Teza Nucile
110
t 1 Semn. t . Mod . Coala Coala Coli Litera Data Nr. Docum.
-
Upload
andrei-zara -
Category
Documents
-
view
239 -
download
7
Transcript of Teza Nucile
t
1
Semn.
t
.
Mod.
Coala
Coala ColiLitera
DataNr. Docum.
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
INTRODUCERE
Pomicultura constituie o ramură tradiţională pentru Moldova, fiind favorizată de clima moder -
ată, solurile adînci şi fertile, posibilităţile de cultivare în condiţiile noastre, a celor mai valoroase
soiuri din selecţia mondială. Ea are un rol aparte în asigurarea securităţii alimentare a ţării şi inte-
grării ei în economia mondială.
Efectele tranziţiei la economia de piaţă au condus la reducerea producţiei de fructe, scăderea
productivităţii plantaţiilor şi diminuarea critică a rentabilităţii producţiei.
Actualmente, una din priorităţile pomiculturii moldoveneşti, menită să contribuie esenţial la
creşterea venitului naţional şi echilibrarea balanţei de plăţi prin sporirea exportului produselor cu val-
oare adăugată înaltă, este extinderea plantaţiilor şi sporirea producţiei de nuc, migdal şi alun - specii
nucifere, cererea cărora, pe plan mondial, dar mai ales european, este în continuă solicitare, în pro-
porţii tot mai mari, la preţuri rezonabile.
Valoarea alimentară şi, în special, energetică a fructelor acestor specii, creează un interes de-
osebit pentru consumul lor în stare proaspătă în vederea refacerii potenţialului biologic al populaţiei,
dar şi ca materie primă pentru dezvoltarea în continuare a industriei alimentare a ţării noastre.
În condiţiile economiei de piaţă, nucul, migdalul şi alunul reprezintă unicele plante pomicole
care necesită cele mai reduse fonduri pentru înfiinţarea şi exploatarea plantaţiilor comerciale cu un
profit esenţial.
Extinderea şi modernizarea culturii nucului, migdalului şi alunului vor contribui la sporirea
considerabilă a volumului producţiei nucifere, creşterea exportului şi asigurarea industriei alimentare
cu materie primă de calitate superioară, ceea ce va contribui la îmbunătăţirea nivelului de trai al pop-
ulaţiei.
2
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
Cu referinţă la speciile nucifere, dar mai ales la nuc, menţionăm că este valoroasă nu numai
producţia principală, dar şi celelalte produse secundare (lemnul, frunzele, ramurile, rădăcina), care
constituie materii prime importante pentru industria uşoară, alimentară, chimică şi farmaceutică.
Culturile nucifere, dar mai cu seamă nucul, contribuie la ameliorarea mediului ambiant, se
folosesc pe larg în lucrările de amelioraţii agrosilvice.
Actualmente, în Moldova, conform datelor recensămîntului plantaţiilor pomicole din 1994, ex -
istă 2,2 mil. arbori de nuc, dintre care peste 85% - în plin rod. Majoritatea absolută a arborilor de nuc
se cultivă ca pomi răzleţi în livezile de pe lîngă casă, în aleile de nuc înfiinţate ca fîşii de protecţie,
de-a lungul drumurilor naţionale, în grupuri mici pe sectoarele publice şi de stat. Plantaţii de tip li-
vadă sînt puţine şi ocupă suprafeţe mici.
Fiind înmulţit pînă nu demult în exclusivitate prin semănarea directă a nucilor, plantaţiile aces -
tei specii reprezintă o diversitate mare de tipuri (pomi), care se deosebesc mult unul de altul, atît prin
particularităţile biologice (mărimea pomului, rezistenţa la boli şi dăunători etc.), dar mai ales prin
caracterele de producţie (mărimea recoltei, calitatea nucilor). Printre numeroasele tipuri predomină
cele cu productivitate scăzută, cu nuci mici, costelive, cu coaja groasă, din care miezul se separă
anevoios şi numai fărîmiţat.
Situaţia creată în cultura nucului se agravează şi din lipsa totală a lucrărilor de îngrijire a nu-
cilor. Lăsaţi fără tăieri de formare şi fructificare, cu solul sub proiecţia coroanelor nelucrat, şi, ca ur-
mare, puternic tasat şi în permanenţă uscat, fără tratamente contra bolilor şi dăunătorilor, nucii fructi-
fică slab, şi nu în fiecare an, potenţialul lor productiv fiind realizat numai la nivel de 20%.
În ultimii ani producţia anuală de nuci pe ţară a constituit 22,0-33,0 mii tone, din care peste
hotare s-au vîndut 20,0-32,0 mii tone. Din cauza neomogenităţii producţia este comercializată numai
prelucrată în miez.
La speciile nucifere care reprezintă un interes economic se referă şi migdalul, graţie fructelor
sale, solicitate pentru folosirea în stare proaspătă, dar şi ca materie primă în industria alimentară.
Miezul migdalelor este mai bogat decît miezul nucilor în substanţe proteice (15-37%) şi are un gust
mai plăcut.
Deşi în ultimii 50 de ani la Institutul de Cercetări pentru Pomicultură au fost create mai multe
soiuri de migdal, cu un grad înalt de adaptivitate în condiţiile ţării noastre, această specie rămîne deo-
camdată cultură de amator.
În zonele de centru şi sud ale ţării, migdalul se întîlneşte ca pomi răzleţi, mai rar în grupuri mici,
în colecţii şi culturi de concurs.
De asemenea, dintre speciile nucifere, plantaţiile cărora necesită a fi lărgite, este alunul, înalt
apreciat pentru fructele sale, care sînt folosite în stare proaspătă şi ca materie primă în industria ali -
3
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
mentară. Este răspîndit în sectorul silvic prin păduri şi desişuri, rar este cultivat şi pe loturile individ-
uale ale populaţiei.
2.Obiectivele Programului de dezvoltare a culturilor nucifere pînă în anul 2020
Programul naţional de dezvoltare a culturilor nucifere pînă în anul 2020 (în continuare - Pro-
gram) are drept obiectiv de bază extinderea plantaţiilor de culturi nucifere, modernizarea tehnologi-
ilor aplicate şi, în baza lor, sporirea producţiei de culturi nucifere, prelucrarea aprofundată a recoltei
şi asigurarea exportului unor produse competitive şi cu valoare adăugată înaltă.
Direcţia strategică de dezvoltare a culturilor nucifere, ca şi a celorlalte specii pomicole cultivate
în ţara noastră, constă în exploatarea eficientă a plantaţiilor existente şi înfiinţarea de noi plantaţii cu
soiuri omologate şi exploatate conform tehnologiilor avansate de producţie, ceea ce îi va asigura o in-
trare timpurie în fructificare deplină, productivitate înaltă şi producţie de calitate superioară.
Nucul. Sporirea productivităţii plantaţiilor existente de nuc (pomi răzleţi, fîşii de protecţie, alei
de-a lungul drumurilor) necesită a fi realizată prin efectuarea la timp şi la un nivel înalt a tuturor ve-
rigilor tehnologiei de producere a nucilor prin restructurarea coroanelor îndesite ale pomilor, efectu-
area tăierilor de rărire, lucrarea solului sub proiecţia coroanelor, administrînd, totodată, şi necesarul
de îngrăşăminte organice şi minerale; combaterea bolilor şi dăunătorilor.
Rezultatele cercetărilor ştiinţifice din ultimii ani au demonstrat că, prin respectarea corectă a re -
comandărilor în vigoare privind îngrijirea nucilor în plantaţiile actuale, există posibilităţi reale de
sporire a cantităţii de nuci în plantaţii de la 24,0-27,0 mii tone, cît se recoltează în prezent, pînă la
45,2 mii tone, începînd cu anul 2010 (tabelul 1).
Tabelul 1. Volumul producţiei de nuci preconizată spre a fi obţinută în plantaţiile existente, ca
rezultat al implementării metodelor progresiste de îngrijire
(mii tone)
Anii 200
6
200
7
200
8
200
9
201
0
201
1
201
2
201
3
201
4
101
5
201
6
201
7
201
8
201
9
202
0Tipul de plantaţii
Pomi răzleţi pe lo-
turile individuale ale
populaţiei
24,0 24,0 24,0 24,5 36,0 36,0 36,0 36,0 36,0 36,0 36,0 36,0 36,0 36,0 36,0
Fîşii de protecţie
contra vînturilor3,2 4,0 5,0 6,5 8,0 8,0 8,0 8,0 8,0 8,0 8,0 8,0 8,0 8,0 8,0
Alei de-a lungul dru-
murilornaţionale0,9 0,9 1,0 1,0 1,2 1,2 1,2 1,2 1,2 1,2 1,2 1,2 1,2 1,2 1,2
Total producţie 28,1 28,9 30,0 32,0 45,2 45,2 45,2 45,2 45,2 45,2 45,2 45,2 45,2 45,2 45,2
4
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
Cererea sporită la producţia de nuci pe piaţa europeană (deficitul acestei producţii pe piaţa
europeană în ultimii ani depăşeşte 100 mii tone nuci în coajă) şi competivitatea nucilor moldoveneşti
pe această piaţă pun tot mai insistent problema extinderii suprafeţelor ocupate cu livezi de nuc,
sporirea productivităţii plantaţiilor, îmbunătăţirea calităţii producţiei de nuci.
Actualmente, perspective mari privind intensificarea producţiei de nuci în ţara oferă tehnologia
de cultivare a acestei specii pe bază de soi, elaborată recent de oamenii de ştiinţă din ţară.
Tehnologia prevede folosirea la înmulţire a unor soiuri autohtone competitive, de productivitate
înaltă şi de calitate superioară. Înmulţirea prin altoire a acestor soiuri asigură intrarea timpurie a plan-
taţiilor în rod (la al 4-5-lea an după plantare), sporirea productivităţii (2,0-2,5 tone/ha nuci uscate la
intrarea deplină a plantaţiilor în rod), producţie uniformă de calitate superioară. Folosirea raţională a
factorilor de intensificare, a maşinilor şi a agregatelor nu numai la îngrijirea plantaţiilor, dar şi la pre-
lucrarea producţiei asigură acestei specii o rentabilitate sporită.
Costul producţiei obţinute de pe 1ha de livadă de nuc şi exportate, la preţurile de azi, este de
2500-3000 dolari SUA. De menţionat că cheltuielile de producţie a nucului sînt cu mult mai mici faţă
de alte specii pomicole, nucile pot fi uşor transportate şi păstrate fără a dispune de încăperi special
amenajate.
Etapa actuală de dezvoltare a agriculturii creează premise pentru plantarea nucului pe terenuri
cu suprafeţe de la 0,5-1,0 ha pînă la cîteva mii de hectare într-un masiv. Principalul rezidă în faptul
ca aceste terenuri să fie amplasate în condiţii climaterice şi cu soluri corespunzătoare cerinţelor cul-
turii intensive a nucului. La plantare se vor folosi numai pomi altoiţi de soiuri omologate. Pentru
folosirea raţională a maşinilor şi agregatelor la îngrijirea livezilor, recoltarea şi prelucrarea producţiei
de nuci, suprafaţa livezilor urmează să fie de dimensiuni optimale. Pentru producătorii cu suprafeţe
de livezi de nuc comparativ mici se recomandă organizarea asociaţiilor de producere, ceea ce va con-
tribui la folosirea raţională a maşinilor şi agregatelor, liniilor de prelucrare a producţiei de nuci.
Înfiinţarea plantaţiilor de nuc urmează a fi efectuată numai în baza unor proiecte argumentate,
elaborate de instituţiile abilitate.
Starea actuală a economiei naţionale şi speranţele oamenilor de la sate demonstrează convingă -
tor posibilităţile înfiinţării, în perioada 2006-2020, a plantaţiilor de nuc pentru producţie-marfă pe o
suprafaţă de cel puţin 14 mii ha (tabelul 2).
Tabelul 2. Suprafaţa preconizată de înfiinţare a livezilor de nuci pînă în anul 2020
(mii tone)
Anii200
6
200
7
200
8
200
9
201
0
201
1
201
2
201
3
201
4
101
5
201
6
201
7
201
8
201
9
202
0
5
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
Suprafaţa, mii ha 0,3 0,5 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0
Necesarul de pomi
altoiţi, mii buc.30 50 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100
treptat pînă la intrarea deplină în rod (anul 10-12 după plantare), cînd de pe 1 ha livadă se vor obţine
2,0-2,5 tone nuci uscate. Extinderea plantaţiilor şi intrarea livezilor în rod va asigura creşterea trep-
tată a producţiei de nuci, care, în anul 2020, va atinge 12,5 mii tone. Recoltată pe soiuri, producţia,
fiind omogenă ca formă şi mărime, va fi comercializată la export în cea mai mare parte ca nuci în
coajă (tabelul 3).
Tabelul 3. Volumul producţiei de nuci în plantaţiile nou-înfiinţate
Anii201
0
201
1
201
2
201
3
201
4
201
5
201
6
201
7
201
82019 2020
Cantitateaproducţiei,
tone40 120 290 660
131
0
216
0
350
0
525
0
750
0
1000
0
1250
0
Recuperarea investiţiilor legate de înfiinţarea plantaţiilor şi îngrijirea lor pînă la intrarea în rod
(anul 5) va avea loc în anii 9-10 după plantare. Acest termen poate fi micşorat cu condiţia că inter -
valele dintre rînduri, în primii 3-4 ani după plantare, să fie folosite pentru cultivarea unor culturi
leguminoase, cartofi sau alte plante, cu ciclul de vegetaţie în prima jumătate a anului şi care nu sînt
mari consumatori ai apei din sol.
Realizarea prevederilor Programului de sporire a potenţialului productiv al plantaţiilor existente şi
înfiinţarea de noi plantaţii intensive de nuc pe bază de soi va asigura o creştere considerabilă a volu-
mului producţiei de nuci în ţară, care, în anul 2020, se preconizează a fi de 57,7 mii tone, iar în anul
2025 - peste 70 mii tone, ceea ce va asigura o creştere considerabilă a exportului miezului de nucă
pînă la 15,0 mii tone, iar a nucilor în coajă - pînă la 15,0-20,0 mii tone. Cantităţi însemnate de nuci
ar putea fi folosite pentru industria alimentară.
Creşterea considerabilă a volumului producţiei de nuci în ţara noastră va genera sporirea număru-
lui de muncitori antrenaţi în recoltarea, prelucrarea şi uscarea nucilor proaspăt recoltate. Ţinînd cont
de faptul că, în perioada recoltării nucilor, forţa de muncă este destul de solicitată şi la multe alte lu-
crări, cum ar fi recoltarea fructelor, a strugurilor şi legumelor, iar pentru obţinerea unei producţii de
calitate superioară nucile trebuie recoltate, decojite de coaja verde, spălate şi uscate în termene cît
mai reduse, producătorii de nuci trebuie să dispună de maşini speciale pentru scuturarea nucilor,
adunarea fructelor de pe suprafaţa solului şi încărcarea lor în containere, transportarea producţiei la
6
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
fabricile de prelucrare, înzestrate cu linii speciale, care efectuează în flux lucrările de decojire,
spălare, uscare, calibrare şi sortare. Actualmente, în nucicultura mondială există diferite maşini şi uti-
laje, folosite cu succes în practica de producţie şi de prelucrare a nucilor. Unele dintre ele au fost
elaborate şi la noi, producerea cărora ar putea fi reluată de industria constructoare de maşini.
Migdalul. Pentru perioada 2006-2020 Programul preconizează înfiinţarea a 10,1 mii hectare
livezi de migdal cu soiuri autohtone omologate, care posedă un grad înalt de adaptivitate la condiţiile
din centrul şi sudul ţării şi în perioada de fructificare deplină asigură recolte de 2,0-2,5 tone fructe us-
cate la hectar (tabelul 4).
Tabelul 4. Suprafaţa preconizată pentru înfiinţarea livezilor de migdal
Anii200
6
200
7
200
8
200
9
201
0
201
1
201
2
201
3
201
4
201
5
201
6
201
7
201
8
201
9
202
0
Suprafaţa,
ha100 300 500 500 700 800 800 800 800 800 800 800 800 800 800
Realizarea planului de plantări va asigura obţinerea în anul 2020 a 9600 tone de migdale, urmînd
ca în anul 2025 să fie produse circa 16.250 tone (tabelul 5).
Tabelul 5. Volumul producţiei de migdale în livezile nou-înfiinţate
Anii200
9
201
0
201
1
201
2
201
3
201
4
201
5
201
6
201
7
201
8
201
9
202
0
Producţia de migdale,
tone10 40 130 320 660
126
0
207
6
321
0
455
0
608
0
795
0
960
0
Producţia obţinută se prevede a fi folosită pentru consum local şi export în stare proaspătă şi ca
materie primă pentru industria alimentară.
Alunul. Ca plantă arbustiformă, cu un sistem radicular superficial, alunul în ţara noastră se dez-
voltă şi fructifică rentabil numai în condiţii de irigare. La vîrsta de 5 ani, producţia de alune la hectar
este de 200 kg, la vîrsta de 6-7 ani - de 450-500 kg, la vîrsta de 10 ani - 1000-1200 kg. Durata
rentabilă a plantaţiilor de alun este de 40-60 ani.
Cu toate că în ultimii 15-20 ani în condiţiile autohtone au fost încercate şi depistate multe soiuri
valoroase din selecţia mondială, care ar putea fi cultivate cu succes şi la noi, în prezent lipseşte baza
pepinieristică a acestei culturi, ceea ce nu poate contribui la o dezvoltare continuă a speciei în cauză.
În legătură cu aceasta, se prevede ca în perioada 2006-2010 pepinierele specializate în producerea
pomilor altoiţi de nuc şi migdal şă înfiinţeze marcotiere cu cele mai valoroase soiuri de alun din se-
7
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
lecţia mondială, încercate şi depistate ca perspective în condiţiile ţării noastre. Totodată, cu multipli-
carea materialului săditor să fie înfiinţate plantaţii de concurs ale acestor soiuri în diferite zone ale
ţării, ceea ce va contribui la lărgirea suprafeţelor ocupate cu alun.
3. Prelucrarea industrială
O deosebită importanţă pentru economia naţională constituie prelucrarea aprofundată a producţiei
de nuci, migdale sau alune, producerea cărbunelui activ, prepararea diferitelor produse de cofetărie,
extragerea uleiului comestibil şi tehnic, care este folosit în tehnică, pictură, la fabricarea cernelei ti -
pografice, săpunului de lux, lacurilor, pentru extragerea uleiurilor eterice (tabelul 6).
În industria chimică - farmaceutică, coaja tare, endocarpul nucilor şi migdalelor se folosesc pen -
tru absorbirea unor gaze tehnice.
Tabelul 6. Prelucrarea industrială a producţiei de nucifere
În mediu pe
anii
Volumul producţiei
nucifere
Produse posibil de obţinut:
uleiproduse de
cofetărie
cărbune
activ
dulceaţ
ă
cenuşă din
miezocarp
Nucul
2006-2010 25,0 5,1 1,0 0,6 5,0 1,9
2011-2015 45,2 9,0 1,0 1,1 5,0 3,4
2016-2020 45,2 9,0 1,0 1,1 5,0 3,4
Migdalul
2010-2015 1,10,2
40,1 0,02 0,1
2016-2020 12,8 2,7 6,1 0,2 1,3
O importanţa deosebită pentru economia naţională prezintă fabricarea uleiului, care, în condiţi-
ile unor dificultăţi legate de comercializarea producţiei de nuci sau miez pe piaţa externă, ar servi
pentru a obţine acelaşi venit de la exportul uleiului de nucă, înalt apreciat şi solicitat pe piaţa externă.
Turta rămasă de la extragerea uleiului din miezul de nucă mai conţine 48,5% substanţe proteice,
9,5% grăsimi, 6,7 % celuloză şi săruri minerale. De aceea turtele sînt folosite la fabricarea halvei şi
constituie un nutreţ concentrat valoros pentru hrana animalelor, mai cu seamă a păsărilor.
8
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
De menţionat că diferite părţi şi organe ale nucului (frunzele, lăstarii, mugurii, scoarţa, rădăcinile
etc.) constituie o sursă, încă puţin folosită la noi, de materie primă pentru extragerea taninului şi sub-
stanţelor colorate.
4. Producerea lemnului de nuc
Lemnul de nuc se distinge printr-o mare rezistenţă, plasticitate şi fineţe. Este folosit în proporţii
tot mai mari pentru fabricarea mobilei de calitate superioară, în industria avioanelor şi automobilelor,
în arta sculpturală (tabelul 7).
Tabelul 7. Înfiinţarea plantaţiilor pentru producerea lemnului de nuc
Acţiuni2006-
2010
2011-
2015
2016-
2020
Producerea materialului săditor de nuc negru, mii buc. 500 1000 1000
Înfiinţarea plantaţiilor de nuc pentru producerea lemnu-
lui, ha250 500 500
5. Sortimentul culturilor nucifere
Sortimentul omologat de nuc include 8 soiuri autohtone - Chişinău, Cazacu, Călăraşi,
Kogîlniceanu, Corjeuţi, Costiujeni, Pesciansc şi Schinoasa, care se caracterizează prin portul înalt şi
mediu al pomilor şi fructificare terminală. La plantare soiurile vor fi amplasate în funcţie de condiţi-
ile microclimaterice ale sectorului şi asigurarea unor polenizări eficiente.
Direcţia strategică de modernizare a sortimentului prevede reducerea numărului de soiuri cultivate,
ceea ce va oferi posibilitatea comercializării la export a producţiei de anumite soiuri şi în cantităţi cît
mai mari.
Cercetările ştiinţifice efectuate la Institutul de Cercetări pentru Pomicultură, întru ameliorarea ge-
netică a nucului, se vor solda în viitorul apropiat cu obţinerea unor soiuri de nuc cu fructificare later-
ală, ceea ce va permite de a trece la tehnologia superintensivă de producţie a nucului, cu un număr de
250-300 pomi la hectar şi o producţie anuală de 4 tone nuci uscate la hectar.
Sortimentul omologat de migdal include 2 soiuri - Perveneţul lui Hramov şi Victoria, iar la etapa
de încercare soiul - Moldovenesc cu coaja standard.
9
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
Modernizarea sortimentului de migdal prevede obţinerea unor noi soiuri cu un grad de adaptivitate
mai înalt la condiţiile climaterice din centrul şi sudul ţării, cu fructe mari, coaja moale, miez mare şi
plăcut la gust.
Cu referinţă la alun pentru încercarea în producţie, se vor utiliza soiurile din Caucazul de Nord:
Ata-Baba, Cerkeski, Panaheski, Grand-funduc şi Bolgradskaia novinka.
Pentru perfecţionarea sortimentului omologat se prevede organizarea cercetărilor în scopul
studierii soiurilor din selecţia mondială şi obţinerea unor noi soiuri, folosind metodele clasice de se-
lecţie.
6. Producerea materialului săditor
Pentru înfiinţarea noilor plantaţii de culturi nucifere, prevăzute de prezentul Program, producţia
anuală de pomi altoiţi va fi extinsă pînă la 200 mii bucăţi cu calităţi biologice superioare.
Pentru producerea materialului săditor se prevede crearea pepinierelor specializate, cu o bază
tehnico-materială modernă, care va include toate compartimentele necesare, pentru asigurarea cal-
ităţilor necesare ale materialului săditor, asigurate cu cadre de înaltă calificare şi integrate cu insti-
tuţiile de cercetare ştiinţifică.
Întrucît actualmente în ţară nu există colecţii identificate de soiuri de alun problema-cheie este
identificarea soiurilor, crearea de marcotiere şi plantaţii de concurs ale soiurilor identificate.
7. Înfiinţarea plantaţiilor
Producerea nucilor urmează să fie concentrată în întreprinderi agricole cu volume esenţiale de pro-
ducţie: ca plantaţii comerciale pentru producţie-marfă în cantităţi mari de calitate superioară, cu
suprafeţe de la 0,5 pînă la zeci şi sute hectare într-un masiv. Plantarea lor se prevede a fi efectuată în
sistem intensiv (100-160 pomi/ha), cu material altoit de 2-3 soiuri omologate, amplasate pe teren ast -
fel ca să asigure polenizarea încrucişată eficientă între ele.
Dat fiind faptul că lucrările de îngrijire a plantaţiilor, recoltare şi prelucrare a producţiei pot fi
mecanizate, o rentabilitate mai sporită se obţine în plantaţiile pe suprafeţe mai mari.
De asemenea, în paralel cu plantaţiile de producţie-marfă vor fi extinse: plantaţiile de alineament
de-a lungul drumurilor pentru producerea lemnului şi a nucilor, pentru stăvilirea vînturilor puternice
şi în scopuri decorative, dacă condiţiile de climă şi sol corespund cerinţelor biologice ale nucului, cu
material săditor altoit, de soiuri valoroase, precum şi plantaţiile pentru producerea lemnului de nuc în
sectorul silvic, care se înfiinţează conform cerinţelor ştiinţei, cu material săditor de anumite tipuri de
10
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
nuc care produc lemn de calitate, în termene reduse; plantaţiile de nuc pe terenurile alunecătoare, cre-
ate în scopul stopării alunecărilor de teren, cu material săditor altoit sau produs direct din seminţe.
Plantaţiile de migdal pentru producţie-marfă vor fi înfiinţate pe terenuri care corespund particular-
ităţilor biologice ale acestei specii, cu soiuri omologate, în sistem intensiv, iar cele de alun - pe
terenuri plane sau pante mici, cu solul prealabil bine pregătit.
8. Asigurarea ştiinţifică şi cu cadre
În scopul modernizării în continuare a culturii nucului, migdalului şi alunului cercetările ştiinţi-
fice în domeniu vor fi canalizate în direcţia creării de noi soiuri cu particularităţi biologice şi de pro-
ducţie superioare celor existente, elaborării tehnologiilor superintensive de producţie, completării sis-
temului de maşini pentru mecanizarea maximală a proceselor de producţie, recoltare şi prelucrare a
fructelor, elaborării unor sisteme care să asigure obţinerea producţiei ecologice.
Se va urmări crearea unor noi soiuri de nuc cu fructificare din muguri laterali, ceea ce va permite
sporirea numărului de pomi la unitatea de suprafaţă, intrarea mai timpurie a plantaţiilor în perioada
de fructificare eficientă, sporirea productivităţii plantaţiilor pînă la 4t/ha nuci uscate.
Soiurile noi selecţionate de migdal se vor caracteriza printr-un grad înalt de adaptivitate la condiţi-
ile din centrul şi sudul ţării, productivitate şi calitate a fructelor superioare faţă de soiurile existente.
Eficientizarea lucrului de cercetare a speciilor nucifere şi implementarea rezultatelor cercetărilor în
producţie va fi posibilă numai prin crearea unui centru ştiinţific al culturilor nucifere, înzestrat cu
aparatajul de laborator necesar şi cu o bază tehnico-materială modernă.
Cercetările aplicative vor fi orientate la elaborarea şi implementarea tehnologiilor moderne de înfi-
inţare şi cultivare a plantaţiilor nucifere, prelucrarea profundă a fructelor, standartizarea producţiei.
În scopul sporirii potenţialului productiv al plantaţiilor existente, cercetările ştiinţifice vor avea
drept scop elaborarea recomandărilor privind sporirea productivităţii pomilor şi îmbunătăţirea cal-
ităţii producţiei prin aplicarea corectă a factorilor de intensificare.
Obţinerea rezultatelor preconizate va fi posibilă cu susţinerea de către stat a sistemului de
pregătire a cadrelor ştiinţifice, specialiştilor cu studii universitare, a colegiilor şi şcolilor profesionale
tehnice. În cadrul acestor instituţii se cere organizarea unor grupe specializate în studiul mai aprofun-
dat al speciilor nucifere.
Piaţa actuală necesită loturi considerabile de producţie standardizată de anumite soiuri competitive
pe această piaţă. Realizarea acestor obiective este posibilă în condiţiile integrării agroindustriale pe
principii reciproc avantajoase ale producătorilor de fructe, procesare şi comercializare a producţiei
culturilor nucifere.
11
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
9. Asigurarea financiară şi efectivul economic
Pentru sporirea potenţialului producător al plantaţiilor existente de nuc şi înfiinţarea de noi plan-
taţii de specii nucifere sînt necesare resurse financiare considerabile, în sumă de circa 40 mil. lei an-
ual, iar pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale şi a cercetărilor ştiinţifice în nucicultură - de 10-15
mil. lei.
Pentru atingerea acestor scopuri se prevede utilizarea mijloacelor pentru încurajarea dezvoltării
culturii nucului, investiţiilor private autohtone şi străine.
Îndeplinirea măsurilor prevăzute de prezentul Program va contribui la sporirea considerabilă a volu-
mului producţiei nucifere, care, în anul 2020, va atinge cifra de 67,3 mii tone, inclusiv nuci - 57,7 mii
tone, migdale - 9,6 mii tone. În anul 2025 volumul producţiei de nuci şi migdale va atinge cifra de
86,3 mii tone, inclusiv nuci - 70 mii tone, migdale - 16,3 mii tone.
Sporirea volumului producţiei nucifere va asigura o creştere considerabilă a exportului miezului de
nucă pînă la 15,0 mii tone, a nucilor în coajă - pînă la 15-20 mii tone, a migdalelor - pînă la 10 mii
tone, în valoare de circa 200 mil. dolari SUA în anul 2020.
Printre cele mai răspîndite şi utilizate uleiuri din lume se află şi uleiul din nuci. Uleiul se extrage
din miezul de nucă de cea mai bună calitate, curat şi sănătos. Uleiul de nuci este un ulei delicat,
obţinut de obicei prin presare la rece, ca şi cel de măsline, şi are o culoare galben-închis, apropiată de
aceea a topazului. Uleiul de nuci nu este destinat gătitului la temperaturi înalte, care îi distruge atît
proprietăţile cît şi parfumul său specific. Punctul de formare a fumului este foarte ridicat 2040C.
10. Domeniul de aplicare
1. Reglementarea tehnică „Fructe de culturi nucifere. Cerinţe de calitate şi comercializare” (în
continuare – Reglementare tehnică) stabileşte cerinţe minime de calitate şi de comercializare pentru
fructele de culturi nucifere, miezul din fructe de culturi nucifere, destinate comercializării pentru
consumul uman şi nuci verzi pentru procesare (în continuare – fructe de culturi nucifere), provenite
atît din producţia internă, cît şi din import.
2. Prevederile prezentei Reglementări tehnice nu se referă la fructele de culturi nucifere obţinute în
gospodării individuale pentru consum propriu, precum şi la cele în tranzit sau care sînt depozitate
12
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
temporar.
3. Prezenta Reglementare tehnică stabileşte cerinţe esenţiale de calitate pentru următoarele pro-
duse:
Poziţia tarifară, con-form Nomenclatorului Măr-
furilor al Republi-cii Moldova
Denumirea mărfii
0802 Alte fructe cu coajă, proaspete sau uscate,
chiar fără coajă sau decorticate:
– Migdale:
0802 11 – – În coajă:
0802 12 – – Decojite:
– Alune (Corylus spp.):
0802 21 000 – – În coajă
0802 22 000 – – Decojite
– Nuci comune:
0802 31 000 – – În coajă
0802 32 000 – – Decojite
0802 50 000 – Fistic
2008 19 130 – – – – – Migdale şi fistic, prăjite
10.1. Terminologie
4. În sensul prezentei Reglementări tehnice, termenii utilizaţi se definesc după cum urmează:
1) calibrare – operaţie ce constă în clasificarea fructelor de culturi nucifere în funcţie de mărime
(dimensiuni) sau masă, pe categorii sau categorii de calibrare;
2) condiţionare – totalitatea operaţiilor ce se aplică unui produs după recoltare, pentru a core-
spunde actelor normative în vigoare;
3) grad de maturitate – stare de creştere şi dezvoltare a produselor ce caracterizează o anumită
fază din perioada de la formarea acestora pînă la consum;
4) manipulare – totalitatea operaţiilor la care au fost supuse produsele de la recoltare pînă la con-
sum;
5) maturitate de consum – fază de dezvoltare în care produsele întrunesc toate însuşirile caracteris-
13
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
tice speciei şi soiului, fiind apte pentru consumul uman;
6) miez pipernicit – miez care este puternic deshidratat, zbîrcit şi întărit;
7) nuci proaspete sau nuci timpurii - nuci comercializate imediat după recoltare, care nu sînt apte
pentru o păstrare îndelungată, a căror coajă este decojită şi care nu au fost supuse nici unui tratament
ce poate să modifice conţinutul natural de umiditate;
8) nuci uscate - nucile ce se pretează la o conservare de lungă durată în condiţii normale de antre-
pozitare;
9) omogenitate – caracteristică a unei unităţi de produs de acelaşi soi, grad de maturitate, categorie
de calitate, calibru şi ambalaj.
10.2. Cerinţe esenţiale
5. Produsele, inclusiv cele importate, la plasarea pe piaţă în scopul consumului uman, trebuie să fie
însoţite de certificatul igienic, eliberat în temeiul Legii nr. 1513-XII din 16 iunie 1993 privind asigu-
rarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei.
6. Conformitatea produselor cu cerinţele prescrise se asigură de producător.
7. Producătorii trebuie să asigure menţinerea înregistrărilor ce permit trasabilitatea şi identificarea
produsului, metodelor şi condiţiilor de producere timp de trei ani.
8. Producătorii trebuie să dispună de spaţii de depozitare înzestrate corespunzător cu utilaje şi
echipament necesare, să asigure respectarea sistemului de monitorizare a calităţii fructelor de culturi
nucifere şi să întreprindă măsuri de combatere a dăunătorilor şi rozătoarelor în încăperile de sortare şi
depozitare a produselor.
9. La comercializare fructele de culturi nucifere se clasifică în:
1) fructe de culturi nucifere proaspete sau timpurii;
2) fructe de culturi nucifere uscate.
10. Nucile intacte, curăţate de coaja verde, se spală şi se albesc cu soluţii ce asigură păstrarea cal-
ităţii lor.
11. Fructele de culturi nucifere, în funcţie de forma de prezentare, se clasifică în:
a) fructe de culturi nucifere în coajă;
b) miez de fructe de culturi nucifere.
12. Potrivit formei în care se livrează, miezul de nucă se clasifică în:
1) „jumătăţi” – miezul este divizat în două jumătăţi întregi aproximativ identice;
2) „sferturi” – miezul este divizat longitudinal în patru părţi aproximativ identice;
3) „bucăţele mari” – porţiune de miez mai mică de 3/4 din „jumătăţi”, dar mai mare decît
„bucăţelele mici”;
4) „bucăţele mici” – porţiune de miez care trece prin sita cu celulele de 8 mm, dar nu trece prin
14
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
sita cu celulele de 3 mm;
5) „bucăţele mari” şi „jumătăţi” – amestec de miez „bucăţele mari” şi „jumătăţi”, ponderea
„jumătăţilor” fiind indicate în marcare.
13. Fructele de culturi nucifere pentru comercializare trebuie să îndeplinească următoarele carac-
teristici de bază:
1) coaja să fie:
a) sănătoasă;
b) fără urme de contact cu rozătoarele sau cu alţi paraziţi de origine animală sau vegetală;
c) fără miros sau pete de mucegai;
d) curată, întreagă, fără pericarp (partea verde care acoperă coaja);
e) uscată, fără umiditate exterioară excesivă;
2) miezul să fie:
a) sănătos;
b) curat, practic fără orice materie străină vizibilă;
c) neafectat de putrezire sau depreciere, astfel încît să fie impropriu pentru consum;
d) fără urme de contact cu rozătoarele sau cu alţi paraziţi de origine animală sau vegetală;
e) fără urme de infectare şi/sau de infestare cu paraziţi (ouă, larve, forme adulte vii sau moarte),
precum şi fără urme sau semne ale acestora;
f) ajuns la maturitate de consum, dezvoltat normal, miezul pipernicit se exclude;
g) fără umiditate exterioară excesivă;
h) fără rîncezire sau aspect uleios;
i) fără miros şi/sau gust străin, fără pete de mucegai.
14. La comercializarea nucilor comune în coajă şi alunelor în coajă trebuie să se respecte preveder-
ile anexei nr. 1 şi, respectiv, anexei nr. 4 la prezenta Reglementare tehnică.
Miezul de nuci, nucile verzi, miezul de alune, migdale dulci în coajă, miezul de migdale dulci,
fisticul în coajă şi miezul de fistic trebuie să fie conforme prevederilor anexelor nr. 2, 3, 5, 6, 7, 8 şi 9
la prezenta Reglementare tehnică.
15. Fructele de culturi nucifere trebuie să respecte cerinţele prevăzute de actele normative privind
contaminanţii în produsele alimentare.
Conţinutul de impurităţi minerale (cenuşă insolubilă în acid) nu trebuie să depăşească 1g/kg.
16. Verificarea indicilor de calitate (organoleptici, fizico-chimici, masa netă), a formelor de
prezentare, marcare şi etichetare se stabileşte pentru fiecare lot în parte.
17. Prelevarea probelor pentru verificarea indicilor de calitate se realizează în conformitate cu
standardul SM SR ISO 874 „Fructe şi legume proaspete. Eşantionare (luarea probelor)”. Deter-
minarea conţinutului de umiditate al miezului de migdale dulci şi a conţinutului de substanţe volatile
15
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
al fructelor de culturi nucifere se va efectua conform metodei prevăzute în SM SR ISO 665.
18. În scopul protecţiei în timpul operaţiunilor de manipulare, transportare, depozitare şi comer-
cializare fructele de culturi nucifere trebuie să fie ambalate.
19. Fructele de culturi nucifere în coajă se ambalează în saci de pînză, saci de hîrtie în două sau
trei straturi, lăzi de furnir, cutii de carton gofrat.
20. Materialele utilizate în interiorul ambalajului trebuie să fie noi, curate, fără corpuri străine şi
miros străin.
21. Utilizarea materialelor, în special, a hîrtiei sau a etichetelor ce poartă specificaţii comerciale,
este permisă cu condiţia ca imprimarea sau etichetarea să se realizeze cu coloranţi alimentari.
22. Conţinutul fiecărui ambalaj trebuie să fie omogen şi să cuprindă produse de aceeaşi origine,
soi, calitate, stare de maturitate şi calibru.
23. Miezul fructelor de culturi nucifere se ambalează în lăzi de furnir, cutii de carton gofrat şi con-
tainere solide cu masa netă de maximum 20 kg.
Pe fundul fiecărei lăzi se aşterne hîrtie, iar sub capac se aşează carton gofrat pentru protejarea miezu-
lui de sfărîmare.
24. Fiecare ambalaj trebuie să fie etichetat şi marcat în conformitate cu prevederile Legii nr. 78-
XV din 18 martie 2004 privind produsele alimentare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
2004, nr. 83, art. 431), Legii nr. 105-XV din 13 martie 2003 privind protecţia consumatorilor (Moni-
torul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 126-131, art. 507) şi Hotărîrii Guvernului nr. 996 din
20 august 2003 „Despre aprobarea Normelor privind etichetarea produselor alimentare şi Normelor
privind etichetarea produselor chimice de menaj (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.
189-190, art. 1046), suplimentîndu-se cu cerinţele specifice din prezenta Reglementare tehnică, şi să
conţină informaţii exhaustive şi corecte pentru a nu induce în eroare consumatorul prin indicarea
unor caracteristici false (de exemplu, „ecologic”, „100% natural” etc.).
25. Denumirea sub care se comercializează fructele de culturi nucifere include minimum denu-
mirea speciei produsului.
26. Miezul de fructe de culturi nucifere se depozitează în încăperi bine aerisite, uscate, curate, fără
miros străin, la o temperatură maximă de 200C, fără oscilaţii bruşte, cu umiditatea relativă a aerului
de maximum 70 %.
27. Termenul de păstrare pentru nuci, migdale dulci şi alune este de 12 luni, pentru fistic – pînă la
4 luni.
În cazul în care fructele se păstrează în frigider, termenele se dublează.
Termenul de păstrare a nucilor verzi pentru prelucrare industrială, din momentul recoltării pînă la
prelucrare, nu trebuie să depăşească 24 ore. Termenul de valabilitate al nucilor verzi păstrate în
frigider la temperatura de la 00C pînă la 50C şi umiditatea relativă de 90% este de pînă la 5 zile.
16
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
Reglementarea tehnică „Fructe de culturi nucifere. Cerinţe de calitate şi comer-
cializare” Cerinţe de comercializare pentru nucile comune în coajă
I. Dispoziţii referitoare la calitate
1. Nucile în coajă, după condiţionare şi ambalare, trebuie să respecte condiţiile prevăzute de
prezenta anexă.
Secţiunea 1
Caracteristici minime
2. În toate categoriile, sub rezerva dispoziţiilor speciale prevăzute pentru fiecare categorie şi a tol-
eranţelor admise, nucile în coajă trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
1) caracteristici ale cojilor:
a) întregi: micile defecte superficiale nu sînt considerate un defect; nucile parţial deschise sînt con-
siderate ca intacte cu condiţia ca miezul să fie protejat din punct de vedere fizic;
b) sănătoase: fără defecte care să poată altera proprietăţile naturale de conservare a fructului;
c) neatacate de paraziţi;
d) curate: practic fără materii străine vizibile;
e) uscate: fără umiditate externă excesivă;
f) fără reziduuri de coajă;
g) coaja nucilor uscate nu trebuie să aibă nici o urmă de dezghiocare;
2) caracteristici ale miezurilor:
a) sănătoase: sînt excluse produsele atinse de putrezire sau de alterări ce le-ar face improprii con-
sumului uman;
b) tari;
c) curate: practic fără materii străine vizibile;
d) fără insecte sau acarieni în orice stadiu de dezvoltare;
e) neatacate de paraziţi;
f) nerîncezite şi/sau fără aspect uleios;
g) fără mucegai;
h) fără umiditate externă excesivă;
i) fără miros şi/sau gust străin;
j) normal dezvoltate: sînt excluse miezurile pipernicite;
3) nucile în coajă trebuie să fie recoltate într-o stare suficientă de maturitate;
4) nucile nu trebuie să fie găunoase;
5) pentru “nucile proaspete”, tegumentul miezului trebuie să se detaşeze cu uşurinţă, iar peretele
17
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
median intern trebuie să prezinte un început de înnegrire;
6) pentru “nucile uscate”, peretele median intern trebuie să fie uscat şi sfărîmicios;
7) cu condiţia ca tratamentul aplicat să nu afecteze calitatea miezului, cojile pot fi spălate şi albite
cu substanţe care să nu afecteze inofensivitatea produsului, după cum este prevăzut la punctul 10 al
prezentei Reglementări tehnice;
8) starea nucilor în coajă trebuie să fie astfel încît să le permită:
a) să suporte transportul şi manipularea;
b) să ajungă la destinaţie în condiţii satisfăcătoare.
3. Conţinutul de umiditate al nucilor uscate nu trebuie să depăşească 12 % pentru nuca întreagă şi
8% - pentru miez.
Conţinutul de umiditate al nucilor proaspete întregi trebuie să fie, în mod natural, egal cu sau mai
mare de 20 %.
Secţiunea a 2-a
Clasificare
4. Nucile în coajă se clasifică în trei categorii:
1) categoria „Extra”:
a) nucile în coajă lignificată trebuie să fie de calitate superioară. Ele trebuie să prezinte caracteris-
ticile soiului sau, după caz, ale amestecului de soiuri, stabilit în actele normative ale ţării producă-
toare şi specificat în marcaj;
b) nucile, practic, nu trebuie să aibă defecte, cu excepţia unor foarte uşoare alterări superficiale, cu
condiţia ca acestea să nu aducă atingere aspectului general al produsului, calităţii sale, conservării şi
prezentării sale în ambalaj;
c) nucile în coajă, al căror soi nu poate fi garantat sau al căror amestec nu este stabilit, nu pot fi
clasificate în această categorie;
d) în această categorie pot fi clasificate numai nucile în coajă din recolta cea mai recentă;
2) categoria I:
a) nucile în coajă lignificată, clasificate în această categorie, trebuie să fie de bună calitate. Ele tre-
buie să prezinte caracteristicile soiului, ale unui tip comercial sau ale unui amestec de soiuri, stabilite
în actele normative ale ţării producătoare şi specificate în marcaj;
b) nucile pot prezenta defecte uşoare, cu condiţia ca acestea să nu aducă atingere aspectului gen-
eral al produsului, calităţii sale, conservării şi prezentării sale în ambalaj;
c) nucile în coajă, al căror soi nu poate fi garantat sau al căror amestec nu este stabilit, nu pot fi
clasificate în această categorie;
3) categoria II:
18
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
a) această categorie cuprinde nucile în coajă care nu pot fi clasificate în categoriile superioare, dar
corespund caracteristicilor minime stabilite mai sus;
b) nucile pot să prezinte unele defecte, cu condiţia să-şi păstreze caracteristicile lor esenţiale de
calitate, de conservare şi de prezentare.
Dispoziţii privind calibrarea
5. Calibrul este definit de intervalul determinat de diametrul minim şi cel maxim (calibrare) sau de
menţiunea diametrului minim, urmată de expresia „şi mai mult” sau „şi +” (sortare) (tabelul nr.1).
Tabelul nr. 1
Categoria Calibrul Sortarea
„Extra”, I şi
II
34 mm şi mai
mult
32 – 34mm 32 mm şi mai
mult
30 -32 mm 30 mm şi mai
mult
28 -30 mm 28 mm şi mai
mult
I şi II 26 - 28
mm
26 mm şi mai
mult
II 24 -26 mm
24 mm şi mai mult
6. Adiţional tabelului nr. 1 de calibrare şi de sortare, pot fi utilizate facultativ denumiri de calibru,
cu condiţia ca respectivul calibru să fie exprimat şi în marcaj.
Dispoziţii privind toleranţele
7. Toleranţe de calitate şi de calibru se admit în fiecare colet pentru produsele neconforme cu cer-
inţele categoriei indicate (tabelul nr.2).
8. În calculul toleranţelor, indiferent de categorie, două nuci pe jumătate goale sau patru nuci pe un
sfert goale sînt echivalente cu o nucă goală.
19
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
Tabelul nr. 2
Defecte admise (*) Toleranţe admise (procentaj de fructe cu defecte în
număr sau în greutate)
Categoria Extra Categoria I Categoria II
a) Toleranţa totală pentru defectele cojii 7 10 15
b) Toleranţa totală pentru defectele părţii
comestibile**
8
10 15
c) Dintre care nuci rîncede, putrezite sau at-
acate de insecte***
3
6 8
Inclusiv nuci
mucegăite
3
4 6
*Definiţiile defectelor sînt expuse în capitolul VI secţiunea a 3-a a prezentei anexe.
**Pentru nuci proaspete, toleranţele defectelor miezului sînt: categoria „Extra” − 8%; categoria I −
12%; categoria II − 15%.
***Insecte vii sau dăunători animali nu se admit în nici o categorie.
9. Cenuşile insolubile în acid nu trebuie să depăşească 1 g/kg.
10. Toleranţe de calibru.
Pentru toate categoriile, se admit maximum 10 % (în număr sau în greutate) de nuci în coajă, care
nu corespund calibrului indicat în marcaj, în limita în care:
a) nucile corespund calibrului imediat inferior sau superior, în cazul în care calibrul este desemnat
de un interval determinat de diametrul minim şi de diametrul maxim (calibrare);
b) nucile corespund calibrului imediat inferior, în cazul în care calibrul este desemnat prin menţi-
unea diametrului minim, urmată de menţiunea „şi mai mult” sau „şi +” (sortare).
Dispoziţii referitoare la prezentare
11. Omogenitate.
Conţinutul fiecărui ambalaj trebuie să fie omogen şi să cuprindă numai nuci în coajă de aceeaşi
origine, acelaşi an de recoltă, aceeaşi calitate şi acelaşi calibru (în măsura în care este impusă o cali-
brare). În acelaşi ambalaj de nuci prezentate sub denumirea unui soi, a unui amestec stabilit de soiuri
sau a unui tip comercial, se tolerează maximum 10 % (în număr sau în greutate) de nuci în coajă
aparţinînd altor soiuri sau altor tipuri comerciale.
Partea vizibilă a ambalajului trebuie să fie reprezentativă pentru întregul conţinut.
20
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
Prin derogare de la dispoziţiile alineatului doi al prezentului punct, produsele la care face referire
prezenta Reglementare tehnică pot fi amestecate, în ambalaje de comercializare cu o greutate netă
mai mică sau egală cu trei kilograme, cu fructe proaspete de diferite soiuri.
12. Ambalare.
Nucile în coajă trebuie să fie ambalate astfel încît să se asigure o protecţie adecvată a produsului.
Materialele utilizate în interiorul ambalajului trebuie să fie noi, curate şi să nu poată cauza pro-
dusului alterări externe sau interne. Se admite utilizarea de materiale, în special de hîrtii sau timbre
cu indicaţii comerciale, cu condiţia ca imprimarea sau etichetarea să fie realizată cu coloranţi alimen-
tari.
Ambalajele nu trebuie să conţină nici un corp străin.
Etichetele pe produse trebuie aplicate astfel încît, atunci cînd sînt dezlipite, să nu lase urme viz-
ibile de lipici sau defecte pe epidermă.
13. Ambalajele din acelaşi lot trebuie să aibă o greutate identică.
14. În cazul transportării în ambalaj închis, trebuie asigurate circulaţia aerului în ambalaj şi nivelul
prescris al conţinutului de umiditate al produsului.
Dispoziţii referitoare la marcare
15. Fiecare ambalaj trebuie marcat cu caractere lizibile, indelebile şi vizibile din exterior, purtînd
indicaţiile menţionate la punctele 16, 17, 18 şi 19 ale prezentei anexe, grupate pe o parte a acestuia şi
vizibile din exterior.
16. Identificarea trebuie să se efectueze prin menţionarea numelui şi adresei ambalatorului şi/sau
expeditorului.
Această menţiune poate fi înlocuită:
a) pentru toate ambalajele, cu excepţia preambalajelor – cu codul numeric unic (IDNO) al ambala-
torului şi/sau al expeditorului, atribuit de organul înregistrării de stat, precedat de menţiunea „ambal-
ator şi/sau expeditor” sau o prescurtare echivalentă;
b) numai în cazul preambalajelor – cu numele şi adresa vînzătorului, precedate de menţiunea „am-
balat pentru:”, sau cu o menţiune echivalentă. În acest caz, etichetarea trebuie să includă şi codul nu-
meric unic (IDNO) ce corespunde ambalatorului şi/sau expeditorului. Vînzătorul trebuie să furnizeze
orice informaţie considerată necesară de către organele de control referitoare la semnificaţia acestui
cod.
17. Natura produsului trebuie să fie specificată după cum urmează:
1) „Nuci proaspete” sau „Nuci timpurii”(în cazul nucilor proaspete); „Nuci” sau „Nuci uscate” (în
cazul nucilor uscate);
2) denumirea soiului sau a amestecului stabilit pentru categoria „Extra”; denumirea soiului, a
21
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
amestecului stabilit sau a tipului comercial pentru categoria I.
18. Pe ambalaj trebuie să fie menţionată ţara de origine şi, facultativ, zona de producţie sau denu-
mirea naţională, regională sau locală.
19. Caracteristicile comerciale trebuie să specifice următoarele:
1) categoria;
2) calibrul exprimat, după caz:
a) fie prin diametrul minim şi maxim;
b) fie prin diametrul minim, urmat de menţiunea “şi mai mult” sau “şi +”;
c) denumirea calibrului (opţional);
3) anul recoltei (obligatoriu pentru categoria “Extra” şi categoria I, facultativ pentru categoria II);
4) greutatea netă;
5) data ambalării, obligatorie pentru nucile proaspete şi facultative pentru nucile uscate;
6) termenul de păstrare (opţional); pentru nucile proaspete − menţiunea "a se consuma repede, a se
păstra de preferinţă la rece" sau menţiunea "conservare foarte limitată, a se păstra de preferinţă la
rece".
20. Nu este obligatorie menţionarea pe colete a indicaţiilor prevăzute la punctul 19 al prezentei
anexe în cazul în care conţin ambalaje de vînzare, vizibile din exterior şi pe care figurează aceste in-
dicaţii. Aceste colete trebuie să fie lipsite de orice marcaj de natură să inducă în eroare. În cazul în
care aceste colete sînt prezentate în palete, aceste indicaţii trebuie să figureze pe o fişă plasată vizibil
cel puţin pe două din feţele paletelor.
Determinarea conţinutului de umiditate
Secţiunea 1
Metoda I – Metodă de laborator
21. La aplicarea metodei de determinare a conţinutului de umiditate (în continuare – metodă) tre-
buie să se determine conţinutul de umiditate al fructelor uscate prin pierderea de masă după uscare la
temperatura de 103 °C (±2 °C) în etuvă izotermă la presiunea ambiantă timp de şase ore.
22. Aparatura utilizată la aplicarea metodei trebuie să conţină:
1) mojar de ceramică şi pisălog sau tocător de alimente;
2) balanţă de precizie cu o sensibilitate de pînă la un miligram;
3) recipiente cilindrice de sticlă sau de metal, cu fund plat, prevăzute cu capac bine ajustat: di-
ametrul - 12 cm, adîncimea - 5 cm;
4) etuvă izotermă cu încălzire electrică, prevăzută cu o bună convecţie naturală, reglată la o tem-
peratură constantă de 103 °C (±2 °C);
5) exsicator ce conţine un deshidratant eficient (de exemplu, clorura de calciu) şi prevăzut cu un
22
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
platou metalic pentru răcirea rapidă a recipientelor.
23. La pregătirea probei, aceasta trebuie să fie decortichezată, după caz, să se piseze miezul în mo-
jar sau să fie tocat mărunt, pînă se obţin fragmente de 2-4 mm.
24. La fracţiunea şi procedura de probă:
1) se usucă recipientele şi capacele lor în etuvă timp de cel puţin două ore, apoi se transferă în
exsicator. Se lasă recipientele şi capacele să se răcească pînă cînd ating temperatura ambiantă;
2) se procedează la o determinare pe patru fracţiuni de aproximativ 50 g fiecare;
3) se cîntăresc cu o aproximaţie de 0,001 g (Mо) recipientul gol şi capacul;
4) se cîntăresc cu o aproximaţie de 0,001 g circa 50 g din probă şi se repartizează pe tot fundul re-
cipientului. Se închide repede cu capacul şi se cîntăreşte ansamblul (M1). Aceste operaţiuni trebuie
efectuate cît mai repede posibil;
5) recipientele deschise şi capacele acestora se pun unul lîngă altul în etuvă. Se închide etuva şi se
lasă să se usuce timp de şase ore. Apoi, etuva se deschide, se pun repede capacele pe recipiente, iar
acestea se pun în exsicator pentru a se răci. După răcire la temperatura ambiantă, se cîntăreşte cu o
aproximaţie de 0,01 g recipientul încă închis (M2);
6) conţinutul de umiditate al probei, în procente din masă, se calculează cu aplicarea următoarei
formule:
11. Cerinţe pentru nucile verzi
Caracteristici Condiţii de admisibilitateAspectul exterior Nuci proaspete, întregi, curate, fără umiditate exterioară exce-
sivă, turgescenteForma nucilor Rotundă, alungită sau ovală, nedeformatăDiametrul ecuatorial al nucilor, mm
25 – 40
Coaja sub pericarpul cărnos Moale, nelignificată, nu se desprinde de masa verdeVătămări mecanice:numărul de leziuni, produse de grindină, cicatrizate pe un fruct, maximum presări zgîrieturi
2 Se admite o presare uşoară Se admit zgîrieturi mici care, la prima etapă a prelucrării tehnologice, se înlătură împreună cu coaja şi nu influenţează calitatea produsului
Vătămări provocate de dăună-tori agricoli
Nu se admit
Corpuri străine Nu se admitMirosuri Caracteristic nucilor verzi, fără miros străin
12. Cerinţe de comercializare pentru alunele în coajă
23
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
1. Alunele în coajă, în funcţie de condiţionare şi ambalare, precum şi hibrizii acestora fără involucru sau cupulă, trebuie să întrunească calităţile stabilite în prezenta anexă.
Secţiunea 1Caracteristici minime
2. Cu referinţă la toate categoriile, ţinînd seama de dispoziţiile speciale prevăzute pentru fiecare
categorie şi de toleranţele admise, alunele în coajă trebuie să respecte următoarele condiţii:
1) caracteristici ale cojilor:
a) bine formate; coaja nu trebuie să fie diformă în mod vizibil;
b) întregi, mici alterări superficiale nefiind considerate defecte;
c) sănătoase, lipsite de defecte ce pot altera proprietăţile naturale de conservare ale fructului;
d) lipsite de atacuri ale paraziţilor;
e) curate, practic, lipsite de materii străine vizibile;
f) uscate, lipsite de umiditate exterioară excesivă;
g) lipsite de tegument aderent (pe suprafaţa unei coji individuale nu trebuie să existe mai mult de 5
% tegument aderent, în total);
2) caracteristici ale miezurilor:
a) întregi, mici defecte superficiale care nu sînt considerate defecte;
b) sănătoase, sînt excluse produsele atinse de putregai sau afectate de alterări din cauza cărora ar
deveni improprii pentru consum;
c) suficient de dezvoltate; sînt excluse fructele zbîrcite sau seci;
d) curate, practic, lipsite de materii străine vizibile;
e) lipsite de insecte vii sau moarte, indiferent de stadiul de dezvoltare;
f) lipsite de atacuri ale paraziţilor;
g) lipsite de filamente de mucegai vizibile cu ochiul liber;
h) lipsite de rîncezeală;
i) lipsite de umiditate exterioară excesivă;
j) lipsite de mirosuri şi/sau gusturi străine;
k) lipsite de pete (inclusiv prezenţa unei coloraţii negre) sau alterări din cauza cărora fructul ar de-
veni impropriu pentru consum;
3) alunele în coajă trebuie recoltate la maturitate deplină;
4) alunele nu trebuie să fie lipsite de miez;
5) starea alunelor trebuie să permită:
a) rezistenţă la transport şi manipulare;
b) sosirea în condiţii satisfăcătoare la locul de destinaţie.
24
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
3. Conţinutul de umiditate al alunelor în coajă nu trebuie să depăşească 12% − pentru aluna în-
treagă şi 7% - pentru miez.
Secţiunea a 2-aClasificare
4. Alunele în coajă se clasifică în trei categorii, după cum urmează:
1) categoria „Extra”:
a) alunele cu coajă din această categorie trebuie să fie de calitate superioară şi să prezinte caracter-
isticile soiului şi/sau ale tipului comercial;
b) alunele nu trebuie să prezinte defecte, cu excepţia unor foarte mici alterări superficiale, cu
condiţia ca acestea să nu afecteze aspectul general al produsului, calitatea, conservarea şi prezentarea
sa în ambalaj;
2) categoria I:
a) alunele în coajă din această categorie trebuie să fie de calitate bună şi să prezinte caracteristicile
soiului şi/sau ale tipului comercial;
b) alunele pot prezenta mici defecte, cu condiţia ca acestea să nu afecteze aspectul general al pro-
dusului, calitatea, conservarea şi prezentarea sa în ambalaj;
3) categoria II:
a) această categorie include alunele în coajă care nu pot fi încadrate în categoriile superioare, dar
care corespund caracteristicilor minime definite mai sus;
b) alunele pot prezenta unele defecte, cu condiţia să îşi păstreze caracteristicile esenţiale referitoare
la calitate, conservare şi prezentare.
Dispoziţii privind prezentarea Secţiunea1
Omogenitate
13. Conţinutul fiecărui ambalaj trebuie să fie omogen şi să nu cuprindă decît alune în coajă de
aceeaşi origine, calitate, soi sau tip comercial şi calibru (în cazul în care sînt calibrate).
14. Partea vizibilă a conţinutului ambalajului trebuie să fie reprezentativă pentru întregul conţinut.
15. Prin derogare de la dispoziţiile punctului 14 din prezenta anexă, produsele la care face referire
prezenta Reglementare tehnică pot fi amestecate, în ambalaje de comercializare cu o greutate netă
mai mică sau egală cu trei kilograme, cu fructe de diferite soiuri.
Secţiunea a 2-aAmbalare şi prezentare
16. Alunele în coajă trebuie ambalate astfel încît să se asigure o protecţie adecvată a produsului.
17. Materialele utilizate în interiorul ambalajului trebuie să fie noi, curate şi confecţionate dintr-un
material care să nu producă alterări externe sau interne. Este autorizată utilizarea de materiale, în spe-
cial de hîrtii sau timbre ce conţin menţiuni comerciale, cu condiţia ca imprimarea sau etichetarea să
25
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
fie realizată cu ajutorul coloranţilor alimentari.
18. Ambalajele nu trebuie să conţină corpuri străine.
19. Etichetele pe produse trebuie aplicate astfel încît, atunci cînd sînt dezlipite, să nu lase urme
vizibile de lipici, nici defecte pe epidermă.
20. Alunele în coajă trebuie prezentate în saci şi/sau în ambalaje solide.
Dispoziţii privind marcarea 21. Fiecare ambalaj trebuie să fie marcat cu caractere grupate pe aceeaşi parte, lizibile, indelebile
şi vizibile din exterior şi să poarte următoarele indicaţii:
1) identificarea;
a) numele şi adresa ambalatorului şi/sau expeditorului;
b) această menţiune poate fi înlocuită:
pentru toate ambalajele, cu excepţia preambalajelor – cu codul numeric unic (IDNO) al ambala-
torului şi/sau al expeditorului, atribuit de organul înregistrării de stat, precedat de menţiunea „ambal-
ator şi/sau expeditor” sau o prescurtare echivalentă;
numai în cazul preambalajelor – cu numele şi adresa vînzătorului, precedate de menţiunea „am-
balat pentru:”, sau cu o menţiune echivalentă. În acest caz, etichetarea trebuie să includă şi codul nu-
meric unic (IDNO) ce corespunde ambalatorului şi/sau expeditorului. Vînzătorul trebuie să furnizeze
orice informaţie considerată necesară de către organele de control referitoare la semnificaţia acestui
cod;
2) natura produsului:
a) „Alune în coajă”, în cazul în care conţinutul nu este vizibil din exterior;
b) denumirea soiului sau a tipului comercial pentru categoriile „Extra” şi I (opţional pentru catego-
ria II);
3) originea produsului:
ţara de origine şi, eventual, zona de producţie sau denumirea naţională, regională sau locală;
4) caracteristici comerciale:
a) categoria;
b) calibrul, exprimat prin:
diametrul minim şi maxim (calibrare);
diametrul minim, urmat de cuvintele “şi mai mult” sau “şi +” sau “+”, sau prin diametrul maxim,
urmat de cuvintele “şi mai puţin” sau “şi –” sau “–” (criblare);
denumirea calibrului (facultativ);
c) data expirării (facultativ);
d) greutatea netă;
26
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
e) anul recoltării (facultativ).
22. Conţinutul de umiditate se determină prin aplicarea metodei de laborator, prevăzută în prezenta
Reglementare tehnică (anexa nr. 1, capitolul VI, secţiunile 1 şi 2). Prevederile din anexa nr.1, capi-
tolul VI, secţiunea 1 se aplică cu următoarele specificaţii:
1) la punctul 24 subpunctul 5), după răcire la temperatura ambiantă, recipientul încă închis (M2) se
va cîntări cu o aproximaţie de 0,001 g;
2) la acţiunile prevăzute la punctul 22 subpunctul 5), punctul 24 subpunctul 1) şi punctul 24 sub-
punctul 5) în loc de exsicator se va folosi desicator.
23. În sensul prezentei anexe, se definesc următorii termeni şi defecte:
1) coajă crăpată sau fisurată – orice fisură deschisă şi vizibilă care depăşeşte un sfert din circum-
ferinţa cojii;
2) defecte ale cojii – orice defect care afectează coaja, dar nu şi miezul;
3) uscată – coaja nu prezintă umiditate superficială, iar coaja şi miezul au, împreună, un conţinut
de umiditate mai mic de 12 %;
4) goală - coaja nu conţine miez;
5) materii străine – orice materie care nu este, în mod normal, asociată cu produsul;
6) atacuri ale insectelor – defecte vizibile cauzate de insecte sau paraziţi animali sau de prezenţa
unor insecte moarte sau a unor resturi de insecte;
7) întreagă - coaja nu este spartă, crăpată sau deteriorată mecanic; o fisură uşoară nu este consider-
ată defect atunci cînd miezul rămîne protejat;
8) mucegaiuri - filamente de mucegai vizibile cu ochiul liber, la exteriorul sau în interiorul miezu-
lui;
9) rîncezeală – oxidarea lipidelor sau a acizilor graşi liberi, ceea ce cauzează un gust rînced. Un
aspect uleios al miezului nu este neapărat un semn de rîncezeală;
10) putrezire/dezintegrare – descompunerea pronunţată datorată acţiunii microorganismelor;
11) sec – uscarea a peste 50 % din suprafaţa tegumentului fructului compact, care se produce de
obicei în cursul anotimpurilor cu randament ridicat, sau în caz de efecte ale secetei sau ale proastei
nutriţii, sau care constituie o caracteristică ereditară;
12) zbîrcit – stare ce rezultă din împrăştierea de îngrăşăminte pe timp călduros, cînd miezul se dez-
voltă repede, şi care are, ca rezultat, un fruct dur, incapabil de maturizare;
13) bine format – coaja nu este diformă vizibil, iar forma corespunde caracteristicilor soiului sau
ale tipului comercial.
24. Prezenţa alunelor cu miez brun sau brun-închis, însoţită în mod normal de o uşoară separare a
cotiledoanelor, ce nu conduce la o alterare a mirosului sau a gustului alunei, nu este considerată de-
fect.
27
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
25. Tip comercial: alunele din fiecare ambalaj sînt de tip şi aspect general similar şi/sau fac parte
dintr-un ansamblu de soiuri definite prin actele normative ale ţării producătoare.
13.Cerinţe de calitate pentru miezul de migdale dulci(migdale dulci decojite)
1. Prezenta anexă se aplică miezului de migdale dulci de varietăţile cultivate din specia Prunus
amygdalu B. (Prunus Communis), fără pericarp, care sînt destinate consumului uman direct.
2. Prezenta anexă stabileşte cerinţe de calitate pentru miezul de migdale dulci la etapa de după
preparare şi ambalare.
3. Recoltarea migdalelor dulci trebuie să aibă loc la etapa de maturizare completă.
4. Migdalele din toate categoriile, luînd în considerare prevederile specifice pentru fiecare cate-
gorie şi toleranţele admise, trebuie să fie:
1) caracteristicile cojii:
a) sănătoasă;
b) curată;
c) întreagă (se admite lipsa bucăţilor ale părţii exterioare ale cojii, cu condiţia că partea comestibilă
este protejată);
d) fără clei;
e) uscată;
f) fără resturi, bucăţele ale pericarpului sau alte substanţe străine;
g) coaja nu trebuie să fie de culoare necaracteristică. Cojile pot fi albite cu condiţia că tratamentul
respectiv să nu afecteze calitatea miezului;
2) caracteristicile miezului:
a) dulce;
b) sănătos şi, în particular, lipsit de părţi deteriorate ale cojii de către dăunători şi fără insecte vii
şi/sau urme de infestare.
5. Migdalele trebuie să fie de calitate ca:
1) să reziste transportării şi manipulării;
2) să ajungă în stare bună la destinaţie.
6. Migdalele trebuie să aibă un conţinut de umiditate de maximum 9%, ce se determină prin una
dintre metodele stipulate la punctul 17 al prezentei Reglementări tehnice.
7. Miezul de migdale dulci se clasifică în două categorii de calitate, amestecarea cărora nu se ad-
mite:
1) categoria I – migdalele trebuie să aparţină grupurilor moi sau semimoi. Migdalele moi pot fi
sparte cu ajutorul degetelor, migdalele semimoi sînt migdalele care pot fi sparte cu ajutorul unui
28
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
spărgător de nuci;
2) categoria II – migdalele trebuie să fie moi sau semimoi, sau cu coaja tare. Cu coaja tare sînt
migdalele ce pot fi sparte numai cu ciocanul.
8. Toleranţe se admit în fiecare ambalaj ce nu corespunde prevederilor categoriei indicate, con-
form tabelului de mai jos.
Defecte admise Toleranţele admise, în procente ale defectelor din
numărul de fructe
Categoria I Categoria II
Defecte externe 5 8
Migdale cu resturi ale peri-
carpului ce acoperă cel mult
1/8 din suprafaţă
5 7
Defecte ale părţii interne:
Migdale amare 2 3
Alte defecte ale părţii inte-
rioare
10 12
9. La prezentarea spre comercializare, miezul de migdal dulce trebuie să întrunească următoarele
condiţii:
1) omogenitatea:
a) conţinutul fiecărui ambalaj trebuie să fie omogen şi să conţină miez de migdale din aceeaşi cate-
gorie şi de aceeaşi varietate sau varietăţi similare. Maximum 5% din cantitate pot aparţine altor vari-
etăţi pentru miezul din categoria I şi maximum 10% − pentru miezul din categoria II;
b) partea vizibilă a ambalajului trebuie să fie reprezentativă pentru întregul conţinut;
2) ambalarea:
a) migdalele trebuie să fie ambalate astfel încît să protejeze întregul conţinut;
b) materialele utilizate în interiorul ambalajelor trebuie să fie noi, curate şi de o calitate ce ar evita
deteriorarea părţii interioare şi/sau exterioare a produselor;
c) utilizarea materialelor, în special, a hîrtiei; etichetarea şi imprimarea indicaţiilor comerciale tre-
buie să se realizeze cu coloranţi alimentari.
10. Fiecare ambalaj sau compartimentele acestuia trebuie să fie marcate pe aceeaşi parte, cu ace-
laşi caracter şi dimensiuni ale acestuia, lizibil, indelebil şi vizibil din exterior:
1) identificarea:
numele şi adresa sau codul numeric unic (IDNO) al ambalatorului şi transportatorului, atribuit de or-
ganul înregistrării de stat, precedat de menţiunea „ambalator şi/sau transportator” sau de o pres-
curtare echivalentă;
29
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
2) natura produsului:
“miez de migdale dulci”, dacă produsul nu este vizibil din exterior;
3) originea produsului:
ţara de origine şi, opţional, regiunea sau localitatea;
4) specificaţii comerciale:
a) categoria;
b) tipul comercial : moi, semimoi sau cu coaja tare;
c) calibrul explicat în numărul de migdale în coajă la 100 g;
d) masa netă.
11. Determinarea conţinutului de umiditate şi substanţe volatile se va efectua conform standardului
SR ISO 665:2000 Seminţe oleaginoase. Determinarea conţinutului de apă şi de materii volatile.
14.Cerinţe de calitate pentru fisticul în coajăI. Definiţia
1. Cerinţele stipulate în prezenta anexă se aplică miezului de fistic şi fisticului în coajă din vari-
etăţile cultivate (Pistacia vera L.) care au pericarpul înlăturat.
2. Fisticul cu coaja desfăcută este miezul de fistic cu tegumentul înlăturat complet.
3. Miezurile de fistic şi miezul de fistic cu coaja desfăcută care sînt prelucrate cu sare, zahăr,
arome sau prăjite nu cad sub incidenţa cerinţelor din prezenta anexă.
II. Prevederi privind calitatea
4. Prezenta anexă defineşte cerinţele de calitate pentru miezul de fistic şi fisticul cu coaja desfăcută
la etapa de după preparare şi ambalare.
Secţiunea 1
Cerinţe minime
5. Miezul de fistic şi fisticul cu coaja desfăcută de toate categoriile de calitate trebuie să fie:
1) intacte, lipsa unei părţi mici a membranei exterioare şi a endospermei nu trebuie considerată ca
defect;
2) sănătoase, se exclude produsul afectat de putrezire sau depreciere, care le-ar face inapte pentru
consum uman;
3) bine dezvoltate, miezurile zbîrcite trebuie să fie excluse;
4) curate, practice, lipsite de orice materie străină vizibilă;
5) fără urme de insecte vii sau larve, indiferent de etapa de dezvoltare;
6) fără vătămări cauzate de boli;
7) fără mucegai;
8) fără rîncezire;
9) fără umiditate exterioară excesivă;
10) fără miros şi/sau gust străin;
30
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
11) suficient de uscate pentru a asigura păstrarea calităţii.
6. Starea calitativă a miezului de fistic şi a fisticului cu coaja desfăcută trebuie să asigure:
1) rezistenţă la transportare şi manipulare;
2) să ajungă în condiţii satisfăcătoare la destinaţie.
7. Miezul de fistic şi fisticul cu coaja desfăcută trebuie să aibă umiditatea maximum de 6,5%.
Umiditatea se calculează prin metoda de determinare a conţinutului de umiditate, specificată în anexa
nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică, sau conform unei metode echivalente pentru determinarea
umidităţii la produsele uscate (nuci) şi dă rezultate echivalente.
Secţiunea a 2-a
Clasificarea miezului de fistic în funcţie de calitate
8. Miezul de fistic se clasifică în trei categorii de calităţi, după cum urmează:
1) categoria „Extra”. Produsele din această categorie de calitate trebuie să fie:
a) de calitate superioară;
b) caracteristice varietăţii şi tipului comercial;
c) bine dezvoltate (maturitate de consum);
d) cu forma specifică fisticului şi secţiunea longitudinală internă conformă tipului de culoare spec-
ificat;
e) practic, lipsite de defecte, cu excepţia unor defecte foarte superficiale, aproape neobservate, ce
nu afectează exteriorul şi felul de prezentare a acestuia în ambalaj;
2) categoria I. Produsele din această categorie trebuie să fie:
a) de o calitate bună;
b) caracteristice speciei şi /sau tipului comercial;
c) destul de bine dezvoltate (maturitate de consum);
d) cu forma specifică fisticului şi cu secţiunea longitudinală internă conformă tipului de culoare,
după cum este specificat.
Defectele superficiale se admit numai cu condiţia ca acestea să nu afecteze forma generală de
prezentare a produselor, calitatea, păstrarea calităţii sau prezentarea acestora în ambalaj;
3) categoria II. Această categorie include produsele care nu se clasifică ca făcînd parte din clasele
mai superioare, dar care îndeplinesc cerinţele stipulate pentru acestea. Se admite prezenţa defectelor
cu condiţia ca produsele să nu afecteze caracteristicile lor esenţiale privind calitatea, păstrarea cal-
ităţii şi forma de prezentare.
9. Fisticul cu coaja desfăcută se clasifică în două categorii de calitate, după cum urmează:
31
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
1) categoria „Extra”. Produsele din această categorie trebuie să fie:
a) de o calitate superioară şi caracteristice speciei şi/sau tipului comercial respectiv;
b) bine dezvoltate (maturitate de consum);
c) de formă caracteristică speciei respective şi secţiunea longitudinală interioară avînd culoare
specifică speciei;
d) practic, lipsite de defecte, cu excepţia unor defecte foarte superficiale, cu condiţia ca acestea să
nu afecteze aspectul general al produsului, calitatea, păstrarea calităţii sau prezentarea acestuia în
ambalaj;
2) categoria I. Produsele din această categorie trebuie să fie:
a) de o calitate bună;
b) caracteristice speciei şi/sau tipului comercial;
c) bine dezvoltate (maturitate de consum);
d) cu o formă caracteristică speciei respective şi secţiunea longitudinală interioară avînd culoarea
specifică speciei;
e) lipsite de defecte, cu excepţia unor defecte superficiale, dacă acestea nu afectează aspectul gen-
eral al produsului, calitatea, păstrarea calităţii sau prezentarea acestuia în ambalaj.
Secţiunea a 3-a
Clasificarea culorii
10. Fisticul cu coaja desfăcută se clasifică conform culorii:
1) verde – secţiunea longitudinală interioară trebuie să fie de culoare verde sau verde-închis. Maxi-
mum 25% din miez (la număr) pot prezenta o culoare verde-deschis şi/sau secţiuni galbene;
2) verde-deschis – secţiunea longitudinală interioară trebuie să fie de culoare verde-deschis. Se ad-
mite ca maximum 40% din miez (la număr) să prezinte secţiuni galbene;
3) galben – secţiunea longitudinală interioară a fisticului trebuie să fie predominant de culoare gal-
benă. Se admite ca maximum 25% din miez (la număr) să fie de culoare verde şi/sau verde-deschis;
4) culori mixte – din această categorie fac parte loturile de produse care nu îndeplinesc cerinţele
nici uneia din categoriile menţionate anterior.
III. Prevederi privind calibrarea
11. Calibrarea fisticului şi a miezului de fistic este opţională.
IV. Prevederi privind toleranţele
12. În fiecare ambalaj se admit produse cu toleranţe de calitate conform tabelului de mai jos.
Toleranţe de calitate
Defecte admise ** Toleranţe admise
(procentul de fructe în greutate)
32
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
Miez de fistic Fisticul cu coaja
desfăcută
„Extra” Categoria I Categoria II” „Extra” Categoria I
(a) Total toleranţe, din care
maximum
5 6 8 5 10
Insuficient dezvoltate (ma-
turitate de consum)
1,5 1,5 2,0 - -
Veştejite 3 4 5 4 * 6*
Materii străine 0,1 0,1 0,2 0,1 0,1
Afectate de boli 1,5 2,0 2,5 1 1,5
rîncede, putrede, stricate,
mucegăite***, dar care nu
depăşeşte
1
2
3
0,5
1
(b) Toleranţe pentru alte
defecte neincluse în toler-
anţele totale:
0,5 0,5 1,0 0,5 (4) 0,5
Jumătăţi (rupte) şi sparte,
dacă găurile sînt specifi-
cate
15 20 25 15 20
Dintre care sparte,
maximum
10 10 15 5 5
Găuri, dacă jumătăţile sau
crăpăturile sînt specificate
25 25 25 25 25
Insecte vii sau larve 0 0 0 0 0
Altă culoare decît cea
specificată
- - - 5 20
* Incluse în toleranţă, dar se admite maximum 3% de miezuri înnegrite şi zbîrcite.
** Definiţiile defectelor sînt expuse la punctul 20 din prezenta anexă.
*** Unităţile de ambalaje cu produse preambalate pentru comercializare directă consumatorului se
conformează prevederilor actelor normative ce reglementează ambalarea, păstrarea şi transportarea
fructelor, legumelor proaspete. Marcajele trebuie să fie aplicate pe ambalajele de transport conţinînd
unităţi de ambalare, după cum este menţionat.
V. Prevederi privind prezentareaSecţiunea 1
Omogenitatea
33
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
13. Conţinutul fiecărui ambalaj trebuie să fie omogen şi să conţină numai miezuri de fistic şi fistic
cu coaja desfăcută de aceeaşi origine, acelaşi an de recoltă, aceeaşi calitate şi culoare (dacă este spec-
ificat) şi acelaşi calibru (dacă este calibrat). Părţile vizibile ale ambalajului trebuie să fie reprezenta-
tive pentru întreg conţinutul ambalajului.
Secţiunea a 2-a
Ambalarea
14. Miezul de fistic şi fisticul cu coaja desfăcută trebuie să fie ambalate astfel încît să fie protejate
de factori ce ar conduce la deprecierea produselor. Pentru fisticul verde pot fi folosite materiale ce
protejează culoarea produsului (ambalaje sensibile la lumină).
15. Materialele utilizate pentru ambalaje trebuie să fie noi, curate şi de o calitate care să protejeze
de producerea defectelor produselor. Utilizarea materialelor, în special a hîrtiei, semnelor sau mărcii
ce reflectă specificaţii comerciale, trebuie să se realizeze cu folosirea coloranţilor alimentari.
16. Ambalajele trebuie să fie lipsite de materii străine.
Secţiunea a 3-a
Prezentarea
17. Miezul de fistic şi fisticul cu coaja desfăcută trebuie să fie prezentat în pungi sau în ambalaje
solide. În cazul în care se folosesc pungi din material textil sau plase, trebuie să se utilizeze ambalaj
extern, hîrtie pentru interiorul ambalajului sau pungi din plastic pentru protejarea produsului de
umiditate exterioară şi factori de contaminare.
18. Toate ambalajele destinate comercializării trebuie să aibă greutate similară.
VI. Prevederi privind marcarea
19. Fiecare ambalaj trebuie să fie marcat cu caractere grupate pe aceeaşi parte, lizibile, indelebile,
vizibile din exterior şi să poarte următoarele indicaţii:
1) identificarea:
numele şi adresa ambalatorului şi/sau ale expeditorului;
2) natura produsului:
„Miez de fistic” sau „Fsitic în coajă”;
3) originea produsului:
ţara de origine şi, opţional, regiunea, denumirea localităţii unde este fabricat produsul;
4) specificaţiile comerciale:
a) categoria;
b) culoarea (în cazul clasificării după culoare);
c) calibrarea (opţional);
d) anul recoltării;
e) termenul de valabilitate;
34
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
f) greutatea netă, numărul de ambalaje destinate consumatorului, marcate cu greutatea netă a pro-
dusului, în cazul ambalajelor care conţin astfel de unităţi (opţional).
VII. Definiţiile termenilor şi defectelor
20. În sensul prezentei anexe, se definesc următorii termeni şi defecte:
1) complet dezvoltate (maturitate de consum) – condiţia cînd fisticul şi miezul de fistic au atins
maturitatea de consum;
2) fructe sparte în jumătate – miezuri separate longitudinal ca două cotiledoane individuale;
3) stricate – cînd peste 1/3 din miez lipseşte;
4) veştejite – miez zbîrcit, tare şi foarte micşorat în dimensiune din cauza pierderii umidităţii;
5) rînced – oxidarea lipidelor care produce o aromă dezagreabilă. Miezul uleios nu trebuie consid-
erat neapărat rînced;
6) miros sau gust străin – orice miros, aromă care nu este caracteristic produsului;
7) vătămare cauzată de insecte – vătămare vizibilă cauzată de insecte sau paraziţi animali,
prezenţa insectelor moarte sau semne privind prezenţa acestora;
8) mucegai – filamente de mucegai vizibile cu ochiul liber;
9) putrezire – descompunere semnificativă cauzată de acţiunea microorganismelor;
10) materii străine - orice materie care nu este asociată cu produsul.
15.Cerinţe de calitate pentru miezul de fistic (fistic decojit) 1. Prezenta anexă se aplică miezului de fistic de varietăţi Pistacia vera L. (în continuare – miez de
fistic), în formă naturală sau procesată, care este oferit consumului uman direct.
Sub incidenţa prezentei anexe cade miezul de fistic care este ambalat angro şi este destinat ream-
balării în ambalaje destinate comercializării pentru consumatorii finali.
I. Descriere
2. Fisticul este produsul obţinut din seminţe mature de specia Pistacia vera L., uscate artificial şi
deschise natural sau mecanic. Miezul de fistic poate fi sărat, prăjit şi/sau tratat cu suc de fructe.
3. Miezul de fistic se clasifică în:
1) fistic lung;
2) fistic rotund.
4. Miezul de fistic trebuie să fie prezentat în una din următoarele forme:
1) crud;
2) prăjit.
5. Alte forme de prezentare a miezului de fistic sînt:
1) sărat;
35
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
2) tratat cu suc de fructe.
6. Clasificarea calibrului se face opţional. Miezul de fistic poate fi eliberat în conformitate cu
tabelul de mai jos.
Denumirea Nr. de fructe de fistic per 100g
Mărunt Cca 106
Mediu 92 – 106
Mare 81-91
Foarte mare 71-80
Extra calibru Mai puţin de 71
II. Compoziţia esenţială şi factorii de calitate
7. Materia primă trebuie să constituie fistic curat, sănătos, de calitatea corespunzătoare şi destinat
consumului uman.
8. Opţional, pot fi utilizate următoarele ingrediente:
1) sare;
2) suc de fructe.
III. Produs finit
9. Umiditatea maximă este de 7% m/m.
10. Miezul de fistic trebuie să corespundă următorilor factori generali de calitate:
1) practic, lipsit de mucegai şi de gust de mucegai sau rînced;
2) lipsit de insecte vii şi larve;
3) practic, lipsit de materii străine – orice alte materii decît fistic (miez, coajă sau pericarp).
IV. Defecte
11. În sensul prezentei anexe, se definesc următoarele defecte:
1) fistic nedesfăcut – coaja fisticului care nu este crăpată, desfăcută, dar conţine un miez dezvoltat
(maturat);
2) fistic gol – miez al fisticului nedezvoltat, imatur;
3) imaturitate – fisticul care nu are miezul suficient de dezvoltat;
4) fruct atacat de insecte – fructul care este afectat de acţiunea insectelor sau conţine insecte
moarte, căpuşe sau alţi dăunători;
5) fruct mucegăit – fructul care este vizibil afectat de mucegai sau putrezire.
12. Se admit defecte în următoarea cantitate:
1) fistic nedesfăcut – 5%;
2) fistic gol – 5%;
3) imaturitate – 8%;
36
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
4) fruct atacat de insecte – 4%;
5) fruct mucegăit – 1%.
13. În sumă, defectele menţionate la punctul 12 al prezentei anexe nu trebuie să depăşească 10%.
14. Un lot se va considera ca îndeplinind cerinţele de calitate în cazul în care lipseşte orice semn
de infestare şi sînt respectate prevederile punctelor 9, 10, 12 şi 13 ale prezentei anexe.
15. Nu se admite utilizarea aditivilor.
16. Ambalajele trebuie să fie umplute astfel încît să se evite alterarea sau deprecierea calităţilor
miezului de fistic şi trebuie să corespundă menţiunilor ce caracterizează miezul de fistic.
17. Miezul de fistic menţionat pe etichetă trebuie să fie denumit „fistic decojit” sau „nuci de fistic
decojit”.
18. Alături de denumirea produsului, eticheta trebuie să conţină şi indicaţiile:
1) crud sau
2) prăjit.
19. Denumirea „Miezul de fistic” trebuie să includă specificaţii cum sînt: „lung” sau „rotund” şi
„sărat” sau „tratat cu suc de ...” şi calibrul „mici”, „medii” etc.
16.Sortimentul nucilor
Nuca ofera un continut bogat de potasiu si fos-
for, pe langa care mai contine magneziu, calciu, zinc, fier si seleniu. Este bogata in acizi grasi omega
3 si consumul lor poate duce la scaderea colesterolului. Miezul de nuca este recomandat in caz de
slabiciune generala si extenuare. Se poate pregati o bautura energizanta dintr-un pahar de suc proas-
pat de fructe, amestecat cu miez de nuca si miere. Este contraindicata in boli ale intestinului.
Nucile. Consumate zilnic, împiedică îngroşarea arterelor şi previn bolile de inimă. Opt nuci pe zi
menţin arterele flexibile, inima sănătoasă şi previn atacul vascular cerebral. Se recomandă consumul
de nuci mai ales după o masă bogată în grăsimi, pentru a-i atenua efectele negative. Acidul alfa-
linoleic din nuci este benefic pentru cei cu tulburări de ritm cardiac. Nucile mai conţin antioxidanţi şi
arginină, un aminoacid utilizat de corp pentru a produce oxidul nitric, cu rol în procesele de învăţare
şi memorare, reglarea presiunii arteriale, digestie, erecţie peniană, combaterea cancerului. Nucile pot
înlocui majoritatea nutrienţilor animali în cazul vegetarienilor, adică cele mai multe vitamine B, fos-
for, fier, cupru, potasiu şi proteine. În combinaţie cu pâinea, cerealele sau leguminoasele (mai ales
37
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
soia şi lintea) se poate obţine gama întreagă de aminoacizi esenţiali. Nuca este bogată în acizi graşi
Omega-3 iar consumul ei poate duce la scăderea colesterolului. Miezul de nucă este recomandat în
caz de slăbiciune generală şi extenuare. Se poate pregăti o excelentă băutură energizantă dintr-un pa-
har de suc proaspăt de fructe, amestecat cu miez de nucă pisat şi miere.
Alunele de padure. Alunul salbatic creste in Asia Mica. Armenii au fost primii care l-au
cultivat, iar in zilele noastre Turcia este principala tara producatoare de alune. Alunele de padure au
un puternic efect energizant. Ele au un continut ridicat de potasiu si oligoelemente (clor, fier, cupru,
zinc), pe langa acestea mai continand fosfor, magneziu, calciu si fier, precum si o serie de vitamine:
A, B1, B2, B3, C si E. Datorita vitaminelor din complexul B, sunt recomandate celor aflati in conva-
lescenta, bolnavilor de diabet sau TBC. Alunele de padure sunt o sursa importanta de zinc, care ajuta
la functionarea ficatului si la echilibrarea hormonala. Alunele de pădure sunt o sursă excelentă de
proteine, fibre şi magneziu. Au un conţinut scăzut de sare şi se pot mânca crude sau pastă cu unt.
Sunt ingredientul principal din crema italiană Nutella. Uleiul de alune de pădure e folosit extern pen-
tru a înlătura celulita. Alunele sunt foarte bogate în vitamina E şi săruri minerale. Atenţie însă! Nu
exageraţi cu consumul lor. 100 g de alune au 650 kcal. În scopuri terapeutice, de la alun se utilizează:
miezul fructelor, uleiul acestora, frunzele şi mugurii.
Aluna e fructul-sămânţă al alunului comun (Corylus avellana), arbust care creşte spontan, dar este şi
cultivat. Fructele sunt mici şi sferice sau ovoidale, câte 2-4 într-un grup, alcătuite dintr-un înveliş
lemnos ce închide o singură sămânţă comestibilă.
Alunele de pădure reprezintă una dintre culturile cele mai străvechi şi sunt originare din Asia.
Manuscrisele chinezeşti de acum 5000 de ani menţionează alunele de pădure ca pe o hrană sacră din
ceruri. Romanii şi grecii foloseau alunele de pădure în scopuri medicale. Medicul Dioscorides din
Grecia Antică lăuda proprietatea alunelor de pădure de a vindeca tusea cronică şi răcelile şi de a ajuta
la creşterea părului în zonele cu început de calviţie. Principalii producători de alune de pădure sunt
Turcia, Italia, Spania şi Franţa.
Alunul românesc este un arbust care creşte mai ales la margini de pădure, acolo unde este lumină
38
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
din belşug şi pământ afânat. Alunele româneşti se coc la începutul lunii septembrie. Alunul turcesc
este mai productiv, dar fructele sale nu au virtuţile tămăduitoare şi vitalitatea alunului autohton.
Alunele sunt un aliment cu un înalt conţinut caloric şi bogat în săruri minerale. Ele conţin: grăsimi
uleioase în mari cantităţi, proteine, zaharuri, fibre alimentare, săruri minerale (fosfor, magneziu, fier,
mangan, cupru seleniu etc.) vitamine, mai ales vitamina E şi, în cantitate mai mică, vitaminele din
grupul B şi vitamina A, răşini, pigmenţi şi tanini.
Alunele de pădure au o aromă puternică şi sunt deseori folosite în copturi, dar şi pentru a face unt
de alune, faină şi paste. Alunele se găsesc în comerţ cu sau fără coajă, tăiate, măcinate sau prăjite şi
se consumă mai ales uscate. Sunt întrebuinţate ca atare în cofetărie iar în industria dulciurilor ca în-
locuitor al pudrei de cacao. Din alunele presate, se obţine un ulei apreciat atât în alimentaţie, cât şi în
industria cosmetică.
Alunele de pădure nu constituie doar o sursă de proteine de foarte bună calitate. Pe lângă vitamina
E (un antioxidant puternic) ele mai conţin şi alte substanţe nutritive benefice sistemului imunitar.
Sunt bogate în arginină, un aminoacid care relaxează vasele de sânge. Aceste nucifere de pădure au
cea mai mare concentraţie de acid folic dintre toate tipurile de alune. Acidul folic reduce riscul
apariţiei defectelor în tubul neural înainte de naştere şi poate reduce riscul apariţiei bolilor cardiovas-
culare, anumitor tipuri de cancer, bolii Alzheimer şi depresiei. Alunele conţin minerale care scad ten-
siunea: calciu, magneziu şi potasiu. Sunt şi o sursă bogată de squalenta, o substanţă naturală care se
află şi în uleiul de măsline, uleiul din germeni de grâu, uleiul de orez, uleiul de rechin şi în drojdie,
cu efecte împotriva cancerului şi reduce colesterolul. Un studiu efectuat pe subiecţi umani a arătat că
persoanele cu un nivel ridicat de colesterol care au consumat alune de pădure timp de 8 săptămâni au
prezentat un nivel scăzut al lipidelor care formează placa arterelor (LDL) şi un nivel crescut al coles-
terolului pozitiv HDL, în comparaţie cu grupul de control.
Fructele alunului sunt o adevărata mină de energie, având o valoare calorică şi nutritivă apropiate
de cea a cărnii, fiind în schimb mai digerabile şi total lipsite de toxicitate. Ca medicament, alunele au
valoare terapeutică atunci când sunt consumate crude, neprăjite, fiind indicate pentru: anemie,
creştere, colesterol mărit, diabet, fragilitate capilară, pietre la rinichi, sarcină, boli pulmonare.
Frunzele alunului se folosesc ca infuzie, decoct şi băi, au efect hemostatic, vasoconstrictor şi tonifi-
ant venos. Ele se recoltează în lunile iunie-iulie.
Uleiul de alune virgin constituie un tratament excelent în eliminarea teniei şi împotriva infecţiilor
căilor respiratorii. Uleiul de alune se obţine prin presare la rece. El nu poate fi conservat mult în
timp. Are efecte tămăduitoare foarte puternice. O linguriţă de ulei luată seara şi una dimineaţa, timp
de 15 zile, duce la eliminarea teniei. Luat zilnic, uleiul de alune protejează gâtul împotriva infecţiilor,
fiind folosit cu mult succes şi în tratarea hipertensiunii arteriale; doza este aceeaşi.
Uleiul de alune conţine lecitină şi mulţi acizi graşi nesaturaţi: până la 83% acid oleic şi până la 25%
39
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
acid linoleic. El influenţează pozitiv microcirculaţia şi penetrabilitatea pielii, atenuează luciul uleios,
are efect astringent şi reglează secreţia de sebum, are efect nutritiv şi hidratant, nu usucă pielea şi nu
lasă o senzaţie grasă. Este un ulei deosebit de delicat şi nu favorizează apariţia comedoanelor, dimin-
uează vergeturile, repară cicatricele, asigură elasticitatea pielii. Este un ulei cunoscut şi pentru
efectele de catifelare şi atenuare a semnelor îmbătrânirii. Poate fi utilizat pentru toate tipurile de ten.
Se aplică 3-5 picături pe tenul curat, masând uşor. Evitaţi însă zona ochilor. Pentru rezultate optime,
este de preferat a se aplica seara, înainte de culcare şi din nou dimineaţa.
Făina de alune este un energizant şi vitalizant de excepţie. Prin zdrobirea alunelor crude în piuă sau
măcinarea lor cu râşniţa, se obţine o făină foarte gustoasă, care poate fi amestecată cu miere şi
busuioc şi mâncată pe pâine, sau din care se poate prepara untul de alune, mixând alunele într-un
blender, până devin o pastă groasă.
Sfaturi şi recomandări în folosirea alunelor de pădure:
- Dacă sunt în coajă, alegeţi alunele grele şi pline. Cele decojite pot fi păstrate în locuri răcoroase şi
uscate aproape o lună, iar în frigider sau congelator se vor menţine proaspete 4 luni.
- Pieliţa poate fi îndepărtată prin prăjire uşoară şi apoi prin frecare. Alunele pot fi prăjite în cuptor,
folosind o coală de hârtie de copt. În cantitate mică, se pot măcina cu râşniţa de cafea.
- Încercaţi untul de alune de pădure ca alternativă la untul de arahide. Este foarte gustos.
- Alunele de pădure se pot adăuga în salatele favorite şi se pot amesteca în cerealele de la micul de-
jun. De asemenea, puteţi adăuga alune de pădure, tăiate sau mixate, în iaurt.
Nuca de macadamia. Contine 72%
grasimi si are un gust dulce. Ofera un continut bogat de potasiu si, in plus, fosfor, magneziu, calciu,
sodiu si fier. Nucile trebuie pastrate in frigider, altfel rancezesc. Atentie: este toxica pentru caine!
Nuca de macadamia. Consideraţi iniţial plante ornamentale, arbuştii de macadamia au devenit o
adevărată comoară după descoperirea lor în 1857 de către chimistul scoţian John Macadam, al cărui
40
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
nume îl poartă. Înainte de secolul al XIX-lea, aceste nuci erau cunoscute doar de către populaţia
aborigenă din Australia, care le consumau, însă nu cultivau planta. Doar două dintre cele 9 specii de
macadamia existente produc celebrele nuci, cele mai scumpe din lume. Originari din Australia, ar-
buştii macadamia au fost plantaţi pentru prima dată în scop comercial în Hawaii, care astăzi reprez-
intă una dintre cele mai mari surse de nuci macadamia din lume, iar SUA cel mai important con-
sumator. Alţi exportatori importanţi ai preţioaselor nuci sunt Africa de Sud, America Centrală şi
Australia. Preţul ridicat al nucilor de macadamia se justifică nu doar prin faptul că arbuştii produc
fructe abia după 7-10 ani, ci şi din cauza cojii foarte rezistente ce trebuie îndepărtată înainte de vân-
zare. Coaja acestor nuci este atât de tare, încât nu poate fi spartă cu un spărgător obişnuit. Se folosesc
utilaje automatizate care, după spargerea şi îndepărtarea cojilor, sortează miejii în funcţie de calitate.
Aceştia pot fi mâncaţi în stare naturală, prăjiţi sau înveliţi în ciocolată. Nucile de macadamia sunt
preţuite nu doar pentru gustul lor dulce, rafinat, ci şi pentru uleiul pe care îl conţin (70-80%), folosit
la fabricarea cosmeticelor de îngrijire a pielii. Ele au un conţinut bogat de potasiu, fosfor, magneziu,
calciu, sodiu fier.
Nuca de brazilia. In ciuda numelui, cel mai
mare exportator este Bolivia. Fructul are un continut bogat de seleniu, magneziu, fosfor, potasiu, la
care se adauga calciu, zinc si fier. In privinta vitaminelor, contine E si C. Contine 14% proteine, 11%
carbohidrati si 67% grasime, si, totusi, este cunoscuta ca fiind cel mai radioactiv aliment.
Nuca pecan. Originare din America de
Nord, nucile pecan se pot manca proaspete sau prajite si se folosesc ca ingredient mai ales la deser-
turi. Ofera un continut bogat de potasiu, fosfor si mai scazut de magneziu, calciu, zinc, fier, seleniu.
Contine, de asemenea, si vitamina A. Este un fruct oleaginos foarte bogat in lipide (72%) ceea ce ex-
41
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
plica valoarea sa energetica ridicata: 700 kcalorii la 100 g. Pe langa continutul bogat in lipide, nuca
pecan contine un procent de proteine net superior fata de alte fructe (9,3%). Nuca pecan. Provenind
din America de Nord, pecanul este o specie înrudită cu nucul. Numele îi vine de la cuvântul indian
Algonquin paccan, însemnând o nucă atât de tare încât nu poate fi spartă decât cu piatra. Pecanul a
devenit cunoscut în Europa abia în 1792, când exploratorul Alvar Nunez Cabeza de Vaca a scris
primul despre această specie de arbore. Aroma de pecan este considerată de gurmanzi ca fiind una
desăvârşită, de o dulceaţă net superioară faţă de alte sortimente de nuci, respectiv sâmburi graşi.
Miezul de pecan este unic datorită concentraţiei ridicate de grăsimi polisaturate, precum şi de sub-
stanţe cu rol antioxidant. Pecanul este un fruct oleaginos, foarte bogat în lipide (72%), ceea ce ex-
plică valoarea energetică ridicată: 700 kcalorii la 100 g. Pe lângă lipide, nuca pecan mai conţine un
procent de proteine net superior faţă de alte nuci (9,3%). Uleiul conţinut de acesta este atât de con-
centrat, încât, dacă îl aprinzi cu un chibrit, focul va fi întreţinut până la arderea completă.
Pecanul e o sursă excelentă de proteine şi grăsimi nesaturate. Potrivit cercetătorilor, pecanul
conţine mai mulţi antioxidanţi decât oricare alt sâmbure gras, fiind urmat de nuci şi alune. Cantitatea
foarte mare de vitamina A din pecan este binevenită atunci când dorim să ne protejam vederea,
oasele şi dinţii sau să ne îmbunătăţim starea generală de sănătate. De asemenea, consumul frecvent şi
în cantităţi moderate de pecan duce la scăderea colesterolului rău.
Fisticul. Fisticul creste in Asia Centrala, avand flori mici, de
culoare verde, si fructe continand samburi comestibili, cu gust placut si uleios. Fisticul are un con-
tinut important de potasiu si fosfor si, mai scazut, de magneziu, calciu, sodiu, fier si seleniu, conti-
nand, de asemenea, vitamina A. 50 de samburi de fistic prajit contin aproximativ 6 g de proteine si 3
g de fibre. Fisticul este sămânţa comestibilă, cu gust uleios, foarte plăcut, a unui arbore originar din
vestul Asiei. Fisticul are un conţinut important de potasiu şi fosfor şi ceva mai mic de magneziu, cal-
ciu, sodiu, fier şi seleniu. E foarte bogat în vitamina A. Resveratrolul din fistic are un rol important
combaterea cancerului şi a bolilor de inimă, triptofanul îmbunătăţeşte dispoziţia şi combate depresia
42
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
sau insomnia, iar cistina (un factor important în prevenirea îmbătrânirii precoce) favorizează ab-
sorbţia fierului.
Fisticul-Macho:
Producator: “SNACK EXPORT” SRL. Ucraina, 49000, reg. Dnepropetrovsk, or. Dnepropetrovsk
str. Kalinovaya, 43. Tel. (056)7904446. Fabricat: “SNACK EXPORT” SRL. Ucraina, 52500, reg.
Dnepropetrovsk, or. Sinelnicovo, str. Kosmicheskaya, 3. Fistisc selecte prajit, sarat. Compozitia pro-
dusului: fistisc, sare.
Continutul la 100 g produs: proteine-19,9g
Grasimi-51,0g
Glucide-12,0g.
Valoarea nutritivala 100g produs- 2470,2 Kdj/ 590,0 kcal.
Termen de valabilitate-9 luni.
Data fabricarii este:
A se păstra intr-un loc bine ventilat la temperatura de la +5 C si umiditatea relativa a aerului maxim
75%. Evitati influiența razelor solare directe la produs in timpul depozitării.
Masa neto:30g.
Importatori: “El-Passo” SRL, MD-2028, Moldova, mun. Chisinau, șos. Hîncesti 61, tel. 373 (22) 29-
63-83; „Farna” SRL, MD-3129, Moldova, mun. Bălți, str. 1 Mai 5/4, tel. 373 (231) 66187.
Ty y 15.8-33324584-001:2005
43
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
Fisticul-RED
Producator “SNACK EXPORT” SRL, Ucraina, 49000 or. Dnepropetrovsk, str. Kalinovaya, 43.
Fistisc prajit sarat.
Compozitia produsului: fistisc, sare.
Continutul la 100 g produs: protein-19,0 g
Grasimi-51,0 g
Glucide-12,0 g.
Valoarea nutritive la 100g produs- 2470,2 Kdj/ 590,0 kcal.
Termen de valabilitate-9 luni.
Data de fabricare este indicate pe ambalaj. 21.03.2013
Ase pastra intr-un loc bine ventilat la temperature de la +5 C pina la +25 C si uniditatea relativa a
aerului maxim 75%. Ase pastra in incaperi protejate de raze solare.
Importatori: “EL-PASSO” SRL, MD-2028, Moldova, mun. Chisinau, sos. Hincesti 61.
Tel. 373 (22) 29-63-83;
“Farna” SRL, MD-3129, Moldova mun. Balti, str. 1 Mai 5/4, tel.373 (231) 66187.
Masan eta:30g
44
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
Arahidele sunt originare din America de Sud, Mexic şi
America Centrală. Deşi sunt considerate a fi fructe uscate, ele fac parte din familia leguminoaselor.
Fructele sunt nişte păstăi ce se dezvoltă sub pământ, fiecare putând conţine până la 4 seminţe din care
se dezvoltă alunele. Cunoscute şi sub numele de „alune de pământ” sau „alune americane”, arahidele
au fost folosite de oameni în alimentaţie din cele mai vechi timpuri. Cercetări arheologice au scos la
iveală dovezi ale cultivării arahidelor în Peru cu circa 7.600 de ani în urmă. În cultura pre-
columbiană, arahidele ocupau un loc de cinste, regăsindu-se în diferite forme de artă, precum sculp-
tură sau bijuteriile. Exploratorii portughezi au popularizat această plantă şi pe continentul european şi
cel african în secolul al XIX-lea, de unde a fost adusă ulterior şi în America de Nord. În SUA,
arahidele au fost aduse în secolul al XVIII-lea de către neguţătorii de sclavi, fiind cultivate în special
pentru uleiul extras, ca hrană pentru animale sau ca înlocuitor pentru cacao. La începutul secolului
XX, cercetările botanistului american George Washington Carver au scos la iveală potenţialul nutri-
tiv al arahidelor, tot acum punându-se bazele popularităţii imense de care se bucură arahidele astăzi
în SUA. Studiile lui Carver au identificat nu mai puţin de 300 de utilităţi ale arahidelor, atât în ali-
mentaţie cât şi în industrie. Astăzi arahidele se regăsesc într-o varietate largă de produse alimentare şi
în cultura culinară a multor ţări. Sunt consumate cel mai des ca gustare, încorporate în deserturi sau
produse de patiserie, precum şi sub forma celebrului unt de arahide. Untul de arahide a fost produs
prima dată în 1890, de către John Kellogg, cel care a inventat, printre altele, şi binecunoscuţii fulgi
de porumb. Conceput iniţial ca înlocuitor al untului, cel de arahide a căpătat rapid popularitate, astăzi
fiind extrem de apreciat ca gustare de dimineaţă şi ca ingredient în diferite reţete. Arahidele, ca şi un-
tul obţinut din ele, constituie o sursă semnificativă de proteine, mai mare decât orice altă plantă legu-
minoasă. Grăsimile conţinute sunt în principal nesaturate, benefice pentru organism prin efectul de
reducere a nivelului de colesterol din sânge şi a riscului de boli cardiovasculare. Conţin minerale pre-
cum magneziul, zincul, cuprul, fosforul sau potasiul, precum şi o importantă cantitate de fibre.
Cercetări ştiinţifice recente au demonstrat că arahidele conţin antioxidanţi, extrem de utili sănătăţii
organismului uman. Nivelul de antioxidanţi din arahide rivalizează cu cel al multor fructe şi legume
precum merele, murele, căpşunile sau morcovii. Arahidele sunt cultivate în numeroase regiuni ale lu-
45
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
mii, principalii exportatori fiind SUA, China şi Argentina, cel mai mare importator fiind Uniunea Eu-
ropeană.
Arahide FIESTA:
Arahide in coaja, prajite si sarate.
Cod producer: 214
Ingrediente: arahide, sare, faina
INFORMATII NUTRITIONALE 100g produs
Valoarea energetic- 532 Kcal
Protein-23,4 g
Lipide-43,2g
Glucide-19,8g
Fibra-7,2g
Calciu-46,8mg
Potasiu-585mg
A se feri de lunina solara
Ase pastra la loc uscat si racoros. Temperatura maxima 18C.
Producator” FLIPPER COMIMPEX” SRL. Soseaua de Centura, nr. 28, comuna Tuhari, jud.Ilfov,
cod 8245, Romania.
Tel: (4021) 266 50 20-27
Fax: (4021) 266 51 20-21
www.fiesta.ro
46
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
Arahide in coaja rosie cu sare.
Ingredienta: arahide, sare (5%), faina. Ambalata in atmosfera protectoare. Contin gluten. Produsul
poate contine urme de alone, nuci sau alte seminte oleaginoase.
Valorii medii nutritionale-100g
Valoare energetic-532kcal
Proteine-23,4g
Total glucide-19,8g
Zaharuri-3,7g
Fibre alimentare-7,2g
Total lipide-43,2g
Colesterol-0,0g
Vitamina E 2,7 mg DZR 27%
Potasiu 585mg DZR 17%
A se pastra la loc intunecos, uscat si rece.
Produs de: S.C. Flipper Comimpex S.R.L. Str. Soseaua de Centura nr. 28, Comuna Tuhari Ilfov, Ro-
mania, C.p: 077180, www.fiesta.ro
Tel: +4 021 266 5020-26:
Fax: +4 021 266 5120-21
47
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
Arahide- Macho
“SNACK EXPORT” SRL., Ucraina, 49000, or Dnepropetrovsk, str. Kalinovaya, 43. Arahide pra-
jite sarate de calitate superioara cu gust de gaina.
Continutul: arahide, ulei vegetal (de palmier), adios de gust si aroma identic naturala “gaina” (aroma-
tizator) identic natural “gaina”, aromatizator identic natural de fum, praf de ceapa2% , ceapa prajita
praf 0,3%, extract de carne de gaina (0,3%) extract de piper negru, praf de paprika 0,03%, potentator
de gust si aroma (glutamate de sodium), dextroza, protein hidrolizare), sare.
Continutul la 100g produs: Proteine-21,8g
Grasimi-52,6g
Glucide-19,9g
Valoarea nutritive la 100 g produs-2542 kj/ 608 kcal.
Termen de valabilitate- 9 luni .
A se pastra intr-un loc bine ventilat la temperature de la +5 C pina la +25 C si uniditatea relativa a
aerului maxim 75%. Ase pastra in incaperi protejate de raze solare.
Importatori: “EL-PASSO” SRL, MD-2028, Moldova, mun. Chisinau, sos. Hincesti 61.
Tel. 373 (22) 29-63-83;
“Fama” SRL, MD-3129, Moldova mun. Balti, str. 1 Mai 5/4, tel.373 (231) 66187.
Masan neta-35g
www.macho.ua
48
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
Arahide-Macho
Producator: “SNACK EXPORT” SRL. Ucraina, 49000, reg. Dnepropetrovsk, or. Dnepropetrovsk str.
Kalinovaya, 43. Arahide alese prajite sarate.
Componenta: arahide, ulei vegetal (de palmier), sare.
Continutul la 100g produs: Proteine-22,0g
Grasimi-53,0g
Glucide-12,0g.
Valoarea nutritive la 100g produs-2566,5 kj/ 613,0 kcal.
Termen de valabilitate-9 luni
A se pastra intr-un loc bine ventilat la temperature de la +5 C pina la +25 C si uniditatea relativa a
aerului maxim 75%. Ase pastra in incaperi protejate de raze solare. Importatori: “EL-PASSO” SRL,
MD-2028, Moldova, mun. Chisinau, sos. Hincesti 61.
Tel. 373 (22) 29-63-83;
“Fama” SRL, MD-3129, Moldova mun. Balti, str. 1 Mai 5/4, tel.373 (231) 66187.
Masan neta-35g
www.macho.ua
49
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
Arahide-Macho
Producator: “SNACK EXPORT” SRL. Ucraina, 49000, reg. Dnepropetrovsk, or. Dnepropetrovsk str.
Kalinovaya, 43.
Arahide prajite sarate de calitate superioara cu gust de salam.
Continut: arahide, ulei vegetal ( de palmier), adaos de gust si aroma “salam” ( faina de malt, sare,
praf de usturoi 11%, potentator de gust si aroma (glutamat de sodium) dextroza, extract uscat de dro-
jdie 5%, ulei de rapita hidrogenat, colorant, praf de carne 0.01%, sare.
Continutul la 100g produs: Proteine-21,6g
Grasimi-51,2g
Glucide-12,9g.
Valoarea nutritive la 100g produs-2508,0 kj/ 599,0 kcal Termen de valabilitate-9 luni
A se pastra intr-un loc bine ventilat la temperature de la +5 C pina la +25 C si uniditatea relativa a
aerului maxim 75%. Ase pastra in incaperi protejate de raze solare. Importatori: “EL-PASSO” SRL,
MD-2028, Moldova, mun. Chisinau, sos. Hincesti 61.
Tel. 373 (22) 29-63-83;
“Fama” SRL, MD-3129, Moldova mun. Balti, str. 1 Mai 5/4, tel.373 (231) 66187.
Masan neta-35g
www.macho.ua
50
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
Arahide- CHAKA
Importator: “Migheodan” SRL, or. Chisinau, str. Lomonosov 49/1. Tel.794799
Arahide prajite cu sare si ulei vegetal.
Compozitie: arahide, ulei vegetal sare de bucatarie.
Valoarea nutritive (in mediu la 100 gr de produs): Proteine-29,2 g
Grasimi-53,0g
Hidrati de carbon-10,8g
Valoarea energetic 634kcal.
Produs de SA inchis “Riber and Son Russia Production” 14401, Rusia, or Elektrostali, regiunea
Moscova, str. Raboceaia, 41.
Tel: +7(496)577-05-22.
A se pastra la temperature 5-20`C si umeditatea relative nu mai mult de 75%.
Termen de valabilitate-12 luni
Masan neta-50g
www.rieberson.ru
51
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
Arahide- PERRI
Fabricat in Moldova. ÎM Snec-Lux SRL MD-2343 mun. Chisinau bd. Traian 8/1 of.25 tel: +37322
40-76-56
Ingrediente: arahide, ulei vegetal sare de uz alimentar, in 100g de produs se contine:
Proteine-29,2g
Grasimu vegetabile-50,2g
Glucide-10,8g
Valoarea energetic-609kcal
Termen de valabilitate-6luni
Conditii de pastrare: (20-25)`C
Masan neta-40g
52
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
Producator: MOGYI Kft. H-6448 Csavoly, Petofi S. u. 29.
www.mogyi.hu, [email protected]
tel.: +36 79 552 100
Distribuitori “Melandres” SRL Chisinau, P.Movila 9
Tel.: 240071
Importator: Mogyi Romania SRL/ Deva, str. Sintuhalm nr.31A
Tel: 0254 210976, Fax: 0254 210977
Termen de valabilitate-12 luni
53
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
Ingrediente: alone, ulei (palmier) vegetal, sare (1%). Produsul poate contine urme de gluten si fructe
cu coaja lemnoasa.
Valoarea nutritive in mediu la 100g produs 2644kj: Grasimi-51,5g
Protein-27,5g
Hidrati de carbon-15g
Ambalat in atmosfera proteoare.
A se consuma, de preferinta, inainte de data inscriptional ape spatele ambalajului.
Masa nata-85g
Arahide in coaja cu sare.
Ingrediente: arahide in coaja, sare (19%), faina. Ambalare in atmosfera protectoare. Produsul poate
contine urme de alte nuci sau seminte oleaginoase. Contine gluten.
A se pastra la loc uscat si racoros, ferit de razele solare.
A se pastra la frigiderdupa deschidere.
Produs de: S.C. Flipper Comimpex S.R.L.
Str. Soseaua de Centura nr.28, Comuna Tunari, Jud. Ilfov, Romania, C.P:077180,
Tel: +4 021 266 50 20-26;
54
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
Fax: +4 021 266 51 20-26
www.fiesta.ro Made in EU
Valorile nutritionale medii Pe 100g O portie(30) g
Valoarea energetica 2474 Kj
564 kcal
742 Kj
179kcal
Proteine 26,5g 7,95 g
Glucide 14 g 4,26 g
Dintre care zaharuri 3,5 g 1,1 g
Fibre 7,6 g 2,3g
Lipide 48,2g 14,5g
Dintre care acizii grasi sat-
urati
9,6g 2,9 g
Vitamina E 8,0 mg 2,4 mg
Vitamina B3
Sodiu
14,3 mg
0,8 g
4,29 mg
0,2 g
55
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
Importator: “Migheodan S.R.L:, or. Chisinau, str. Lomonosov 49/1 ap.73
Tel: 022 79 47 99
Amestec de nuci sarate. Compozitia: arahide, migdal, seminte dovleac, chipsuri de secara (faina de
seacara, malt de secara uscata), ulei vegetal, sare, aditiv alimentar complex de gust si aroma “Sos
mexican” ( mirodenii naturale, condimente, legume uscate, potentatori de gust si aroma E621, E627,
E631, sare, glucoza, extract de drojdii, zer de lapte, lactoza, colorant natural “Extract de ardei rosu”,
agenti antiaglutinali si antiagregare E551).
Valoarea nutritiva (in mediu la 100 gr de produs);
Proteine- 25,2g
Grasimi-52,2g
Hidrati de carbon-10,8g
Valoarea energetica-627kcal.
Produs de SA inchisa “Riber and Son Russia Production” 144001, Rusia, or. Elektrostali, regiunea
Moscova, Str. Raboceaia, 41,.
Tel:+7 (496) 577 05 22.
A se pastra la temperatura 5-20`C si umeditatea relativa nu mult de 75%.
Termen de valabilitate- 8 luni
Masa neta-40g
Migdalele sunt menţionate în istorie din cele mai vechi timpuri, fiind un ingredient de preţ în
pâinea faraonilor egipteni. Originea exactă nu este ştiută, dar se crede că provin din China şi Orientul
Mijlociu. Exploratorii din antichitate consumau migdale în călătoriile lor pe Drumul Mătăsii, ce lega
56
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
Asia de zona Mediteraneană, în special Spania şi Italia, astfel încât aceasta plantă a fost curând
aclimatizată şi în Europa. În America, migdalul a fost adus abia în secolul al XVIII-lea de către
călugării franciscani, adaptându-se foarte bine în California, unde şi acum se cultivă intens. Pe par-
cursul istoriei, migdalele au avut o puternică semnificaţie religioasă, etnică sau socială. Românii
aruncau cu migdale asupra mirilor ca semn de fertilitate, acest obicei regăsindu-se şi în zilele noastre,
când la nunţi se dăruiesc invitaţilor săculeţe cu migdale glazurate. O altă tradiţie este împământenită
în Suedia unde, în fiecare an, de Crăciun, se găteşte budinca de orez în care se ascunde o migdală, iar
cel ce o găseşte va avea noroc tot anul următor. Arborele de migdal este înrudit cu cireşul, prunul şi
piersicul, însă fructele sale nu sunt comestibile. Migdalele pe care le consumăm sunt de fapt sem-
inţele acestui arbore, învelite cu o coajă tare în interiorul unui fruct ce ajunge la maturitate în aproxi-
mativ 7-8 luni de la înflorire. Spre deosebire de migdalele cultivate, cele sălbatice conţin o substanţă
otrăvitoare, astfel încât, pentru a putea fi consumate, este necesar să fie prelucrate prin spălare şi
prăjire. Migdalele sunt printre cele mai hrănitoare fructe uscate.
Cu un conţinut redus în grăsimi nocive şi bogate în minerale şi vitamine, ele ajută în combaterea
bolilor cardiovasculare şi chiar în prevenirea unor forme de cancer. Migdalele sunt cea mai bună
sursă de magneziu şi vitamina E, considerată vitamina antisterilităţii, cu rol în reglarea funcţiei de re-
producere. Calciul conţinut ajută la menţinerea sănătăţii oaselor şi a dinţilor, în vreme ce fosforul
ajută memoria. Nivelul ridicat de proteine şi fibre din migdale le fac un aliment valoros, în special
într-o dietă vegetariană sau de post, când pot substitui carnea, păstrând aportul nutritiv. Studiile au
demonstrat că este suficientă introducerea în dieta zilnică a migdalelor pe o perioadă de doar o lună,
pentru ca efectele benefice ale acestora să se facă simţite. Migdala ca atare nu conţine carbohidraţi şi
de aceea este recomandată persoanelor care suferă de diabet. Cantitatea zilnică recomandată este de
30 de grame, adică aproximativ 20 de migdale. 24 de sâmburi de migdale conţin aproximativ 6 g de
proteine şi 3,35 g de fibre.
Uleiul din nuci este sărac în grăsimi saturate (responsabile pentru afecţiunile cardiace), în
schimb conţine cantităţi înseminate de antioxidanţi şi acizi graşi polinesaturaţi.
57
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
Uleiul de nuci avînd 73-84% acizi graşi polinesaturaţi, uleiul de nucă se situează pe primul
loc între uleiurile nesaturate, înaintea uleiului de soia (50-60%) şi a celui de pormb (40-50%), pentru
proprietăţile sale anticolesterolice. El conţine acid linoleic şi oleic şi foare puţini acizi graşi saturaţi
(palmitic şi stearic). [9]
Datorită conţinutului bogat în acizi graşi polinesaturaţi sau esenţiali, el este indicat în curele
de protecţie a aparatului cardiovascular.“Comoara” de aciz gaşi polinesturaţi prezenţi în uleiul de
nuci o recomandă ca pe un duşman al colesterolului, iar calitatea uleiului de nuci se explică prin
faptul că în el se conţine cantitaţi mari de acizi graşi: linoleic şi linolenic (61.2g la 100 g produs).[24]
Se ştie că acizii graşi polinesaturaţi (linolenic şi linoleic), nu pot fi sintetizaţi de catre organismul
uman, unica sursă de aprovizionare a organismului cu aceşti acizi este prin alimentaţie.
Pe lângă aceste proprietăţi uleiul de nucă este un important furnizor de vitamine. Vitaminele
din grupa B, responsabile cu sănătatea celulelor nervoase şi cu activitatea creierului, se găsesc în cea
mai mare cantitate. Mai conţine şi complexul de vitamine A, E, K precum lecitină şi fosfor.
Vitamina E este un antioxidant puternic care contribuie la producerea eritrocitelor, împiedică
agregarea placentară, atero-scleroza şi preîntîmpină apariţia anginei pectorale. Consumul insuficient
de vitaminaa E duce la scăderea energiei vitale a organismului, la ateloscleroză.
Uleiul de nucă poate fi consumat atît ca atare în alimente,cît şi în scop terapeutic,
preferîndu-se foarte bine la efectuarea de cure pe termen lung.
În lucrarea dată am studiat mai multe surse bibliografice, cu informaţii privind obţinerea
uleiului din nuci, compoziţia chimică a miezului de nuci cît şi caracteristicile fizico-chimice şi
organoleptice a uleiului de nuci.
ACTUALITATEA TEMEI
Nucile reprezintă un produs valoros care poate fi utilizat cu succes în alimentaţia publică,
industria de cofetărie, patiserie, farmaceutică, de parfumerie etc. şi de asemenea au o mare
importanţa pentru economia naţională, îndeosebi la capitolul exportului, fiind solicitată în proporţii
tot mai mari pe piaţa externă.
Producţia de nuci pe plan mondial
Principalele ţări producătoare de nuci pe plan mondial la momentul actual sunt China şi
S.U.A, care înpreună produc peste 43% din producţia mondială. Cantităţi mari se produc în Iran şi
Turcia, urmate la distanţă mare de Ucraina, Franţa, România şi alte ţari.
58
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
Tabelul 1.1 Principalele ţări producătoare de nuci pe plan mondial (mii tone)[5]
Ţara 1999 2000 2001 2002China 275,0 300,0 330,0 320,0S.U.A 254,0 216,0 225,0 249,5Iran 142,8 140,0 135,0 -
Turcia 120,0 122,0 122,0 68,0Ucraina 41,1 49,9 52,0 -
India 30,0 31,0 31,0 32,0Franţa 23,0 27,8 27,0 30,0
România 32,5 25,0 25,0 -
Grecia 24,4 22,1 20,0 -
Moldova 20,0 20,0 21,0 32,7
Din tabelul 1.1. vedem că şi Moldova produce nuci, rezultatele ţării noastre sunt modeste în
comparaţie cu celelalte ţări ale lumii, dar este important totuşi faptul că cultivăm ceea ce este actual
la nivel mondial.
.Caracteristica generală a nucului
Nucul este răspîndit în zona temperată şi mediteraneană, atît ca floră spontană, cît şi în
culturi. Nucul îşi are originea în zona geografică întinsă din Balcani spre est, pîna în Himalaya şi
sud-vestul Chinei. Cele mai mari păduri se află în Kîrgîzstan, unde copacii se dezvoltă extensiv, în
păduri aproape exclusiv de nuc, la altitudini de 1.000-2.000 m (Hemery 1998), mai ales la
Arslanbob, în provincia Jalal-Abad.
Nucul a fost introdus în vestul şi nordul Europei din vremea romanilor sau mai devreme, iar
în cele doua Americi în secolul 17. Zonele importante ale culturii nucului cuprind Franţa, Serbia,
Grecia, Bulgaria şi România (în Europa), China (în Asia), California (în America de Nord) şi Chile
în America de Sud. Mai recent, cultura nucului s-a răspîndit pe scară largă şi în alte regiuni: Noua
Zeelandă şi sud-estul Australiei.
Nucul cultivat în Republica Moldova aparţine faliliei Junglandaceae, genul Juglans , specia
J. Regia şi este o plantă anuală.[10]. Soiurile omologate cultivate în ţara noastră sunt urmatoarele:
Chişinău, Costiujeni, Schinoasa, Corjeuţi, Călăraşi, Cazacu, Codreni, Făleşti etc.
59
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
Tabelul 1.3 . Caracteristica soiurilor de nuci cultivate în Republica Moldova
Denumirea
soiului
Caracteristica soiului Mărimea
medie a
fructului, g
Recolta la
pom, kg
Conţinutul
miezului, %
Chişinău Forma fructului este rotundă
puţin alungită, suprafaţa fină
strălucitoare, uşor de strivit.
Miezul este de culoare albă
acoperit cu o coajă subţire de
culoare alb-galben, este uleios,
conţine peste 66% de grăsimi.
Miezul constituie aproximativ
jumătate din masa fructului şi
este uşor de îndepărtat de pe
coajă.
10.1 18-22 49.3
Costiujeni Fructele sunt
mari,unidimensionale, uşor de
strivit. Miezul se delimitează
uşor are o culoare albă cu
nuanţe de galben. Miezul
constituie aproximativ jumătate
din greutatea fructului şi
conţine aproximativ 70% de
grăsimi. Fructele sunt de o
calitate comercială înaltă.
14.5 22-25 50.4
Schinoasa Fructele sunt mari , sunt uşor
alungite, la bază rotunjite.
Miezul este mare şi bine
încorporat în coaja fructului.
Acesta constituie aproximativ
jumătate de greutate fructului
şi conţine 69,7% grăsime.
Miezul se decojeşte uşor şi în
12.5 23-25 50.0
60
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
întregime. Culoarea miezului
este de un galben deschis.
Corjeuţi Fructul este relativ mică,
cilindrică - elongată. Învelişul
este subţire, slabă, lucitoare de
o culoare alb –sur. Miezul este
alb, acoperit cu o coajă de
culoarea gălbuie, este uşor
separate în întregime. Miezul
constituie aproximativ 48-50%
din fruct şi are 67,5% grăsime.
10.0 25-30 49.7
Călăraşi Greutatea medie a unui fruct
variază între 15 şi 19 grame.
Coaja este destul de groasă şi
densă. Miezul este mare, la
strivirea cojii se îndepărtează
în întregime. Miezul este
acoperit cu o cojiţă de culoare
galbenă, constituie
aproximativ jumătate din
greutatea fructului şi conţine
68% grăsimi.
17.5 20-25 51.3
Kogîlniceanu Fructele sunt mari, de formă
cilindrică. Învelişul este
subţire, puternic, neted, de
culoare gălbuie. Miezul este
mare, se îndepărtează în
întregime uşor, şi constituie
48-50% de la masa fructului.
Soiul are o roadă anuală
bogată.
15.0 22-25 49.2
18.Importanţa nucului în Republica Moldova
Importanţa pomicolă rezidă în valoarea alimentară a fructelor, nucile constituind un aliment
61
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
complet şi concentrat:ele conţin substanţe grase, substanţe proteice, substanţe minerale,
vitamine,hidraţi de carbon,etc. Ca plantă tehnică, nucul asigură materia prima pentru numeroase
ramuri ale industriei. Miezul de nucă se poate consuma proaspăt, produsele de patiserie, iar datorită
conţinutului mare în grasimi din el se obţine un excelent ulei comestibil şi tehnic, care, fiind sicativ,
este folosit în pictură, pentru fabricarea cernelii tipografice, a săpunului de lux, în obţinerea a
numeroase produse farmaceutice şi cosmetice. Turta rămasă dupa extragera uleiului este folosită la
fabricarea halvalei, constituind şi un nutreţ concentrat în hrana animalelor şi păsărilor. Din fructele
verzi, înainte de întrarea endocarpului, se poate prepara dulceaţă, rachiu. Endocarpul este un
combustibil cu putere calorică ridicată, se foloseste în industrie pentru prepararea carbunelui activ,
a pietrei de şlefuit şi a amestecurilor fine de linoleum. Nucul este mult apreciat şi pentru lemnul său
de calitate superioară, avînd o mare rezistenţă, plasticitate şi fineţe, fiind folosit în fabricarea mobilei
de lux, pentru scluptură, în industria avioanelor şi automobilelor [2]. Ca plantă medicinală, nucul
a fost folos şi în trecut în medicină. Sucul din frunzele de nuc erau folosit ca vermifug, ca tonic, ca
unguent pentru ulcere, dezinfectant urinar, antidiareic etc. Adepţii homeopatiei recomandă
mezocarpul pentru tratamentul acneei, iritaţiilor, vomelor, etc. Ca plantă ecologică, nucul este de
neînlocuit, fiindcă este unul dintre puţinii arbori care absoarbe metalele grele din atmosferă. În plus,
de şi creşte lent, datorită rădăcinilor sale foarte dezvoltate, nucul prezintă important în ameliorăriile
agrosilvice fiind folosit contra eroziunii solului şi a alunecărilor de teren, precum şi ca specie
principală în perdelele de protecţie.
19. Producera nucilor în Republica Moldova
Conform datelor recensământului plantaţiilor pomicole din anul 1994, în Republica
Moldova existau peste 2,2 mln pomi de nuc, dintre care peste 85% în plin rod.
Deşi nu dispunem de date concrete privind producţiile anuale de nuci, considerăm, totuşi, că
cele 6,5-9,5 mii tone miez de nucă realizate anual la export, echivalează cu o producţie de cel puţin
25-27 mii tone nuci în coajă.
Cultivat în ţara noastră din timpuri străvechi, nucul este răspândit mai mult ca pom
izolat,mai rar în grupe mici sau alei. Se cunosc puţine plantaţii de tip livadă, dar nici acelea nu ocupă
suprafeţe prea mari.
Fiind înmulţite până nu demult în exclusivitate din seminţe, plantaţiile de nuc reprezinta
un polimorfism pronunţat, ceea ce nu întotdeauna corespunde cerinţelor practice. Printre
numeroasele tipuri se întâlnesc pomi cu fructe mici, costelive, cu coajă groasă din care miezul se
separă anevoios. În plantaţii pomii se deosebesc mult după rezistenţa la ger şi maladii, după
productivitate şi calitatea nucilor.
În ultimii ani în ţara noastră se intreprind măsuri orgnizatorice şi practice de sporire
62
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
a producţiei de nuci prin trecerea la tehnologia de cultură a nucului pe bază de soi.[11]
Conform Legii Nucului nr. 658-XIV, adoptată de Parlamentul RM la 29 octombrie 1999,
peviitor, la înfiinţarea plantaţiilor de nuc, vor fi folosiţi doar pomi altoiţi de soiuri omologate
cu productivitate înaltă şi nuci de calitate superioară. Materialul săditor de soiuri omologate
(Chişinău, Costiujeni, Corjeuţi, Călăraşi, Schinoasa) precum si soiuri perspective (Cazacu,
Kogîlniceni) asigură intrarea plantaţiilor pe rod în al 4-5-lea an după plantare, sporirea
productivităţii plantaţiilor înfiinţate (2,0-2,5 t/ha) la vârsta de 9-10 ani, producţie marfă uniformă
(fiind posibilă recoltarea pe soiuri) de calitate superioară.
Înfiinţarea noilor plantaţii de nuc cu soiuri omologate, livrarea unei producţii competitive pe
piaţa externă, folosirea pe scară largă a realizărilor tehnico-stiintifici in nucicultura fiind obiectivul
principal al sporirii producţiei de nuci în ţara noastră şi a organizării unei baze solide de export a
nucilor.În vederea îmbunătăţirii sortimentului, continuă selecţia şi studiul unor hibrizi naturali din
populaţiile autohtone, obţinerea unor noi soiuri superioare celor existente aplicînd metodele selecţiei
clasice.
20.Comercializarea nucilor din Republica Moldova
În ultimii ani Republica Moldova a devenit un important furnizor de miez de nuca pe piaţa
europeană. În cantităţi mici, agenţii economici realizează la export şi nuci în coajă.
Tabelul.1.4. Exportul producţiei de nuci din Republica Moldova (tone)
Anul Miez de nucă Nuci în coajă
1999 6518 775
2000 6054 189
2001 6536 200
2002 9628 929
Deşi Republica Moldova vinde miez de nucă şi nuci în coajă în peste 25 de ţări, principalii
importatori ai acestei producţii sunt Franţa, Austria, Germania, urmate de Grecia, Spania, Italia ş.a.
Dat fiind creşterea exportului miezului de nucă, consumul intern este scăzut şi nu depăşeşte
3000 tone.În Republica Moldova exportul producţiei de nuci (nuci în coajă sau miez) este organizat
de mai mulţi agenti economici, care colectează nucile, separă miezul, gradează şi ambalează
63
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
produsul. Producţia este procurată de un şir de firme străine în baza unor contracte pe termen lung.
Agenţii economici care comercializează producţia de nuci îşi dezvoltă o infrastructură
corespunzătoare, construind frigidere, amenajînd săli operaţionale special înzestrate cu utilaj şi linii
moderne de prelucrare şi producer a uleiului din miez de nucă
Exportul miezului de nucă din Republica Moldova în anii 2001-2002
Preţul la miezul de nucă în ultimii ani diferă mult. În primul tremestru al anului 2001 la
achiziţionarea a 2339 tone de miez de nucă, preţul mediu a fost de 2870 $/tona, în Spania-3260
$/tona, în Germania-3070 $/tona, în Austria-2990 $/tona, în Franţa-2740 $/tona,(preţuri medii
declarate la vamă) .
Tabe lu l :1 .5 . Consumul in t ern de nuc i în coa jă ( tone ) [9 ]
P r o d u c e r e E x p o r t u l C o n s u m u l i n t e r n
2 4 4 8 4 2 2 2 8 2 2 0 0
2 3 7 6 7 2 0 1 6 3 6 0 0
2 3 2 9 5 2 1 7 6 1 5 3 0
3 3 8 0 0 3 2 7 0 1 1 0 0
Dat fiind, că în ultimii ani producătorii asigură o îngrijire mai bună nu numai a plantaţiilor
de nuc, ci şi a arborilor răzleţi, putem prognoza o sporire considerabilă a volumului de producţie
anuală deja în viitorii 2-3 ani, care va depăşi 30-32 mii tone. Mai mult ca atît, în ultimii ani se
înfiinţează noi plantaţii de nuc cu pomi altoiţi care, conduşi conform unor tehnologii moderne,
vor contribui fără îndoială la sporirea producţiei în ţara noastră şi, totodată, la creşterea
volumului producţiei exportate.
1.5.Compoziţia chimică, valoare nutritivă şi biologică a miezului de nucă [24]
Acidul elagic se formează prin hidroliza taninurilorelagice (elagotaninuri)
64
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
Forma redusă juglonei se găseşte în procent de 2% în pericarp şi 0,6%în frunze
Constituentul principal a pericarpului
Miezul de nucă este un produs deosebit de valoros prin conţinutul ridicat de substanţe
nutritive. În figura 1.1. avem prezentate compoziţia chimică a miezului de nucă.
10
10
20
30
40
50
60
70
4
16
65
14
1
Compoziţia chimică a miezului de nucă
apăproteinelipideglucidealte substanţe
Figura 1.1. Conţinutul substanţelor nutritive de bază în miezul de nucă .(% în 100 g pr)
După cum se vede din figura 1.1. miezul de nucă conţine foarte puţină apă -4 %, protide
16%, grăsimi 65%, hidraţi de carbon 14%, frunzele conţin taninuri elagice 4-5%, inozitol, juglonă,
65
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
cantităţi mici de ulei volatil. Pericarpul conţine juglonă (5 hidroxil 1-4 naftochinonă), taninuri, ulei
eteric, clorofile, amidon, pectine, acizi organici. Juglona formează o combinaţie cu proteinele din
piele şi dă o coloraţie brună.
Miezul de nucă conţine cantităţi mari de acizi graşi omega 3, acid alfa-linolenic, omega 6,
fibre alimentare, minerale, complexul vitaminei B (B2, B5, B6), C, D, E. Funcţia biologică majoră a
vitaminei E este cea de antioxidant liposolubil împiedicînd propagarea reacţiilor cu radicali liberi.
Radicalii liberi se formează în procesele metabolice normale şi prin expunerea la agenţi toxici exo-
geni (de exemplu, fum de ţigară, poluanţi). Vitamina E este localizată în interiorul membranelor
celulare. Ea protejează acizii graşi polinesaturaţi, precum şi alte componente ale membranelor celu-
lare împotriva oxidării de către radicalii liberi. În afara de acţiuni de menţinere a integrităţii mem-
branelor celulare în corpul uman, protejează de asemenea lipoproteinele cu densitate redusă îm-
potriva oxidării. Recent, au fost identificate funcţii non-antioxidante ale α-tocoferolului. α-
tocoferolul inhibă activitatea proteinei kinazei, implicată în procesele de proliferare şi diferenţiere
celulară. Vitamina E înhibă agregarea placetară şi înbunătăţeşte vasodilataţia. Vitamina E prezentă în
cantitate importantă la nivelul celulelor endoteliale suprimă expresia moleculelor de adeziune celu-
lară, reducînd astfel aderenţa componentelor celulare sanguine la nivelul endoteliului.
Conţinutul de aminoacizi în miezul de nuci.
Deşi miezul de nucă nu conţine cantităţi mari de proteine în comparaţie cu boabele de soie
(35%), arahidele (22), miezul de nuci conţine 15,6 % de proteine fiind o sursă importantă de aminoa-
cizi esenţiali. Pentru a demonstra valoarea miezului de nucă, se prezintă mai jos în figura 1.2 şi 1.3
valorile aminoacizilor esenţiali şi neesenţiali ce se conţin în miez.[24]
66
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
10
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
290
2287
1222
405
1000
3100
707 706583
120
Aminoacizii neesenţiali
alaninaargininaacid aspargichistidinaglicinaacid glutamicprolinaserinatirozinacistina
Figura 1.2. Conţinutul de aminoacizi esenţiali în miezul de nuci (mg/100 g prod)
10
200
400
600
800
1000
1200
1400
Aminoacizii esenţiali
valinaizoleucinaleucinalizinametioninatriptofanfenilalanin
67
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
Figura 1.3. Conţinutul de aminoaciizi neesenţiali în miezul de nuci (mg/100 g produs).
Din figura 1.2 vedem că din aminoacizii esenţiali în cantităţi mari sunt valina, leucina şi
fenilalanina iar conţinutul de aminoacizii neesenţiali este mult mai sporit comparativ cu cei esenţiali.
Conţinutul acizilor graşi în miezul de nucă
Uleiul obţinut din miez de nuci conţine 73-84% acizi graşi polinesaturaţi, uleiul de nucă
se situează pe primul loc între uleiurile nesaturate, înaintea uleiului de soia (50-60%) şi a celui de
porumb (40-50%), pentru proprietaţile sale anticolesterolice. El conţine acid linoleic şi oleic şi foare
puţini acizi graşi saturaţi (palmitic şi stearic). În tabelul 1.4 se prezintă cantităţile şi valorile pentru
fiecare acid gras în parte, din fiecare grup ce se conţin în miezul de nuci.
Tabelul 1.6. Acizii graşi ce se conţine în miezul de nuci [4]
Tipul acizilor
graşi
Denumirea
acizilor graşi
Abre-
Viere
Formula chimică Conţinut.g/
100 g
produs
Saturaţi Lauric C12:0 CH3-(CH2)10 -COOH -
Miristic C14:0 CH3-(CH2)12-COOH 0.50
Palmitic C16:0 CH3-(CH2)14-COOH 4.40
Stearic C18:0 CH3-(CH2)16-COOH 1.30
Monone-
saturaţi
Palmitoleic C16:1 CH3-(CH2)6-CH=CH-(CH2)6-COOH 0.20
oleic C18:1 CH3-(CH2)7-CH=CH-(CH2)7-COOH 11.0
gadoleic C20:1 CH3-(CH2)8-CH=CH-(CH2)8-COOH 1.10
C22:1 CH3-(CH2)9-CH=CH-(CH2)9-COOH 2.40
Polinesa-
turaţi
Linoleic C18:2 CH3-(CH2)4-CH=CH-CH2-CH=CH-
(CH2)7-COOH
33.30
Linolenic C18:3 CH3-CH2-CH=CH-CH2-CH=CH-
CH2-CH=CH-(CH2)7-COOH
7.10
Din tabelul 1.4. Se poate observa că cantităţile de acizi graşi polinesaturaţi sunt mult mai
mari decît cei saturaţi ţi mononesaturaţi împreună. Ţinînd cont că acelşti acizi sunt esenţiali, aceste
cifre sporesc mult gradul de importanţă a miezului de nuci cît însăţi şi uleiul de nuci din punct de
vedere al calităţii.
Conţinutul vitaminelor în miezul de nuci[24]
68
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
Miezul de nuci conţine complexul vitaminei B (B1, B2, B3, B5, B6, B9), C, E, caroten în can-
tităţi apreciabile. Conţinutul lor este prezentat în tabelul 1.5.
Tabelul:1.7. Conţinutul vitaminelor ce se conţine în miezul de nucă (mg/100 g produs)
V i t a m i n e C o n ţ i n u t u l / 1 0 0 g C o n ţ i n u t u l î n %
V i t a m i n a E 2 2 , 0 0 2 2
V i t a m i n C 2 , 8 3
A c i d . F o l i c ( v i t . B 9 ) 7 4 , 6 5 7 5
N i a c i n ( v i t . B 3 ) 1 , 1 2 1
V i t a m i n a B 1 0 , 1 3 -
R i b o f l a v i n a ( v i t . B 2 ) 0 , 1 5 -
A c i d . p a n t o t e n i c ( B 5 ) 0 , 8 2 1
V i t a m i n B 6 0 , 8 0 1
Din tabelul 1.5 vedem că miezul de nucă este şi el o sursă importantă de vitamine în de-
osebi complexul vitaminei B, aproximativ 75% din conţinutul de vitamine este reprezentat de acidul
foli ( Vitamina B9) fiind un factor important de creştere, participă la sinteza acizilor nucleici şi stim-
ulează globulele roşii ale sîngelui.
Conţinutul substanţelor minerale din miezul de nucă
Miezul de nuci conţine cantităţi mari de micro şi macroelemente necesare pentru organismul
uman fiind nişte constituienşi obligatorii, indispensabili ai alimentaţiei, fara valoare energetică. Ele
intră în componenţa diferitor enzime, hormon, ţesuturi ale organismului, participă la presiunea
osmotică ş.a. Mai jos în figura 1.4 şi 1.5 avem reprezentate conţinutul micro- şi macroelementelor în
miezul de nuci.
69
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
10
100
200
300
400
500
600
700664
124
198
3
100
564
25
Macroelementele
kaliucalciumagneziunatriusulffosforclor
Figura 1.4. Conţinutul macroelementelor din miezul de nuci (mg/100 g produs).[24]
10
500
1000
1500
2000
2500
3000
2300
3 7
685
2570
1900
Microelementele
fieriodcobaltflorzincmangan
Figura 1.5. Conţinutul microelementelor din miezul de nucă (mg/100 g produs).
Din figura 1.4. şi 1.5. vedem că în miezul de nuci se conţine cantităţi mari de micro- şi
macroelemente. Miezul este o sursă bogată de K care este responsabil de a menţine echilibrul
hidrosolubil şi acido-bazic care uşor este absorbit şi uşor se elimină din organism.
70
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
Concluzie
1. Introducerea.
2. Obiectivele Programului de dezvoltare a culturilor nucifiere pina in anul 2020.
2.1.Tabelul 1.volumul productiei de nuci preconizata spre a fi obtinuta in plantatiile
existente, ca rezultat al implementarii metodelor progresiste de ingrijire.
2.2. Tabelul 2.Suprafata preconizata de infiintare a livezilor de nuci pina in anul 2020.
2.3. Tabelul 3.Volumul productiei de nuci in plantatiile nou infiintate
2.4. Tabelul 4.Suprafaţa preconizată pentru înfiinţarea livezilor de migdal.
2.5. Tabelul 5. Volumul producţiei de migdale în livezile nou-înfiinţate.
3. Prelucrarea industrială.
3.1. Tabelul 6. Prelucrarea industrială a producţiei de nucifere.
4. Producerea lemnului de nuc.
4.1. Tabelul 7. Înfiinţarea plantaţiilor pentru producerea lemnului de nuc.
5. Sortimentul culturii nocifiere.
6. Producerea materialului saditor.
7. Infiintarea plantatiilor.
8. Asigurarea stiintifica si cu cadre.
9. Asigurarea financiara si efectul economic.
10. Domeniul de aplicare.
10.1. Terminologie.
10.2. Cerinte esentiale.
11. Reglementarea tehnică„Fructe de culturi nucifere. Cerinţe de calitate şi
comercializare” Cerinţe de comercializare pentru nucile comune în coajă.
11.1 Dispoziţii referitoare la calitate
11.2 . Dispoziţii privind calibrarea
11.3. Dispoziţii privind toleranţele
11.4. Dispoziţii referitoare la prezentare
11.5. Dispoziţii referitoare la marcare
11.6. Determinarea conţinutului de umiditate
11.7. Cerinţe pentru nucile verzi
12. Cerinţe de comercializare pentru alunele în coajă
13. Cerinţe de calitate pentru miezul de migdale dulci
(migdale dulci decojite)
14. Cerinţe de calitate pentru fisticul în coajă.
71
N. Document
Coala
SemnatMod DataCoala
15. Cerinţe de calitate pentru miezul de fistic (fistic decojit)
16. Sortimentul nucilor
16.1.Nuca
16.2. Aluna de padure
16.3. Nuca de macadania
16.4. Nuca de brazilia
16.5. Nucul pecan
16.6. Fistiscul
16.7. Migdale
17. Actualitatea temei
18. Importanţa nucului în Republica Moldova
19. Producera nucilor în Republica Moldova
20..Comercializarea nucilor din Republica Moldova
72
