie fantastic, ci i prin abordarea de aspecte social-istorice (Geniul pustiu) sau erotice (La aniversar, Cezara).

9.Ilustreaz conceptul operaional roman (tradiional sau modern), prin referire la o oper literar studiat

Romanul este o specie a genului epic in proz, cu aciune complex, desfurat pe mai multe planuri, cu personaje numeroase.

Varietatea de forme pe care o poate avea romanul apare in funcie de criterii ca: spaiul geografic (romane rurale Viaa la ar de Duiliu Zamfirescu, urbane - Enigma Otiliei, exotice Maytrei), situarea in timp (istorice Fraii Jderi, contemporane Feele tcerii de Augustin Buzura, de anticipaie Atacul cesiumitilor de Sergiu Frcan), procedeul dominant (psihologic Pdurea spnzurailor, subiectiv Ultima noapte de dragoste, intia noapte de rzboi), apartenena la un curent literar (realist, romantic, modern) etc..

Un roman modern impus in literatura romn ca oper novatoare este Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi de Camil Petrescu.

DEMONSTRATIE CA ESTE ROMAN

Modul predominant de expunere este naraiunea. Aciunea este complex, desfurat pe mai multe planuri: relaia dintre Stefan Gheorghidiu i soia sa, Ela, implicarea familiei Gheorghidiu in problema unei moteniri i experienele trite pe front de protagonist.

Romanul incepe cu prezentarea sublocotenentului Stefan Gheorghidiu care particip la amenajarea fortificaiilor de pe Valea Prahovei in primvara anului 1916. O discuie la popota ofierilor despre o crim pasional devine prilej de rememorare a relaiei dintre Stefan i Ela. Personajul-narator ii amintete de perioada fericit alturi de Ela, atunci cnd cei doi erau sraci, i de divergenele aprute intre ei dup ce Stefan intr in posesia unei moteniri. Devenind bogat, Ela dorete o via monden intens in timp ce soul ei este deranjat de frivolitatea de care consider c ea d dovad.

Mcinat de gelozie, Stefan prsete unitatea pentru a sosi neanunat acas, dar nu-i gsete soia. O ateapt intreaga noapte, iar dimineaa el o gonete.

Dup dou sptmni, Ela l roag s treac pe numele ei o parte din banii din banc pentru cazul in care el ar muri pe front.

Ororile rzboiului sunt descrise in partea a doua a romanului. Stefan triete experiene traumatizante care ii accentueaz opinia fa de lipsa de sens a confruntrilor armate.

ntors de pe front Gheorghidiu constat c s-a rcit de femeia pentru care cndva ar fi putut ucide. Desprirea lor este definitiv.

DEMONSTRATIE CA TEXTUL ESTE MODERN

Camil Petrescu realizeaz in spirit modernist un roman al crui protagonist este intelectualul. De asemenea, evoluia se desfoar sub forma analizei psihologice, mai ales a introspeciei: aciunea se plaseaz in interiorul unei contiine. Astfel, personajul se confrunt cu sinele, iar evenimentele urmresc fluxul contiinei.

Personajul prezint o variant subiectiv asupra faptelor. Propriile argumente in analizarea situaiilor au cea mai mare pondere i, desigur, genereaz maximum de subiectivism.

Forma homodiegetic a naraiunii transform personajul in narator i actor. Prezentarea faptelor se face in formula memoriei involuntare. Astfel, aflat la popot, Stefan se refer la o perioad anterioar.

Timpul naraiunii este alternant. Apar pendulri intre timpul naraiunii, al evocrii i cel istoric. Teatrul rzboiului se realizeaz la prezent, in timp ce vocea auctorial care introduce cititorul in aciune i prezint rememorrile despre Stefan i Ela sunt la trecut.

In ceea ce privete stilul anticalofil al romanului, scriitorul se bazeaz pe notaia precis ca intr-un proces-verbal

Prin Stefan Gheorghidiu, Camil Petrescu realizeaz analitic drama singurtii intelectualului lucid.

10.Prezint relaia dintre instanele comunicrii narative (autor, narator, personaje, cititor) intr-o povestire studiat.

Povestirea este o specie a genului epic relatnd faptele din punctul de vedere al unui narator care este martor sau participant la evenimentul povestit. Din acest motiv naratorul dintr-o povestire este implicat personal.

Povestirea se limiteaz la relatarea unui singur fapt, interesul concentrndu-se mai mult asupra situaiei i mai puin asupra personajului.

Timpul faptelor relatate este situat in trecut.

Pentru c prezint o ntmplare in care a fost implicat prin aciune sau ca martor, naratorul are cu cititorul o relaie direct i mai strnsa dect in alte specii. Aceast relaie se realizeaz prin oralitate i prin crearea unei atmosfere de suspans. Oralitatea rezult din limbajul popular, folosirea dialogului, a exclamaiilor, a adresrii directe ctre cititor, prin folosirea persoanelor I i a II-a etc.

Iapa lui vod din ciclul sadovenian Hanu Ancuei este o povestire anecdotico-satiric. Relaia dintre autor i cititor se stabilete din primele rnduri. Aici Mihail Sadoveanu, autorul, i asum rolul de narator martor-confident, povestind ntmplri auzite: Intr-o toamn aurie am auzit foarte multe poveti la Hanul Ancuei. Aceeai instan narativ ii prezint pe muteriii hanului: Dumnealui Ioni comisul avea o pung destul de grea in chimir.

Persoanele aflate la han nu l reprezint pe autor (deci pe cel care are paternitatea operei), ci pe cei nou drumei. Totui, comisul Ioni se reprezint pe sine in prima istorisire (Iapa lui Vod), iar apoi l reprezint pe autor prin aprecierile asupra ntmplrilor ascultate i asupra povestitorilor (istorisirea cuvioiei sale printelui Gherman mi-a zbrlit prul sub cum). El este, succesiv, un narator-erou i martor. Personajele din ciclul de povestiri Hanu Ancueisunt, rnd pe rnd, episodice, secundare sau principale in funcie de rolurile de asculttori, povestitori sau protagoniti in aciunile prezentate.

11.Ilustreaz conceptul operaional de narator omniscient, folosind ca suport un text narativ studiat

Naratorul este o voce creia autorul ii ncredineaz rolul de a relata faptele, de a prezenta personajele i relaiile dintre ele, de a nfia evenimentele i de a le aeza intr-un timp i un loc anume. Naratorul poate fi omniscient, martor sau personaj.

Naratorul reprezentabil (omniscient) se identific in cea mai mare msur cu autorul i are individualitate in cel mai mic grad. Aprnd ca o entitate impersonal, el nu particip la derularea aciunii, limitndu-se la a o prezenta in mod obiectiv.

In romanul Enigma Otiliei de George Clinescu naratorul este omniscient, deci apropiat in cel mai inalt grad de autor i avnd individualitate zero.

Viziunea narativ este cea denumit dindrt, adic naratorul este obiectiv (detaat, neimplicat in faptele prezentate) i omniscient (deoarece tie mai mult dect personajele sale).

Omnisciena naratorului poate fi probat prin descrierea sugestiv a casei lui mo Costache: imobilul este dominat de o atmosfer sumbr, rece i confuz, aa cum vor fi i multe dintre personaje. Important este c aceast sugestie este fcut cititorului nainte ca actanii i aciunea s fie conturate, deci autorul cunoate mai multe aspecte dect personajele sale.

Pentru obiectivitate pledeaz prezentarea heterodiegetic, deci la persoana a III-a i la timpul trecut. Aciunea este plasat in mediul urban, in Bucuretiul de la nceputul secolului al XX-lea.

Naratorul relateaz aici fapte legate de relaia Felix Otilia Pascalopol, de cursa pentru ctigarea averii lui mo Costache etc.

Dat fiind instana narativ aleas de autor, trsturile morale ale personajelor i aciunile acestora nu sunt calificate direct.

Dei instana intermediar este cea numit, obiectivitatea se dovedete doar parial. Din cauza substratului biografic al subiectului, autorul se implic prtinitor in prezentare, exprimndu-i propriile resentimente fa de o familie in care a avut statutul unui orfan. De exemplu, Aglae este descris nu doar ca o femeie ridat acut, cu ochi bulbucai, dar i cu buze acre, epitet care traduce o atitudine personal fa de personaj.

Perspectiva omniscient este observabil chiar de la nceputul romanului. Astfel, Felix constat seara aspecte greu sesizabile in ntunericul nopii de un licean: umezeala care dezghioca varul de pe cldiri.

12.Ilustreaz conceptul operaional personaj-narator, folosind ca suport un text narativ studiat

Personajul-narator este implicat direct in succesiunea evenimenial. El este vocea creia autorul ii ncredineaz rolul de a relata succesiunea de aciuni in care este implicat, de a prezenta alte personaje, de a preciza locul i timpul cuprinse in oper. Intr-o atare situaie naratorul-personaj confer textului un caracter subiectiv.

Relevant pentru aceast categorie este povestirea sadovenian Iapa lui vod, din ciclul Hanu Ancuei in care comisul Ioni, povestitorul ntmplrii, este i actant.

Firul epic prezint ncercarea comisului de a-i gsi dreptatea la noul domnitor pentru o pricin legat de pmnt. Naratiunea, realizat prin nlnuire, este axat mai ales pe episoadele prezentate: ntlnirea lui Ioni cu un boier cruia i se confeseaz despre nedreptile suferite, ideea nstrunic despre ce trebuie s fac domnitorul dac nu ii acord petionarului ctig de cauz, dialogul dintre comis i domnitor, care nu era altul dect boierul din ziua precedent.Vocea narativ din aceast povestire are mrcile gramaticale ale subiectivitii i oralitii (forme ale persoanelor I i a II-a):Cum v spuneam. Astfel, comisul Ioni ntreine legtura intre instanele comunicrii (narator-personaj i cititor/asculttor)

Personajul-narator delimiteaz timpul evenimenial de momentul prezentrii, precum i reperele spaiale: Pe vremea aceea tot in acesta loc ne aflam. La finalul povestirii, personajul-narator i readuce cititorii/asculttorii in prezent: Si acuma s mai primim vin in ulcele i sa ncep alt istorie

13.Prezint construcia subiectului (aciune, conflict, relaii temporale i spaiale) intr-un basm cult studiat

Harap-Alb este o oper epic in proz, un basm cult original, publicat in Convorbiri literare in august 1877. Potrivit unei statistici din 1964, povestea a fost tradus in nu mai puin de 26 de limbi.

Aciunea are specific folcloric, cu motive si eroi desprini parc din galeria truditorilor humuleteni. Ca i Amintiri din copilrie, care, sub aparena evoluiei lui Nic, evideniaz devenirea copilului universal, Povestea lui Harap-Alb l definete pe tnrul ran in formare. Evoluia sa este prezentat prin motivul cltoriei. El va nva s se descurce in via, s deosebeasc binele de ru, i s se comporte adecvat in diferite situaii.

In timp ce proza popular fantastic se realizeaz preponderent prin naraiune, Creang topete povestirea in dialog, eliminnd balastul epic. Astfel, aciunea este dinamizat, dei urmrete un tipar tradiional,.

In ceea ce privete conflictul dintre bine i ru specific basmului, I. Creang ii antreneaz ca reprezentani pe fiul craiului (flcul fr experien) i pe Spn (personajul negativ al comunitii steti, omul lipsit de scrupule).Basmul este structurat in apte pri, rezultate prin repetarea de ase ori a formulei mediane c cuvntul din poveste/ nainte mult mai este. Subiectul este ncadrat de formula iniial Amu cic era odat i de cea final Si a inut veselia ani ntregi.

EXPOZITIUNEA l introduce pe cititorul-asculttor in atmosfera de basm a personajelor i a timpului mitic: Amu, cic era odat. Dup cum se observ din incipit, timpul naratorului se plaseaz in prezent: Amu.

Locul aciunii este de asemenea nvluit in mister intr-o ar. In acelai context aflm c acolo tria un crai care avea trei feciori. Intr-o alt mprie craiul avea un frate mai mare, a crui btrnee era alinat de trei fiice.

INTRIGA este reprezentat de rugmintea lui Verde mprat ctre fratele su de a-i trimite pe cel mai viteaz fiu ca s ii urmeze la tron. Dorind s il ajute, craiul accept.

DESFASURAREA ACTIUNII reprezint urmarea episodului care constituie intriga. Pentru c i iubete copiii, craiul nu ii las s porneasc la drum fr a le verifica acestora puterile. El ii pune la ncercare mbrcndu-se intr-o piele de urs i ieindu-le pe neateptate in cale.

Dintre toi, doar mezinul reuete s fac fa probei i i continu drumul. Se dovedete ins imprudent, acceptndu-l pe Spn ca slug. Pe drum, acesta l ademenete pe prin intr-o fntn. Prins acolo ca intr-o capcan, tnrul este nevoit sa jure c din acel moment va accepta numele de Harap-Alb i c l va servi pe Spn ca slug pn cnd va muri i iar va nvia.

La curtea lui Verde mprat, Spnul ncearc s scape de Harap-Alb, dndu-i sarcini care ii pericliteaz viaa: s aduc sali din grdina unui urs feroce, pielea cu nestemate a unui cerb fabulos i pe fata mpratului Ro, cunoscut pentru viclenia i puterile ei magice.

PUNCTUL CULMINANT al basmului este cuprins in episodul in care fata mpratului Ro, ajuns la Verde mprat, le dezvluie acestuia i prineselor identitatea lui Harap-Alb. In acelai episod, Spnul se repede la fiul craiului i ii taie capul.

Fata mpratului Ro ncearc prin mijloace magice s-l readuc la via pe cel pe care l iubea.

DEZNODAMANTUL este reprezentat de nvierea prinului i cstoria lui cu fata mpratului Ro.Dincolo de nota umoristic-ironic a acestui basm cult, Ion Creang ne prezint gndirea, aspiraiile,eforturile i sacrificiile pe care le face ranul romn pentru a rzbi cinstit in via.

14.Prezint construcia discursului narativ intr-o nuvel studiat, prin referire la dou dintre conceptele operaionale din urmtoarea list: secvene narative, episod, incipit, final, elips.

Nuvela La ignci a fost publicat pentru prima oar la Madrid in

1962 i face parte din creaia de dup cel de-al doilea rzboi mondial a lui Mircea Eliade.

Discursul narativ din acest textse structureaz in opt secvene, conform planului real sau ireal dominant. Secvena narativ este un element de construcie al subiectului i cuprinde o serie de evenimente.

In prima secven se arat c aciunea debuteaz vara, intr-un timp nedefinit, in Bucuretiul de alt dat, cadru frecvent evocat de autor. Dup cum se observ aici, incipitul, adic partea de nceput, este lent i cuprinde coordonate temporo-spaiale.

Un obscur profesor de pian, Gavrilescu, cltorete cu tramvaiul nspre o elev pe care o pregtea in particular. Dndu-i seama c i-a uitat partiturile la eleva de la care tocmai plecase, este nevoit s coboare, pentru a se ntoarce.

Atras de rcoarea i vegetaia unei case, Gavrilescu se refugiaz lng acea cldire, pe care bucuretenii o considerau de toleran. Aici este abordat de o fat i consimte s mearg la bab, patroana, se pare, a imobilului.

In secvenele II-IV, aparinnd planului ireal, Gavrilescu se afl La ignci, unde intr intr-un joc fantastic. El trebuie s ghiceasc , dintre trei fete, care este iganca, grecoaica i evreica. In cele din urm, personajul prsete casa, considernd c a petrecut acolo doarcteva ore.

Secvenele V-VII prezint planul real.Gavrilescu se ntoarce la eleva sa, dar afl c aceasta nu mai locuiete acolo. Constat c banii pe care ii are nu mai sunt in circulaie, iar la propria adres afl c soia sa nu mai locuiete de 12 ani. Depit de situaie, G. se ntoarce La ignci. Drumul este parcurs in birja unui fost dricar.

Ultima secven proiecteaz din nou personajul in spaiul sacrului. Dup ce reintr in casa babei, se ntlnete cu Hildegard, iubita lui din tineree. Aceasta l ia intr-o cltorie cu birja de la poart.

Prin plecarea lui Gavrilescu mpreun cu Hildegard, tnr care murise de mult vreme, naratorul sugereaz c pianistul trece in Absolut, in spaiul morii. Dup cum se observ, deznodmntul nu este clar, explicit. Din acest motiv putem considera c finalul, deci partea de sfrit a acestei opere, poate fi considerat ca fiind deschis.

15. Prezint construcia discursului narativ intr-o oper literar studiat (povestire sau basm cult), prin referire la dou dintre conceptele operaionale din urmtoarea list: secvene narative, episod, alternan, nlnuire, incipit, final, pauz descriptiv, elips.Ion Creang ocup un loc aparte intre scriitorii notri clasici. Operele sale, inclusiv cele de factura fantastica, realizeaz o fresc a vieii ranului roman.

Povestea lui Harap-Alb este o oper epic in proz, un basm cult original, publicat in Convorbiri literare in august 1877. Potrivit unei statistici din 1964, povestea a fost tradusa in nu mai puin de 26 de limbi.

Discursul narativ al Povetii lui Harap-Alb conine elemente specifice ca: incipit, final, secven narativ, nlnuire, relaii temporale i spaiale etc..

Textul conine apte secvene narative, delimitate de formule iniiale, mediane i finale specifice basmului. De exemplu, Ion Creang menine interesul cititorului prin formula median C cuvntul din poveste/ nainte mult mai este.

ntmplrile prin care trece Harap-Alb sunt prezentate in succesiune cronologic, fr trecere alternativ dintr-un plan in altul, deci prin nlnuire.

Incipitul, secven introductiv a textului, fixeaz de regul coordonatele temporale-spaiale. Incipitul poate fi lent sau abrupt. Prin afirmaia Amu, cic era odatintr-o ar naratorul realizeaz un incipit lent care plaseaz aciunea intr-un timp mitic i in spaiu misterios, neprecizat.

Dup ce trece printr-o serie de ncercri menite s l maturizeze, Harap-Alb nvinge rul i este rspltit pentru priceperea i curajul su. Finalul basmului prezint victoria binelui. Pentru c deznodmntul este clar, putem considera c Povestea lui are un final nchis.

In ceea ce privete subiectul operei, expoziiunea l introduce pe cititorul-asculttor in atmosfera de basm a personajelor i a timpului mitic. Aflm c intr-o ar tria un crai care avea trei feciori, iar in alta craiul avea un frate mai mare, a crui btrnee era alinat de trei fiice.

Intriga este reprezentat de rugmintea lui Verde mprat ctre fratele su de a-i trimite pe cel mai viteaz fiu ca s ii urmeze la tron. Dorind s l ajute, craiul accept.

Desfurarea aciunii reprezint urmarea episodului care constituie intriga. Pentru c ii iubete copiii, craiul nu ii las s porneasc la drum fr a le verifica acestora puterile. Dintre toi, doar mezinul reuete s fac fa probei i i continu drumul. Se dovedete ins imprudent, acceptndu-l pe Spn ca slug. Pe drum, acesta l ademenete pe prin intr-o fntn. Prins acolo ca intr-o capcan, tnrul este nevoit sa jure c din acel moment va accepta numele de Harap-Alb i c l va servi pe Spn ca slug.La curtea lui Verde mprat, Spnul ncearc s scape de Harap-Alb, dndu-i sarcini care ii pericliteaz viaa: s aduc sali din grdina unui urs feroce, pielea cu nestemate a unui cerb fabulos i pe fata mpratului Ro, cunoscut pentru viclenia i puterile ei magice.

Punctul culminant al basmului este cuprins in episodul in care fata mpratului Ro, ajuns la Verde mprat, dezvluie identitatea lui Harap-Alb. In acelai episod, Spnul se repede la fiul craiului i ii taie capul.

Fata mpratului Ro ncearc prin mijloace magice s-l readuc la via pe cel pe care l iubea.

Deznodmntul este reprezentat de nvierea prinului i cstoria lui cu fata mpratului Ro.Dei naratorul prezint faptele prin heterodiegez, el nu este in totalitate obiectiv datorit numeroaselor aprecieri personale i a adresrii ctre cititor. De exemplu, cu referire la Harap-Alb, naratorul afirm: Fiul craiului, boboc in felul su la trebi de aieste, se potrivete Spnului

Dincolo de nota umoristic-ironic a acestui basm cult, Ion Creang ne prezint gndirea, aspiraiile, eforturile i sacrificiile pe care le face ranul romn pentru a rzbi cinstit in via.

16.Prezint tipurile de personaje dintr-un basm cult studiat

Povestea lui Harap-Alb de Ion Creang este o oper epic in proz, un basm cult original, publicat in Convorbiri literare in august 1877. Potrivit unei statistici din 1964, povestea a fost tradus in nu mai puin de 26 de limbi.

In funcie de participarea lor la momentele aciunii, personajele din aceast oper pot fi clasificate astfel: principale, care particip la toate momentele aciunii (fiul cel mic al craiului, alias Harap-Alb), secundare, care apar in o bun parte din aciune (Spnul, apare in trei din cele cinci momente ale subiectului parial in desfurarea aciunii, in punctul culminant i deznodmnt) i episodice (craiul, tatl lui Harap-Alb, fetele lui Verde mprat etc. ).In funcie de comportamentul lor, personajele pot fi clasificate in pozitive i negative. Din prima categorie fac parte Sfnta Duminic, fetele lui Verde mprat, iar din cea de-a doua Spnul i, intru ctva, mpratul Ro).In funcie de relaia cu personajul principal, celelalte pot fi mprite in antagoniste, ajutoare i donatoare.

Spnul face parte din prima categorie. El se opune idealurilor lui Harap-Alb.

Calul este un ajutor, un prieten de ndejde al lui Harap-Alb. Potrivit criticului George Clinescu, mitologia hipic este in relaie cu spaiul, deci cu el se rezolv problema distanelor colosale. Calul vorbete ca oamenii i aparine vieii materiale a poporului nostru. Din aceeai categorie fac parte i cei cinci prieteni fabuloi pe care i-i face Harap-Alb.

Dintre donatori, poate fi menionat criasa furnicilor, care ii d lui Harap-Alb o aripioar pentru a o putea chema.

In timp ce in basmul popular accentul cade asupra aciunii, in cel cult locul central este ocupat de personaje bine individualizate. De exemplu, Geril avea nite urechi clpuge i nite buzoaie groase. Individualizarea actanilor nu este ins o virtute a creaiilor fantastice populare: de exemplu, despre personajele din Prslea cel Voinic nu se tie cum arat.

Aciunea are specific folcloric, cu motive si eroi desprini parc din galeria truditorilor humuleteni. Ca i Amintiri din copilrie, care, sub aparena evoluiei lui Nic, evideniaz devenirea copilului universal, Povestea lui Harap-Alb il definete pe tnrul ran in formare. Evoluia sa este prezentat prin motivul cltoriei. El va nva s se descurce in via, s deosebeasc binele de ru, si s se comporte adecvat in diferite situaii. i va face prieteni care l vor ajuta sau crora le va sri in ajutor. La captul drumului parcurs el trebuie s reueasc s-i ntemeieze o familie.

Celelalte personaje sunt, de asemenea, reprezentri ale ranului romn.

Craiul este un stean in ipostaz pedagogic; mpratul Ro l ntruchipeaz pe omul alunecos, nevoit s recurg la tot felul de tertipuri pentru a alege cea mai bun candidatur pentru fata sa. Aceasta, dup cum afirma naratorul, este o zgtie de fat. Tnra, ca orice adolescent dornic s atrag atenia, creeaz in jurul ei o aur de mister prin farmecele pe care le face; Spnul este personajul negativ al comunitii steti, omul lipsit de scrupule.

Dup cum se poate observa, personajele sunt purttoare ale unor valori simbolice. Autorul acestui basm cult trateaz intr-o manier fantastic aspecte realiste. Dincolo de firul epic, deghizat in rnia sa, marele scriitor Ion Creanga folosete magia cuvntului asemenea unui muzician travestit in scripcar.

17.Exemplific modalitile de caracterizare a personajului, prin referire la o nuvel studiat (istoric, psihologic, fantastic)I INTRODUCERE

In evoluia nuvelisticii lui Ioan Slavici se disting dou etape: una idilic, pronunat folcloric, i alta dramatic, tragic. Moara cu noroc, capodoper a literaturii noastre nuvelistice, face parte din volumul Novele din popor (1881), care inaugureaz cea de-a doua perioad din creaia scriitorului. Referindu-se la acest aspect, criticul Ion Breazu afirma: nimbul idilic al personajelor, atmosfera de voioie, ncrederea in via au disprut cu totul.

II INCADRAREA IN TIPOLOGIE

Ghi, personaj central al nuvelei Moara cu noroc, se ncadreaz in tipologia arivistului care evolueaz in contextul penetrrii relaiilor capitaliste in lumea satului. Actant cu destin tragic, el devine un exemplu al consecinelor dezastruoase pe care le are asupra omului setea de navuire.

III TIPOLOGIE PRIN PARALELISM

Prin vocaia sa de a picta mediul social, Ioan Slavici realizeaz i alte personaje al cror destin este dirijat de bani. In funcie de gravitatea patimii lor, autorul i sancioneaz personajele. Mara, reprezentant a ntreprinztorului din mediul capitalist, i subordoneaz viaa ctigului. Totui, pentru c ea nu vede in bani o putere in sine, destinul ei este doar sinuos. Duu, din nuvela Comoara, este tipul omului care viseaz in permanen s se mbogeasc. El gsete o comoar, dar nu reuete s o pstreze.

IV MODALITATI DE CONSTRUIRE A PERSONAJULUI

In realizarea personajului su, Ioan Slavici recurge la caracterizarea direct, indirect i de ctre celelalte personaje. Analiza psihologica este un mijloc important de prezentare a personajului.

Naratorul i prezint direct personajul, artnd c acesta este muncitor i preocupat de bunstarea familiei: Ca om harnic i strnguitor, Ghi era mereu aezat i pus pe gnduri. O afirmaie asemntoare face i btrna, cuvintele ei apainnd caracterizrii de ctre alte personaje: Ghi e om harnic i strnguitor.

In construirea personajului, autorul utilizeaz preponderent caracterizarea indirect, trsturile reieind din aciunile, gndurile i atitudinea lui Ghi. In oper este folosit frecvent analiza psihologic. Astfel, reaciile i atitudinile sale prezint un personaj in declin, care i-a pierdut senintatea de odinioar: acum se fcuse mai de tot ursuz, se aprindea pentru oriice lucru de nimic, nu mai zmbea ca mai-nainte, ci rdea cu hohot, nct ii venea s te sperii de el.

V RELATIA CU ALTE PERSONAJE

Relaia lui cu Lic este una de subordonare, bazat pe teroare, dar i pe dorina de navuire cu orice pre. Astfel, lui Ghi ii este team s l denune pe Lic, dar nu face acest pas i pentru c demascarea Smdului ar fi oprit afacerile necinstite, dar profitabile.

Fa de familie Ghi are o atitudine responsabil, iubindu-i soia i copiii: dar el se bucura cnd o vedea pe dnsa vesel. Totui, asocierea lui cu Lic l ndeprteaz de cei apropiai: acum se fcuse mai de tot ursuz, se aprindea pentru oriice lucru de nimic.

VI PREZENTAREA ARGUMENTATA DE TRASATURI

Personajul Ghi ilustreaz consecinele distrugtoare pe care le are setea de navuire asupra omului.

Nemulumit de condiia sa social, Ghi tinde spre bunstare i i convinge familia s se mute ca hangiu pentru trei ani la crciuma Moara cu noroc, aflat la ncruciarea unor drumuri importante pentru nego.

ntlnirea lui Ghi cel harnic, blnd i cumsecade (deci un om cu fond cinstit) cu stpnul acelor locuri, Lic, un aa-zis porcar care era de fapt un criminal periculos, scoate la iveal trsturi de caracter pe care fostul cizmar nu i le cunotea. Astfel el se transform intr-o persoan violent i ursuz: i pierdea lesne cumptul i-i lsa urme vinete pe brae. Avariia sa l determin s rmn la Moara cu noroc, dei i d prea bine seama c devine prta la crim i furturi.

Dnd dovad de slbiciune, Ghi gsete pentru dezumanizarea sa scuze menite s-i adoarm contiina: aa m-a lsat Dumnezeu.

Laitatea l determin s se implice tot mai mult in faptele mrave puse la cale de Lic. Jur fals la judecat, susinnd c in noaptea crimei nu l-a vzut pe Lic ieind din crcium. In cele din urm Ghi nsui devine criminal, ucignd-o pe Ana.

VII INCHEIERE

Prin Ghi, Ioan Slavici prezint destinul tragic al celui care i trdeaz principiile tradiionale de via, portretul omului care i pierde simul msurii i cumptul.

18.Exemplific modalitile de caracterizare a personajului, prin referire la un roman studiat (de tip obiectiv sau de tip subiectiv)

Apariia romanului Ion (1920) e salutat de promotorul direciei moderniste, Eugen Lovinescu: Ion e cea mai puternic creaie obiectiv a literaturii romne. Naraiunea se realizeaz obiectiv, prin heterodiegez, iar autorul se detaeaz de aciune, fiind, deci, extradiegetic. In acest roman, L. Rebreanu evit idilizarea realitilor rurale i le prezint cu realism, cu obiectivitate.

Tema central a operei este problema pmntului, a posesiunii in spaiul satului ardelean de la nceputul veacului al XX-lea. Aceasta este dublat de tema iubirii.

ncadrarea in tipologie Ion este un personaj realist, tipic pentru o categorie social: ranul srac care dorete pmnt. ,,Toi flcii din sat sunt varieti de Ion, afirma criticul George Clinescu, referindu-se la categoria pe care o reprezint protagonistul romanului. Dei este tipic, Ion depete caracterul reprezentativ i se individualizeaz prin trsturile sale i prin destinul tragic.

Tipologie prin paralelism

Personajul principal poate fi comparat cu actani din acelai roman. Ion dobndete avere prin cstoria cu o fat cu zestre, la fel ca Alexandru Pop al Glanetaului. Totui, in vreme ce lui Ion pmntul ii era drag ca ochii din cap, tatl lui risipete loturile dobndite, fiind un om lene i fr spirit gospodresc.

Modaliti de caracterizare

In realizarea personajului, naratorul folosete mijloace directe (portret fizic i moral) i indirecte (fapte, gesturi, atitudini, limbaj, raporturi cu alte personaje).

Naratorul omniscient spune c Ion este ,,iute i harnic ca m-sa. In majoritatea situaiilor ins, naratorul obiectiv i las personajele s-i dezvluie trsturile. Astfel, viclenia lui Ion reiese din seducerea Anei ca plan de a-l obliga pe Vasile Baciu s-l accepte drept ginere.

Relaia cu alte personaje este o modalitate indirect de caracterizare a lui Ion.Ca personaj central, Ion se afl in relaie cu aproape toi actanii. Relaia lui cu Ana pune in lumin patima pentru pmnt. Dei nu o iubete pe urica Ana, se cstorete cu ea, deoarece doar aa i poate atinge scopul. El este cu soia lui blnd atunci cnd sper ca ea s l conving pe Vasile Baciu s ii dea pmnturile promise, dar devine violent cnd constat c stratagema sa a euat. In acelai timp, comportamentul lui Ion fa de Florica demonstreaz capacitatea personajului de a iubi cu patim.

Atitudinea lui Ion fa de nvtorul Herdelea este la nceput una de umil respect. Totui, cnd interesele ii dicteaz, el l trdeaz pe binefctorul su, prnd s uite ajutorul primit. Astfel, Ion spune c anume Herdelea este cel care a scris reclamaia mpotriva judectorului.

Din acest fapt reiese c personajul este egoist i ingrat.

Prezentarea aciunii cu sublinierea de trsturi

La nceputul romanului lui Ion i se realizeaz un portret favorabil. Astfel, naratorul arat c el este harnic i c se simte nfrit cu pmntul prin munc. Dei fusese un elev silitor, Ion preferase viaa de ran. Acest aspect arat tenacitatea personajului. Aceeai trstur este subliniat i de insistena de care tnrul d dovad in urmrirea scopului su.

Viclean i antajist, Ion o las nsrcinat pe Ana, pentru ca Vasile Baciu s consimt la cstoria tinerilor. Dei la nunt promisese c ii va da lui Ion pmnturile, Vasile Baciu nu se ine de cuvnt. Simindu-se nelat, Glanetau i bate soia i o izgonete, deci devine violent i insensibil. In cele din urm, Glanetau l d in judecat pe socrul lui pentru avere. Speriat de perspectiva tribunalului, Baciu trece pe numele ginerelui ntregul su avut.

Vzndu-i scopul atins, Ion devine indiferent fa de Ana. Nici naterea lui Petrior nu mbuntete relaiile dintre Ana i Ion. Mai mult, brbatul dezumanizat vede in fiul su doar o garanie pentru averea obinut. Deprimat de situaia in care se afl, Ana se sinucide.

Rmas singur, Ion se gndete tot mai mult la Florica, tnra fiind deja cstorit cu George Bulbuc. El ncepe s vin din ce in ce mai des in casa femeii. Ca s clarifice situaia, George anun c va pleca intr-o sear dup lemne i va lipsi toat noaptea.

Punctul culminant este reprezentat de ntoarcerea lui George la scurt timp dup plecare. Vzndu-l, Florica este ngrozit de ce se poate ntmpla dac Ion vine, dup cum ii promisese. Intr-adevr, Glanetau intr in curte in puterea nopii, iar George iese din cas narmat cu o sap.

Deznodmntul este tragic: Ion moare, George este arestat, iar Florica rmne singur. Moartea lui este expresia inteniei moralizatoare a scriitorului ardelean.

Referindu-se la acest roman, Eugen Lovinescu afirma c ,,Ion este expresia instinctului de stpnire a pmntului () suflet unitar, simplu. Acest personaj poate fi apreciat nu prin trsturile sale, ci datorit complexitii prin care este realizat.

19. Exemplific modalitile de caracterizare a personajului, prin referire la un roman studiat (de dup al doilea rzboi mondial)

Romanul Moromeii de Marin Preda (aprut in dou volume, in 1955 i 1967) constituie o oper de referin nu numai in proza autorului, ci i in ntreaga noastr literatur de inspiraie rural. Tema abordat in romanul Moromeii este satul i ranul. Marin Preda prezint viaa din satul romnesc din cmpia Dunrii, aflat la rscrucea istoriei, intre regimurile politice capitalist i socialist. In centrul romanului st Ilie Moromete ranul care privete modul su de via ca pe singurul posibil.

Perspectiva heterodiegetic i extradiegetic a naratorului obiectiv este completat in aceast oper de cea a personajelor reflectori i informatori. Din prima categorie fac parte Ilie Moromete (in primul volum) i Niculae Moromete (in cel de-al doilea). Ilie este personaj-reflector deoarece interpreteaz realitatea brut in raport cu propria contiin. Modul su de a vedea lumea este redat adesea prin monolog interior care este i o form de introspecie. Printre personajele-informatori se numr Parizianu, care povestete despre vizita lui Ilie la fiii si, la Bucureti.

Ilie Moromete ntruchipeaz cu obiectivitate o tipologie. Originalitatea tipului de ran creat de Marin Preda este realizat pornind de la atitudinea fa de pmnt: spre deosebire de ranul lui Rebreanu, dornic de a dobndi pmnt pentru demnitate social, pentru Moromete posesiunea este doar garania unitii familiei. El este pstrtorul neclintit al valorilor patriarhale, ranul filozof, convins de importana existenei sale.

Fa de familie, el are o atitudine dominatoare. Intre ai si este un stpn

feudal la scar mic. mparte, mediaz, decide astfel nct poziia sa s rmn ferm.

Ilie Moromete se dovedete un membru activ al comunitii. In cadrul acesteia, la diferite niveluri, joac mai evident sau mai estompat rolul de centrum mundi. Astfel, la fierria lui Iocan, el este cel care citete ziarul i face comentariile cele mai consistente i ironice.

Mijloace de construire a personajului Marin Preda ii modeleaz personajul prin caracterizare direct, indirect, autocaracterizare i caracterizare de ctre alte personaje.

Direct, autorul prezint vrsta lui Moromete, aflat la a doua csnicie: acum avea acea vrst intre tineree i btrnee, cnd numai nenorociri sau bucurii mari mai pot schimba firea cuiva; Era cu zece ani mai mare dect Catrina (contingent 911, fcuse rzboiul). Autocaracterizndu-se, Ilie Moromete insist asupra verticalitii sale i a modului de gndire tradiionalist, neinfluenabil: eu totdeauna am dus o via independent

Caracterizarea de alte personaje se poate exemplifica prin opinia Mariei, sora lui Moromete, care le inoculeaz nepoilor ideea c tatl lor este unul denaturat, profitant, care ii exploateaz pentru a face zestre fiicelor din a doua cstorie: Te-a mbrobodit alde tac-tu , s stai i s munceti pentru copiii lui, s-i ias sufletul!

Prezentare argumentat de trsturi Cea mai mare parte a trsturilor lui Ilie Moromete sunt construite indirect, prin reliefarea gndurilor, aciunilor sau atitudinilor sale.

Personaj complex, Ilie Moromete are mai multe mti. Un element prin care personajul se dezvluie este tonalitatea vocii. Astfel, el are mai multe glasuri: cnd puternic i amenintor, fcndu-i pe toi s tresar de team, cnd un glas schimbat i necunoscut, fals, ironic.

Marin Preda creeaz un personaj de o inteligen ieit din comun. Simind nevoia hranei spirituale, ranul filozof cu fire reflexiv citete ziarele in fiecare duminic, mpreun cu ali steni, in Poiana lui Iocan. Aici el ncearc s clarifice ideile din articolele publicate, s descifreze sensurile profunde ale politicii vremii. Cnd se schimb regimul politic, Moromete prevede naintea multora c ranii vor rmne fr pmnt.

Fire autoritar, Ilie Moromete este cel la care membrii familiei fac apel pentru rezolvarea conflictelor aprute. nc de la nceputul romanului este prezentat ca stnd deasupra tuturor i stpnind cu privirea pe fiecare. Pentru c i iubete copiii, el face eforturi mari s strng banii necesari aducerii de la Bucureti a fiilor din prima cstorie, care fugiser ndemnai de Guica.

Disimularea este o trstur definitorie a lui Moromete. Scena dintre el i Tudor Blosu este semnificativ. La ntrebarea vecinului dac s-a hotrt s-i vnd salcmul, Moromete se gndete c acest lucru este posibil, dar se comport ca i cum aspectul nu l-ar interesa.

La fel, aflnd c Paraschiv i Nil vor s fug de acas, Moromete reuete s-i ascund gndurile care l frmnt.

Ironic fiind, Moromete nu pierde nici o ocazie de a se adresa caustic copiilor si cnd consider c acetia ncearc s fug de munc.Personajul central este i un fin observator. Tatl noteaz naratorul avea ciudatul dar de a vedea lucrurile care lor le scpau, pe care nu le vedeau.

Om al pmntului i al satului tradiional, Ilie Moromete este considerat unanim de exegei (specialiti) drept cel mai complex tip de ran din literatura romn prin adncimea i frumuseea spiritului su.

20.Exemplific, apelnd la o povestire studiat, dou dintre particularitile limbajului prozei narative (la alegere din urmtoarea list: modaliti ale narrii, mrci ale prezenei naratorului, limbajul personajelor, registre stilistice.

Modalitile de narare se refer la raportul dintre narator i tipul de enunare narativ i la prezena sau absena naratorului din evenimentele povestite.

In prima clasificare naraiunea poate fi homodiegetic sau heterodiegetic. In homodiegez naratorul folosete persoana I. In heterodiegez este folosit persoana a III-a.

In a doua clasificare, prezena naratorului in evenimentele relatate creeaz un text intradiegetic, in timp ce absena lui poart numele de extradiegez`.

Mrcile prezenei naratorului sunt: persoana I in cazul homodiegezei, persoana a III-a in cazul heterodiegezei.

Ciclul de povestiri sadoveniene Hanu Ancuei debuteaz cu propoziia Intr-o toamn aurie am auzit multe poveti la Hanul Ancuei. Naratorul martor, cel care a auzit istorisirile anunate este unul homodiegetic, dar din cele nou povestiri nu reiese c acesta ar fi participat la vreunul dintre evenimentele care compun ciclul. Astfel naratorul este extradiegetic, cu toate c opera debuteaz sub semnul gramatical al implicrii naratorului.

Nu aceeai situaie rezult din prima povestire a culegerii, Iapa lui Vod. Modalitatea narrii este homodiegetic. Mrcile prezenei naratorului in spaiul evenimenial sunt formele de persoana I. Implicarea naratorului in aciune se constituie in marc a intradiegezei.Firul epic prezint un singur fapt, i anume ncercarea comisului de a-i gsi dreptatea la noul domnitor pentru o pricin legat de pmnt. Naratiunea este axat mai ales pe episoadele prezentate: ntlnirea lui Ioni cu un boier cruia i se confeseaz despre nedreptile suferite, ideea nstrunic despre ce trebuie s fac domnitorul dac nu ii acord petionarului ctig de cauz, dialogul dintre comis i domnitor, care nu era altul dect boierul din ziua precedent. In ceea ce privete personajele, acestea se afl in plan secund.

Pentru c prezint o ntmplare in care a fost implicat, relaia dintre narator i beneficiarul comunicrii este direct i mai strnsa dect in alte specii. Aceast relaie se realizeaz prin folosirea persoanelor I i a II-a, ceea ce confer oralitate, i prin crearea unei atmosfere de suspans.

Construcia ciclului sadovenian Hanu Ancuei urmeaz modelul povestirii in ram. Rama celor nou naraiuni este constituit din fragmentele iniial i final ale volumului, unde naratorul este nsui autorul. El se exprim la persoana I, evocnd cadrul spaial i temporal in care se afl drumeii: Intr-o toamn aurie am auzit multe poveti la Hanul Ancuei; Se fcu tcere la vatr i, cu toii privindu-ne, nu ne-am mai vzut obrazurile.

21. Explic relaia realitate ficiune, prin referire la un text narativ studiat

Relaia realitate ficiune este un aspect important in realizarea i receptarea unei opere literare.

Aptitudinea care confer scriitorului puterea de a realiza universul fictiv al operei este imaginaia. Rezultatul procesului imaginativ, al transfigurrii artistice, este ficiunea artistic. Opera literar este un text in care autorul creeaz un univers propriu, pornind de la elemente ale realitii, pe care le combin potrivit propriei viziuni despre lume. Astfel, autorul, persoane i date reale se regsesc parial in text ca narator, personaje i ntmplri.

In nuvela istoric Alexandru Lpuneanul, autorul pornete de la o serie de date reale. El se inspir din cronica lui Grigore Ureche, intitulat Letopiseul Trii Moldovei. Astfel, locul i timpul aciunii sunt reale: Tara Moldovei, a doua jumtate a secolului al XVI-lea. O parte dintre personaje au numele i unele trsturi ale unor personaliti istorice: Alexandru Lpuneanul este domnitor tiranic.

Se prezint mentaliti, relaii politice, vestimentaie, limbaj etc. specifice perioadei respective: domnitorul are mentalitate medieval de stpn absolut, de aceea nu ine seama de rugminile soiei sale i tortureaz sau ucide dup bunul plac; din punct de vedere politic, forma de guvernare evocat este monarhia etc..

Tot din Letopiseul Trii Moldovei sunt preluate opinia defavorabil a marii boierimi asupra domnitorului i unele cuvinte atribuite de Ureche lui Lpuneanul: Dac voi nu m vrei, eu v vreu! i De m voi scula, pre muli am s popesc i eu. Aceste afirmaii devin in oper motouri ale capitolelor I i al IV-lea i elemente despre personalitatea protagonistului .

In ceea ce privete ficiunea artistic, aceast nuvel conine o serie de licene istorice, deci modificri ale datelor din izvoarele istorice. De exemplu, vornicul Mooc nu mai tria in momentul revenirii lui Lpuneanul la tron; el i boierii Spancioc i Stroici fuseser executai la Liov, in Polonia. Transfigurnd artistic realitatea, Costache Negruzzi, mbogete opera cu tipul boierului intrigant i cu portretele tinerilor boieri patrioi.

O alt abatere de la realitate o constituie avertismentul pe care cteva vduve ale boierilor ucii de Lpuneanul le adreseaz Doamnei Ruxanda: Ai s dai sam, Doamn!. Aceast ameninare cu valoare de premoniie confer textului suspans. In ceea ce privete motoul capitolului al treilea (Capul lui Mooc vrem!), i acesta este rodul ficiunii artistice. Cuvintele completeaz imaginea personajului colectiv i stimuleaz curiozitatea lectorului, fa de modul in care se va rezolva conflictul.

Astfel, pornindu-se de la realitate, dar transfigurnd-o artistic, in aceast oper sunt imaginate situaii, este creat suspansul, sunt construite personaje.

22. Exprim-i opinia despre valoarea estetic a unei scrieri in proz de Ion Creang, prin dezvoltarea a dou argumente privind structura textului narativ i/sau limbajul prozei narative.

Continuator peste timp al ntiului nostru povestitor Ion Neculce i precursor strlucit al lui Mihail Sadoveanu, Ion Creang i-a cucerit un loc aparte in galeria marilor clasici prin originalitatea i universul artistic ale operei.

Valoarea estetic a Povetii lui Harap-Alb se poate evidenia att la nivel de structur a textului, ct i in ceea ce privete limbajul.Povestea lui Harap - Alb are o structur clasic, in care se valorific o categorie estetic, i anume aceea a fantasticului. In opera menionat momentele subiectului se succed firesc, incipitul cuprinde elementele de spaiu i timp specifice basmului, conflictul se construiete intre bine i ru, iar finalul prezint victoria personajelor pozitive. Toate acestea genereaz un discurs narativ fluent, plcut, deci uor de receptat.

Dei textul are o construcie clasic, structura sa este imbogit. De exemplu, formula median a basmului apare de nu mai puin de ase ori. Prin acest element de structur autorul delimiteaz secvenele narative, uurnd lectura. In acelai timp este meninut treaz interesul pentru lectur, deoarece naratorul anun noi episoade spectaculoase, de poveste. Construcia in versuri a acestei formule sporete de asemenea valoarea estetic a textului: Si se cam mai duc la mprie/Dumnezeu s ne ie/C cuvntul din poveste/nainte mult mai este.

In ceea ce privete limbajul textului Povestea lui Harap - Alb, acesta este dominat de umor i oralitate.

Umorul este o categorie estetic realizat prin comic (deci prin diferena dintre aparen i esen) i confer operei o not de bun dispoziie. Ion Creang realizeaz comic de situaie (calul o pclete pe turturica fetei de mprat), de nume (Ochil, frate cu Orbil, vr primare cu Chioril) i de limbaj (exprimarea mucalit S triasc trei zile cu cea de-alaltieri -, folosirea de diminutive cu valoare augmentativ - buzioare, buturic etc..

Oralitatea, impresia de zicere a textului scris, se creeaz prin expresii onomatopeice (Si odat pornesc ei, teleap, teleap), adresarea direct ctre cititor (S te fereasc Dumnezeu cnd prinde mmliga coaj), topirea naraiunii in dialog etc..

Dincolo de nota umoristic-ironic a acestui basm cult, Ion Creang ne prezint gndirea, aspiraiile,eforturile i sacrificiile pe care le face ranul romn pentru a rzbi cinstit in via.

23. Caracterizeaz un personaj dintr-un text narativ studiat, aparinnd lui Ioan SlaviciNuvela Moara cu noroc de Ioan Slavici a aprut in 1881 in volumul de debut Nuvele din popor.

Ghi, personaj central al nuvelei Moara cu noroc, se ncadreaz in tipologia arivistului care evolueaz in contextul ptrunderii relaiilor capitaliste in lumea satului. El devine un exemplu al consecinelor dezastruoase pe care le are asupra omului setea de navuire.

In realizarea personajului su, Ioan Slavici recurge la caracterizarea direct, indirect i de ctre celelalte personaje.

Naratorul i prezint direct personajul, artnd c acesta este muncitor i preocupat de bunstarea familiei: Ca om harnic i strnguitor, Ghi era mereu aezat i pus pe gnduri.

In construirea personajului, autorul utilizeaz preponderent caracterizarea indirect, trsturile reieind din aciunile, gndurile i atitudinea lui Ghi. In oper este folosit frecvent analiza psihologic. Astfel, reaciile i atitudinile sale prezint un personaj in declin, care i-a pierdut senintatea de odinioar: acum se fcuse mai de tot ursuz

Fa de familie Ghi are o atitudine responsabil, iubindu-i soia.Relaia lui cu Lic este una de subordonare, bazat pe teroare, dar i pe dorina de navuire cu orice pre. Astfel, lui Ghi ii este team s l denune pe Lic, dar nu face acest pas i pentru c demascarea Smdului ar fi oprit afacerile necinstite, dar profitabile.

Tovria lui Ghi cel harnic, blnd i cumsecade cu Lic, un aa-zis porcar care era de fapt un criminal periculos, scoate la iveal trsturi de caracter pe care fostul cizmar nu i le cunotea. Astfel el devine violent, ajungnd s-i loveasc soia.

Dnd dovad de slbiciune, Ghi gsete pentru dezumanizarea sa scuze menite s-i adoarm contiina: aa m-a lsat Dumnezeu, afirm el.

Laitatea l determin s se implice tot mai mult in faptele mrave puse la cale de Lic. Jur fals la judecat, susinnd c in noaptea crimei nu l-a vzut pe Lic ieind din crcium. In cele din urm Ghi nsui devine criminal, ucignd-o pe Ana.

Prin Ghi, Ioan Slavici prezint destinul tragic al celui care i trdeaz principiile tradiionale de via, portretul omului care i pierde simul msurii i cumptul.

24. Caracterizeaz personajul preferat dintr-un roman de Liviu Rebreanu

Apariia romanului Ion (1920) e salutat de promotorul direciei moderniste, Eugen Lovinescu: Ion e cea mai puternic creaie obiectiv a literaturii romne. Naraiunea se realizeaz obiectiv, prin heterodiegez, iar autorul se detaeaz de aciune, fiind, deci, extradiegetic. In acest roman, L. Rebreanu evit idilizarea realitilor rurale i le prezint cu realism, cu obiectivitate.

Tema central a operei este problema pmntului, a posesiunii in spaiul satului ardelean de la nceputul veacului al XX-lea. Aceasta este dublat de tema iubirii.

Incadrarea in tipologie Ion este un personaj realist, tipic pentru o categorie social: ranul srac care dorete pmnt. ,,Toi flcii din sat sunt varieti de Ion, afirma criticul George Clinescu, referindu-se la categoria pe care o reprezint protagonistul romanului. Dei este tipic, Ion depete caracterul reprezentativ i se individualizeaz prin trsturile sale i prin destinul tragic.Tipologie prin paralelism

Personajul principal poate fi comparat cu actani din acelai roman. Ion dobndete avere prin cstoria cu o fat cu zestre, la fel ca Alexandru Pop al Glanetaului. Totui, in vreme ce lui Ion pmntul ii era drag ca ochii din cap, tatl lui risipete loturile dobndite, fiind un om lene i fr spirit gospodresc.

Modaliti de caracterizare

In realizarea personajului, naratorul folosete mijloace directe (portret fizic i moral) i indirecte (fapte, gesturi, atitudini, limbaj, raporturi cu alte personaje).

Naratorul omniscient spune c Ion este ,,iute i harnic ca m-sa. In majoritatea situaiilor ins, naratorul obiectiv i las personajele s-i dezvluie trsturile. Astfel, viclenia lui Ion reiese din seducerea Anei ca plan de a-l obliga pe Vasile Baciu s-l accepte drept ginere.

Relaia cu alte personaje

Ca personaj central, Ion se afl in relaie cu aproape toi actanii. Relaia lui cu Ana pune in lumin patima pentru pmnt. Dei nu o iubete pe urica Ana, se cstorete cu ea, deoarece doar aa i poate atinge scopul. El este cu soia lui blnd atunci cnd sper ca ea s il conving pe Vasile Baciu s ii dea pmnturile promise, dar devine violent cnd constat c stratagema sa a euat. In acelai timp, comportamentul lui Ion fa de Florica demonstreaz capacitatea personajului de a iubi cu patim.

Atitudinea lui Ion fa de nvtorul Herdelea este la nceput una de umil respect. Totui, cnd interesele ii dicteaz, el il trdeaz pe binefctorul su, prnd s uite ajutorul primit. Astfel, Ion spune c anume Herdelea este cel care a scris reclamaia mpotriva judectorului.

Din acest fapt reiese c personajul este egoist i ingrat.Prezentarea aciunii cu sublinierea de trsturi

Expoziiunea Aciunea romanului ncepe vara, intr-o zi de duminic, in care stenii din Pripas sunt adunai la hora tradiional. Dintre fruntai naratorul prezint civa oameni nstrii. Vasile Baciu, un gospodar avut, este tatl Anei. El vrea s o mrite cu George Bulbuc, tnr bogat. Ins la mna Anei aspir i Ion al Glanetaului, un flcu care vede in urica Ana o ans de a scpa de ruinea srciei.

Hora se desfoar in curtea Todosiei, vduv srac i mama

Florici, cea mai frumoas fat din sat. Dei Ion ii face curte Anei, el o iubete de fapt cu patim pe Florica.

Desfurarea aciunii cuprinde evoluia conflictelor. Problema central se dezvolt in jurul personajului Ion. El se confrunt cu un conflict exterior, de natur social, i cu altul interior, reprezentat de alegerea intre mplinirea material i o iubire ptima.

La nceputul romanului lui Ion i se realizeaz un portret favorabil. Astfel, naratorul arat c el este harnic i c se simte nfrit cu pmntul prin munc. Dei fusese un elev silitor, Ion preferase viaa de ran. Acest aspect arat tenacitatea personajului. Aceeai trstur este subliniat i de insistena de care tnrul d dovad in urmrirea scopului su.

Viclean i antajist, Ion o las nsrcinat pe Ana, pentru ca Vasile Baciu s consimt la cstoria tinerilor. Dei la nunt promisese c ii va da lui Ion pmnturile, Vasile Baciu nu se ine de cuvnt. Simindu-se nelat, Glanetau i bate soia i o izgonete, deci devine violent i insensibil. In cele din urm, Glanetau l d in judecat pe socrul lui pentru avere. Speriat de perspectiva tribunalului, Baciu trece pe numele ginerelui ntregul su avut.

Vzndu-i scopul atins, Ion devine indiferent fa de Ana. Nici naterea lui Petrior nu mbuntete relaiile dintre Ana i Ion. Mai mult, brbatul dezumanizat vede in fiul su doar o garanie pentru averea obinut. Deprimat de situaia in care se afl, Ana se sinucide.

Rmas singur, Ion se gndete tot mai mult la Florica, tnra fiind deja cstorit cu George Bulbuc. El ncepe s vin din ce in ce mai des in casa femeii. Ca s clarifice situaia, George anun c va pleca intr-o sear dup lemne i va lipsi toat noaptea.

Punctul culminant este reprezentat de ntoarcerea lui George la scurt timp dup plecare. Vzndu-l, Florica este ngrozit de ce se poate ntmpla dac Ion vine, dup cum ii promisese. Intr-adevr, Glanetau intr in curte in puterea nopii, iar George iese din cas narmat cu o sap.

Deznodmntul este tragic: Ion moare, George este arestat, iar Florica rmne singur. Moartea lui este expresia inteniei moralizatoare a scriitorului ardelean.

Referindu-se la acest roman, Eugen Lovinescu afirma c ,,Ion este expresia instinctului de stpnire a pmntului () suflet unitar, simplu. Acest personaj poate fi apreciat nu prin trsturile sale, ci datorit complexitii prin care este realizat.

25. Exemplific modalitile de caracterizare a personajului, prin referire la un roman de George Clinescu

Publicat in 1938, romanul Enigma Otiliei este o oper literar realist cu elemente moderniste.

Caracterul citadin al romanului este un aspect al modernismului. Realismul se relev prin tem (raportarea unei societi degradate moral la ban ca valoare suprem), structur (sferic), tehnica detaliului, crearea de personaje tipice, cum sunt avarul, arivistul etc..

Dei se realizeaz tipologii, la construirea acestora este aplicat o formul estetic modern, i anume ambiguitatea personajelor. Spre exemplu, mo Costache, dei ntruchipeaz avarul (deci ne ateptm s fie un Hagi Tudose) el cheltuiete pentru propria sntate. El nu este dezumanizat de patima sa, astfel are o iubire profund pentru Otilia.

Aceeai ambiguitate se remarc i in construirea personajului Stnic Raiu: el este, simultan, demagog al ideii de paternitate i sentimental. Astfel, cnd vorbete, chiar are impresia c i dorete un copil i se iluzioneaz c este capabil de fapte bune. Cu toate acestea, bieelul pe care il avusese ii murise din cauza neglijenei sale i a Olimpiei, soia lui i fiica Aglaei Tulea, sora autoritar a lui Costache Giurgiuveanu.

In caracterizarea personajelor sale, George Clinescu folosete o modalitate realist-balzacian, i anume tehnica focalizrii. Astfel, trsturile actanilor se dezvluie progresiv, pornind de la aspecte exterioare: fizionomie, locuin, mediu, gesturi etc..

Stnic Raiu este tipul arivistului, al parvenitului, nscris in aceeai galerie cu Dinu Pturic (personajul lui Nicolae Filimon) i Nae Caavencu al lui Ion Luca Caragiale.

In construirea personajului su, George Clinescu folosete mijloace directe i indirecte.Din prima categorie face parte portretul lui Stnic, personaj prezent in aciunea romanului din capitolul V. Detaliile fizice au semnificaii morale. In spirit modernist, autorul folosete i epitetul neologic, sugestiv pentru profilul moral: un brbat de o sntate agresiv, cu prul mare i cre i cu o musta in chip de musc. Despre sine el afirm: ,,Stnic e profund, degeaba ncercai dumneavoastr s-l luai peste picior!.

Indirect, personajul este prezentat prin aciunile, concepiile, limbajul i gesturile sale: Stnic vorbea sonor, cu gest artistic. El i face apariia in casa lui Costache Giurgiuveanu, unde se adunaser toate personajele romanului la o partid de cri. Acolo el ncearc s-l conving pe socrul su, Simion Tulea, s-i dea zestrea promis Olimpiei, pentru ca la rndul su s i respecte promisiunea de a se cstori legal cu ea. Fire tenace, el face parte din categoria oamenilor care, dai afar pe u, intr pe fereastr.

Palavragiu, vulgar i grosolan, ii strecoar aluzii necuviincioase Otiliei, verioara sa prin alian i fiica vitreg a lui Costache Giurgiuveanu.

Lipsit de scrupule, el pare s-i eas intrigile i s-i urmreasc scopul fr s poat fi oprit. Viclean fr reineri, l provoac mereu pe Costache spre a afla ascunztoarea banilor. Nereuind nici prin ntrebri, nici prin spaima de moarte pe care i-o inoculeaz perfid btrnului, pndete pe la ferestre. Apoi, cnd Giurgiuveanu este paralizat la pat, scoate brutal pachetul cu bani de sub salteaua lui. Prin aceasta, Stnic devine un tlhar odios. ngrozit de jaful care se petrece sub ochii proprii, Giurgiuveanu moare.

Cu banii furai de la mo Costache, i deschide un cabinet de avocatur, patroneaz cercuri de morfinomani i se cstorete cu Georgeta, o prostituat de lux. Ea ii va servi ca ,,trambulin in viitoarea lui ascensiune politic.

Personaj complex, Stnic Raiu este produsul unei societi in care banul reprezint totul, in care cstoriile se bazeaz pe interese materiale, ca i cariera, succesul in viaa politic, respectul si statutul social.

26. Expune subiectul unui text narativ studiat, aparinnd lui Mihail Sadoveanu

Publicat in 1928, volumul Hanu Ancuei, realizat prin tehnica povestirii in ram, reprezint o capodoper care face trecerea spre etapa marilor cri sadoveniene.

Povestirea in ram presupune existena unei duble instane narative. Astfel, exist drumeii din han care evoc ntmplri i un narator martor confident, care ascult fiecare povestire i o reproduce pentru cititori. Prezena sa este redat prin utilizarea persoanei I in naraiune i creeaz impresia de autenticitate.

Fntna dintre plopi este a patra povestire i are ca tem iubirea tragic, iar ca personaj-narator l are pe cpitanul de mazili Neculai Isac.Naratorul evoc o ntmplare trit de el in tineree, in urm cu douzeci i cinci de ani pe aceleai meleaguri.

In expoziiune se arat c el face un popas la Hanu Ancuei. Plimbndu-se clare pe malul rului Moldova, ntlnete un grup de igani care se scldau. Intre ei se aflau Hasanache, un btrn ceretor, i Marga, o igncu de optsprezece ani.

Intriga textului poate fi reprezentat de faptul c frumuseea fetei il tulbur i le d celor doi cte un ban de argint.

In desfurarea aciunii se arat c fata il caut la han a doua zi pentru a-i arta pantofii cumprai cu banul primit. Apoi tinerii petrec o sear la fntna dintre plopi i ii promit o nou ntlnire de dragoste la ntoarcerea lui Isac de la Pacani, unde trebuia s-i vnd marfa. A doua ntlnire la fntn are un final tragic. Indrgostit, fata ii mrturisete c Hasanache o trimisese la han ca s-l seduc, iar planul era ca iganii s-l omoare si s-i ia banii de pe marfa.

In punctul culminant aflm c, dei este contient c iganii o vor ucide pentru c i-a trdat, fata il avertizeaz pe iubitul ei. Tnrul fuge clare, scap cu via, dar o prjin aruncat de urmritori ii scoate un ochi.

Deznodmntul este tragic. Insoit cu fclii de cruii de la han care ii sriser in ajutor, Neculai Isac revine la locul ntlnirii, unde sngele proaspt de pe colacul de piatr este semnul ca fata fusese ucis cu cruzime i aruncat in fntn.

27. Expune construcia subiectului unui roman de Marin Preda prin referire la: aciune, conflict, relaii temporale i spaialeRomanul Moromeii creeaz in manier realist-obiectiv universul specific al satului romnesc din Cmpia Dunrii, aflat la rscrucea istoriei. Prin aceast oper Marin Preda analizeaz probleme legate de mica proprietate rneasc in raport cu relaiile capitaliste i socialiste. In aceeai msur este urmrit i evoluia valorilor patriarhale in satul romnesc.

Romanul ncepe simbolic cu aezarea aciunii sub semnul unui timp ngduitor, tolerant. In ceea ce privete spaiul ntmplrilor, acesta este cmpia Dunrii. Finalul primului volum arat c timpul nu mai avea rbdare, deci se poate vorbi despre o structur circular. Dup cum se observ, coordonatele temporale i spaiale sunt fixate nc din incipitul romanului. Naratorul folosete timpul trecut, deci se refer la evenimente deja consumate. Timpul i spaiul sunt in textul narativ repere cu valoare sugestiv. Timpul fixeaz perioada in care se desfoar aciunea. Spaiul, deci locul intmplrilor, are valoare simbolic, sugernd condiia social a personajelor.

Subiectul primului volum este structurat pe trei cercuri concentrice. Primul l reprezint familia. Al doilea nivel se contureaz la fierria lui Iocan, unde o parte din brbaii satului fac politic pe marginea articolelor de ziar. Cel de-al treilea cerc se contureaz in scena-cheie a seceriului, in care este prezentat ntreaga comunitate rural.

Aciunea, totalitatea ntmplrilor din acest text, este prezentat in dou volume. Aciunea volumului I este cuprins in trei mari secvene epice.

Cea dinti ncepe intr-o smbt seara i continu pn in dup-amiaza zilei urmtoare. Populaia din Silitea-Gumeti este animat de aspecte ca dragostea (Polina-Biric), foamea achizitiv de avere (Tudor Blosu i fiul su, Victor), boala (Vasile Booghin, ran suferind de ftizie, pus pe neateptate in faa destinului ireversibil), rzvrtirea (Tugurlan), spiritul distructiv (Guica, sora lui Ilie Moromete) etc.

A doua mare secven epic surprinde satul in febra seceriului. Oamenii treier i macin ndat spre a gusta din pinea noii recolte.

Ultima secven nfieaz conflictul direct dintre Ilie Moromete i fiii si. Conflictul este elementul esenial care determin i aciunile din aceast oper literar. Atunci cnd conflictul se manifest intre personaje avnd interese diferite, poart numele de conflict exterior, cum este cazul in acest roman: spre deosebire de feciorii si cei mari, Moromete ine la unitatea familiei. Un alt conflict este cel social, dintre rani i clasa politic a comunitilor. Acesta din urm este prezentat in cel de-al doilea volum.

Personajul central, Ilie Moromete, locuitor al satului Silitea-Gumeti este un ran tradiionalist care are dou loturi de pmnt. Unul este al su, iar cellalt ii aparine Catrinei, cea de-a doua soie a sa. El are fora de munc asigurat de familie, adic de Achim, Nil i Paraschiv, feciori din prima cstorie, i de Tita, Ilinca i Niculae, copiii si i ai Catrinei. Pentru munc are cai, iar hrana i mbrcmintea familiei sunt asigurate de creterea unor oi.

Unitatea familiei Moromete este mcinat de un triplu conflict.

Unul const in dezacordul dintre tat i fiii din prima cstorie. Acetia au impresia c tatl lor economisete banii obinui din cultivarea loturilor pentru a face zestre Ilinci i Titei i pentru a-l da la coal pe Niculae. Prerea celor trei frai este ntreinut cu rea voin de Guica, sora lui Moromete, care sper de fapt s fie ngrijit de cei trei biei. In cele din urm, ei fug la Bucureti cu oile i caii familiei. Familia intr intr-un grav declin financiar.

In volumul al doilea, naratorul arat c Moromete reuete s restabileasc echilibrul financiar al familiei vnznd cereale la munte. El pleac la Bucureti dup feciori, dar visul lui de a-i vedea familia reunit eueaz pentru c bieii refuz s se ntoarc. Dup un timp, Nil moare pe front, iar Paraschiv sfrete tragic, imbolnvindu-se de tuberculoz. Achim reuete s-i deschid un magazin alimentar, care mai trziu trece in proprietatea statului.

Nici Niculae Moromete nu rmne alturi de familie. Dup cum se arat tot in volumul al doilea, el nu reuete s ajung nvtor dup cum dorea, ci intr intr-o coal de partid, devenind activist.

Al doilea conflict, prezentat mai amplu in al doilea volum, este cel dintre Ilie i Catrina. Moromete nu reuete nici mcar s-i petreac btrneea alturi de soia sa. Suprat c Ilie a vrut s-i aduc bieii de la Bucureti i pentru c nu a trecut casa i o parte din pmnt pe numele ei, Catrina se mut la fiica ei din prima cstorie.

Al treilea conflict de familie este desfurat in volumul nti. Cei implicai sunt Moromete i sora sa , Maria, poreclit Guica. Ea ar fi vrut ca fratele ei s nu se recstoreasc i s o in in cas. Moromete ins i-a construit un bordei departe de casa lui, fapt care a atras ura mistuitoare a Mariei. Ea este autoarea moral a plecrii bieilor celor mari. Guica moare uitat de nepoi i de fratele ei, care nici nu particip la nmormntare.

Volumul al doilea, format din cinci pri, prezint destrmarea satului tradiional i evoluia att a personajelor vechi, ct i a unora noi pn in deceniul al aselea din secolul trecut. Scriitorul urmrete viaa dramatic a satului in dou momente istorice succesive: Reforma agrar din 1945 i colectivizarea forat a agriculturii din 1949. Evenimentele se succed rapid intr-o avalan de imagini, fapte i oameni.

Nereuind s fac fa intrigilor altor comuniti din sat, Niculae este destituit. In cele din urm devine inginer horticultor i se cstorete cu Mrioara lui Adam Fntn din Silitea, care devenise asistent medical.

Dei in cel de-al doilea volum accentul se deplaseaz de pe destinul Moromeilor pe evoluia unei ideologii abuzive, Marin Preda d operei sale unitate. Liantul celor dou volume este problema pmntului.Roman realist cu densitate epic i profunzime psihologic de excepie, Moromeii lui Marin Preda reprezint o monografie artistic a satului romnesc ante- i post-belic, surprins la rspntia dintre dou ornduiri sociale.

28. Explic rolul elementelor de compoziie ntr-un text poetic studiat, aparinnd perioadei paoptiste (la alegere, dou elemente dintre urmtoarele: titlu, secvene poetice, relaii de opoziie i de simetrie, elemente de recuren).

Vasile Alecsandri (1818-1890), scriitor paoptist, a oglindit in creaia sa idealurile naionale ale romnilor (Hora Unirei), folclorul i natura. Pastelurile sale reprezint, crede G. Clinescu, ,,partea cea mai durabil i mai valoroas a operei acestuia.

Pastelul este una din cele mai rspndite specii lirice, o poezie descriptiv n care sunt nfiate peisaje reale sau imaginare prin intermediul crora poetul i exprim propriile sentimente.

Temele pastelurilor sunt toate subordonate naturii. In acest context, Alecsandri evoc anotimpurile (Iarna), srbtorile religioase (Patele), muncile cmpului (Seceriul), erotica rneasc (Rodica), momentele zilei (Dimineaa, Malul Siretului), spaiul intim, familial al cminului (La gura sobei).

Poezia ,,Malul Siretului surprinde ntr-o manier descriptiv, ivirea zorilor pe malul Siretului.

Titlul reprezint denumirea unei creaii artistice dat de autor. Aceast denumire este bazat pe coninutul (Sara pe deal), semnificaia (Lacustr) sau forma operei (Gloss). Titlul Malul Siretului este bazat pe coninutul operei i sugereaz locul ce urmeaz a fi descris. Astfel, cititorul este anunat c i se va prezenta un peisaj. La Mirceti, pe malul Siretului, Alecsandri i-a petrecut o parte din via.

Peisajul, avnd n centru imaginea rului, stimuleaz prin alegerea unui moment temporal incert, imaginaia cititorului: ,,aburii / ca fantasme. n finalul primei strofe lumina invadeaz strlucitor tabloul.

Strofa a doua aduce ca resurs a expresivitii la nivel lexico-semantic relaia de opoziie prin trecerea de la persoana a III-a a unui lirism obiectiv (contemplativ) la persoana I, marc a prezenei eului poetic: ,,m duc, ,,privesc. In acelai timp, in poezie se remarc i relaii de simetrie. Acestea apar , pe de o parte, intre strofele I i a III-a care au in comun lirismul obiectiv, iar pe de alta intre strofele a II-a i a IV-a, purttoare de mrci lexico-gramaticale ale subiectivitii.

n strofa a III-a peisajul se mbogete cu alte elemente ale cadrului natural: salcie pletoas, mrean, slbaticele rae etc..

Ultima strof restabilete echilibrul emoional tulburat de clipa de visare prin imagini artistice dominate de micare. Astfel, lunca clocotete, iar o oprl de smarald nete inspre ap, agitat probabil de prezena eului liric.

Forma poeziei lui Alecsandri se apropie de perfeciunea clasic, cele patru catrene respectnd echilibrul i armonia specifice acestei specii.

29. Argumenteaz caracterul romantic al unei poezii studiate, aparinnd lui Mihai Eminescu

Romantismul apare ca o reacie la clasicism la sfritul secolului al XVIII-lea in Anglia i in Germania. In secolul al XIX-lea se manifest in Frana, dup care se extinde in aproape toate rile lumii.

Romanticii abordeaz teme specifice ca : iubirea i natura, condiia nefericit a omului de geniu intr-o lume superficial, istoria naional etc.

Dintre motivele romantice preferate se pot enumera misterul, inserarea, noaptea, luna, codrul i starea de visare.

De asemenea apar noi specii literare cum sunt drama romantic, meditaia, poemul filozofic, nuvela istoric etc.

Adesea romanticii folosesc folclorul, inclusiv lexicul popular in realizarea unor opere care s valorifice filonul (zcmnt) autohton.

In operele romantice primeaz subiectivismul, pasiunea, fantezia. Se folosete antiteza in structura poeziei i in conceperea personajelor.

Eroul romantic are caliti excepionale i evolueaz in situaii deosebite.

Poezia Sara pe deal de Mihai Eminescu este o idil cu puternice note de pastel, o creaie romantic.

Sara pe deal face parte din prima etap a poeziei erotice eminesciene, aceea a idealului de iubire in armonie cu natura ocrotitoare.

Titlul anun elemente de pastel, sugernd locul i timpul in care urmeaz s se desfoare episodul.

Tema poeziei, specific romantic, o constituie aspiraia pentru dragostea ideal, imaginat in cadru rustic.

In primele patru strofe predomin descrierile de natur terestr i cosmic; in ultimele dou strofe se intensific elementele de idil, finalul fiind impresionant prin valoarea absolut pe care o are iubirea. In numele acesteia poetul este gata s se sacrifice: Astfel de noapte bogat/ Cine pe ea n-ar da viaa lui toat?. Aceast idee a sacrificiului suprem in numele unui ideal este una profund romantic. La fel, i Luceafrul dorete s renune la nemurire pentru a cunoate iubirea.

In afar de relaia iubire natur, se remarc mpletirea elementelor terestru i cosmic. Se poate considera c planurile terestru i cosmic sunt termenii unei antiteze. Scriitorii romantici utilizeaz adesea tehnica antitezei in construcia operelor.

Relaia dintre spaiul terestru i cel cosmic prezint metaforic aspiraia omului ctre iubire ca sentiment absolut. Spaiul terestru, un cadru mitic (atmosfer specific romantic), pare s se deplaseze spre nemrginirile cerului: Sara pe deal buciumul sun cu jale/ Turmele-l urc, stele le scapr-n cale; Streine vechi casele-n lun ridic.

Poetul valorific in aceast poezie in spirit romantic i limbajul popular. Astfel, Eminescu realizeaz o comparaie care cuprinde o sintagm specific: Sufletul meu arde-n iubire ca para.

Dintre motivele specific romantice cuprinse in acest text, pot fi enumerate luna, inserarea, stelele i starea de visare in ateptarea iubitei (Lng salcm sta-vom noi noaptea ntreag/ Ore ntregi spune-i-voi ct mi eti drag!

Prozodia textului este deosebit prin msura de 12 silabe i ritmul alctuit dintr-o succesiune de coriamb, doi dactili i un troheu. Rima este pereche i feminin. Aceste elemente confer versurilor delicatee i solemnitate.

30. Explic rolul elementelor de compoziie intr-un text poetic studiat, aparinnd lui Mihai Eminescu (la alegere, dou elemente, dintre urmtoarele: titlu, incipit, secvene poetice, relaii de opoziie i de simetrie, elemente de recuren)

Ti