teza_rezumat

5/14/2018 teza_rezumat - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/tezarezumat-55a92bb7211b0 1/9

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT CU TITLUL

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A INOVĂRII LA NIVELUL ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICEFACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

CATEDRA DE ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA A INOVARII LA NIVELULINTREPRINDERILOR MICI SI MIJLOCII

Conducator ştiinţific:Prof.Univ.Dr. Alexandru GHEORGHIU

Doctorand:Gheorghe BALA

Bucureşti 2007

1





CUPRINS

INTRODUCERECAPITOLUL I - IMM-ul IN CONTEXTUL ECONOMIEI GLOBALE1. Consideratii generale

1.1 Cadrul legal. Definiţii1.2 Problematica IMM-urilor in perspectiva integr ării Europene1.3 Inovarea – factor determinant al creşterii competitivităţii

2 Globalizarea domeniului economic2.1 Evoluţia economiei mondiale. Tr ăsături caracteristice şi probleme ale globalizării

3 IMM-ul inovativ in contextul globalizarii3.1 Importanţa susţinerii IMM-urilor inovative într-o economie globală 3.2 Finanţarea ciclului de viaţă al IMM-urilor inovative3.3 Accesul la finanţare pentru IMM-urile inovative

4 Anteprenoriatul in contextul globalizării4.1 Spiritul anteprenorial la nivelul IMM-urilor inovative4.2 Elemente „cheie” de promovare a antreprenoriatului

5 Competitivitatea şi inovarea la nivelul IMM-urilor

6 Studiu de caz - interesul operatorilor economici pentru protejarea invenţiilor 7 ConcluziiCAPITOLUL II – INSTRUMENTE PENTRU SUSTINEREA IMM-urilor INOVATIVE

1 Instrumente financiare1.1 Crearea unei pieţe financiare eficiente1.2 Crearea unui cadru reglementat pentru investiţii1.3 Scheme guvernamentale de asistenta pentru capitalul de risc1.4 Scheme guvernamentale de asistenta pentru imprumuturi1.5 Alte scheme de asistenta

2 Infrastructura de inovare si transfer tehnologic2.1 Clustere tehnologice2.2 Platforme tehnologice2.3 Parcuri stiintifice si tehnologice

2.4 Incubatoare tehnologice si de afaceri2.5 Centre de informare tehnologica. Centre de transfer tehnologic3 Politici pentru sustinerea IMM-urilor inovative4 Studiu de caz – cunoaşterea schemelor de finanţare internă pentru IMM5 Concluzii

CAPITOLUL III – MANAGEMENTUL INOVARII LA NIVELUL IMM-urilor INOVATIVE1 Managementul inovarii

1.1 Teoria managementului inovarii1.2 Managementul inovarii in economia bazata pe cunoastere1.3 Definirea tehnicilor de management al inovarii - TMI1.4 Modalitati de selectare a TMI-urilor relevante1.5 Conducerea procesului de inovare1.6 Studiu de caz – cunoaşterea şi aplicarea TMI-urilor la nivelul IMM

2 Rolul entităţilor de inovare şi transfer tehnologic in managementul inovarii lanivelul IMM-urilor inovative2.1 Cadrul general pentru operaţiile unei entităţi de inovare şi transfer tehnologic

2.2Cadrul general pentru pentru asistarea unui IMM inovativ de către o entitate deinovare şi transfer tehnologic

3 ConcluziiCAPITOLUL IV – ANALIZA INOVARII SI REFLECTAREA EI IN EFICIENTA ECONOMICA LA NIVELULIMM-urilor INOVATIVE

1 Inovarea tehnologica1.1 Concepte si definitii asociate inovarii1.2 Concepte si definitii asociate tehnologiei1.3 Concepte si definitii privind inovarea tehnologică 1.4 Concepte si definitii privind transferul tehnologic

2 Procesul de inovare2.1 Evoluţii care conduc la necesitatea stimulării proceselor de inovare2.2 Mijloace pentru stimularea proceselor de inovare2.3 Impactul inovării şi tehnologiei la nivel de IMM. Indicatori. Metode de evaluare

2





3 IMM-ul inovativ3.1 Dezvoltarea si promovarea potentialului IMM-urilor inovative3.2 Factori care influenteaza procesul de inovare la nivelul firmei

4 Reflectarea inovării în eficienţa economică 4.1 Tipuri de inovare

4.2Caracteristicile de definire şi analiză a obiectivelor de CDT în vederea asocierii la o

investiţie tehnologică 4.3 Analiza pieţei in viziunea inovării tehnologice4.4 Concepţia reflectării inovării in eficienţa economică 4.5 Structura eforturilor şi efectelor economice asociate inovării

5 ConcluziiCAPITOLUL V - DETERMINAREA ŞI ANALIZA EFICIENŢEI ECONOMICE A INOVĂRII LANIVELUL IMM-urilor INOVATIVE

1Determinarea şi analiza eficienţei economice pe obiectiv de cercetare şi dezvoltaretehnologica

1.1Etape şi responsabilităţi în determinarea şi analiza eficienţei economice pe obiectivde cercetare şi dezvoltare tehnologică

1.2Elemente de bază ale determinării eficienţei economice pe obiectiv de cercetare şidezvoltare tehnologica

1.3 Structura şi metodele de determinare a eforturilor economice pentru realizarea şiaplicarea obiectivelor de cercetare şi dezvoltare tehnologică

1.4Structura şi metodele de determinare a efectelor economice ale obiectivelor decercetare şi dezvoltare tehnologică

1.5Determinarea şi analiza eficienţei economice a aplicării rezultatelor obiectivelor decercetare şi dezvoltare tehnologică

2 Determinarea şi analiza eficienţei economice pe obiectiv de investiţie tehnologică 2.1 Forme şi modalităţi de realizare a investiţiilor tehnologice 2.2 Etape şi responsabilităţi în realizarea investiţiilor tehnologice2.3 Eforturile, efectele şi eficienţa economică a investiţiilor tehnologice2.4 Indicatori de apreciere a eficienţei economice a investiţiilor tehnologice

3 Concluzii CAPITOLUL VI – ANALIZA VIABILITĂŢII IMM-urilor INOVATIVE

1 Consideraţii generale2 Stabilirea unui model de determinare a gradului de inovare

2.1 Stabilirea indicatorilor asociaţi criteriilor de evaluare a gradului de inovare2.2 Metodologia de stabilire a coeficienţilor de ponderare şi de importanţă

3 Integrarea şi relaţionarea componentei de inovare în componenta economică

3.1Contribuţia capacităţii de exploatare a proprietăţii intelectuale asupracomponentelor economice

4 ConcluziiCONCLUZII FINALEBIBLIOGRAFIEANEXĂ – GLOSAR DE TERMENI

CUVINTE CHEIE

INOVARE, INTREPRINDERI MICI ŞI MIJLOCII, INFRASTRUCTURA DE TRANSFER TEHNOLOGIC,INVENTII, CERCETARE, DEZVOLTARE TEHNOLOGICA.

SINTEZA PĂRŢILOR PRINCIPALE ALE TEZEI DE DOCTORAT

Tema aleasă pentru studiu este una de mare interes, continuă actualitate şi se înscrie într-un domeniuextrem de important atât pentru întreprinderile mici şi mijlocii, cât şi pentru sistemul naţional de cercetare,şi anume inovarea.

Teza propriu-zisă este prezentată pe 317 pagini, având atasată o bibliografie cuprinzând 203 titluriprecum si o anexă cuprinzând un glosar de termeni. Teza este structurată pe două păr ţi principale: partea I-a cuprinde, pe întinderea a 95 pagini, o sinteză bibliografică a stadiului actual al

cunoasterii

3





partea a II-a, pe alte 204 pagini prezintă, în detaliu, cercetările personale; elementele de noutateşi originalitate sunt prezentate la nivelul fiecărui capitol, urmărindu-se astfel o mai bună integrarecu practicile existente în domeniu, identificate în urma activităţii de documentare.

Teza include păr ţile componente clasice: Cuprinsul, prezentat pe capitole şi sub-capitole, ofer ă un sumar exact al conţinutului tezei;

Introducerea evidenţiază, în bună parte, actualitatea problematicii si mai cu seamă motivaţiaalegerii temei; Stadiul actual al cunoasterii este prezentat în cadrul capitolelor 1,2,3,4,5,6. Contribuţiile proprii sunt prezentate în cadrul capitolelor 1,2,3,4,5 şi în special în capitolul 6. Concluziile finale sunt prezentate sub forma unor recomandari privind importanţa inovării şi

“cuantificării” acesteia pentru asigurarea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii. Bibliografia, parcurge tratate şi articole clasice, dar şi prezentări dintre cele mai recente, dintr-o

mare diversitate de reviste şi căr ţi atât româneşti cât şi din str ăinătate.

Activitatea de cercetare care este la baza prezentei lucr ări a urmărit cu preponderenţă analiza inovării înindustrie şi în mai mică măsur ă sectorul serviciilor, având ca sfer ă de cuprindere operatorii economici cupeste 9 salariaţi care au activităţile principale în următoarele domenii:

- industrie (cod CAEN, diviziunile: 10 - 37, 40 şi 41);

- servicii (cod CAEN, diviziunile: 51, 60 - 67, 72, 73 şi grupele 74.2 şi 74.3)

În capitolul întâi se fac consideraţii privind cadrul conceptual general privind IMM-urile, prin abordareaacestui segment în concordanţă cu orientările şi politicile europene şi naţionale, în contextul globalizăriişi al economiei bazată pe cunoaştere. Sunt abordate probleme specifice IMM-urilor inovative, importanţautilizării la nivelul acestora a activelor intangibile şi antreprenoriatului.

În capitolul al doilea, se prezintă şi se tratează comparativ atât instrumentele de natur ă financiar ă,programele de dezvoltare cât şi infrastructura de transfer tehnologic, ca elemente de susţinere a IMM-urilor inovative, asociate etapelor de dezvoltare a acestora. De asemenea, sunt studiate, prezentate şiinterpretate diferite experienţe internaţionale şi politici de succes în sprijinirea sectorului IMM în ceea cepriveşte schemele de finanţare (ex. de creditare, de garantare a creditelor, de atragere a fondurilor deinvestiţii etc.) care au permis dezvoltarea spectaculoasă a IMM şi, implicit, a economiei ţărilor sau

regiunilor analizate. În acest context s-au identificat anumiţi factori comuni, cu relevanţă pentru România.O problemă importantă, căreia i s-a acordat o atenţie deosebită în cadrul lucr ării, constă în identificareadin practicile internaţionale, a oportunităţilor de dezvoltare de noi scheme de finanţare dedicate IMM-urilor. În acest context, sunt propuse două scheme de finanţare a proiectelor inovative: INNOTECH şiINNOVAUCHER (în completarea schemei de finanţare INFRATECH care este aplicată începând cu2004). Este de apreciat faptul că prin studiul de cercetare realizat la nivelul a 309 IMM-uri şi 36 INCD-uriau fost analizate majoritatea variabilelor care intr ă în analiza gradului de necesitate privind lansareaschemei de finanţare INNOVAUCHER, rezultatele reprezentând o fundamentare la nivelul MinisteruluiEducaţiei, Cercetării şi Tineretului - Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică pentru promovareaactelor normative de aprobare a schemei.

În capitolul al treilea, se urmăreşte, prin introducerea unor elemente de originalitate, o clarificare acadrului conceptual general privind instrumentele şi tehnicile de management ale inovării, dar şi a

modului de constituire şi de aplicare a acestora. Prin chestionarea unui număr de 100 IMM-uri,doctorantul reuşeste să stabilească o radiografie a interesului acestora pentru aplicarea tehnicilor demanagement al inovării. De asemenea, în baza experienţei acumulate în coordonarea reţelei naţionale deinovare şi transfer tehnologic (ReNITT) se propune un cadru general în care o entitate de transfer tehnologic poate interveni în procesul de inovare al unui IMM inovativ. Acest capitol este bogat înprobleme ale strategiei agentului economic - după formulare, implementare şi evaluare a strategiei setratează şi modalităţi de prevenire a riscului de exploatare a proprietăţii intelectuale.

Al patrulea capitol este dedicat prezentării cadrului conceptual general privind inovarea, procesul deinovare, dar şi definirea IMM-ului inovativ. O atenţie deosebită a fost acordată inventarierii modelelor şidefiniţiilor, precum şi evoluţiilor acestora în ultimii ani. O parte însemnată din acest capitol este dedicată modului în care inovarea se poate reflecta în eficienţa economică. Pentru măsurarea performanţelor sistemelor de inovare şi, prin aceasta, şi măsurarea impactului pe care ştiinţa şi tehnologia, utilizarea

cunoştinţelor în general, îl au asupra economiei, s-a avut în vedere stabilirea unui sistem de indicatori deurmărire statistică, pe de o parte şi, un model statistic de evaluare a performanţelor în domeniul inovării,pe de altă parte, în curs de perfecţionare.

4





5

În capitolul al cincilea, se abordează şi se prezintă cadrul general pentru determinarea şi analizaeficienţei economice a activităţilor de cercetare şi dezvoltare tehnologică, dar şi pentru investiţiiletehnologice asociate aplicării obiectivelor de CDT şi de analiză comparativă cu eforturile de inovare.Originalitatea acestei abordări constă în identificarea şi prezentarea distinctă a eforturilor şi efectelor aferente proprietăţii intelectuale, pregătind din acest punct de vederea abordarea capitolului următor. Încadrul acestui capitol s-au identificat cei mai importanţi indicatori financiari care ar putea evidenţia cât maibine influenţa inovării asupra economicului.

Capitolul al şaselea, este consacrat exclusiv elabor ării unui model de determinare a gradului de inovarela nivelul unei întreprinderi mici şi mijlocii. În cadrul acestui capitol, a fost elaborat şi validat un modelpentru determinarea viabilităţii unui IMM inovativ prin prisma gradului de inovare asociat acestuia.Realizarea acestui model (numit modelul AGGB după numele coordonatorului şi al doctorandului) anecesitat o cercetare de doi ani, în perioada 2005-2006, pe un eşantion de 100 IMM-uri. În această perioadă a fost identificată structura informaţiilor necesare pentru stabilirea modelului, au fost stabilitechestionarele de interogare, precum şi metoda multicriterială de prelucarea a acestora având ca bază faptul că inovarea la nivelul întreprinderii şi în special inovarea tehnologică, trebuie analizată ca fiind unsistem complex de integrare a unor aspecte specifice creării de valoare. În acest sens, s-a urmăritdezvoltarea unui sistem de indicatori care să cuantifice valoarea şi prin care să se monitorizeze

performanţele unei întreprinderi în acord cu caracteristicile multidimensionale ale inovării (intr ări, procese,produse şi strategii etc.). Având în vedere faptul că dimensionarea inovării la nivelul unui operator economic este un proces complex, în condiţiile în care nu se pot stabili criterii unitare de evaluare cărorasă li se asocieze un sistem de indicatori specifici s-a evidenţiat necesitatea dezvoltării unui modelmulticriterial de evaluare.

Pentru a obţine o imagine de ansamblu a unui IMM inovativ, a fost elaborat un model de evaluare bazatpe stabilirea a 5 componente esenţiale ale inovării, cu implicaţii directe în creşterea performanţelor acesteia, cărora le sunt asociate criterii de evaluare. A fost stabilit un set de câte 5 criterii asociat fiecăreicomponentă a inovării astfel încât, pentru fiecare criteriu, să se poată acorda un anumit punctaj în funcţiede gradul de realizarea al fiecărui criteriu în parte. Sistemul de punctare operează cu valori cuprinse între1 – 10, care se acordă în funcţie de gradul de îndeplinire al fiecărui criteriu în parte în urma analizăriiindicatorilor asociaţi fiecărui criteriu. Pentru fiecare componentă supusă evaluării, se asociază un

coeficient de ponderare. De asemenea, pentru fiecare criteriu se atribuie un coeficient de importanţă,astfel încât, valoarea coeficientului de ponderare asociat componentei de evaluare să reprezinte sumacoeficienţilor de importanţă stabiliţi pentru fiecare criteriu în parte. Grupul componentelor de evaluare şicoeficienţii de ponderare asociaţi, sistemul de criterii, caracteristicile şi coeficienţii de importanţă asociaţicriteriilor, sistemul de apreciere asupra criteriilor, dar şi măsurile ce se recomandă pentru îmbunătăţireaprecierii unui criteriu, după cum se observă în tabelul 1, constituie un model de stabilire a gradului deinovare pentru un operator economic. Stabilirea gradului de inovare (şi indirect a viabilităţii) pentru unIMM se realizează prin interpretarea punctajului mediu calculat pe baza criteriilor şi a coeficienţilor deimportanţă, obţinut cu ajutorul relaţiei:

∑=

=n

i

iiinov cC G1

,

unde:

inovG

- gradul de inovare

Ci – punctajul acordat criteriului i ci – coeficient de importanţă asociat criteriului i

Componentele, criteriile, coeficienţii de ponderare şi coeficienţii de importanţă sunt stabiliţi empiric, înurma chestionării1 unui numar de 100 de operatori economici, în baza unei metodologii specifice, cuparcurgerea următoarelor etape:

1. crearea cadrului conceptual;2. stabilirea matricei de analiză a inovării la nivelul IMM-urilor;3. identificarea elementelor relevante pentru inovare şi gruparea acestora în componente de

evaluare a inovării la nivelul operatorilor economici;4. identificarea criteriilor asociate fiecărei componente de evaluare a inovării;

5. identificarea indicatorilor ce pot fi asociaţi criteriilor de evaluare;6. stabilirea grupelor de indicatori asociaţi fiecărui criteriu, prin:

1în baza unui studiu realizat la nivelul anului 2006 cu sprijinul CIT-IRECSON




ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A INOVĂRII LA NIVELUL ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI

Tabel 1 - prezentarea modelului (AGGB)de stabilire a gradului de inovare pentru un operator econ

APRECIERE ASUPRA CRCOMPONENTĂ CP CRITERIU CARACT. CI

1 2 3 4 5 6 7personal cu studii superioare cf. indicatori 0.01personal antrenat în procese deformare continuă cf. indicatori 0.03personal antrenat în activităţi decercetare ştiinţifică

cf. indicatori 0.04

personal antrenat în activităţi dedezvoltare tehnologică

cf. indicatori 0,05

1

potenţ ialul de

conducere a

inov ării

0.15

personal antrenat în promovare,marketing şi prognoză

cf. indicatori 0.02

finanţate din surse proprii pentruCDT

cf. indicatori 0.3

finanţare din fonduri publice pentruCDT

cf. indicatori 0.3

finanţare din surse atrase (mediul

de afaceri) pentru CDT

cf. indicatori 0.05

finanţarea din împrumuturi cf. indicatori 0.05

2

potenţ ialul de

creare a

cunoştinţ elor

0.25

finanţarea din VC, CR cf. indicatori 0.09cooperare cu UCD-uri cf. indicatori 0.03cooperare cu alte IMM-uri inovativedin zona de înalte tehnologii

cf. indicatori 0.03

cooperare cu IM cf. indicatori 0.02cooperare cu operatori economicidin afara tării

cf. indicatori 0.013

sistemul

relaţ ional 0.10

cooperare cu entităţi de transfer tehnologic

cf. indicatori 0.01

realizarea de produse cf. indicatori 0.06realizarea de tehnologii cf. indicatori 0.04

activităţi de cercetare-dezvoltare cf. indicatori 0.11activităţi de consultană cf. indicatori 0.02

4

structura

activit ăţ ilor 0.25

activităţi comerciale cf. indicatori 0.02documentaţii tehnico-economice cf. indicatori 0.06brevete de invenţie cf. indicatori 0.12modele şi design indistrial cf. indicatori 0.03mărci înregistrate cf. indicatori 0.03

5 proprietatea

intelectual ă 0.25

copyrigh cf. indicatori 0.01





a. analiza corelarii şi influenţării reciproce a indicatorilor;b. eliminarea indicatorilor redundanţi şi a celor care nu pot fi calculaţi ca urmare a lipsei

informaţiilor pentru un număr semnificativ de operatori economici;7. stabilirea formulei de calcul pentru fiecare indicator;8. preluarea şi prelucrarea informaţiilor;

9. stabilirea tehnicilor de analiză a informaţiilor 10. evaluarea datelor;11. stabilirea elementelor relevante pentru inovare şi gruparea acestora în componente de evaluare

la nivelul operatorilor economici;12. stabilirea criteriilor asociate fiecărei componente de evaluare a inovării;13. stabilirea valorii coeficienţilor de ponderare;14. stabilirea valorii coeficienţilor de importanţă;15. stabilirea modului de analiză a evoluţiei inovării (la nivel de operator economic, pentru un grup de

operatori economici care activează în acelaşi sector industrial).

Inovarea este un proces dinamic, activităţile vin din “trecut” şi se desf ăşoar ă cu preponderenţă în viitor.Din acest punct de vedere, determinarea gradului de inovare la nivelul unui IMM inovativ trebuie să urmărească tendiţa de inovare a acestuia, cel puţin pe termen scurt, conform relaţiei următoare:

( )∑=

−=Δn

i

i

t

iiinov C C cG1

0

unde:

inovGΔ - tendinţa (variaţia) gradului de inovare

Cti – punctajul acordat criteriului i , la momentul t pentru care este realizată analiza de evoluţie a inovării

Coi – punctajul acordat criteriului i , la momentul la care este realizată analiza de evoluţie a inovării

ci – coeficient de importanţă asociat criteriului i

În fucţie de gradul de inovare, IMM-urile se pot încadra în următoarele grupe valorice:- grupa I valorică: pentru Ginov cuprins între [9-10] – potenţial mare de inovare- grupa II valorică: pentru Ginov cuprins între [7-9) – potenţial mediu de inovare

- grupa III valorică: pentru Ginov cuprins între [4-7) – potenţial acceptabil- grupa IV valorică: pentru Ginov cuprins între (0-4) – potenţial mic de inovare

Din cele 100 IMM-uri care au fost supuse studiului de cercetare, în vederea validării, modelul s-a aplicat,pe 3 IMM-uri considerate inovative care activează în domeniul industrial (1 microîntreprindere, 1 întreprindere mică şi 1 întreprindere medie). La evaluare s-au avut în vedere informaţiile tehnico-economice existente la nivelul anului 2006. De asemenea s-a calculat şi variaţia gradului de inovareestimat la nivelul anului 2007. Pentru fiecare IMM evaluarea s-a realizat de către 2 evaluatoriindependenţi (un expert din domeniul ştiinţelor exacte şi un expert din domeniul ştiinţelor economice).Rezultatele sunt prezentate în tabelul 2.

Tabelul 2 – Prezentarea comparativă a gradului de inovareIMM Gi ΔGi EVALUATOR OBSERVAŢII

6.6 +0.7 EVTEHNIC

6.3 +0.3 EVECONOMICmicroîntreprindere6.45 +0.5 EVMEDIE

punctaj apropriat, grupa IIIvalorică; se estimează variaţie „+” pentru 2007

5.9 +0.3 EVTEHNIC

5.8 +0.4 EVECONOMIC întreprindere mică 5.85 +0.35 EVMEDIE

punctaj apropriat, grupa IIIvalorică;

se estimează variaţie „+”pentru 2007

5.4 +0.9 EVTEHNIC

5.5 +0.6 EVECONOMIC întreprindere medie5.45 +0.75 EVMEDIE

punctaj apropriat, grupa IIIvalorică;

se estimează variaţie „+”pentru 2007

În vederea diagnosticării viabilităţii unui operator economic prin prisma informaţiilor obţinute ladeterminarea gradului de inovare, pentru întreprinderile pentru care s-a calculat gradul de inovare, amrealizat şi o analiză diagnostic având ca bază modelul A.G. (Alexandru Gheorghiu). Datele obţinute suntprezentate în tabelul 3.

7





Tabelul 3 – punctajul obţinut prin aplicarea analizei conform modelului AGIMM AGi EVALUATOR OBSERVAŢII

3.17 EVTEHNIC

2.76 EVECONOMICmicroîntreprindere2.865 EVMEDIE

punctaj apropriat, grupa IIIvalorică; este viabilă

2.89 EVTEHNIC2.57 EVECONOMIC întreprindere mică 5.73 EVMEDIE


3.31 EVTEHNIC

2.93 EVECONOMIC întreprindere medie

3.12 EVMEDIE


Din analiza viabilităţii IMM-urilor supuse studiului de cercetare, se poate concluziona că modelul A.G.G.B.conceput pentru determinarea gradului de inovare, în structura prezentată, poate caracteriza un operator economic şi din punct de vedere al viabilităţii. Prin aceasta, se poate aprecia faptul că indicatorii decuantificare şi coeficienţii de importanţă asociaţi criteriilor şi coeficienţii de ponderare au fost selectaţi

astfel încât să caracterizeze operatorul economic cât mai aproape de starea reală.

Relaţia dintre indicatorii stabiliţi pentru criteriile stabilite în vederea determinării gradului de inovare şi oparte a indicatorilor de efect sau efort specifici analizei economice la nivelul unui operator economic,poate fi exprimată sub forma unei dependenţe directe sau indirecte, în funcţie de influenţa generată defactorii de inovare, după cum se observă din figura 1.

Figura 1 - Corelaţii între componentele inovării şi componentele economice

COMPONENTA INOV ĂRIIPERFORMANŢĂ TEHNOLOGIC Ă

PERFORMANŢĂ ECONOMIC Ă COMPONENTA ECONOMIC Ă

DIMENSIUNEA VIABILIT ĂŢII UNUIIMM INOVATIV

PERSONAL CALIFICATMIJLOACE PRODUCŢIE PERFORMANTEPRODUSE COMPETITIVEMATERII PRIME DE CALITATEDURAT Ă MARE DE FUNCŢIONARE

CIFR Ă DE AFACERI MARECHELTUIELI REDUSE

VENITURI MARIPROFITDURAT Ă DE VIAŢĂ ECONOMIC Ă

. Componentele inovării pot participa sau nu la determinarea componentelor economice. Contribuţiafiecărei componente a inovării la realizarea componentelor economice este ponderată cu un coeficient deponderare p care exprimă nivelul de importanţă pentru fiecare componentă economică. Sumacoeficienţilor de ponderare este 100.

1001,

=∑=

n

k j

jk p

Stadiul şi modelul actual de dezvoltare nu au împins firmele româneşti cǎtre o funcţionare orientatǎ cătrecercetare şi dezvoltare tehnologică, înclinaţia acestora cǎtre inovare este foarte redusǎ. IMM-urile suntmai flexibile şi se pot adapta mai repede la variaţiile cererii, au iner ţie mai micǎ şi, prin aceasta, deşi suntputernic dependente de capitalul disponibil şi de infrastructur ǎ, joacǎ un rol cheie ca motoare ale inovǎrii.

8





CURICULUM VITAE

Nume: BALAPrenume: GHEORGHEData şi locul naşterii: 05.10.1966 - Slobozia, Ialomita

Starea civila: căsătoritLocul de muncă: consilier , Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului

Direcţia, Transfer Tehnologic, Inovare si InfrastructuriStr. Mendeleev 21-25, sector 1, BucureştiTEL: (01) 211 48 29FAX: (01) 318 30 71E-MAIL: [email protected]

Studii:- 2005-2006: Academia de Studii Economice, curs de specializare post universitara „Managementul

institutiilor publice”- 2003-2004: Academia de Studii Economice, curs de specializare post universitara „Audit financiar

contabil si fiscal”- 2001-2002: Academia de Studii Economice, curs de specializare postuniversitara “ Managementul

Calitatii”- 2000: Universitatea de Stat din Chisinau, Facultatea de Chimie, doctorand (tema: coloranti azoici cu

proprietati fungicide)- 1993-1994: Universitatea Politehnica Bucureşti, Facultatea Chimie Industrială,

Profesia de bază: - Inginer chimist

Specializări - Perfectionari:

- Training cours – „Conducerea entitatilor de inovare si transfer tehnologic” – Germania, finantatprin Ministerul Economiei din Germania – programul IBD/GTZ si VTI/VTE/IT

- Training cours – China „Dezvoltarea abilitatilor anteprenoriale si sustinerea IMM inovative inparcuri stiintifice si tehnologice si incubatoare tehnologice si de afaceri”, finantat deMinisterul Cercetarii si Tehnologiei din China;

- Training cours – „Proprietate intelectuala” – Coreea, KOICA - Agentia Coreana pentruCooperare Internationala - finantare priprin programul de sistenta al Republicii Coreea;

- Training cours – „Politici industriale” – Franta, Ministerul Industrie, Economiei si Finantelor –proiect coordonat de Ministerul Industriei si Resurselor finantat prin programul PHARE.

- Training cours – “Negotiation techniques and sector negotiations related to the screeningprocess” Danish School of Public Administration, Bucuresti, martie - aprilie 2000;

- “Reforma administraţiei publice” - Curs PHARE organizat de Centrul pentru ImplementareaManagement Performant, Bucureşti, februarie – iunie 1998;

- “Negotiating Skills Training” - Program de mobilităţi LEONARDO DA VINCI, organizat de LeedsMetropolitan University şi School of Profesional Education & Development, Leeds, Anglia, 8 – 19martie 1999;

- “Technology Transfer and Innovation Strategies” - Stagiu de pregătire PHARE organizat deSussex Univesity la BTG, Anglia, ANVAR, Franta şi TUV, Belgia, 6 iunie – 7 iulie 1996;

- “Technology Transfer and Innovation” – Stagiu de pregatire, Sussex Univesity, Anglia, 6-20.06,1999

Activitatea profesională:- 1995 - in prezent: Ministerul Cercetării şi Tehnologiei / Agenţia Naţională pentru Ştiinţă, Tehnologie

şi Inovare / Ministerul Educatiei Cercetarii si Tineretului- 1995-1996 Direcţia Biotehnologii Aplicate, expert;- 1996 - Direcţia de Valorificare si Transfer Tehnologic, expert;- 1997-1998 Direcţia Generala Inovare, Infrastructurile Calităţii, Comunicare şi Parteneriat

Internaţional, expert:- 1999-2000 Direcţia Generala Valorificare, Transfer Tehnologic şi Inovare, consilier - 2001-2003 – Directia Generala Transfer Tehnologic si Inovare- 2003 – Directia Transfer Tehnologic, Inovare si Infrastructura de CDI

- 1999 – 2004: Cadru didactic asociat la Catedra de Inginerie Economică – cursul “ManagementIndustrial” din Facultatea de Chimie Industriala, Universitatea Politehnica Bucureşti;- 1990 -1999: cadru didactic asociat Colegiul HERMES, Bucureşti.

9

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]

teza_rezumat

Documents

Transcript of teza_rezumat