tomaROMAN i'.n

f dSlrrrl."$u

Q. in arh ivele

\VEDITURA VREMEA

BUCURE$Tt2f)2f)

\,

5E(URITATII,

-

Cuprins

De veghe-n lanul cu dosare......................................,.....,.. 5

Despre unui dintre cei mai mari cdldi comuniptidin Balcani: Bulgaru era albanez.....................,,.,,.,,.,,, 7

Anastas, o poveste balcanicd! Distribufie:Ana Pauker, Enver Hoxha, Tito, Stalin etc,,.,,,,,..,.,,. 15

CAnd 1l confunzi pe AgArbiceanu cu Arghezi:intelceptarea Securitdjii baie filmul!...........,..,,,.,,,,,,, 25

O problemd a Bisericii Ortodoxe RomAne:Oare cdji ,,misionari discreli" au existat?................. 27

1975: Un mason eweu condamnat la moartein RomAnia........ ................................43

Drumul cdrtilei Securitifii,de la Londra la Paiatul Cotroceni.............................. 57

Despre un ,,fake" al istoriogra{iei comuniste:Grupul de partizari,,Carpa,ti" ................................... 79

Omul care a speriat estul:Despre un Mathias Rust de RomAnia....................... 9L

Un posibil motiv de gantaj, fratele SS-istal lui Emil Bodn5tu9................................................... 115

CAt de urAt 9i fals cAnta, in 1961,baritonul Nicolae HerIea............. .........-.................-..121

Cuprins

De veghe-n lanul cu dosare ............................................... 5

Despre unul dintre cei mai mari cdldi comunistidin Balcani: Bulgaru era albanez................................- 7

Anastas, o poveste balcanicd! Distribulie:Ana Pauker, Enver Hoxha, Tito, Stalin etc............... l5

CAnd il confunzi pe AgArbiceanu cu Arghezi:interceptarea Securitdlii bate filmul!......................... 25

O problemd a Bisericii Ortodoxe RomAne:Oare cAli ,,misionari discreji" au existat? .................27

1975: Un mason evreu condamnat la moartein RomAnia........ ................................ 43

Drumul c6rtilei Securitdfii,de la Londra la Palatul Cotroceni.............................. 57

Despre un ,,fake" al istoriografiei comuniste:Grupul de partizani,,Carpall" ................................... 79

Omul care a speriat estul:Despre un Mathias Rust de RomAnia....................... 91

Un posibil motiv de santaj, fratele SS-istal lui Emil Bodndrag................................................... 115

CAt de urAt gi fals cdnta, in 196L,baritonul Nicolae Herlea............. .............-................121,

Eftirnie, veriga dintre Ceautescu si Iliescu.................. 7'25

,,Eroi" comunigti: destinul bizar al omuluicare a lngropat PNJ-uI.............................................. 133

fli voi, frajii mei Brutugi?1............................................... 139

A negociat Regele Mihai cu Nicolae Ceaugescu? ....... 171

Secudtatea era proastd sau antisemitX?Poate ambele ln acelasi timp... ..............................-. 197

Din galeria subteranl a comunigtilor:a fost tatdl lui George Pruteanu agent sovietic? .... 205

Copilul din flori al lui Horia Sima................................ 211

Tony, romAnul cu nenumSrate identitd1i..................... 219

Un document din arhivele Securitdfii:nevoile, durerile si tristetile agentului ,,Yomd" ....239

Un alt fel de Steinhardt: Despre rabinul devenitpreot misionar cregtin-ortodox ................................ 243

I

Copelta: Silvia ColfescuIlustralie copedA: creatd de rawpixel.com (www.freepik.com)Lector: Claudia DrdgdnoiuRedactor: Alexandra CiuciulinTehnoredactor: Teodor-Alexandru Pricop

Copyright @ Toma Roman jr.,2020

ISBN 978-973-645-999-3

Descderea CIP este disponibiH la Biblioteca Nafionald a Rom6niei

De veghe-n [anu[ cu dosare

Habar n-am dacd sunt un istoric metamorfozat injurnalist sau invers, un jurnalist care se crede istoric.Treaba e cd, incd de la lnceputul anilor '90, pe cAndtoatd lumea era mugcate de morbul politicii gi tensi-unile sociale erau foarte mari, m-a preocupat iskrriacomunismului romdnesc, despre care m-am apucat stlscriu articoie in presa de atunci. Multd vremc am fdcu tinterviuri cu martori ai epocii, de la apropiali ai luiGheorghiu-Dej gi Ceaugescu, securitti, pand la victimeale represiunii comuniste. Dupd o perioadd, mi-amdat seama cd, din motive naturale, persoanele cu careintenlionam sd stau de vorbd incep sd dispard. A;a amajuns si mi orientez spre diverse arhive, in general celeale Securitdlii. Sd muncegti cu documentele de acolo eca 9i cum ai ceuta pepite de aur cu o sitd lntr-un rauplin de mAl. Cu toate cd, ln general, Securitatea era lafel de absurdd, brutald ;i inepti ca gi epoca in care afunclionat, ea era gi o structurd inchistat-birocratizatd.,,BEie!II" erau mari fabricanli de maculaturS, roteauaceleagi informalii, redactate in limbX de azbest, desute de ori, considerau drept victorii epocale variaterehdtiFuri si inutilitdfi. Trebuiau se lFi justifice cumvasalariile babane pentru timpul acela. Arn citit o groazdde hArtii nefolositoare, fdrd nicio noimd. O alt; piedicXin ceea ce am fdcut a fost 9i actuala legislafie, destulde greoaie, a accesului la dosarele SecuritXjii. Uneori, a

trebuit si attept gi doud luni pentru a cxpdta copii dupidocumentele care mA interesau.

Am avut ln multe cazuri insd gi un avantaj. $tiam cesd caut. Ajungeam la CNSAS cu un capdt de informa-jie, gdsit din surse deschise, cdrli sau interviuri publi-cate. Aga am fost primul care a citit dosarul lui DieterSchneuemarur, pilotul german care a reutit sd extragdoameni cu un avion din RomAnia. Totul a pornit de lao pomenire pasagerd a odiseei neamfului in memoriileunui {ost director al Radio Europa LiberA.

Alte ddfi am avut pur gi simplu noroc. CdutAnd cevadespre masoni, am dat peste dosarul lui Ion floneriu, unapropiat al MS Regelui Mihai, care a negociat ln numeleacestuia cu regimul lui Nicolae Ceaugescu.

Din scotociiile mele a rezultat voiu-ul de fafX. in elam incercat aduc la lumind situalii uitate de multd vreme,

1-tlsonajc tenebroase, abuzuri ale regimului totalitar, sd

.1-run in valoare" delatori ordinari care dupX 1989 aufltcut pe ,,fetele mari". Mi-am dorit sX dovedesc compli-citdli, vulnerabilitXti gi gantaje din interiorul nomencla-turii, sd demonslrez l:alsrri a1e istoriografiei comuniste.De multe ori am gisit siiualii de un umor negru, caredovedesc cAt de .performant" era ,,braful armat al claseimuncitoare".

Sper sd citili cu interes ce a rezultat. Vreau sd le mul-tumesc prietenilor mei, istoricul Silviu B. Moldovan 9ifilozoful Ioan Alexandru Tofary cu care m-am consultatin elucidarea unor cazuri tratate de mine.

Despre unu[ dintrecei mai mari c5lSi comunistidin Batcani: Bulgaru era albanez

CAnd spun cdldu, mi re{er la cineva carc. orrroaril t'trmAna lui. Dintre ucigagii profesioni;ti aflafi irr slrrjh,rcomunigtilor ne sunt familiare numclc lui (ilrr,orlilrcPintilie zis Pantiuga, Alexandru Nicolschi slu, irr rrlti-mii ani, Alexandru Viginescu gi Ion l,'icior, calr';i-lrrprimit prea tarziu pedeapsa. Pun pariu ir.rsi ciI aploarpcnimeni nu a auzit de Iusuf Amza, Gheorgl-re lvanov sauGheorghe lvinescu. De fapt, este vorba de una gi aceeagipersoanX. Pur intAmpldtor i-am gisit figa autobiogra-fici de la verificirile membrilor de partid dintre 1951 gi1952 (o gFtslli pe site-ul Analiza Dosarelor Comuni,stilorIlegaligti, ddnd cdutare pe nume: http:/ / andco.ro/ apli-catie/) gi m-am apucat si fac niste deduclii logice.

Din figd, am aflat cd Iusuf Amza devenit GheorgheIvdnescu era, in ianuarie 1952, cXpitan MAI 9i primise,,dicota,tia" (sic!) Steaua Republicii cls V. Meseria de baziera ,,muncitor necalificat", adici nu avea vreo meserie.Era ndscut pe 15 februarie 1896 in comuna Sinicean dinregiunea Tetovo din actuala Republicd Macedonja deNord gi era de nalionalitate albanezd. l;i petrecuse 20 dean (1924-1944) la pugcdrie in Bulgaria pentru o ,,faptXrevolufionard" pe care o descrie singur, fdrd virgule: ,,amfost condamnat la moarte pentru ce am ucis un bandit,

un mare capitalist dutman al poporului". Asta m-a fdcutsd gendesc cd, de fapt,l-a omorAt pe ,,marele capitalist"ca sdJ jefuiascS. I s-a comutat pedeapsa ln lnchisoare peviald. La pugcirie a intrat in contact cu comunigtii bul-gari inchigi 9i ei 9i le-a fdcut servicii, fiindci ln toamnalui 1944, dupA lovitura de stat bolgevicd de la Sofia, carea avut loc pe 9 septembrie 7944, a ajuns ,,9efu1 lagd-rului fascist" din Rusciuc. Aici cred cd a fXcut cel maimare numdr de victirne. Spre deosebire de RomAnia,unde agenlii Moscovei au luat puterea gradual, in laravecind ei s-au apucat direct de genocid. Pe motiv cd sunt,,fascigt|", au executat ln prirnele trei luni de putere,fdrX proces, intre 20.000 9i 40.000 de oameni, majorita-tea politicieni democrafi, proprietari de afaceri, agricul-tori instXriti, preofi, intelectuali. $i-au eliminat rapid toliadversarii. CAnd execuliile nu aveau loc in plind stradd,cle sc petreceau in nigte lagire imptovizate. Amza a fost

;cful unui astfel de stabiliment la Ruse. A fost atAt desatlic, lncAt in 1945, cAnd ln lara vecind puterea roFie se

stabilizase, nu mai dXdea bine la imagine. intre comu-nigtii romAni 9i cei bulgari funcliona un fel de inlelegerepentru proteiarea 9i ascunderea unor ,,personaje deli-cate" (procedeul l-am surprins in articolul despre frateleSS-ist al lui Emil Bodndrag).

Aga a ajuns Iusuf Amza la Bucuregti, unde a inceput ocarierd de criminal de partid, sub alt nume. A fost anga-jat drept ,,funcfionar administrativ" la sediul CC al PCRdin Aleea Alexandru. De fapt, era o acoperire. GheorghePintilie, adici Pantiu9a, igi incadrase oficial echipa deasasini drept umili confopigti. Mai multe relatdri desprecrimele comuniste comise ln Rom dnia intre 1944 gi 1946il au drept personaj central pe un anume ,,Bulgant".Era in echipa lui Pantiuga care i-a lichidat cu ranga, insediul actual al ambasadei Poloniei, pe $tefan Fori; gi ile-galigtii acuzafi cd ar fi informatori ai Siguranlei, PetreMelinte pi Ion PArgaiu. El l-ar fi executat gi pe Marcu

Schory un ilegalist de origine germand acuzat de trddare.Acelagi ,,Bulgaru" a provocat un carnagiu deschizdndfocul cu arma automatd asupra unui grup de studenli9i tineri care se rnanifestau anticomunist pe 8 noiembrie1945, de ziua Regelui Mihai. Au fost peste 10 victime.Andrei Siperco, care a publicat pAni acum in trei volume(,,Confesiunile elitei comuniste 1944-1965: Rivalitdjirepresiune crime... Arhiva Alexandru Siperco" -Academia RomdnX, Institutul Najional pentru StudiulTotalitarismului) discufiile consemnate de tatdl siu cudiversi ilegalisti, il identificd in primele doud volume pe,,Bulgaru" drept un anume lvanov. Din mdrturia ilega-listului Valeriu Bucicov afldm cd: ,,Marcu Schon - a fostpeste drum. Gheorghe (Ivanov) l-a lichidat. Harnoza... -e Gheorghe ,,Br ,garrt" , care a lichidat mogierii cc i $-audat in apdrare. in 1944 ela lichidat un grup dc nrogicri,A fost de fapt un albanez mahomedan. El a venit la noi."

,,Metinte, in toamna 1945Neciu gi Gheorghe t-au lichidat".

Am tradus notifele lui Siperco senior cam asa:

,,Gheorghe Ivanov (Ivdnescu) era de fapt un mahome-dan albanez care in 1944 a omorat un grup de mogi-eri, in Bulgaria. A venit la noi. Aici i-a ucis pe Schon 9iMelinte." Acelagi Bucicov povestegte un episod de pe 8noiembrie 1945: ,,Gheorghe ,,Bulgaru" a iegit in drumti a tras spre Piala Palatului - trXgeau tot incdrcdtoruldin Schmeisser." O relatare similari gdsim gi la MirceaIoanid, in volumul trei: ,,Bdtrinul (,,Bulgaru"-n.n.) aveao ,,balalaic5"... Pe stradd erau vreo 2000. Ne fdceau zob.Noi eram zeci. Eu am tras o rafald ln plan vertical, restulin aer. Radovanovici - dou5, trei focuri. BdtrAnul, nebu-nul, a tras in ei."

Mai revincu un ultim citat din Bucicov: ,,Mitca" Neciu

9i cu Gheorghe ,Bulgaru' care a omorAt pe definulii dinBulgaria erau ajutoarele lui Pantiuga. (...) ,Bulgaru' nue omui sd nu igi asume rXspunderea, el care a ucis atA-

fia. A gi spus bulgarilor: Am fdcut-o! Ei si!? Nu meritaualtceva!"

Eu unul sunt convins cd Iusuf Amza, ,,Bulgaru",Gheorghe Ivanov gi Gheorghe Ivinescu sunt una giaceeapi persoani. De altfel, la concluzia asta a ajuns tiAndrei $iperco in prefala volumului trei al consemndri-lor tatdlui sdu. Un albanez asasin psihopat, care a stat 20

de ani intr-o inchisoare bulgdreascd (de aici gi porecla)scapd gi comite o sumedenie de crime oribile in Bulgaria

9i RomAnia, in numele comunismului. La o estimaresimpli are in iur de 100 de victime directe la activ. Cepiltcttc pentru asta!? In 1951 este incadrat cu grad det:il pitan ir.r M.A.l. romAnesc.

Ultima informajie pe care am gXsit-o despre el m-allsat masci. Este vorba despre HotXrArea Consiliuluide Minigtri nr. 1415 din 14.10.1958. Ea prevede elabora-rea unui decret privind acordarea unei pensii specialemaiorului in rezervd Ivdnescu Gheorghe din MinisterulAfacerilor Interne.

Cum i-or fi calculat pensia ? Cete 50 de lei de fiecarevictimd?

Mi-l 9i inchipui pe blajinul bdtrAnel (in 1958 avea 64 deani) Iusuf-Gheorghe dumicAndu-gi pensia foarte mare labXi, la o casd de odihnd a M.I., in timp ce Ie povestegte lao bere unor cadre mai tinere, pe un ton potolit tehnicaasasinXrii cu ranga.

Surse documentare:andco.ro, fi;a [ui Cheorghe lvEnescuConfesiunjte etitei comuniste 7944-7965: Rjvatitdli represiune

crime... Arhjva Atexandru Siperco"- Academja RomAn;, lnstitutuINationaI pentru StudiuI TotaLitarismutui vot. 1-3

10

Represiunea comunist5 din Butgaria a fost mutt mai brusc;decAt [a noi. DupE 8 septembrie 1944.'in cateva s5pt5mani,

au fost executali foarte multj ,,du'mani de cLasd".

Fjta de partid de ta verificarea din 195717952 care dovedettecd lusuf Amza 5i 6heorghe lvinescu sunt aceeaSi persoanE

lrtn rtrr ' .... . '

de evldenli a llegallrlllor1'

.,lt*- .atr copt nro ,<'

id elsti au copiii 2:! e++i"- -Dmn rd'in& o1:,

^,g','y "l:li:.irj",::.'::::E)\'rtuPtrrizdt ar hitcrrii nunct"

oo.oi (do olnd !l |,&d .l t)

a lorr in!6rnar tn hgar. *u", **,,1. r,_pi,

Uid. r din{I. tn p..ilrcti.

'l.ti.ittt.a plir..,t,,n dqjd Zt ,l41a6t ,, ,o,i-iffi

i u.,utrct,. ruoopflncrre ",7"*"4 r,/b.& r'.

fr.of n lolr dsco.sr drpn 23 Aug. 1944._._-._cu ce d'jo'i4ie....#p44!4

Mor lru lo P,M.R. din mul _- ..- ,..(rrrrrr d. doEbrq d€ plrrtdp.Lt,n. Nt.f!!fl"1tA54

l(llbor!! da CoDttetut

llroll oai are cosa da adlugar h lrard d€ tntre]!.it€ cutrjtrse h lirn

Anastas, o poveste batcanici!Distribufie: Ana Pauker,Enver Hoxha, Tito, Stalin etc.

in 1903, la Corcea, un orag cosmopolit din actualaAlbanie, lntr-o familie numitd Plasari, nu foarte bogat[dar onorabili, de confesiune crestin ortodoxtr, se ndgteaun bhiat care a fost botezat Anastas. Pe atunci se pdreacA domnegte o relativd armonie intre comunitdlile etnicedin zond (in principal albanez| vlahi, greci, turci dar gialjii), dar de fapt populalia statea pe o bombd cu ceas.Rdzboaiele balcanice din 1912-13 au transformat Corceaintr-un teritoriu instabii, care gi-a schimbat stdpdnui demai multe ori gi unde domneau pasiunile najionaliste.Nu era un mediu propice pentru cresterea unui copif maiales cd micul Anastas, dovedind precocitate, intrase intl-obandd de puberi care se ocupa cu mici guteli 9i ceea cenoi nurnim azi ,,smen". Familia reunitd a luat decizia sd-lextragd din anturaj gi sXJ trimitd la scoalS hd! Ia Bucuresti,unde vieluia gi era megtegugar un frate al tatilui.

Cum se ajungea de stSnga

Unchiul era un tip cu principii sdndtoase. L-a datla gcoald, dar dupi ceva timp 9i-a spus cX e bine sdJ giobignuiascX sX munceascX. l-a angajat drept piccolo la o

15

1

cerciumd, cam la fel cum adolescenfii din ziua de azi sunttrimigi uneori de pdrinti sd lucreze la McDonalds. Anastasnu a agreat prea tare ideea sd meargd ziua la ;coalX 9i seara

sd manipuleze tdvi gi sticle. Localul nu era unul de lux,din cate am dedus, acolo se strdngeau intelectuali falifi,pierde-vard, muncitori sindicaligti, care toatd ziua trin-cdneau despre socialism, nu prea fXceau consumafie 9ildsau bac9ig din doi in doi. Aga a aflat bf,iatul, cdruia cli-enlii incepuserS sd-i spund Nastase, cd e un ,,om exploa-tal de cdtre om". Ii plScea cum filozofau corifeii dia, aga

cX a inceput si participe de la o vArsti fragedd la diverseadundri sindicale. in 1918, molima bolgevicX apdruse si peteritoriui RomAniei. La Iagi gi la Bucuretti, diverti agenfi ailui Lenin gi Trolki, alimentafi cu fonduri mari, lncercau sd

agite populatia si si provoace dezordini. Pe 13 decembrie19-ltl au reu;it sh declangeze o manifestalie a muncitori-krr tipografi. Unele surse spun cd era vorba de o tentativeclc loviturd de stat. Au fost ciocniri cu armata, s-a tras, aufost 12 morli. Socialistul I.C. Frimu a fost arestat gi a muritulterior de TBC la pugcdrie, fapt pentru care comunigtii, cucare nu avea legdturi, l-au transformat ln cadavru util, efi-gie, nume de strizi 9i fabrici. Anastas a fost 9i el la mani-{estafie. A vizut confruntdrile gi s-a indArjif chestie care I-a

fdcut sX adere la Tineretul Socialist.

De-a st6nga Anei

Imediat dupd Primul Rdzboi Mondial, migcareasocialistd romAneascd a ratat gansa de a depdgi stadiulde fenomen politic marginal. Divizatd intre moderalisocial-democrafi gi adepfi ai bolgevismului, ea nu a ac!i-onat unitar. Junele Anastas a optat pentru aripa mosco-vit5. Sub numele de Ndstase Plasa (sau Plasd), lua partela tot felul de lntAlniri conspirative. La congresul fonda-tor al Partidului Comunist din RomAnia, din 1921, a optat

16

pentru afilierea la Comintern. A fost unul dintre condu-cdtorii fondatori ai Uniunii Tineretului Comunist. in aceaperioadd, P.C. d. R. igi pregdtea cadrele sub acoperireaunei gcoli sindicale botezate ,,Max Wexler", in onoareaunui militant socialist asasinat ,,preventiv" de citre auto-ritdjile romAne in1917, fiindcd, fdcea propagandd revolu-jionard. Aici le bdga marxismul in cap viitorilor activigtitocmai tovardsa Ana Pauker. Ce chimie o fi existat i-rtreea gi bdiatul din Albania care urma cursurile habar n-am,cert e cd au devenit apropiati, lucru care va conta mai tar-ziu. Agitaliile studentegti din -1922 il gdsesc la Ia9i, undese pare cd a avut o disputi verbald chiar cu tendra stea aextremei drepte, Corneliu Zelea Codreanu. Tot umbla siorganizeze celule UTC prin !ard, chestie care i-a adus maimulte arestdri.

in 1924, dttpd,revolta provocat[ de agenfi sovictici Ia

Tatar-Bunar, autoritdlile romAne au schirnbat forria. l'.( '. tll{. a fost scos in afara legii ,si tratat drept mi;calu tororislil.Bol;evicii fdrd cetdlenie romAne sau cu situatic inct,r'trl lufost arestali gi expulzafi. Asa s-a intAmplat si cu Anastas.In {ebruarie 1925 a fost umflat pi i s-a ernis un ordin deexpulzare, drept comunist periculos. A fost fdcut pachetimpreund cu Sotir Lambru, un activist sindical aromAnndscut toi in Albania ti transportali sub pazd pe un vaporcare ajungea la Durres. Pe l6ngd activitatea sa politicd,l5sa in urmd gi ceteva inimi frAnte. Se pare cd o doamndromancd a agteptat reintoarcerea sa cAteva zeci de ani.

Tata comunismului albanez

in acei ani, Albania era o fari absolut ciudat5. in unelezone domneau incd regulile feudale. Existau clanuri gitriburi care se bdteau intre ele. Proletariatul industrial,pubiicul jintd al migcdrilor comuniste, era foarte pulinnumeros. Tara era condusd de un pregedinte autoritar

17