TimpurileverbuluiDe-a lungul timpului, am ajuns la concluzia ca cea mai problematica parte de vorbire a unei limbi straine este verbul. Prin numarul mare de forme pe care il capata, prin faptul ca se conjuga in atatea timpuri, moduri si persoane mi se pare mie ca piatra de incercare a unei limbi.In limba turca sunt si moduri si timpuri, dar mai sunt si sufixele. Iar pe langa astea, forma unui timp poate fi: afirmativ pozitiva, afirmativ negativa, interogativ pozitiva sau interogrativ negativa cand nu e suficienta inversarea subiectului cu predicatul, ca in engleza (I am/ I am not/ Am I? Aint I?). Astfel avem, pentrubilmeka stila prezent, pers. I sg.:biliyorumeu stiubilmiyorumeu nu stiubiliyor muyum?stiu eu?bilmiyor muyum?nu stiu eu?Nu mai aduc si diatezele in discutie, ca va sperii de tot. Dar ca sa va linistesc putin, pot sa recomand o sursa de verificare a timpurilor, foarte buna: un conjugator de verbe:WinMekMak(l-am mai pus pe blog cu alta ocazie).Din ce am studiat eu aseara, pe scurt pot spune ca in limba turca, un timp se formeaza astfel:

UndeI, IIsauIIIinseamna:

Atentie: unele din aceste terminatii sunt sufixeTip (b), care isi schimba forma conform regulii armoniei vocalice.Iarsufixul timpuluipoate fi unul dintre urmatoarele:-ir-pentru aorist;-(y)ecek-pentru viitor;-meli-pentru necesitativ etc.Dar schema asta nu pare asa complicata, nu? Si totusi,unde-i problema? E in faptul ca limba turca foloseste, pe langa aceste sufixe, cateva in plus. Adica in loc de 2-3-5-7 cuvinte romanesti, in limba turca este unul singur care include mai multe sufixe, adaugate intr-o anumita ordine. De exemplu, avem acelasi verb,a sti,la persoana I sg.):biliyorumeu stiubileceimeu voi stibilmiimse spune ca stiambilebilmiims-a spus ca as fi putut sti/ s-ar fi putut sa stiubilemesemdaca nu pot stibilmemeliuimnu trebuie sa stiu

CATEGORY ARCHIVES:TIMPURIViitorul GelecekzamanLimba Turca,Timpuri,Verbul,Viitor20 ianuarie 2011Comments: 2- este un timp care exprima o actiune care se petrece dupa momentul vorbirii si se formeaza urmand acelasi tipar ca siPrezentul -iyor;- pentru ca verbul da indicatii despre natura subiectului (numar, persoana), subiectul poate sa fie sau sa nu fie prezent se deduce din context;FORMA AFIRMATIVA:Ex:imek i +meki +-ecek iecekiecek+terminatiiTerminatiile:-um uz-sun -sunuz- / -largeleceimeu voi venisatacaksntu vei vindesrecekel/ea va conduceyazacaznoi vom scriealacaksnzvoi veti cumparakoacaklarei/ele vor aleargaObservatii:- viitorul se formeaza plecand tot de la radacina verbului, careia i se adauga sufixul-(y)eceksi apoi terminatiile pentru fiecare persoana in parte;- cand dupa-(y)ecekurmeaza un alt sufix, careincepe cu o vocala,-(y)ecekdevine-(y)ece;--(y)ecekeste un sufixTip(a), care se armonizeaza cu ultima vocala, avand formele:-(y)eceksau-(y)acak;- sufixele personale, cu exceptia persoanei a III-a plural (care eTip(a)), sunt sufixeTip(b)si se armonizeaza cu ultima vocala din-(y)ecek;FORMA NEGATIVA: se adauga sufixul-meradacinii verbului, apoi-(y)eceksi terminatia;gelmeyeceimeu nu voi venisatmayacaksnsrmeyecekyazmayacazalamayacaksnzkomayacaklarObservatii:--meeste un sufixTip(a);--mese termina cu o vocala si pentru ca in limba turca se evita intalnirea a 2 vocale, se floseste litera de legatura-y-;FORMA INTEROGATIVA POZITIVA:afirmativ:geleceim:gelecek|imgeliecekmym?gelecekmym?voi veni?/voi veni eu?satacakmsn?srecekmi?yazacakmyz?alacakmsnz?koacaklarm?Observatii:- se foloseste-y-litera de legatura, atunci cand se intalnesc 2 vocale;- la pers. a III-amuse foloseste la final, separat;FORMA INTEROGATIVA NEGATIVA:gelmeyecekmiyim?nu voi veni eu?satmayacakmsn?srmeyecekmi?yazmayacamyz?alamayacakmsnz?komayacaklarm?Trecutul simplu-DILimba Turca,Timpuri,Verbul11 ianuarie 2011Comments: 3Acest timp exprima o actiune care s-a petrecut in trecut sau un eveniment care s-a incheiat inainte de momentul vorbirii. In limba romana se traduce atat prin perfetul simplu, cat si prin perfectul compus.Sufixul cu care se formeaza acest timp este-di(veziacest articol).Astfel, trecutul simplu se obtine in tlimba turca dupa urmatoarea schema:Radacina verbului +-di+terminatiide conjugatTerminatiile (Tip II):-m -k-n -niz (-niz/-nz/-nz/-nuz)(SufixTip (b))-/ -ler/lar(sufixTip (a))Important:-diare in realitate mai 8 forme, mai intai pentru ca este un sufixTip (b), si apoi pentru cadaca un cuvant setermina in urmatoarele consoanep, , t, k , h , s, ,iar sufixul care trebuie adaugat incepe cud,aceasta devinetsi astfel-dipoate fi avea una dintre formele:-di /-d/-d/-du-ti /-t /-t/-tuFORMA AFIRMATIVAyemek yedima manca am mancatimek itina bea ai bautkmak kta iesi a iesitgrmek grdka vedea am vazutrtmek rttnza acoperi ati acoperitkomak kotulara alerga au alergatFORMA NEGATIVARadacina verbului +-me*+-di+terminatiide conjugat--mee un sufixTip (a)si are formele-me/-ma;yemek yemedima manca nu am mancatimek imetina bea nu ai bautkmak kmata iesi nu a iesitgrmek grmedka vedea nu am vazutrtmek rtmetnza acoperi nu ati acoperitkomak komatulara alerga nu au alergatFORMA INTEROGATIVA-are 2 forme:1. Daca formulam o intrebare la care se cerem un raspuns de formaDAsauNU, verbul are urmatoarea forma:Radacina verbului +-di+terminatii +mide conjugat-mie un sufixTip (b)si are formelemi/m/m/mu;yemek yedimmi?a manca am mancat?imek itinmi?a bea ai baut?kmak ktm?a iesi a iesit?grmek grmedkm?a vedea am vazut?rtmek rttnzm?a acoperi ati acoperit?komak kotularm?a alerga au alergat?2. Daca intrebarea este informa negativa, atunci sufixul de negare meeste imediat langa radacina verbului si verbul are urmatoarea forma:Radacina verbului +-me*+-di+terminatiide conjugat--mee un sufixTip (a)si are formele-me/-ma;-mie un sufixTip (b)si are formelemi/m/m/mu;Later edit: in 25 martie 2012, Adicsx a facut cateva corecturi, pentru care ii multumesc si il felicit pentru atentie. Editez postarea conform justelor lui observatii:yemek yemedimmi?a manca nu am mancat?imek imedinmi?a bea nu ai baut?kmak kmadm?a iesi nu a iesit?grmek grmedikm?a vedea nu am vazut?rtmek rtmedinizm?a acoperi nu ati acoperit?komak komadlarm?a alerga nu au alergat?Cand formulam o intrebare si ne referim la un anumit termen propozitiei, altul decat verbul,particula interogativamiurmeaza imediat dupa cuvantul pe care il determina. Veti intelege mai bine dupa ce urmariti exemplul de mai jos:Ali dn stanbula gitti.Ali a plecat ieri la Istanbul.Ali dn stanbula gittimi?Alia plecatieri la Istanbul?/ A plecat ieri Ali la Istanbul?Ali dn stanbulamgitti?Ali a plecat ierila Istanbul?/ La Istanbul a plecat ieri Ali?Ali dnmstanbula gitti?Ali a plecatierila Istanbul?/ Ieri a plecat Ali la Istanbul?Alimidn stanbula gitti?Alia plecat ieri la Istanbul?Ultimile 4 propozitii pot fi traduse identic in romana, diferentierea facandu-se pe baza intonatiei. In unele cazuri se poate pune la inceput de propozitie cuvantul la care face referire intrebarea. Astfel ca, in absenta unui context, in scris, romana apare mai putin specifica decat turca.Cand construim o intrebare si folosim cuvinte precumkimcine,neredeunde,kacate,nece, nu mai apare in propozitie particula interogativami:Kim geldi?Cine a venit?Dn akam nerede yednz?Ieri seara unde ati mancat?Adam ka lra verdi?Barbatul cate lire avea?Surse articol 1,2Prezentul -iyor / imdikiZamanLimba Turca,Prezent,Timpuri,Verbul10 ianuarie 2011Comments: 3- prezinta o actiune care se desfasoara acum, in momentul vorbirii;- pentru ca verbul da indicatii despre natura subiectului (numar, persoana), subiectul poate sa fie sau sa nu fie prezent se deduce din context;FORMA AFIRMATIVA:imek i + meki + iyor iiyoriiyor+terminatiiTerminatiile:-um uz-sun -sunuz- / -largeliyorumeu vin (acum)satyorsuntu vinzi (acum)sryorel/ea conduce (acum)yazyoruznoi scriem (acum)alyorsunuzvoi cumparati (acum)kouyorlarei/ele alearga (acum)Observatii:--iyoreste un sufixTip(b), in care prima litera se armonizeaza cu ultima vocala a radacinii verbului si are astfel 4 forme (-iyor, -yor, -uyor, -yor), asa cum puteti observa din exemplele de mai sus;- terminatiile-um, -uz, -sunsi-larse armonizeaza cu literaodin-iyor;FORMA NEGATIVA: se adauga sufixul-meradacinii verbului, apoi-iyorsi terminatia;geliyorum gelmiyorumeu nu vin (acum)satyorsun satmyorsunsryor srmyoryazyoruz yazmyoruzalyorsunuz almyorsunuzkouyorlar komuyorlarObservatii:--mese termina cu o vocala si pentru ca in limba turca se evita intalnirea a 2 vocale, aici are loc eludarea-e-ului.FORMA INTEROGATIVA POZITIVA:afirmativ:geliyorsunuz: geliyor|sunuzgeliyormusunuz?bakyorum bakyormuyum?eu privesc (acum)?satyorsun satyormusun?sryor sryormu?yazyoruz yazyormuyuz?alyorsunuz alyormusunuz?kouyorlar kouyorlarmu?Observatii:- se foloseste-y-litera de legatura, atunci cand se intalnesc 2 vocale;- la pers. a III-a pl.muse foloseste la final, separat;FORMA INTEROGATIVA NEGATIVA:bakyorum bakmyormuyum?eu nu privesc (acum)?/ nu privesc eu (acum)?satyorsun satmyormusun?sryor srmyormu?yazyoruz yazmyormuyuzalyorsunuz almyormusunuz?kouyorlar komuyorlarmu?

Prezentul simplu sau Aoristul Geni Zaman/Afirmativnegativin general, fiecare timp are 4 forme:-afirmativ pozitiv(Eu mananc.)-afirmativ negativ(Eu nu mananc.)- interogativ pozitiv(Mananc eu?)- interogativ negativ(Nu mananc eu?)Daca despreforma afirmativ pozitiva a Aoristuluiam discutat deja, astazi ma voi ocupa de cea afirmativ negativa.Formarea e relativ simpla:- mai intai se indepartea marca infinitivului (-mak/-mek);- radacinii i se adauga -ma/-me (in functie de ultima vocala din radacina si conform regulii armoniei vocalice vezi tabelul de mai jos)- urmeaza terminatiile specifice aoristului:Singular:-im-sin-Plural-iz-siniz-ler

Exemplu:beklemeka asteptaben beklememeu nu asteptsen beklemezsintu nu asteptio beklemezbiz beklemeyizsiz beklemezsinizonlar beklemezlerObservatii:- apare o litera de legatura intre radacina compusa (radacina simpla+negare):-z-, carenu este folositainsala persoana intai(singular si plural);- la persoana I plural se mai foloseste ca litera de legatura- y -pentru a evita intalnirea celor 2 vocale;Infinitivul formanegativaInfinitivul are si o forma negativa care se obtine prin intercalarea silabei-ma-/-me- intre radacina verbului si marca de infinitiv.bakmaka privi, a vedea >>bakmamaka nu privi, a nu vedeayrmeka (se) plimba >>yrmemeka nu (se) plimbaistemeka placea >>istememeka nu placeaalmaka lua >>almamaka nu luakonumaka vorbi >>konumamaka nu vorbiretmeka preda >>retmemeka nu predasylemeka spune >>sylememeka nu spunegrmeka vedea >>grmemeka nu vedeaoturmaka sta >>oturmamaka nu staglmeka zambi >>glmemeka nu zambiyzmeka innota >>yzmemeka nu innotaalmaka munci >>almamaka nu munciyazmaka scrie >>yazmamaka nu scrieObservatii:Dupa cum se vede mai sus, vocala din silaba de negare este aceeasi cu cea din marca infinituvului si apare acest tipar de silabe repetitive. Vocala din ambele silabe este determinata de ultima vocala din radacina verbului si suntSufixe de tip (a)(vezi tabelul de mai jos).Practic, forma negativa a unui verb se obtine conjugand aceasta noua radacina, care include-ma-/-me-, careia i se adauga diversele sufixe pentru a obtine un anumit timp.

VerbulOricate diferente ar fi intre limba turca si limba latina sau germana, gasim si aici verbul situat, in cele mai multe cazuri, la finalul propozitiei.Forma pe care o gasim in dictionar esteinfinitivul, care in turca apare marcat prin 2 sufixe:-maksau-mek, conformRegulii armoniei vocalice Sufix de tip (a) (vezitabelul).bakmaka privi, a vedeayrmeka (se) plimbaistemeka placeaalmaka luakonumaka vorbiretmeka predasylemeka spunegrmeka vedeaoturmaka staglmeka zambiyzmeka innotaalmaka munciyazmaka scrieIndepartand marca infinitivului-mak/-mek, se obtineradacina verbului, careia i se adauga sufixele necesare pentru a obtine diversele timpuri, forma negativa sau interogativa. Aceste sufixe se vor adauga intr-o ordine specifica si conform, desigur,Regulii armoniei vocalice, in cele mai multe cazuri, fiind sufixe de Tip (b).pmek> p-(a saruta)amak> a-(a deschide, a porni)Din ce am gasit eu prin resursele online, sunt peste 20 de timpuri (sursa) ale verbului, unele mai des utilizate, altele mai rar, ca in orice limba Ce e cu adevarat surpizantor pentru mine, ca roman care a incercat sa explice conjugarea verbelor personelor straine, e ca in turca conjugarea este foarte regulata. Ba chiar suntprograme onlinesausoft-urice pot fi descarcate si care sa conjuge un anumit verb.