Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

252

Click here to load reader

description

cercetari privind instrumente financiare in cresterea pasarilor

Transcript of Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

Page 1: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

C U P R I N S

Cap.II. Evoluţia producţiilor avicole la nivel naţional şi internaţional...................................................3II.1 Situaţia actuală şi perspectivele producției de carne de pasăre pe plan mondial......................4II.2 Situația actuală a producției avicole naționale..........................................................................4II .3 Structura producției avicole...................................................................................................6

Utilizare 3)..............................................................................................................................................................11

II.4. Valorificarea producţiei avicole............................................................................................19II.4.2 Piaţa produselor avicole:....................................................................................................20II.3 Eficienţa economica a creşterii pasărilor în România:............................................................28Cap III........................................................................................................................................ 30

Informaţiile colectate sunt sub incidenţa Dreptului de folosire a informaţiilor publicate pe site-ul FIRME. INFO, conform Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulaţie a acestor date Informaţiile prezentate pe acest site sunt in conformitate cu Art. 5. alineatul 2 litera f):..........................................................35

1. SC AVICOMB-PRIMA SRL (proiect finanţat prin programul Fermierul 2008 – Achiziţii de material biologic pentru o populare a fermelor în baza Legii nr. 231/2005 şi a OMADR 102/2009)..........................................41

SC AVICOMB-PRIMA SRL - Date Economice........................................................................................................42

Tab. 4. Indicatori financiari AVICOMB-PRIMA SRL..............................................................................43Tab 5. Indicatori financiari 1999 AVICOMB-PRIMA SRL........................................................................43Tab. 6. Indicatori financiari 2000 AVICOMB-PRIMA SRL.......................................................................44Tab. 7. Indicatori financiari 2001 AVICOMB-PRIMA SRL.......................................................................44Tab. 8. Indicatori financiari 2002 AVICOMB-PRIMA SRL.......................................................................45Tab. 9 Indicatori financiari 2003 AVICOMB-PRIMA SRL........................................................................45Tab. 10. Indicatori financiari 2004 AVICOMB-PRIMA SRL......................................................................46Tab. 11. Indicatori financiari 2005 AVICOMB-PRIMA SRL......................................................................47Tab. 12. Indicatori financiari 2006 AVICOMB-PRIMA SRL......................................................................47Tab 13. Indicatori financiari 2007 AVICOMB-PRIMA SRL......................................................................48Tab. 14. Indicatori financiari 2008 AVICOMB-PRIMA SRL......................................................................48Tab. 15. Indicatori financiari 2010 AVICOMB-PRIMA SRL......................................................................492. SC IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL (proiect finanţat prin programul Fermierul 2008 – Achiziţii de material biologic pentru o populare a fermelor în baza Legii nr. 231/2005 şi a OMADR 102/2009)....................50

SC IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL - Date Economice...........................................................................................51

Tab 16 Tabel indicatori financiari IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL...........................................51Tab 17. Indicatori financiari 1999 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL............................................................................52

Tab. 18. Indicatori financiari 2000 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL......................................................52Tab. 19. Indicatori financiari 2001 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL..................................................53Tab. 20. Indicatori financiari 2002 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL......................................................54Tab. 21. Indicatori financiari 2003 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL......................................................54Tab 22. Indicatori financiari 2004 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL...................................................55Tab. 23. Indicatori financiari 2005 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL......................................................55Tab. 24 Indicatori financiari 2006 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL.......................................................56Tab. 25. Indicatori financiari 2007 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL......................................................57Tab. 26 Indicatori financiari 2008 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL.......................................................57Tab. 27. Indicatori financiari 2009 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL......................................................58

Page 2: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Tab. 28. Indicatori financiari 2010 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL......................................................59SC GOLDEN GALINA SRL - Date Economice...........................................................................................................61

Tab. 28. Centralizator al indicatorilor financiari GOLDEN GALINA SRL......................................62Tab. 29. Indicatori financiari 2009 GOLDEN GALINA SRL.....................................................................62

SC SAGEM SRL - Date Economice............................................................................................................................65

Tab. 30. Tabel indicatori financiari SAGEM SRL..........................................................................65Tab. 31 Indicatori financiari 1999 SAGEM SRL.....................................................................................66Tab. 32. Indicatori financiari 2000 SAGEM SRL....................................................................................66Tab. 33. Indicatori financiari 2001 SAGEM SRL....................................................................................67Tab . 34. Indicatori financiari 2002 SAGEM SRL...................................................................................68Tab. 35. Indicatori financiari 2003 SAGEM SRL....................................................................................68Tab. 37. Indicatori financiari 2004 SAGEM SRL....................................................................................69Tab. 38. Indicatori financiari 2005 SAGEM SRL....................................................................................69Tab. 39. Indicatori financiari 2006 SAGEM SRL....................................................................................70Tab. 40. Indicatori financiari 2007 SAGEM SRL....................................................................................71Tab. 41. Indicatori financiari 2008 SAGEM SRL....................................................................................71Tab. 42. Indicatori financiari 2009 SAGEM SRL..................................................................................72Tab. 43. Indicatori financiari 2010 SAGEM SRL....................................................................................73

SC AVICOLA BUZAU SA - Date Economice....................................................................................................74

Actionari.............................................................................................................................................................76

Repartizarea profitului...............................................................................................................................................78

Tab. 48. REPARTIZAREA PROFITULUI...............................................................................................................78

Destinaţia......................................................................................................................................78Tab. 54. indicatori financiari AVICOLA BUZAU SA...................................................................................85Tab 55. Indicatori financiari 1999 AVICOLA BUZAU SA........................................................................85Tab. 56. Indicatori financiari 2000 AVICOLA BUZAU SA.......................................................................86Tab. 57. Indicatori financiari 2001 AVICOLA BUZAU SA.......................................................................86Tab. 58. Indicatori financiari 2002 AVICOLA BUZAU SA.......................................................................87Tab. 59. Indicatori financiari 2003 AVICOLA BUZAU SA Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2003: Cresterea altor animale....................................................................................................................88Tab 60. Indicatori financiari 2004 AVICOLA BUZAU SA........................................................................88Tab 61. Indicatori financiari 2005 AVICOLA BUZAU SA........................................................................89Tab 62. Indicatori financiari 2006 AVICOLA BUZAU SA........................................................................89Tab. 63. Indicatori financiari 2007 AVICOLA BUZAU SA.......................................................................90Tab 64. Indicatori financiari 2008 AVICOLA BUZAU SA........................................................................91Tab 65. Indicatori financiari 2010 AVICOLA BUZAU SA........................................................................91

Analiza structurii performanţelor...........................................................................................................................120

6. SC AGRO DEVELOPMENT SRL (Proict SAPARD 2006 – Modernizare ferma avicola - S.C. Agro Development S.R.L., com. Baiculesti jud. Arges - chelt eligibile 854.573,86 Euro - fără cofinantare prin programe naţionale).................................................................................................................................... 124Tab. 88 . indicatori financiari AGRO DEVELOPMENT SRL.......................................................125Tab 89. Indicatori financiari 2001 AGRO DEVELOPMENT SRL Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2001: Productia,prelucrarea si conservarea carnii....................................................................................125Tab. 90 Indicatori financiari 2002 AGRO DEVELOPMENT SRL............................................................126Tab. 91. Indicatori financiari 2003 AGRO DEVELOPMENT SRL...........................................................127

2

Page 3: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Tab. 92. Indicatori financiari 2004 AGRO DEVELOPMENT SRL...........................................................127Tab. 93. Indicatori financiari 2005 AGRO DEVELOPMENT SRL..........................................................128Tab. 94. Indicatori financiari 2006 AGRO DEVELOPMENT SRL...........................................................128Tab. 95. Indicatori financiari 2007 AGRO DEVELOPMENT SRL...........................................................129Tab. 96. Indicatori financiari 2008 AGRO DEVELOPMENT SRL...........................................................130Tab. 97. Indicatori financiari 2009 AGRO DEVELOPMENT SRL...........................................................130Tab 98. Indicatori financiari 2010 AGRO DEVELOPMENT SRL............................................................1317. SC SAMAVIA SRL (Proict SAPARD 2006 – Construcţie ferma de creştere apuilor de carne şi construcţii anexe în localitatea Iojib, com medieşul aurit, jud. Satu Mare - chelt eligibile 554.877,71Euro – Cofinanţare Fermierul 2006 cf Legii. nr 231/2005 )................................................................................................133

SC SAMAVIA SRL - Date Economice......................................................................................................................134

Tab. 100. indicatori financiari SAMAVIA SRL............................................................................134Tab. 102. Indicatori financiari 2006 SAMAVIA SRL...........................................................................134Tab. 103. Indicatori financiari 2007 SAMAVIA SRL.............................................................................135Tab 104. Indicatori financiari 2008 SAMAVIA SRL..............................................................................136Tab. 105. Indicatori financiari 2009 SAMAVIA SRL.............................................................................136

Prima atestare documentara a localitatii Apa apare in anul 1215 in lucrarea lui Makrai, - A Kozepcori Szatmar Magye...............140

Biserica Reformata, inconjurata de un zid de aparare inalt de 2 m, are turnul in stil gotic, datand din sec.XI – XVI, declarat monument istoric....................................................................................................................................................................140

Biserica Ortodoxa - Pogorarea Sf. Duh - din Apa, zidita din piatra si caramida, a fost ridicata intre 1848-1863, din initiativa enoriasilor, alaturi de cea din lemn , inaltata in cinstea -Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril-.................................................................140

Comuna Apa poarta amprenta marelui carturar si patriot Vasile Lucaciu, fiu al satului..........................................................140

3

Page 4: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Cap.II. Evoluţia producţiilor avicole la nivel naţional şi internaţional

II.1 Situaţia actuală şi perspectivele producției de carne de pasăre pe plan mondial.Din totalul producţiei mondiale de carne, carnea de pasăre reprezintă astăzi peste 30% faţă de 20%

cât reprezenta în urmă cu 15 ani. Astfel, producţia de carne de pasăre ocupă locul doi în ierarhia

producţiilor mondiale, după producţia de carne de porc şi înaintea producţiei de carne de vită.

Producţia de carne de pasăre continuă să crească în ţările dezvoltate dar mai ales în cele în curs de

dezvoltare. Producţia ţărilor dezvoltate în anul 2005 s-a ridicat la 34,4 milioane tone (o creştere de 2,3%)

iar pentru anul 2006 se aşteaptă o creştere de 1%, la 34,7 milioane tone.

În contrast producţia ţărilor în curs de dezvoltare a crescut în 2005 cu 5,3%, la 39,5 milioane tone,

iar pentru anul 2006 este prevăzută o creştere de 3-4%, producţia urmând să ajungă la aproximativ 41

milioane tone.

Privind înainte F.A.O. anticipează că în 2030 producţia mondială de carne de pasăre va fi în jur de

143 milioane tone, din care ţările în curs de dezvoltare vor realiza 93,5 milioane tone.

Se prevede că între 2015 şi 2030 producţia mondială să crească cu 2,4% pe an iar cea a ţărilor în curs de

dezvoltare cu 3,1% pe an.

Tab. II.1.1 Dinamica productiei mondiale de carne de broiler de gaina comparativ cu productia totala de

carne de pasare (tone) in perioada 1995-2005 (sursa F.A.O.,2006 )

Specificare ANUL -YEARSpecification 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005Productia de carne de broiler de gaina

46.613.474 59.048.723 61.621.158 64.376.161 65.990.290 68.438.061 70.008.289

Productia totala de carne de pasare

54.770.643 69.190.720 71.934.409 75.107.271 76.627.248 79.162.457 81.014.301

% carne de broiler din total

85.12 85.34 85.66 85.71 86.11 86.45 86.41

4

Page 5: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

II.2 Situația actuală a producției avicole naționale Creşterea păsărilor pentru carne în România este sectorul care şi-a revenit cel mai bine după

declinul din perioada imediat următoare privatizării fostelor unităţi de stat. Performanţele tehnice realizate

în 2006 plasează avicultura României pe locul 4 în lume şi 3 în Europa, după ţări cu tradiţie în creşterea

păsărilor pentru carne precum: Franţa şi Statele Unite ale Americii.

Sectorul de creştere a păsărilor pentru ouă s-a dezvoltat mai încet, cu toate că din totalul ouălor

consumate în România un procent de aproximativ 95% sunt din productia internă.

Tab. II.1 1 Dinamica efectivelor şi producţiilor de pasăre în perioada 2001 – 2011

SPECIFICARE UM  2001  2002  2003  2004  2005  2006 2007 2008 2009 2010 2011

Efective totale de păsări

mii cap 71.413 77.379 76.616

79.360

79.018

84.991

82.036

84.373

71.648

70.885

70390

Producţia totală de carne în viu

mii tone

363 432 436 372 401 361 416 410 410 476 458

Producţia totală de ouă

mil.buc 6.001 6.432 6.641 7.381 7.310 7.429 6.522 6.692 6.211 5.909 5489

Tab. II.1.2. Structura dimensională a fermelor de păsări la 30 aprilie 2011

  TOTAL SECTOARE

SPECIFICARE Nr.de expl. % Efectiv % Rev.pe expl.

    din total capete din total capete

TOTAL 2426750 100,00 81382031 100,00 33,54

SUB 25 CAPETE 1876122 77,31 25388810 31,20 13,53

25 - 50 CAPETE 365672 15,07 12021440 14,77 32,87

51 - 75 CAPETE 119827 4,94 7282522 8,95 60,78

76 - 100 CAPETE 49159 2,03 4052143 4,98 82,43

101 - 500 CAPETE 15511 0,64 2780096 3,42 179,23

501 - 1000 CAPETE 188 0,01 1945374 2,39 10347,73

PESTE 1000 CAPETE 271 0,01 27911646 34,30 102995,00

gaina reprezinta peste 85% fiind cea mai apreciata §i u§or de obtinut. In ultimii 10 ani

proportia acesteia a crescut cu 1,29%, ajungand astfel sa reprezinte in anul 2005- 86,41% fata de

85,12% cat reprezenta in 1997 (vezi tabelul nr. 3). Ponderea cea mai mare a fost Tnregistrata in

anul 2004 cu o valoare de 86, 45%. Desj cre§terea procentuala de la an la an este redusa, de sub

un procent, totusj fizic este mare (de ordinul milioanelor de tone).

5

Page 6: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Tab. II.1.3Balanţa şi consumul pe locuitor carne pasăre

Specificare anul

Carne totală în

viu(tone)

Carne tăiată(tone)

Import carne total

(tone)

Export carne total

(tone)

Consum intern(tone)

%Import

din consum intern

Consum/ locuitor kg./cap

CARNE PASĂRE

2004 372200 297760 130454 3808 424406 31 12,62008 410200 328160 116079 9646 434593 27 20,22009 489100 391280 132875 33172 490983 27 22,92010 476400 381120 96115 58690 418545 23 19,62011 468200 374560 93744 79037 389267 24 18.1

Sectorul de creştere a păsărilor este bine dezvoltat şi dinamic, cu o mare capacitate de adaptare la

cerinţele pieţii. În ultimii ani se constată o creştere a cantităţii de carne exportată şi o diminuare a

importurilor. Ca urmare, ponderea cărnii din import în consumul intern s-a diminuat de la 31% în anul

2004 la 21% în anul 2011

Ajutor de stat pentru bunăstarea păsărilor şi a porcilor

Pentru perioada 16 octombrie 2011 – 15 octombrie 2012 s-a alocat suma de 291,08. mil lei pentru

păsări

II .3 Structura producției avicole Situaţia actuală a sectorului de creştere a păsărilor (fără autoconsum) se prezintă astfel: 82 producători ouă

consum care realizează 1,2 miliarde ouă consum pe an, din care:

8 producători care realizează peste 40 milioane ouă/an; 14 producători care realizează între 10-40 milioane ouă/an; 60 producători care realizează mai puţin de 10 milioane ouă/an.

78 producători de carne de pasăre care produc 223 mii tone carne în viu/an, din care:

6 producători care realizează peste 10 mii tone/an; 7 producători care realizează între 5-10 mii tone/an; 65 producători care realizează mai puţin de 5 mii tone/an.

Un număr de 42 de abatoare, din care: 33 în funcţiune (dintre acestea doar 6 sunt agreate pentru export UE)

Număr de locuri de muncă ocupate direct în avicultură: peste 25.000.Număr de locuri de muncă legate indirect de avicultură: cca. 100.000.

Volumul investiţiilor realizate între 2002-2009, conform normelor europene, a fost de 280 milioane euro: abatoare: 150 milioane euro ferme: 130 milioane euro

Situaţia generală ca şi perspectivele de evoluţie ale producţiei în acest sector sunt în bună măsură determinate de nivelul şi evoluţia consumului de carne de pasăre, care, la rândul lor, sintetizează efectele acţiunii conjugate ale unui complex impresionant de factori de natură socială, economică şi, nu în ultimul rând, politică.

6

Page 7: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Producţia de carne de pasăre în viu a crescut în perioada 2006-2008 de la 361 mii tone la 467 mii tone. Media producţiei în perioada 2001-2005 a fost de 397 mii tone greutate vie. În 2008, carnea de pasărea avut o pondere de 31,1% din producţia totală de carne în viu şi greutatea medie la sacrificare a fost de 1,9 kg/cap (anexa 3.25). Creşterea producţiei s-a datorat subvenţiei de 1,6 lei/cap de pui abatorizat.

Tabelul 20. Unităţi avicole pe judete Nr. JUDEŢUL Localitatea Forma de

crt. Unitatea   proprietate  avicolă    0 1   41 Alba      SC Transavia SA Oejdea Privată  SC B&B Team Alba Iulia Privată  SC Albatros Gold Alba Iulia    SC Triticum SRL    2 Arad      SC Prodagro Cetate Şiria Privată  SC Avic. San Roberto Horia Privata  SC Agriprod SRL    3 Argeş      SC Agro Development Baiculesti Privata  SC Haditon Group Barla Privata  SC Haditon 2002 Barla Privata4 Bacău      SC Agr. Int. Bacau Bacau Privata  SC Cobavic SRL Horgesti Privata5 Bihor      SC Avic. Oradea Oradea Privata  SC Nutriavi Palota Palota Privata  SC Avivest Oradea Oradea Privata  SC Pleops Oradea Oradea Privata  SC Avimana SRL      SC Avicom SRL Tasad    6 Bistriţa N.      SC Aviagro Livezile Privata  SC Mirovia Beclean Privata  SC Expert 200 Bistrita Privata7 Botoşani      SC Eurobusiness Botosani Privata  SC Alfa Prod SRL Catamarasti Deal Privata  SC Emanuel Onofrei    8 Braşov      SC Avicola Brasov Brasov Privata  Gali Galo Codlea Codlea Privata  Pasa Prod Ghimbav Ghimbav Privata  Darkom Codlea Codlea Privata  Necrisan Rasnov Branesti Privata

7

Page 8: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

  Avic. Bucuresti Codlea Stat9 Brăila      SC Agrimon SA SRL   Privata

10 Buzău      SC Avic. Buzău Buzau Privata

  SC Avis Lipia   Privata  SC Vis Agri SRL Glodeanu-Silistea Privata  SC Avirom SRL Rm. Sarat Privata  SC Agricola Ulmeni    11 Caraş S.      SC Avia Agro Banat Bocsa SRL  SC Food 2000 SRL Bocsa Privata  SC Collini SRL Bocsa SRL

12 Călăraşi      SC Dragoş Vodă Dragos Voda Privata  SC Avic. Călăraşi Calarasi Privata  SC Mixalim Frumusani Privata  Av. Ciocanesti      Av. Triumf      SC Nutricom      SC Vep Prod    

13 Cluj      SC ONCOS Cluj Privata  SC ASENA      SC ALEAVIS      SC TAPOVA      SC ROSICO      SC AMARETO Floresti Privata  SC SALPROD Cluj Privata  SC INU Trans    Avic. Buc.    

14 Constanţa      SC Av. Lumina Lumina Privata  SC Top Vision Navodari Privata

15 Covasna      SC Nutricod SA Sfantu Ghe. Privata

16 Dâmboviţa      SC Avic. Crevedia Crevedia Privata  SC Haditon SRL Barla, Sat Malu Privata  SC Avicola Găeşti Gaesti  

17 Dolj      SC Felvio Prod Bucovat Privata

18 Galati      SC Mahena SRL Galati    SC Condor SA Matca Matca Privata  SC Avic. Sivita SA Sivita Privata  PFA Tanu Grigore Draganesti Privata  SC Puiprod SRL Tecuci Privata  SC Pantheree Gohor Privata

8

Page 9: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

  SC Avihens Sendreni      SC Vanbet Ivesti    

17 Giurgiu      SC Agronitrisco      SC Golden Cicken Mihailesti Straina  Av. Mihăileşti Mihailesti    Suraki Rasuceni    SC Mixalim Frumusani Privata

18 Gorj      SC Assani Impex Branesti Privata  SC Aviinstant Tg-Jiu  

19 Harghita      SC Avicom Odorheiu-Secuiesc SA  SC Armasis Cristuru Secuiesc SRL  SC Imp. Exp. Pal-Mar Gheorgheni SRL  SC Intercom Gheorgheni Privata20 Hunedoara      SC Alis Prod SRL Mintia SA  SC Avis 3000 SA Mintia SA  SC Chick SRL Mintia SA

21 Ialomiţa      SC Avic. Slobozia Slobozia Privata  SC Avic. Smirna Smirna Privata  SC Real Company Sf, Gheorghe Privata  SC List Com Bucu Privata  SC Alcrev Manasia      SC Vis Campi SRL Urziceni Privata  SC Pit SRL      SC Agroferma Gheorghe Doja Privata  SC Esterela Impex Slobozia Privata

22 Iaşi      SC Vita prod Vladeni Privata  SC Rotsin Vita Podu Iloaiei Privata  SC Arcom International Aroneanu Privata  SC Rom Trading Com. Iasi Privata  SC Anova Prod      SC Avic. Iaşi Com. Letcani Privata  SC Avi Top Miroslava Privata

23 Ilfov      SC Avic. Buftea Buftea Privata  SC ROMSAD 2001 Ciorogarla Privata

24 Maramureş      SC Avimar Baia Mare Privata  SC Galinus Seini SRL  SC Combimar Baia Mare Privata  SC Tovira Seini Privata  SC Filstar Seini Privata  SC Karin Seini Privata  Penes Mar Sighetu-Marmatiei Privata

9

Page 10: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

  SC Romavis Seini Privata  SC Laney    

25 Mureş      SC Framo SRL Jabenita Privata  SC Oprea Avicom Craiesti Privata  SC Silvaur Impex SRL Iernut Privata  SC Agroprodal SRL Vatava Privata  SC Calibud   Privata  SC Diadrag SRL Iernut Privat26 Neamţ      SC Gradinaru Rareş Dumbrava Rosie Privata  SC Morosanu Prest Dumbrava Rosie Privata  SC Prod Avicom Piatra Neamt Privata

27 Olt      SC AT Grup Scorn Scornicesti Privata  SC Cortina Curtisoara Privata  SC Assani Scornicesti Privata

28 Prahova      SC Agrisol Int. Boldesti Scaieni SRL- mixt  SC Semar Trading Paulesti-Gageni SRL   SC Metitex      SC Lebrom Podenii Noi SRL

29 Satu Mare      Drosera SRL Carei Privata  SC Ovo Plus SRL Satu Mare    SC Avizooprod Carei Privata  SC Beny Urs SRL Satu Mare Privata  SC Ave Impex Satu Mare Privata

30 Sălaj      SC Transchim Cosniciu de Jos Privata  SC Flavoria Hereclean Privata

31 Sibiu      SC Apoldavia SRL Apoldu de Jos SRL  SC Midivet SRL Apoldu de Jos SRL  SC Adeltib SRL Apoldu de Jos SRL  SC Avicom SRL Miercurea Sibiu SRL  SC Neemia SRL Brateiu SRL  SC Sibavis SRL Sibiu Privata

32 Teleorman      SC Euro Casa Prod. Turnu Magurele Privata  SC AT Grup Prod. Draganesti Vlasca Privata  SC King Hause Cornetu Mavrodin Privata

33 Timiş      SC Betim Becicherecu Mic Privata  SC Aviblan SRL Jebel Privata  SC Comagra Bergsău Beregsau Mare Privata  SC BI FO NI SRL Varias Privata  SC Grup Com SRL Varias Privata

  SC Lacy Stores SRL Ortisoara Privata

10

Page 11: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

  SC Avi 2000 SRL Giarmata Privata34 Vaslui      SC Interagroaliment Zorleni Privata  SC A&A Farms SRL Pogana Privata  SC Safir SRL Valeni Privata  SC Vanbet SRL Banca SRL  SC Prodavis Com Zorleni Privata  SC Morandi Com Vaslui Privata  SC Sagem SRL Rosiesti Privata  SC Avicom SA Muntenii de Jos Privata

35 Vâlcea      SC Avic. Băbeni Babeni Stat  SC Avic. Mihăieşti Mihaesti Privata

36 Vrancea      SC Avic. Focşani Focsani Privata  SC Aviputna Golesti Privata

In privinta staţiilor de incubaţie pe ansamblul anului 2010 situaţia centralizată este urmatoarea:

Tabelul 21. Activitatea staţiilor de incubaţie Capacitatea Număr Capacitate2) Utilizare 3)

pentru ouă pentru carne mixte1001-10000 - - - - -10001-20000 - - - - -20001-50000 - - - - -50001-100000 1 57,0 - 269,1 -100001-200000 2 224,0 954,0 2043,9 -200001-500000 10 3623,0 - 38265,8 -Peste 500001 16 14623,0 9950,5 163457,2 3124,0TOTAL 29 18527,0 10904,5 204036,0 3124,0

1.Judeţul: România are 41 judeţe şi municipiul Bucureşti2.In mii bucăţi3.Ouă introduse în incubator în anul precedent, în mii bucăţi.

Tabelul 22. Ferme de pasari

11

Page 12: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Tabelul 23. Efective

12

Page 13: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Tabelul 24. Efectivele pe judete

13

Page 14: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Din acest efectiv total pasari ouatoare au fost:

Tabelul 24. Efectivele pasari ouătoare pe judeţe

14

Page 15: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

15

Page 16: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Producţia de oua şi carne a evoluat sinuos cu varfuri si scagderi generate atat de tranziţia suferită de întreaga economie româneasca cât şi în ultima perioada datorată criyei economice globale. Pe ansamblul producţia de oua şi carne se prezintă astfel:

Tabelul 23. Producţia de carne

16

Page 17: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Tabelul 23. Producţia de oua

17

Page 18: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

18

Page 19: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

II.4. Valorificarea producţiei avicole

Sectorul privat deţine, actualmente, 98 - 99 din efectivele totale de păsări şi asigură 98% din

producţia totală de ouă şi de carne de pasăre (ASR - 2002) (ASR-2006, 2007, 2008). În economia de

piaţă, performanţele tehnologice avicole, costurile de producţie, profiturile şi pieţele de desfacere sunt

“reglate” şi “controlate” de către cei mai mari şi mai eficienţi producători ai domeniului, atât la nivel

mondial şi european, cât şi la nivel naţional.

În aceste condiţii economice, este necesar ca materialul biologic folosit în domeniul avicol,

tehnologiile de creştere şi exploatare, supravegherea sanitar - veterinară şi calitatea dietetico - nutritivă şi

igienico - sanitară a produselor avicole (carne, ouă, grăsimi, ficat), să fie la cele mai ridicate niveluri

posibile. În ceea ce priveşte consumul şi cererea de produse avicole, acesta a crescut în mod constant la

nivel mondial, european şi zonal.

Astfel, media pe glob a consumului de carne de pasăre era, în anul 1985, de 6,3 kg/cap locuitor/an;

aceasta a crescut la 9,7 kg/cap locuitor/an în anul 1996; la 10,9 kg/cap locuitor/an, în anul 2000; la 11,99

kg/cap locuitor/an, în anul 2003; la 16,5-17,6 kg/cap locuitor/an, în anul 2004 şi la 19,90 kg/cap

locuitor/an, în anul 2005 (ASR-2003-2004; FAO-2004-2005). O curbă ascendentă a avut-o şi consumul

de ouă. Şi la noi în ţară, consumul de produse avicole (carne, ouă) a început să se revigoreze, după ce în

perioada 1991-2000, avusese loc un declin accentuat (de exemplu, în anul 1997, consumul de carne de

pasăre scăzuse de la 17,7 kg/cap şi locuitor înm anul 1989 la 9,22 kg/cap şi locuitor).

Carnea de pasăre (şi în particular, carnea obţinută de la hibrizii comerciali specializaţi în această

direcţie aparţinând speciei Gallus domesticus) este cunoscută pentru calităţile sale fizice, chimice,

tehnologice, organoleptice şi dietetice. Având un conţinut redus în ţesuturi conjunctive (fibros, osos,

tendinos şi adipos) şi o fineţe accentuată a fibrelor musculare, carnea de pasăre se prelucrează uşor, cu

randament ridicat, din ea obţinându-se o mare varietate de preparate culinare specifice (salamuri;

păstrămuri; supe; pateuri, etc). În acelaşi timp, carnea de pasăre are multiple calităţi nutritive şi dietetice.

Toate aceste constatări fac din ouăle şi carnea de pasăre, produse alimentare indispensabile omului.

În România se cresc numeroşi hibrizi comerciali de găină pentru carne şi pentru ouă. Dintre

hibrizii pentru carne, am amintit anterior : „Ross – 208”; „Lohmann – Meat”; „Cobb – 500”; „Starbro-

Shaver”; „Arbor – Acres” etc. La aceşti hibrizi se cunosc schemele de hibridare, performanţele morfo -

productive, precum şi cerinţele de microclimat, ca şi cele nutriţionale şi de sanitaţie. fluxul tehnologic de

abatorizare a puilor broiler de găină, a fost modificat şi completat cu unele verigi ale prelucrării finale

(tranşarea, calibrarea, ambalarea), pentru a se putea exploata şi valorifica mai bine anumite caracteristici

ale cărnii rezultate (participarea mare a pieptului în alcătuirea carcasei; stratificarea aparte a musculaturii

pectorale etc). În ceea ce priveşte valorificarea superioară şi diversificată a cărnii de pasăre.

19

Page 20: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Productia de carne de pasare din Romania are nevoie de investitii Deoarece tara noastra este

aflata la momentul restructurarilor in sectorul industriei carnii, ca urmare a necesitatii de aliniere la

standardele UE, criza financiara ar putea sa afecteze destul de serios domeniul procesarii.

In ciuda prognozatelor cresteri de pret la carne si produse din carne, industria autohtona are nevoie

de investitii. Popularea sau repopularea fermelor cu animale si pasari destinate productiei de carne,

cresterea gradului de siguranta alimentara, constructia de noi incinte de productie sunt toate activitati care

necesita importante sume de bani. Chiar si derularea de proiecte cu fonduri europene se poate realiza

doar daca, initial, exista banii necesari cofinantarii proiectului sau chiar al finantarii acestuia in totalitate

(banii vin la sfarsit sau, in cel mai bun caz, in transe, odata cu finalizarea unei faze a investitiei si

inceperea alteia). Or, in conditiile in care bancile romanesti, si asa destul de selective in privinta acordarii

de credite, stopeaza sau reduc la minimum finantarile pentru astfel de investitii (zootehnia si agricultura

in general nu au constituit niciodata un domeniu preferat de bancile din Romania), adaptarea la normele

comunitare si la concurenta importatorilor va deveni foarte greu de realizat, daca nu chiar imposibil. Sa

nu mai vorbim de faptul ca o serie de oportunitati, cum ar fi castigarea unor piete de export, vor fi

pierdute tocmai din cauza lipsei fondurilor pentru dezvoltare. La toatea acestea, se adauga si confuzia

care, de multe ori, domneste la nivelul institutiilor abilitate sa construiasca politici si sa le puna in

practica, in domeniu. Un exemplu este Ministerul Agriculturii, care, desi teoretic, are un plan de

dezvoltare care se intinde pe zeci de ani, la nivel concret nu prea reuseste sa-i ajute pe producatorii si pe

procesatorii de carne.

II.4.2 Piaţa produselor avicole:

Piata.Cerea si oferta - definitii. gama de actiuni prin care cumparatorii si vanzatorii intra in contact

si schimba bunuri si servicii, indiferent de locul unde acestea se desfasoara.

Elementele pietei:

piata este considerata un SPATIU ECONOMIC, cel in care se desfasoara activitatea

economica insasi si in care actioneaza aceleasi persoane fizice si juridice, care formeaza agentii

comerciali.

piata este considerat LOC DE INTALNIRE A AGENTILOR ECONOMICI, care se

impart in 2 mari categorii: cumparatori si vanzatori.

pe piata se exprima si se intalnesc cererea si oferta.

pe piata se FORMEAZA PRETUL la care se vand si se cumpara bunurile

economice si in functie de care agentii economici se orienteaza ce si cat sa ofere sau sa cumpere.

regulatorul pietei este CONCURENTA, relatiile dintre agentii care actioneaza in

acelasi spatiu economic fiind relatii

20

Page 21: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Cererea de produse agroalimentare Reprezentând cantitatea de produse agricole si alimentare pe care cumparatorii sunt dispusi sa o cumpere la un moment dat de pe piata, cererea de produse agroalimentare se divide în cerere de consum final si cerere de consum productiv. Daca cererea de produse agricole destinate consumului productive prezinta, în mare masura, caracteristicile cererii manifestate pe piata de afaceri, cererea populatiei, deci a consumatorilor finali, prezinta o serie de particularitati în cazul produselor agroalimentare.Cererea de produse agroalimentare a populatiei este determinata atât de factori endogeni cât si exogeni, obiectivi si subiectivi.

Principalul element formativ al cererii îl constituie nevoile de consum alimentar, nevoi ce sunt rezultatul unor impulsuri de natura fiziologica (senzatia de foame, sete). Produsele agroalimentare asigura organismului uman necesarul nutritiv, pentru desfasurarea normala a proceselor metabolice, omul având nevoie de oxigen, apa, protide, lipide, glucide, elemente minerale si vitamine. Cu exceptia oxigenului si partial a apei, toate celelalte substante se gasesc în proportii variabile în produsele agroalimentare.

Nevoile de consum alimentar sunt influentate de o serie de factori care determina diferentieri ale cererii individuale, atât sub aspect cantitativ cât si calitativ. Astfel, factorii care influenteaza asupra nevoilor fiziologice ale individului sunt: vârsta, sexul, dimensiunile corporale, activitatea psihica, efortul fizic depus, particularitatile metabolismului, pe de o parte, ca factori de natura endogena, precum si: clima, conditiile în care lucreaza individul, etc., ca factori de natura exogena. De asemenea, nevoia de substante nutritive este diferita de la o perioada la alta în cazul aceluiasi individ, fiind determ 818h79i inata de factori ce înregistreaza variatii în timp: vârsta, stari patologice, metabolice, oboseala, etc.

În ceea ce priveste influenta factorilor endogeni, cererea de alimente este inferioara în cazul copiilor comparativ cu a adultilor, existând diferente nu doar din punct de vedere cantitativ ci si structural. Diferente în alimentatie se înregistreaza si între barbati si femei, în general barbatii fiind cei care consuma o cantitate mai mare de alimente si cu un continut energetic mai ridicat. Astfel, ca rezultat al diferentelor în ceea ce priveste nevoile fiziologice ale indivizilor în functie de o serie de caracteristici demografice, si în dorinta de a estima cererea de alimente ale diferitelor colectivitati, se utilizeaza diferite scari de echivalenta a consumului, una dintre cele mai utilizate fiind scara Oxford. Aceasta presupune estimarea cererii unei gospodarii în unitati de consum. O unitate de consum (uc) reprezinta consumul sefului gospodariei (1 uc). Consumul celorlalti membrii adulti ai gospodariei este estimat la 0,7 uc, iar consumul copiilor la 0,5 uc.

În ceea ce priveste consumul alimentar, nutritionistii considera ca un regim alimentar normocaloric se situeaza la aproximativ 3000 calorii zilnic si 100 grame proteina, din care 50 grame proteina de origine animala si 50 grame proteina de origine vegetala.

Participarea diferitelor grupe de produse agroalimentare la acoperirea nevoilor fiziologice de consum alimentar al unui individ reprezinta o problema controversata. În literatura de specialitate este avansata urmatoarea structura , având ca reper valoarea energetica: lapte si derivate – 15%; carne si peste – 8%; oua – 2%; zahar si produse zaharoase – 8%; grasimi – 12%; cereale si leguminoase uscate – 40%; legume si fructe – 15%.

În afara elementelor de natura endogena ce tin de individ, cererea de produse alimentare este influentata de o multitudine de factori externi (exogeni).

Mediul în care locuieste o persoana influenteaza hotarâtor cantitatea, precum si natura produselor consumate. În conditii de temperatura redusa, organismul uman are nevoie de un aport energetic ridicat; pe masura ce temperatura creste, scade necesarul energetic. Comitetul pentru stabilirea nevoilor energetice, din cadrul F.A.O. a demonstrat ca la scaderea temperaturii cu 10˚C, creste necesarul energetic al organismului uman cu aproximativ 3%; iar cresterea temperaturii cu 10˚C, duce la scaderea acestuia cu aproximativ 5%.

Un factor determinant al cererii de produse agroalimentare îl constituie veniturile populatiei. Trebuie mentionat ca nivelul veniturilor (peste un anumit nivel care asigura un standard de viata decent), genereaza modificari de natura calitativa asupra cererii si într-o masura nesemnificativa modificari de

21

Page 22: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

natura cantitativa. Cererea de produse agroalimentare, fiind declansata de nevoi primare, este foarte putin elastica atât la variatia preturilor cât si a veniturilor, cel putin din punct de vedere cantitativ. Astfel, scaderi sau cresteri ale preturilor produselor agroalimentare, sau dupa caz, ale veniturilor populatiei se reflecta imediat în modificari ale structurii consumului populatiei pe categorii de produse.

Exista însa si produse superioare, caz în care, o crestere a veniturilor determina cresterea cheltuielilor pentru acestea (fructe exotice, produse cu grad ridicat de prelucrare, de calitate superioara, cu numar mare de ingrediente, a caror cost de productie este ridicat, etc.). Diminuarea veniturilor sau cresterea preturilor determina o migratie a cererii de la produsele mai scumpe, catre produsele inferioare. Pe de alta parte cresterea puterii de cumparare (rezultat al cresterii veniturilor, sau dupa caz a diminuarii preturilor), determina orientarea populatiei catre produse mai scumpe, cu grad ridicat de prelucrare, superioare din punct de vedere cantitativ. De fapt, asa cum am precizat anterior, modificarile veniturilor precum si ale preturilor determina (îndeosebi în tarile în care nivelul de trai al populatiei este cel putin decent) doar modificari de natura structurala ale consumului populatiei.

Dincolo de aceste influente de natura obiectiva, asupra cererii de produse agroalimentare actioneaza o serie de factori subiectivi, care tin de individ: dorinte, aspiratii, preferinte, perceptii cu privire la diversele produse existente pe piata. Acestea sunt influentate într-o masura însemnata de proprietatile senzoriale ale produselor agroalimentare, precum si de alte componente acorporale ale produselor (imagine de marca, pret, instructiuni de preparare), etc.

Gustul, mirosul, culoarea aspectul, aroma, consistenta sunt factori care influenteaza hotarâtor cererea pentru aceasta categorie de produse, cererea fiind superioara la acele produse a caror proprietati senzoriale genereaza senzatii mai placute. De fapt, la momentul actual, exista tendinta ca cererea pentru produsele agroalimentare sa se formeze într-o masura mai mare sub influenta factorilor subiectivi, decât a celor obiectivi. Acest aspect este determinat de cresterea nivelului de trai al populatiei, ceea ce a dus la acoperirea necesitatilor fiziologice ale organismului uman, context în care nevoia de a mânca tinde, tot mai mult, sa se deplaseze catre placerea de a mânca.

Accentuarea concurentei si diversitatea ofertei de produse alimentare, a dus la diferentieri ale produselor într-o mai mica masura prin intermediul caracteristicilor energetice si biologice, ci, îndeosebi prin intermediul proprietatilor senzoriale si igienico-sanitare. Aceste elemente de diferentiere ale produselor alimentare amplifica rolul pe care factorii de natura subiectiva îl au în formarea si manifestarea cererii pe piata.

Raspunzând unor nevoi de prima necesitate, în cazul produselor agroalimentare cererea este direct proportionala cu efectivul populatiei unei piete. Desi cererea pentru produsele alimentare, la nivelul pietelor nationale, este direct proportionala cu populatia, în cadrul fiecarei tari distributia acesteia nu este uniforma. Astfel, se manifesta un fenomen de concentrare la nivelul zonelor urbane. Acest fenomen este explicat pe de o parte de densitatea superioara a populatiei din aceste zone, dar si de fenomenul autoconsumului specific populatiei din zonele rurale ceea ce genereaza diferente atât la nivelul cererii totale a pietei (urbane / rurale) dar si la nivelul cererii individuale.

Autoconsumul se poate defini ca fiind un mod de consum în care rezultatele activitatii de productie sunt utilizate chiar de producator, pentru consumul propriu. În acest caz producatorul este si consumator, iar produsele/serviciile consumate nu fac obiectul tranzactiilor de piata.

Pentru produsele agroalimentare, comparativ cu alte produse sau servicii, fenomenul autoconsumului este mult mai extins, iar în cazul anumitor categorii de populatie (ex. tarani) detine o pondere foarte mare în acoperirea nevoilor de consum.

Fenomenul autoconsumului genereaza diferentieri nu doar cantitative la nivelul cererii de produse agroalimentare, ci si de natura structurala. Astfel, cererea din zonele rurale se va orienta cu preponderenta catre acele produse prelucrate la nivel industrial, dificil de obtinut în gospodariile populatiei (ulei, zahar, etc.), ceea ce determina o pondere sporita a acestor categorii de produse în totalul cererii, comparativ cu structura cererii din mediul urban.

Concentrarea cererii de produse agroalimentare se manifesta nu numai la nivelul cererii populatiei (pentru consum final), ci si la nivelul cererii pentru consum intermediar, aceasta concentrare fiind direct proportionala cu marimea firmei de prelucrare (stocare) a produselor agroalimentare.

22

Page 23: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

O particularitate a cererii de produse agroalimentare, în raport cu cererea altor categorii de produse, o constituie sezonalitatea acesteia. Manifestata, cu preponderenta, pentru anumite categorii de produse, sezonalitatea cererii pentru produsele alimentare este determinata atât de factori climaterici (temperatura, umiditate), dar si de evenimente precum sarbatorile religioase, sau week-end-urile.

Astfel, conditiile climaterice influenteaza hotarâtor consumul de legume si fructe, carne. Daca în perioadele racoroase cererea este superioara pentru carne, datorita continutului caloric ridicat, aceasta scade în perioadele calduroase, pe fondul cresterii cererii pentru legume si fructe. Sarbatorile (îndeosebi cele religioase) si week-end-urile genereaza cresteri ale cererii pentru acele produse cu valoare adaugata ridicata, produse festive (produse cu calitati organoleptice deosebite, care, de regula, sunt mai bogate în grasimi, zaharuri, alcool, etc. si al caror consum nu este curent).

De asemenea, caracterul sezonier al productiei agricole si implicit al productiei alimentare, influenteaza sezonalitatea cererii. Daca sezonalitatea productiei agricole este atenuata la nivelul industriei alimentare (astfel încât, produse care sunt specifice unui singur anotimp, sunt prelucrate si prin aceasta pot fi prezente pe piata întreg cursul anului), sau prin intermediul stocurilor si a importurilor, exista si produse a caror prezenta pe piata este limitata influentând implicit cererea pentru acestea.

Dincolo de aceste aspecte, exista produse, de regula de consum curent (cum este cazul celor de panificatie), a caror cerere este relativ constanta întreg cursul anului. Oferta de produse agroalimentare Constituind raspunsul întreprinderilor din sectorul agricol si alimentar, la cererea manifestata pe piata de catre utilizatorii industriali de produse agricole si consumatorii finali de produse alimentare, oferta de produse agroalimentare pe o anumita piata, se constituie din productia interna, din stocuri si importuri. Aceasta prezinta o serie de particularitati determinate, pe de o parte, de caracteristicile productiei agricole, ale mediului natural dintr-o anumita zona (tara, regiune), precum si de caracteristicile cererii pentru acestea.

O caracteristica a productiei agricole, care influenteaza oferta de produse agroalimentare o constituie sezonalitatea. Aceasta se refera la oscilatiile anuale ale productiei agricole, mult mai accentuate în cazul productiei vegetale, comparativ cu productia agricola animala.

Oscilatiile sezoniere ale productiei agricole vegetale sunt determinate de succesiunea anotimpurilor, precum si de ciclurile biologice specifice fiecarei culturi pentru ajungerea la maturitate. Sezonalitatea productiilor vegetale, este partial atenuata prin utilizarea rezultatelor cercetarilor din domeniul biologiei si a ingineriei genetice. Astfel, s-a ajuns la descoperirea unor specii si soiuri de plante care au ciclu biologic redus, dând posibilitatea obtinerii mai multor recolte în cursul aceluiasi an. De asemenea, se practica sistemele de cultura fortata, în sere sau solarii, asigurându-se, astfel, conditiile climaterice (temperatura, lumina, umiditate), precum si cele legate de necesarul de substante chimice existente în sol, pentru buna dezvoltare a plantelor.

În cazul productiei agricole animale, oscilatiile sezoniere sunt mai reduse, si sunt determinate, în general, de ciclurile de reproducere ale animalelor si ajungerea acestora la maturitate.

Sezonalitatea productiei vegetale, imprima anumitor produse vegetale specificitatea pentru un anumit anotimp; ca de exemplu: salata, spanacul, ceapa si usturoiul verde sunt specifice primaverii; ardeii, gogosarii sunt produse specifice verii, iar varza sau telina sunt productii de toamna. În afara produselor specifice unui anumit anotimp, cu ajutorul metodelor agrotehnice de întârziere sau de grabire a ajungerii la maturitate a recoltelor, sunt produse care se gasesc o perioada mai lunga pe piata, în functie de momentul aparitiei lor fiind denumite: extratimpurii, timpurii, de vara, semitârzii, târzii.

În functie de momentul recoltarii, însa, proprietatile fizico-chimice si senzoriale ale productiilor vegetale, chiar si pentru aceleasi specii, difera, influentând, astfel, destinatia acestora: comercializare în stare proaspata, prelucrare industriala, stocare în forma în care au fost culese.

Legumele extratimpurii sunt, în general, bogate în apa, ceea ce face ca gustul sa nu fie prea pronuntat. Fiind recoltate în cantitati mici, pretul este ridicat. Continutul mare de apa, care determina o perisabilitate pronuntata, precum si pretul ridicat, fac ca aceste produse sa fie destinate comercializarii în stare proaspata si nu prelucrarii pe cale industriala sau stocarii.

23

Page 24: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

În schimb, productiile vegetale târzii, au un continut scazut de apa, sunt mai putin perisabile, au un gust mai pronuntat, sunt mai pigmentate, se pot stoca cu usurinta sau pot fi destinate prelucrarii pe cale industriala.

Utilizarea cercetarilor din domeniul, biologiei, a ingineriei genetice, practicarea sistemelor de cultura fortata, rezolva doar partial problema sezonalitatii productiei agricole si implicit alimentare. În conditiile unei cereri de produse agroalimentare ce prezinta fie caracter de continuitate pentru anumite categorii de produse (pâine, cartofi, ceapa uscata, etc.), fie o sezonalitate de intensitate mult mai redusa decât sezonalitatea specifica productiei agricole (castraveti, rosii), armonizarea cererii si a ofertei se realizeaza pe seama stocurilor (în cazul produselor care prin proprietatile fizico – chimice permit acest lucru: cartofi, cereale, ceapa, mere, pere, etc.), sau prin intermediul importurilor (în cazul produselor perisabile – capsuni).

Prin intermediul importurilor se asigura si satisfacerea cererii pentru anumite produse care, datorita conditiilor climaterice pe care le impun, nu sunt specifice pietei respective (de exemplu, pentru piata româneasca, produsele exotice).

O alta caracteristica a productiei agricole o constituie perisabilitatea, respectiv proprietatea produselor agricole vegetale sau animale de a-si pierde în timp proprietatile initiale.

Se poate vorbi atât de o depreciere calitativa (modificari microbiologice ale produselor agricole) cât si de pierderi în greutate.

În cazul produselor vegetale perisabilitatea este determinata de caracteristicile fizico-chimice si biologice ale acestora si conditiile de depozitare. La nivelul plantelor, procesele metabolice continua si pe perioada pastrarii, astfel ca, în functie de conditiile de depozitare (lumina, umiditate, temperatura, compozitia atmosferei) aceste procese pot fi stimulate sau dupa caz frânate.

În functie de caracteristicile fizico-chimice si biologice, exista produse agricole vegetale care prezinta o perisabilitate scazuta, dar si produse care nu-si pastreaza decât un timp foarte scurt proprietatile initiale. Produsele vegetale perisabile sunt cele care au continut ridicat de apa, cum este cazul legumelor si fructelor. Aceste produse îsi modifica într-un timp foarte scurt proprietatile senzoriale, fizico-chimice si microbiologice si sunt sensibile la actiunea unor operatiuni de natura mecanica (recoltare, sortare, calibrare, manipulare, transport).

Cerealele se încadreaza în categoria acelor produse, care prin continutul scazut de apa, si rezistenta mare la actiuni mecanice, pot fi pastrate o perioada îndelungata, cu cheltuieli de pastrare inferioare decât în cazul produselor puternic perisabile.

Pe lânga deprecierile de natura calitativa, productiile vegetale, cunosc scaderi în greutate pe perioada pastrarii, care depind, pe de o parte, de specie, soi, conditii de depozitare, iar pe de alta parte, sunt direct proportionale cu perioada de pastrare. Astfel, în conditiile utilizarii unor depozite frigorifice, merele înregistreaza o scadere în greutate cu aproximativ 4,6 – 8%, dupa opt luni de pastrare, iar în conditiile utilizarii altor tipuri de depozite, dupa cinci luni se ajunge la pierderi de 11 – 12%. Cartofii scad cu aproximativ 7,5 – 8,5% în greutate dupa sapte luni de pastrare într-un depozit frigorific si cu aproximativ 12 – 13%, în cazul altor tipuri de depozite.

Tab. 24 Rezistenta legumelor si fructelor la manipulare – transport – pastrare

Nr.

crt.

Grupa Legume Fructe

1.

Foarte usor perisabile

Verdeturi, spanac, salata, andive, dovlecei în floare, ceapa si usturoi verde, ridichi de luna, ciuperci, cartofi timpurii, tomate

Afine, capsuni, fragi, mure, zmeura

2.

Usor perisabile

Ardei, bame, castraveti, conopida, dovlecei, fasole pastai,

Agrise, caise, cirese, mere si pere de vara,

24

Page 25: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

gulioare, mazare verde boabe, varza de vara, varza de Bruxelles

piersici, struguri de masa timpurii, visine

3.

Perisabile

Cartofi de vara, ridichi de toamna, vinete

Gutui, mere, pere, prune, struguri de masa din soiuri târzii

4.

Relativ rezistente

Cartofi de toamna, ceapa uscata, guliii, hrean, praz, radacinoase, usturoi, varza alba si rosie

Alune, castane în coaja, migdale, nuci

Sursa: Diaconescu I. - Merceologie Alimentara, Editura Qlassrom, Bucuresti, 2004, pag. 135.Deprecierile calitative la nivelul produselor agricole vegetale, nu impun întotdeauna eliminarea din

circuitul productiei / consumului. În unele cazuri, când deprecierea a afectat doar partial produsul, acesta este declasat trecând la o clasa de calitate inferioara.

Desi stocarea urmareste satisfacerea cererii pe perioada întregului an, iar preturile produselor agroalimentare sunt superioare în perioadele din afara sezonului, stabilirea perioadei de depozitare în cazul produselor agricole vegetale, trebuie corelata cu costurile de pastrare si pierderile generate de deprecierile calitative si cantitative, în unele situatii stocarea nefiind rentabila.

În cazul produselor de origine animala, perisabilitatea calitativa duce în cele mai multe cazuri la imposibilitatea utilizarii produselor, pierderile generate fiind foarte mari. În stare proaspata aceste categorii de produse pot fi pastrate, un timp foarte scurt (1-3 zile) în conditii de temperatura deosebite, astfel ca, pierderile în greutate sunt foarte reduse (1%).

Oferta de produse agroalimentare, îndeosebi de natura vegetala, este influentata de variabilitatea cantitativa si calitativa a productiei. Cantitatea si calitatea productiei este determinata de factori: climatici, pedologici si agrotehnici, a caror actiune nu este izolata, acesti factori aflându-se în raporturi de interdependenta. Variatia acestor factori genereaza modificari ale productiei de la o perioada la alta sau de la o regiune la alta, în conditiile cultivarii aceluiasi soi.

Factorii climatici se refera la: temperatura, precipitatii, lumina, etc. Astfel, în anii foarte caldurosi, plantele au un continut ridicat de zaharuri si scazut de acizi organici, având un grad mai mare de perisabilitate. Fructele ce provin din regiunile cu temperaturi înalte se pastreaza mai greu decât cele din regiunile mai racoroase.

Apa influenteaza cantitativ si calitativ productia agricola. Fiind un element ce participa la toate procesele fiziologice, lipsa apei, determinata, pe de o parte, de lipsa precipitatiilor, iar pe de alta parte, de absenta sistemelor de irigatie, duce la obtinerea unor recolte reduse din punct de vedere cantitativ si de asemenea, cu valoare alimentara redusa. Insuficienta apei în sol, poate determina realizarea unei coloratii intense a plantelor. În anii ploiosi si cu temperaturi favorabile, legumele si fructele au dimensiuni mai mari, sunt bogate în apa, au valoare nutritiva mai scazuta si rezistenta mecanica slaba.

Lumina influenteaza desfasurarea proceselor fiziologice, continutul de zaharuri al plantelor fiind direct proportional cu intensitatea acesteia.

Altitudinea actioneaza asupra calitatii produselor agricole, astfel ca, recoltate din zone mai înalte, fructele prezinta o calitate superioara, comparativ cu cele recoltate din zona de câmpie.

Factorii pedologici se refera la continutul în apa si elemente minerale, precum si la reactia chimica (pH-ul solului), structura, gradul de aeratie, umiditate ale solului, acestea influentând calitatea si cantitatea de produse agricole recoltate.

Factorii agrotehnici se refera la ansamblul lucrarilor realizate de catre om, ce au ca scop asigurarea protectiei plantelor, pe de o parte, precum si o buna nutritie a acestora. Aceste interventii se concretizeaza în: îngrasaminte chimice, asolamente, irigatii, tratamente fitosanitare, etc.

În cazul produselor agricole animale, variatiile cantitative si calitative sunt relativ mai reduse, fiind determinate de tehnologiile de crestere si alimentare a animalelor. În general, produsele de origine animala, care prezinta anumite defecte calitative sunt eliminate din circuitul consumului uman, si în unele cazuri chiar si al celui industrial.

25

Page 26: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

O alta particularitate a ofertei de produse agricole este determinata de gradul scazut de concentrare a productiei agricole atât sub aspect geografic cât si economic. Aceasta particularitate se datoreaza existentei unui numar mare de producatori, dispersati din punct de vedere teritorial, si între care exista mari diferente din punct de vedere al puterii economice. Dispersarea productiei agricole genereaza, pe de o parte, scaderea puterii de negociere a producatorilor agricoli, în raporturile cu ceilalti agenti situati de-a lungul filierei de produs, iar pe de alta parte, creeaza reale probleme procesatorilor. Respectiv, oferta de produse agricole de pe o piata, fiind alcatuita din ofertele unui numar mare de producatori, oferte care, în general, prezinta caracteristici specifice, procesatorii se afla în imposibilitatea de a achizitiona cantitati suficiente de produse agricole, omogene.

Gradul de dispersare teritoriala a producatorilor agricoli este diferit de la o piata la alta, pe pietele în care exista o dispersare mai accentuata (cum este si cazul României), iar oferta producatorilor este eterogena, procesatorii fiind pusi în situatia de a apela la oferta producatorilor externi.

Problemele generate de dispersarea economica si teritoriala a producatorilor agricoli, ce se concretizeaza, îndeosebi, în eterogenitatea ofertei de produse agricole ce constituie materie prima pentru industria alimentara, precum si în forta redusa de negociere a producatorilor agricoli, sunt de importanta majora pentru orice tara. Pentru rezolvarea acestora, în tarile dezvoltate (cum este cazul tarilor Uniunii Europene), producatorii agricoli se organizeaza în grupuri de producatori, care desfasoara în comun marketingul produselor agricole. Înfiintarea grupurilor de producatori ofera avantajul ca pot oferi volume mari de produse agricole de calitate standardizata pentru industria alimentara, limitându-se astfel importurile, si ducând implicit la dezvoltarea sectorului agricol si alimentar. Pe de alta parte, producatorii agricoli, organizati în astfel de grupuri au o mai mare forta de negociere în raport cu comerciantii intermediari si super-marketuri, putând obtine preturi mai bune pentru produsele lor. În fapt, organizarea acestor grupuri, si implicit cresterea gradului de concentrare a productiei agricole, îmbunatateste eficienta activitatii agricole - cresc veniturile producatorilor, acestia pot avea mult mai usor acces la o serie de servicii (consiliere, obtinere de informatii despre piata si o mai buna adaptare a ofertei la cerere), au posibilitatea de a achizitiona în comun o serie de input-uri, ducând astfel la reducerea cheltuielilor necesare bunei desfasurari a activitatii lor.

În alte tari, cum este cazul, României, exisa însa un grad ridicat de fragmentare a productiei agricole, astfel ca, în mare parte produsele agricole sunt vândute pe pietele taranesti, neintrând în circuitul de piata formal. Pe de alta parte, comerciantii si procesatorii au posibilitati limitate de a se aproviziona cu produse românesti datorita eterogenitatii ofertei, apelând cel mai adesea la importuri. În aceste conditii, veniturile producatorilor agricoli sunt limitate, iar posibilitatile de relansare a sectorului agricol sunt minime.

Înfiintarea grupurilor de producatori, care sa desfasoare în comun marketingul produselor agricole, este o necesitate. (În cazul României, aceasta constituie o prioritate în pregatirea aderarii la UE, masurile politice propuse pentru înfiintarea acestor grupuri, care sa duca la cresterea gradului de concentrare a productiei agricole si asigurarea unei oferte standardizate, sunt cuprinse în “Strategia agricola si rurala pentru aderarea la Uniunea Europeana”, elaborata în februarie 2003.)

Oferta de produse agricole are un caracter rigid. În raport cu alte categorii de produse, productia agricola nu se poate adapta cu usurinta la modificarile intervenite la nivelul pretului sau al cererii. Momentul manifestarii cererii pe piata pentru anumite produse agricole, ce se constituie în factor determinant al deciziei producatorilor agricoli de a cultiva anumite plante, este separat în timp de momentul în care se obtine respectiva cultura (cultura este ajunsa la maturitate si poate fi destinata vânzarii). Astfel, decizia producatorilor agricoli este însotita de un mare risc, care creste pe masura ce intervalul dintre cele doua momente este mai mare. Acest interval este determinat în primul rând de lungimea ciclurilor biologice, specifice productiei vegetale, dar si animale. De exemplu, ciclul biologic este de câteva luni (4 – 9 luni) în cazul cerealelor si de câtiva ani în cazul vitei de vie sau a culturilor pomicole.

În aceste conditii, pe termen scurt si mediu se manifesta o rigiditate a ofertei, atât la cererea industriala cât si la cererea de consum a populatiei. Caracterul de relativa continuitate al cererii populatiei,

26

Page 27: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

în raport cu rigiditatea ofertei de produse agricole, impune procesatorilor sa apeleze fie la stocuri (pentru acele produse ce pot fi stocate o perioada îndelungata) fie la importuri.

Evolutia consumului de carne fata de perioada comunista a cunoscut o crestere semnificativa. Romania incepe sa-si schimbe rolul de exportator de carne, si nu numai, intr-unul de importator. Desi Romania are un potential agricol semnificativ si un avantaj comparativ, cand vine vorba de resursele naturale, departamentul agricol a ajuns la un deficit de peste 5 miliarde USD in ultimii 13 ani.

Astfel vedem ca intre anii 1990-1993 se observa o perioada puternica de declin si o balanta comerciala negativa. In perioada care urmeaza si pana in 1999 se cunoaste o usoara perioada de redresare a balantei comerciale agricole, iar din 2000,2001 si pana in prezent departamentul agricol (aici ne referim cu precadere la cel zootehnic) cunoaste o noua deteriorare. In ceea ce priveste deficitul comercial al balantei agricole mentionez urmatorii factori interni care au afectat si afecteaza in continuare productia si comercializarea produselor agricole: structura fragmentara a exploatatiei agricole, incertitudinea productiei sistemelor de distributie si marketing, volumul oscilant al productilor de carne de la an la an ce demonteaza strategiile de export, lipsa informatiei de piata la nivelul producatorilor in ceea ce priveste indeosebi standardele de calitate, avantul importurilor de produse agroalimentare se datoreaza cresterii sustinuta de cererea de consum a romanilor pentru produse din ce in ce mai variate si de calitate superioara. Odata cu pretentiile consumatorilor un factor favorizant reprezinta liberalizarea graduala a comertului cu Uninunea Europeana, insa acesta liberalizare pune Romania in situatia de a nu putea concura si asta din cauza slabei dezvoltari a infrastructurii de piata, a ineficientei industriei de procesare si nu in ultimul rand a calitatii slabe in ceea ce priveste produsele din carne si lactate, care nu se ridica la nivelul european. Astfel, prin aceasta liberalizare observam o pondere in piata a alimentelor de import in raport cu cele autohtone.

Strategiile de extindere a capacităţii ofertei de produse avicole din România, au urmărit obiectivele de dezvoltare delimitate prin: eficientizarea activităţii de creştere a păsărilor; creşterea efectivului de păsări, îmbunătăţirea calităţii cărnii şi a producţiei de ouă consum; conservarea fondului genetic; îmbunătăţirea performanţelor de producţie. Strategiile de extindere a efectivelor de păsări şi influenţa asupra strategiilor de piaţă din România, au fost de asemenea fundamentate prin corelaţii şi regresii, dar fiecare dintre ele sunt recomandabile cu precădere în anumite situaţii. Privind efectivele de păsări şi exportul produselor avicole prin treptele secvenţiale s-a constatat necesitatea extinderii diferenţiate a capacităţilor avicole (numai prin amplificarea creşterii efectivului de păsări peste 25 % se pot înregistra diferenţe pozitive a variabilei export/consum).

Din toate acestea reiese că piaţa produselor avicole din România analizată prin prisma efectivelor totale şi ouǎtoare de păsări, indică necesitatea unei creşteri a acestor capacităţi de producţie. Strategiile de extindere a producţiilor avicole în raport cu cerinţele pieţei naţionale româneşti, trebuie să răspundă necesităţilor de realizare valorică a produselor. Dar, amplificarea cantităţilor de produse avicole exportate va fi posibilă numai după acoperirea acestor necesităţi interne, alături de o amplificare şi/sau modernizare ale capacităţilor de producţie din care să rezulte o creştere calitativă atât pentru carne, dar mai ales pentru ouă.

Conform ultimelor date din februarie 2010 Piata romanesca de produsele avicole a crescut in anul 2009 cu 15% fata de anul 2008, la 1,1 miliarde de euro, datorita majorarii consumului, pe fondul stagnarii preturilor, iar anul acesta ar putea scadea cu cateva procente, datorate lipsei subvenţiilor, care de la 01.01.2010 nu se mai acorda Astfel, din totalul pietei, circa 750 milioane de euro este valoarea produselor din carne de pui, care a inregistrat de asemenea o usoara crestere anul trecut. Vanzarile de carne de pui au fost in crestere usoara fata de anul anterior si au ajuns la 430.000 tone comercializate, cu o valoare de 750 milioane euro. Exporturile de carne de pui au crescut de aproape patru ori in 2009, de la 8.000 tone la 30.000 tone, iar importurile s-au majorat de la 114.000 tone in 2008, la 125.000 tone. Exporturile au crescut prin patrunderea cu produsele procesate, cu valoare adaugata mare in multe tari din Uniunea Europeana. După eliminarea subvenţiilor, pentru anul 2010, se poate lua in calcul o stagnare a acesteia sau o scadere de cateva procente, pe fondul eliminarii mai multor subventii. Anul viitor însă, din lipsa subvenţiilor, lucrurile s-ar putea schimba, importurile de carne de pui vor creşte cu 10% - 15%, la fel ca şi

27

Page 28: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

preţurile, potrivit producătorului din sectorul avicol. În condiţiile în care au funcţionat aceste subvenţii, marjele de profit la producători au fost mici, toate sub 5%, dar au existat. Dacă din acele marje luăm 14%, cât înseamnă ajutorul de stat în preţul cărnii, firmele specializate din sector vor fi nevoite să crească preţul. Astfel, trebuie să ne aşteptăm la o creştere cu aproximativ 20% a preţului la carnea de pui. Astfel, preţul puiului va ajunge la aproximativ 12,6 lei pe kilogram, în 2010, comparativ cu 10,5 lei pe kilogram, în 2009.

II.3 Eficienţa economica a creşterii pasărilor în România:

Diagnoza stării actuale a sectorului avicol, cunoaşterea etapelor de producţie, procesare şi comercializare, caracterizate prin puncte tari (care privesc capacitatea şi aria pieţei avicole, desfacerea cu amănuntul, integrarea, disponibilitatea materialului genitic ) şi puncte slabe (ce se pot enunţa prin: eficienţa tehnică scăzută, calitatea slabă a componentelor furajere, standarde de igienă precare, calitatea slabă a materialului genetic, lipsa investiţiilor, calitatea necorespunzătoare a produselor pe piaţă, lipsa investiţiilor, nivelurile ridicate ale importurilor).

Structurarea politicilor conform pieţei UE, au impus în mod succint enunţarea şi detalierea principalelor tipuri de politici aplicate pe plan intern şi extern pe piaţa produselor agricole (de susţinere a agriculturii, de marketing, de creditare, de subvenţionare a inputului, de mecanizare şi fiscale). Prin analiza SWOT s-au putut delimita categorii de strategii adaptate specificului fiecărei unităţi avicole care privesc:

a) urmărirea oportunităţilor în creşterea producţiei avicole la nivel macro şi microteritorial, b) depăşirea a punctelor slabe semnalate în activităţile de producţie şi distribuţie în avicultură

şi urmărirea oportunităţilor, c) identificarea a modalitaţilor de utilizare a punctelor ţǎri în cadrul pieţei produselor avicole

pentru a reduce vulnerabilitatea la ameninţările externe, d) stabilirea a unui plan defensiv pentru a preveni situaţia în care punctele slabe devin foarte

vulnerabile în activităţile de producţie şi distribuţie la ameninţările externe. În ansambulul structural al strategiilor, în buna organizar organizare a producţiei şi pieţei

produselor a fost surprins rolul important ce revine managementului în implementarea unor afaceri de tip modern, materializate în formarea şi funcţionarea firmelor avicole rentabile.

Structura obiectivelor strategiei marketingului unităţii avicole din România este legată de competitivitatea, perfecţionarea sistemului de comunicare în filiera producţie → consumator de produse avicole. Tendinţele consumului de produse avicole pe piaţa UE este orientată spre informarea consumatorului astfel că între producător şi consumator să existe o înţelegere deplină privind consecinţele consumului.

28

Page 29: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Tabelul 25 Costuri intermediare in agricultura

Pentru acest motiv informaţiile clare furnizate consumatorilor sunt indispensabile în sistemul de marketing. Acestea au rolul de a permite producătorilor să comercializeze produsele avicole care provin din sisteme de creştere care respectă bunăstarea animal Comunicarea problemelor privind standardele

29

Page 30: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

ridicate de bunăstare animală aplicate în secorul avicol ar trebui să cuprindă informaţii obiective referitoare la: metodele de producţie aplicate; implicarea unor costuri suplimentare; impactul standardelor ameliorate de bunăstare animală asupra preţului produselor avicole etc.

Statul român a promovat in perioada 2001 - 2008 masuri pentru rentabilizarea sectorului avicol. Masurile au constat atat in sustinerea producţiei avicole cat şi susţinerea activităţii de ameliorare a efectivelor de păsări şi crearea de noi hibrizi cu performanţe de producţie superioare.

Tabelul 26 politici agricole de susţinere

 Act normativ 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 · HG nr. 585/2001

(patrimoniu genetic)31.896 mil lei            

· HG nr. 756/2002(patrimoniu genetic)

  38.404 mil lei          

· HG nr 54/2002(subvenţii pe produs)

  3.000 lei/Kg (399 mld lei pentru 133 mii tone carne broiler)

         

· HG nr 1556/2002(subvenţii pe produs)

    3.000 lei/Kg (59 mld lei pentru 200 mii tone carne broiler)4.000 lei/kg (611 mld lei pentru 153 mii tone carne broiler)

       

HG nr 416/2003(patrimoniu genetic)

     34.837 mil.lei        

· HG nr 1593/2003(subvenţii pe produs)

      5.000 lei/Kg (1030,7 mld lei pentru 206,1 mii tone carne broiler)

     

HG nr 157/2004(patrimoniu genetic)

      35.440mil. lei

     

. HG nr.64/2005

(subvenţii pe produs)

        9.000 lei/Kg (142,7 mil lei pentru 178,3 mii tone carne broiler)

   

HG nr 445/2005(patrimoniu genetic)

        30.459,7mil.lei    

· HG nr. 1853/2005(subvenţii pe produs)

          1,4 – 2,8 lei/Kg (238,8 mil lei pentru 118,8 mil capete)

 

HG nr 1608/2006(patrimoniu genetic)

          1663,4 mii lei  

· OUG nr.123/2006(ajutor de stat)

 (subvenţii pe produs)

            1,6 lei/cap(227.000 mii lei)

HG nr 853/2007(patrimoniu genetic)

            1.785,8 mii lei

Cap III

Analiza sectorului primar Creşterea păsărilor pentru carne în România este sectorul care şi-a revenit cel mai bine după declinul din perioada imediat următoare privatizării fostelor unităţi de stat. Performanţele tehnice realizate în 2006 plasează avicultura României pe locul 4 în

30

Page 31: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

lume şi 3 în Europa, după ţări cu tradiţie în creşterea păsărilor pentru carne precum: Franţa şi Statele Unite ale Americii.

Sectorul de creştere a păsărilor pentru ouă s-a dezvoltat mai încet, cu toate că din totalul ouălor consumate în România un procent de aproximativ 95% sunt din productia internă. Dificultatea principală în activitatea acestui sector este aceea că o mare parte din ouăle de consum sunt produse încă în baterii neconforme cu standardele europene şi care vor trebuii înlocuite.

Tabelul 26 dinamica efectivelor şi producţiilor de pasăre în perioada 2001 – 2010

SPECIFICARE UM  2001  2002  2003  2004  2005  2006 2007 2008 2009 2010Efective totale de păsări

mii cap 71.413 77.379 76.616 79.360 79.018 84.991 82.036 84.373 71.648 70.885

Producţia totală de carne în viu

mii tone 363 432 436 372 401 361 416 410 410 476

Greutatea medie la sacrificare

kg/cap 1,7 1,8 1,9 1,9 1,8 1,8 2,0 2,0 2,0 2,1

Producţia totală de ouă

mil.buc 6.001 6.432 6.641 7.381 7.310 7.429 6.522 6.692 6.211 5.909

Tabelul 26 Perspectiva efectivelor şi producţiilor de carne pasăre şi ouă pentru anii 2011 - 2015

SPECIFICARE U/M ANUL    2011 2012 2013 2014 2015 2020EFECTIVE :            Păsări total mii cap. 75414 79185 83144 86470 89064 95500d.c. ouătoare mii cap. 37845 38639 39902 41497 41799 43590Carne pasăre mii tone 510.5 540.6 565.3 568.6 570.5 610.5Ouă mil.buc. 6623 6955 7302 7594 7900 8500PROD. MEDII  Carne pasăre kg/cap 2,17 2,17 2,17 2,18 2,18 2.22Ouă buc/cap 175 180 183 187 189 195CONSUM/LOC.Carne pasăre kg./loc 21.0 22.0 22.9 23.1 23.6 26.2Ouă buc/loc 276 278 280 283 285 293

Atât efectivul de păsări cât şi producţiile obţinute de la acestea, cunosc o creştere accentuată în perioada 2000-2004, efectivele totale de păsări au crescut cu 11,7%, de la 70076 mii capete la 79360 mii capete, de asemenea şi producţia de carne pasăre creşte cu 12,4%, de la 331 mii tone la 372 mii tone.Analiza sectorului de procesare În sectorul de creştere a păsărilor există în prezent:

78 societăţi comerciale producătoare de carne de pasăre; 82 societăţi comerciale producătoare de ouă de consum; 56 abatoare, din care:

30 unităţi agreate la export 26 unităţi în tranziţie

Tabelul 26 structura dimensională a fermelor de păsări la 30 aprilie 2010

  TOTAL SECTOARE

SPECIFICARE Nr.de expl. % Efectiv % Rev.pe expl.

    din total capete din total capete

31

Page 32: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

TOTAL 2481199 100,00 81166628 100,00 32,71

SUB 25 CAPETE 1881252 75,82 22424813 27,63 11,92

25 - 50 CAPETE 390788 15,75 12732413 15,69 32,58

51 - 75 CAPETE 133757 5,39 8116999 10,00 60,68

76 - 100 CAPETE 57004 2,30 4589768 5,65 80,52

101 - 500 CAPETE 17903 0,72 2900914 3,57 162,04

501 - 1000 CAPETE 211 0,01 127761 0,16 605,50

PESTE 1000 CAPETE 284 0,01 30273960 37,30 106598,45

Obiective de reabilitare şi redresare pe termen mediu şi lung.·Menţinerea ritmului de dezvoltare a sectorului avicol.·Asigurarea populaţiei cu cantităţi suficiente de carne de pasăre de calitate şi la un preţ

accesibil.·Susţinerea financiară a producţiei de carne de pasăre în condiţii de eficientă economică.·Susţinerea financiară are în vedere crearea unui sector competitiv în condiţiile alinierii la

standardele Uniunii Europene.· ameliorarea efectivelor de păsări pentru îmbunătăţirea calitativă a carcasei de pasăre.· stimularea organizării de exploataţii competitive si eficiente.· sporirea veniturilor fermierilor care dezvoltă activităţi în avicultură.· creşterea greutăţii medii de sacrificare.

Obiective urmarite· Asigurarea necesarului de consum din producţia internă.· Corelarea efectivelor şi a producţiilor cu potenţialul productiv şi cerinţele la un nivel

european.· Eficientizarea activităţii de creştere cu performante de producţie similare celor comunitare

prin compensarea diferenţei între preţul de producţie şi cel de valorificare.· Susţinerea activităţii de ameliorare a efectivelor de păsări şi crearea de noi hibrizi cu

performanţe de producţie superioare.

Cap IV Stadiul modernizării capacităţilor existente

Performanţă cu investiţii minime Dacă majoritatea lucrărilor de specialitate se adresează marilor producători de ouă şi carne de pasăre, care au puterea financiară necesară pentru a angaja specialişti şi deţin o paletă largă de echipamente avicole, din care pot să aleagă, nu la fel putem spune şi despre producătorii mici şi mijlocii, majoritatea fiind privaţi de accesul la tehnologiile performante din sectorul avicol.

Lipsa banilor, incapacitatea economică de a contracta credite avantajoase, precum şi instabilitatea pieţelor interne de desfacere, constituie principalele cauze ale investiţiilor extrem de reduse în fermele de păsări mici şi mijlocii, indiferent de orientarea producţiei. În aceste condiţii, am considerat absolut necesară tratarea articolelor de specialitate din punct de vedere al optimizării lucrărilor specifice, stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare, prezentarea ofertelor de inputuri şi material biologic pentru acest sector.Mai mult, recent a fost lansată măsura 141, cu privire la sprijinirea fermelor de semisubzistenţă. Mă întreb câte firme de consultanţă din România pot oferi, la ora actuală, soluţii tehnologice viabile, raportate la veniturile sau profitul pe care micul producător le poate reinvesti în activitatea pe care o desfăşoară.

In sectorul broiler situaţia modernizării capacităţilor existente şi perspective de dezvoltare a eploataţiilor noi sunt cel mai avansate, probleme existând mai ales in sectorul exploatării păsărilor pentru

32

Page 33: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

producţia de ouă, unde sunt necesare investiţii masive in adăposturi şi mentinerea materialului biologic la nivelul optim de performanţă. Capacitatea de prelucrare este în acest moment supradimensionată faţă de nivelul actual al producţiei, oferind posibilităţi ca pe masura cresterii producţiei să existe şi disponibilităţi mai mari de asigurare apieţei interneşi mai ales a exportului.

Concluzii

Procesul de modernizare a sectorului avicol în România aflat la jumatatea drumului spre o avicultura performanta aducătoare de venituri substanţiale pentru proprietarii exploatatiilor si pentru economia nationala, necesită în continuare investiţii. De aceea identificarea surselor de finanţare publice şi private din partea statului roman, a UE sau a sitemului financiar bancar este o preocupare majoră a instituţiilor publice responsabile cu elaborarea şi implementarea politicilor agricole şi a tuturor crescătorilor de păsări din Romania.

33

Page 34: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Cap. 3. Procesul investiţional, sursele de finanţare a investiţiilor şi gradul de

utilizare a acestora în avicultură

Cap. 4. Studiu privind legislaţia actuală din Romania şi UE legată de sursele de

finanţare a investiţiilor.

p. a. 100 pag

4.PARTEA II CERCETĂRI PROPRII

Cap. 5. Cercetări privind nivelul investiţiilor rezultat în urma procesului de privatizare

Cap. 6. Cercetări privind necesarul de finanţare a sectorului avicol pentru conversie in vederea

creşterii competitivităţii

Cap. 7. Cercetări privind sursele de finanţare existente pe piaţa din Romania în perioada 2005 -

2011 şi gradul de utilizare a acestora

Cap. 8. Cercetări privind creşterea productivităţii, a rentabilităţii şi recuperarea creditelor în

perioada analizată

Cap. 9 Studii de caz...............

Cap. 10 Concluzii şi recomandări34

Page 35: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Capitolul I Alcătuirea bazei de date

Pentru elaborarea referatului nr. 3 al lucrării de doctorat a fost necesară sistematizarea şi configurarea unei baze de date specifice pentru studiul de caz aferent proiectului de crecetare. Baza de date trebuia să permită prelucrarea unitară a datelor colectate, stabilitatea indicatorilor economici ce vor fi analizaţi, metodologia de abordare a efectelor economico – financiare a investiţiile în sectorul avicol, în funcţie de sursele de finanţare private sau publice atrase, cauze şi efecte, şi nu in ultimul rând să conţină informatii cu caracter public.

Au fost colectate datele disponibile privind exploataţiile avicole din România in perioada 1990 – 2011. Volumul mare de date au impus o prezentare sintetică pentru a fi reliefate aspectele concludente ale temei propuse. S- au efectuat deplasări la sediul multor firme cu profil agricol (ferme vegetale şi zootehnice, avicole, abatoare, inteprinderi de industrializare a producţiei agricole, instituţii de stat centrale şi locale (MADR, APIA , APDRP, Direcţii Agricole etc.), pentru a evidenţia contextul economico-financiar şi condiţiile în care fermele avicole din România îşi desfăşoară activitatea.

S-au efectuat deplasări de scurtă durată în unităţi avicole din toate judeţele cu o pondere mare a sectorului avicol Buzău, Galaţi, Constanţa, Arad, Dâmboviţa, Vrancea, Iaşi, Braşov, Călăraşi, Ilfov, Alba, Bistriţa etc., precum şi la DA Judeţene, la Centrele regionale APIA şi APDRP, pentru colectare date, informare privind situaţia proiectelor de investiţii avicole realizate prin PNDR , sau cu surse private de finanţare, informare privind situaţia economică si verificarea în teren a indicatorilor de eficienţă economică analizaţi .

Datele colectate sunt extrem de necesare pentru acurateţea şi precizia determinării influenţei programelor naţionale de stimulare a absorbţiei fondurilor EU în procesul de modernizare, pe fondul privatizării accelerate a sectorului avicol şi dezvoltarea subramurilor de nişă.

Sursele de date utilizate

Informaţiile colectate sunt sub incidenţa Dreptului de folosire a informaţiilor publicate pe site-ul FIRME. INFO, conform Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulaţie a acestor date Informaţiile prezentate pe acest site sunt in conformitate cu Art. 5. alineatul 2 litera f):

(2) Consimţământul persoanei vizate nu este cerut in următoarele cazuri:...f) când prelucrarea priveşte date obţinute din documente accesibile publicului, conform legii;

Au fost utilizate: 1. Arhiva MADR 2. Arhiva APDRP - inclusiv centrele regionale3. Arhiva APIA 4. Arhivele unităţiloe economice cu profil avicol care au realizat investiţii in perioada studiată, folosind surse

de finanţare publice sau private de pe piaţa românească 5. Documentele operative DADR; DA (2010-2011)6. Docomente operative MADR 7. Ministerul Finanţelor astfel:

Date firmă Nume complet firma Adresa Numar Inregistrare Registrul Comertului

35

Page 36: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Cod Fiscal (Cod Unic de Inregistrare) Stare firma:

Activitate: funcţiune/ radiata/ lichidare/ faliment/ dizolvare de drept Stare certificat: certificat de înmatriculare preschimbat/ certificat de înmatriculare

nepreschimbat in termenul legal Stare autorizaţie: menţiunea "autorizaţie nepreschimbata in termenul legal" unde este cazul Stare capital subscris: menţiunea "capital subscris sub limita legala" unde este cazul Stare bilanţ anual: menţiunea "bilanţ anual nedepus la Registrul Comerţului pe anul 200X"

unde este cazul Data ultimei înregistrări la Registrul Comerţului Cod Poştal Telefon Fax Stare societate - înregistrat la data.. Observaţii privind societatea comerciala: Data înregistrare Data prelucrare Impozit pe profit datorat de băncile comerciale (data luării in evidenta) Impozit pe profit datorat de persoane juridice romane (data luării in evidenta) Impozit pe profit anual (data luării in evidenta) Impozit pe profit datorat de persoane juridice străine (data luării in evidenta) Impozit pe veniturile microîntreprinderilor (data luării in evidenta) Accize (data luării in evidenta) Taxa pe valoarea adăugata (data luării in evidenta) Contribuţia de asigurări sociale (data luării in evidenta) Contribuţia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale datorate de angajator (data luării

in evidenta) Contribuţia de asigurări pentru şomaj (data luării in evidenta) Contribuţia pentru asigurări de sănătate (data luării in evidenta) Taxa jocuri de noroc (data luării in evidenta) Impozit pe veniturile din salarii si asimilate salariilor (data luării in evidenta) Impozit la ţiţeiul si la gazele naturale din producţia interna (data luării in evidenta) Redevenţe miniere si petroliere (data luării in evidenta) Tip situaţii financiare depuse BILANT SCURT CONFORM ORDINULUI 1752/2005

Indicatori din BILANT ( lei) Active imobilizate TOTAL Active circulante TOTAL, din care Stocuri (materiale, producţie in curs de execuţie, semifabricate, produse finite, mărfuri etc.) Casa si conturi la bănci Creanţe Capitaluri - Total, din care Capital social subscris si vărsat Patrimoniul regiei Patrimoniul public Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Datorii Total

Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE Cifra de aafaceri Venituri totale

36

Page 37: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Cheltuieli totale Profitul brut al exerciţiului Pierderea bruta a exerciţiului Profitul net al exerciţiului Pierderea neta a exerciţiului

Indicatori din DATE INFORMATIVE Număr mediu de salariaţi Tipul de activitate, conform clasificării CAEN Oficiul National al Registrului Comerţului Portalul Instanţelor

Selecţia exploataţiilor care fac obiectul studiului de caz:

S-au parcurs 2 etape de selecţie:Selecţia iniţială in funcţie de profilul de activitate si sursa de finanţare. A constat in extragerea din arhivele studiate a

tutunror exploataţiilor care au accesat pentru investiţii sursele de finanţare studiate, precum şi un eşantion reprezentativ de exploataţii avicole, în general mari şi foarte mari, care s-au înfiinţat/modernizat in regie proprie sau cu capital străin privat. S-au obţinut tabele ca în exemplul de mai jos:

Tab.1 Surse de dateMăsura 121 PNDR Exemple de proiecte finalizate pe tipul ramurii agricole pasări de curteNr. Crt.

Nume beneficiar Titlul proiectului Tipul ramurii agricole

Tipul de investiţie

Valoare publica contract

Plaţi efectuate

1 SC GRADINARU RARES SRL

Achiziţii utilaje ferma de pasări SC Grădinaru Rareş SRL

Pasări de curte

Maşini 231.715 298.349

2 SC SAGEM SRL Modernizare ferma avicola pentru creşterea puilor de carne

Pasări de curte

Clădiri 1.000.000 1.293.072

3 SC MORANDI-COM SRL

Modernizare ferma creştere la sol pui carne, loc. Lipovăţ, jud. Vaslui

Pasări de curte

Maşini 497.845 741.041

4 SC VANBET SRL

Modernizare ferma găini oua consum Pasări de curte

Maşini 995.403 1.085.946

5 SC ERTIM TOMUTA SRL

Modernizare ferma de pasări - găini ouătoare - si centru de ambalare oua, localitatea Beriu,

judeţ Hunedoara

Pasări de curte

Maşini 76.898 76.587

6 SC KARIN SRL Achiziţie de utilaje pentru dezvoltare si modernizare ferma de găini ouătoare

Pasări de curte

Maşini 177.069 255.937

7 SC TRITICUM SEBES SRL

Hala găini ouătoare si depozit de dejecţii a SC Tritium Sebeş srl - dotare cu

echipamente pentru producţia de oua de consum, tractor cu accesorii si autoutilitare

Pasări de curte

Maşini 485.148 765.766

8 SC ALBATROS GOLD SRL

Modernizare ferma găini ouătoare Pasări de curte

Maşini 195.157 281.494

9 SC GOLDEN GALINA SRL

Construire ferma găini oua consum in sistem intensiv - Vulcan, Jud. Basov

Pasări de curte

Clădiri 999.700 1.417.616

Tab 2 Sau proiecte SAPARD finalizate ca în tabelul de mai jos:Lista contracte încheiate pentru Măsura 3.1 "Investiţii în exploataţii agricole" a Programului SAPARD

Nr. Crt Beneficiar Titlul proiectului

Valoare publică

- EURO -

37

Page 38: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

1 GAVRILIU C. GHEORGHE Persoana fizica autorizata

Construcţie microferma pasări ouătoare, sat Luncani, comuna Mărgineni, judeţul Bacău 52.760,18

2 SC REAL COMPANY SRL Modernizarea activitatii de crestere a puilor de carne in conformitate cu cerintele Uniunii Europene in cadrul S.C. REAL COMPANY SRL

ferma Malu, Jud. Ialomita205.271,60

3 SC ALE AVIS SRL CLUJ NAPOCA

Modernizarea halelor de pasari si retehnologizarea sistemului de crestere a puilor de carne la ferma 7 Gilau jud. Cluj 93.434,59

4 SC ROMAVICOM SRL Achzitia de echipamente tehnologice pentru ferma zootehnica de crestere a puilor din satul Mintia, comuna Vetel, judetul Hunedoara 41.000,00

5 S.C. VIS AVIS S.A VADU CRISULUI

Dotarea complexului avicol Calacea, jud. Bihor, cu echipamente pentru pasari reproductie rase grele 227.666,47

6 S.C. AVIS LIPIA S.A. Modernizare ferma de pui de carne SC AVIS LIPIA SA, comuna Merei, sat Lipia, judetul Buzau 222.049,20

7 SC Avia Itul SRL Modernizare hale pui de carne, comuna Santimbru, DN 1, jud. Alba 161.649,21

8 S.C. ROMSAD 2001 PRODCOM S.R.L.

EXTINDEREA FERMEI AVICOLE APARTINAND SC ROMSAD 2001 PRODCOM SRL, COMUNA CIOROGIRLA,

JUDEŢUL ILFOV251.138,89

9 S.C. SURAKI S.R.L. Modernizare ferma de crestere a strutilor, comuna Rasuceni, judetul Giurgiu 168.558,08

10 SC ASENA SRL Modernizarea si retehnologizarea fermei de crestere a puilor de carne la ferma nr.7, Gilau, halele 7, 8 si 9 79.007,17

11 S.C. PRIMA NOVA SRLModernizarea fermei avicole apartinand SC PRIMA NOVA SRL - Calarasi prin achizitia independenta de sisteme si echipamente pentru

activitatea productiva186.620,96

12 SC MARAGRI IMPEX SRL Modernizarea fermei avicole de crestere gaini ouatoare Pietroiu 2 din cadrul SC MARAGRI IMPEX SRL, jud.Braila 101.238,29

13 SC A&A FARMS SRL Dotarea cu echipamente a fermei de gaini ouatoare, loc. Bogesti, Jud. Vaslui 38.255,46

14 SC Agrimon SRL Modernizarea a trei hale de crestere gaini ouatoare - SC AGRIMON SRL, ferma Plopu, ,jud.Braila 247.610,53

15 SC CORA AGROTURISM SRL BISTRITA Ferma pentru cresterea strutilor africani 87.182,72

16 SC SPAT PROMOTOR ENTERPRISE SRL

Modernizare hala pui de carne si gaini ouatoare si constructie aferenta instalatie de producere a furajelor complexe in localitatea Teius, str

Ardealului, nr. 67-69, jud. Alba89.618,80

17 SC INTERAGROALIMENT SRL

Achizitia de masini, instalatii si echipamente pentru ferma de crestere pui de carne din satul Simila, com.Zorleni, jud.Vaslui 242.133,80

18 SC NUTRIAVI SRL Dotarea complexului de crestere a pasarilor din localitatea Tamaseu judetul Bihor 246.686,02

19 S.C. INTERCOM S.R.L.Infiintare ferma de pasari pentru carne prin achizitionare de utilaje si

echipamente tehnologice cu montaj la SC Intercom SRL, Gheorghieni, jud Harghita

67.367,65

20 S.C. MIXALIM IMPEX S.R.L.Reparatii, reabilitare, modernizare si retehnologizare hale pentru

cresterea puilor de carne SC MIXALIM IMPEX SRL, localitatea Mihailesti, judetul Giurgiu

209.581,50

21 SC TRITICUM SEBES SRL Construire ferma agrozootehnica de gaini, alei, imprejmuire, depozit dejectii, Pianu de Jos, DJ 104A, jud. Alba 454.231,03

22 S.C. PUI DE NUCI S.R.L.Investitie in ferma S.C. PUI DE NUCI S.R.L. din satul Nuci, comuna

Vasilati, judetul Calarasi prin achizitionarea a trei linii complete de crestere a puilor Broiler la sol

49.000,50

38

Page 39: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

23 SC DRAGONUL CILNIC SRL DOTARE CU UTILAJE PENTRU CRESTEREA PUILOR SI

IMPREJMUIRE FERMA,CALNIC,STR.MORII NR.413,JUD.ALBA

28.616,37

24 Rom Trading Company SRL Modernizarea a 4 hale ferma avicola crestere pui de carne 150.398,21

25 S.C. AVICOLA BUCURESTI S.A.

Modernizarea S.C. AVICOLA BUCURESTI S.A. prin achizitie utilaje statie de incubatie , achizitie utilaje hale tineret si adulte , precum si masina de transport pui , punct de lucru Mihailesti , judetul Giurgiu si

sucursala Codlea , judet Brasov

997.639,16

26 SC PRODAVIS COM SRL Modernizarea fermei de pasari Sohodau, sat Zorleni comuna Zorleni judetul Vaslui 125.818,16

27 S.C. AGRAFOOD S.R.L. Investitie noua , incubator de pasari in comuna Ion Roata , jud. Ialomita 901.504,53

28 SC AVICOLA IMPEX SRLModernizare ferma de pasari ale SC AVICOLA IMPEX SRL, Comuna Mihaesti, Judetul Valcea prin realizarea de lucrari de

amenajare si prin achizitionarea de utilaje crestere pasari351.620,12

29 SC SAFIR COM SRL Infiintare ferma pui pentru carne, com. Floresti (hala 9 si 10), Com. Gilau, Hala 14, Jud. Cluj 69.199,37

30 SC PVM TRANS SRL Modernizare ferma reproductie de pasari in localitatea Pausa, jud Bihor 375.176,95

31 S.C. CALIBUD S.R.L. Achizitionarea unei masini de transport speciale pentru oua - localitatea Bogata (jud. Mures) 14.495,79

32 S.C. BENY URS S.R.L. Modernizarea sistemului de crestere gaini ouatoare in localitatea Botiz, Jud. Satu Mare 125.240,35

33 SC AVE IMPEX SRL Modernizare si retehnologizare ferma de pui de carne si statie de incubatie- loc Botiz, jud Satu Mare 988.536,24

34 SC VANBET SRL BARLAD Modernizare hale crestere pui carne la sol localitatea Salcioara comuna Banca judetul Vaslui 166.055,80

35 SC Stanica Co SRL infiintare ferma zootehnica crestere gaini outoare, com. Simian, jud. Mehedinti 210.453,63

36 SC VIS AVIS SA Extinderea capacitatii de incubatie, comuna Vadu Crisului, str Haltii nr 75, jud Bihor 878.762,00

37 S.C. BI-FO-NI S.R.L. Modernizarea SC Bi-Fo-Ni SRL prin dotarea cu utilaje pentru exploatarea gainilor - Varias, judetul Timis 68.564,48

38 SC AGRITECH SRL Infiinare ferma de struti, comuna Lechinta, satul Tigau, judetul Bistrita Nasaud 182.620,74

39 S.C. NECRI SAN S.R.L. Modernizare ferma de gaini ouatoare in localitatea Rasnov, jud. Brasov 246.491,17

40 SC AVICOM SA Modernizare hala pentru cresterea gainilor pentru productia de oua pentru consum, localitatea Muntenii de Jos, jud. Vaslui 242.111,00

41 SC GRADINARU RARES SNC Achizitii utilaje ferma de pasari (gaini ouatoare) SC GRADINARU RARES SNC, sat Izvoare, comuna Dumbrava Rosie, judetul Neamt 107.093,99

42 S.C. BORA BORA S.R.L. Construire hale pentru pasari si spatii anexe pentru deservire in comuna Galda de Jos, judetul Alba 172.738,80

43 SC LANEY SRL Modernizare microferma pasari ouatoare 48.273,29

44 SC DROSERA SRL Dezvoltarea SC Drosera SRL prin modernizarea frmei de pasari, municipiul Carei, Judetul Satu Mare 526.932,78

45 SC MORANDI-COM SRL Modernizare ferma gaini oua consum, Lipovat, jud. Vaslui 74.122,43

46 S.C. AVICOLA CREVEDIA S.A.

Modernizarea si extinderea capacitatii de productie in fermele S.C. Avicola Crevedia SA 737.492,49

47 S.C. NUTRICOD S.A. Modernizare ferma avicola prin achizitie utilaje - SC Nutricod SA, judetul Covasna 653.344,09

39

Page 40: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

48 S.C. NEEMIA S.R.L. Modernizarea fermei avicole Neemia din localitatea Brateiu, jud. Sibiu 40.488,79

49 SC ROMAVIS SRL Dezvoltare activitate ferma pasari. Achizitie echpamente hala gaini oua de consum la SC ROMAVIS SRL Seini, jud Maramures 153.454,65

50 S.C. INCUBA REPRODUCTION S.R.L.

Modernizare hale ferma productie rase grele (tineret si adulti) pentru productie oua de incubatie, Vintu de Jos, jud. Alba 475.035,67

51 S.C. CONCORD TRADING S.R.L.

Modernizare ferma avicola, S.C. CONCORD TRADING S.R.L., com. Gurbanesti jud. Calarasi 257.132,69

52 S.C. AVI SIMAR S.R.L. Infiintare ferma gaini ouatoare, prin extindere de hala si dotari de utilaje, la SC Avi Simar SRL, Paclisa, Alba Iulia, jud. Alba 46.035,68

53 S.C. AGRO DEVELOPMENT S.R.L.

Modernizare ferma avicola - S.C. Agro Development S.R.L., com. Baiculesti jud. Arges 854.573,86

54 AF MIU Modernizare ferma de gaini ouatoare in satul Sinleani, localitatea Livada, judetul Arad 94.055,15

55 S.C. AVICOLA TARTASESTI S.A.

Modernizare ferme parinti rase grele la S.C. AVICOLA TARTASESTI S.A 877.796,31

56 SC EXEMPLU COM SRL Extindere si modernizare ferma pasari, comuna Satulung, sat Hideaga, judetul Maramures 217.240,19

57 SC COMBIMAR SAAchizitia de echipamente si dotari la ferma de pasari apartinand SC

COMBIMAR SA , amplasata in localitatea Baia Mare, judetul Maramures

11.389,78

58 SC ODRA COM SRL Microferma gaini ouatoare, sat Luizi Calugara, comuna Luizi Calugara, judetul Bacau 70.226,58

59 SC MILUCA SRL Ferma de crestere a puilor de carne la standarde UE, in comuna Lunca Banului, judetul Vaslui 405.902,37

60 SC SAMAVIA SRL Constructie ferma de crestere a puilor de carne si constructii anexe in localitatea Iojib, com Mediesu Aurit, judetul satu mare 554.877,71

61 SC MARACHIM SRL Constructie ferma de crestere a puilor de carne si constructii anexe in localitatea Mediesul aurit, judetul Satu Mare 224.560,72

62 SC ECO INTERNATIONAL SRL

Constructie ferma de crestere a puilor de carne si constructii anexe in localitatea Mediesul Aurit, judetul satu mare 227.205,16

64 SC SMS ELECTRIC SRL Ferma pasari ouatoare si sera pentru culturi vegetale, loc. Tg. Neamt, jud. Neamt 137.766,89

65 SC INTERAGROALIMENT SRL

Investitie mixta - modernizare ferma pui carne etapa finala si modernizare ferma vegetala prin achizitii utilaje - comuna Zorleni,

judetul Vaslui750.000,00

66 SC AVI-TOP SA Modernizarea fermelor de pui carne din cadrul SC AVI-TOP SA, in localitatile Miroslava, Targu Frumos si Razboieni, judetul Iasi 720.272,70

67 SC A & A FARMS SRL Investitie mixta - modernizare ferma gaini oua consum si modernizare ferma vegetala prin achizitii utilaje - comuna Pogana, judetul Vaslui 203.444,36

68 S.C. ANTONIO PROD SF SRL Ferma de crestere a puilor de carne la SC ANTONIO PROD SF SRL din satul Nuntasi comuna Istria judetul Constanta 1.000.000,00

69 S.C. PANTHEREE IMPORT-EXPORT SRL

Modernizare ferma pasari prin achizitii de echipamente specifice crestere gaini outoare din Gohor, judetul Galati 50.425,18

70 S.C. EURO-CASA PROD S.R.L. Infiintare ferma gaini ouatoare apartinand S.C. Euro-Casa Prod S.R.L., com. Odobesti jud. Dambovita 967.296,47

40

Page 41: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

71 S.C. AVIGAB S.R.L.Construire ferma gaini si statie de preparare hrana in conformitate cu

cerintele Uniunii Europene in cadrul S.C. Avigab S.R.L., com. Grindu jud. Ialomita

924.583,56

72 S.C. AVICOLA SLOBOZIA S.A.

Modernizare ferme pasari ale S.C. Avicola S.A. Slobozia, jud. Ialomita prin realizarea de lucrari de amenajare si prin achizitionarea de utilaje

crestere pasari si alte echipamente si modernizare FNC968.263,90

73 S.C. AVIHENS COMPANY SRL

Achizitia independenta de sisteme si echipamente pentru activitatea productiva in cadrul fermei avicole apartinand SC AVIHENS

COMPANY SRL Com. Sendreni, Jud. Galati148.493,18

74 S.C. CONDOR SAModernizarea fermei avicole apartinand SC CONDOR SA prin

achizitia de utilaje destinate cresterii gainilor ouatoare in ferma nr.1 comuna Matca, si ferma nr.2, Sat Blanzi, Com. Corod, Jud. Galati

797.639,26

75 S.C. LITTLE BY LITTLE SRL Modernizarea si retehnologizarea ferma pasari reproductie rase grele la SC LITTLE BY LITTLE SRL comuna Cudalbi, Jud. Galati 288.883,89

76 S.C. AVICOLA BUZAU SA Reabilitare ferma de crestere pui de carne verguleasca SC AVICOLA BUZAU SA, loc . Buzau, Jud. Buzau 963.429,33

 24.640.702,04

Tab 3. Si tabele rezultate din situaţiile opewrative de la nivelul DADR; MADR ca în exemplul:

Nr.crt. Jud. Agent economic

BANCA 

Măsura

Nr. / data contract de credit

Suma

6.1 BN SC AVICOMB PRIMA SRL BCR 305 ID 12/209/03,04,09 118084,616.2 BN SCCAROL OVIDIU COM SRL BCR 305 ID 24/483/20,07,09 254526,7512.4 CL SC AVISTAR SRL BRD 301 ID 22/26,03,09 3764021.1 HR SC IMPORT-EXPORT PAL MAR SRL BCR 305 ID 97/17.12-09 91250052.4 MM SC FIlSTAR SRL BRD A2 ID 70/02,03,09 11700031.6 SM SC BELCOMEX SRL CEC 311 ID 3/12.05.09 20.000,0038.1 VS SC AVICOM SA CEC 311 ID 278/05,06,09 507.840,00

Prin prelucrarea bazei de date astfel constituită au fost selectate toate exploataţiile care au accesat programe de finanţare a investiţiilor. S- a trecut astfel la etapa a doua:

Selectarea propriu zisă a exploataţiilor care fac obiectul studiului de caz. Din fiecare listă şi categorie de beneficiari au fost extrase 2 exploataţii cu un volum al investiţiilor mai mare de 30 % din total capital, s-au aplicat coeficienţi de corecţie asupra rezultatelor financiare obţinute, în funcţie de perioada de derulare a investiţiei, de nivelul dobânzilor aferente surselor de finanţare folosite, de ponderea şi amploarea investiţiei, curs de schimb etc.

S-a obţinut astfel setul de rezultate economice supuse analizei şi lotul experimental al exploataţiilor ce fac obiectul studiului de caz.

Capitolul II Prezentarea Exploataţiilor Prezentarea celor 7 exploataţii precede analiza descriptivă a utilizării surselor de finanţare studiate. Cele 7 unităţi

economice sunt de marime medie si mică, cu mare apetit investiţional şi in care s-au realizat investiţii în perioada 2004-2010.

1. SC AVICOMB-PRIMA SRL (proiect finanţat prin programul Fermierul 2008 – Achiziţii de material biologic pentru o populare a fermelor în baza Legii nr. 231/2005 şi a OMADR 102/2009)

Producerea nutreturilor combinate.Cresterea si exploatarea gainilor pentru oua consum, colectarea, sortarea, marcarea, depozitarea si valorificarea oualor pentru consum. Inscrisa in data de 09.08.2010

41

Page 42: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Judet: Bistrita Nasaud Oras: Beclean Adresa: Str. CODRULUI 30 Beclean Cod Postal: 425100 Cod Unic de Identificare: RO 4346083 Nr. Registrul Comertului: J6/439/1993 Stare societate : INREGISTRAT din data 21 Iulie 1993 Anul infintarii : 1993

Evolutia profitabilitatii pentru AVICOMB-PRIMA SRL Informatii Generale preluate la data de 14-May-2010

Firma Infintata in anul 1993 Ultima Inregistrare la ANAF: 13 Februarie 2008 Prelucrarea ultimelor informatii depuse la ANAF 13 Februarie 2008 Agent comercial inregistrat ca platitor de impozit pe profit inregistrat la data de 01-01-2003 Firma platitoare de tva incepand cu data de 01-08-1998 Plata contributiei de asigurari sociale platite incepand cu data de 31-01-2004 Plata contributiei de asigurari pentru somaj platite incepand cu data de 31-01-2004 Plata contributiei angajatorilor pentru Fondul de garantare pentru plata creanţelor sociale incepand cu data de 01-

01-2007 Plata contributiei pentru asigurari de sanatate incepand cu data de 31-01-2004 Plata contributiei pentru concedii si indemnizatii de la persoane juridice sau fizice 01-01-2007 Plata pentru impozitul pe venitul din salarii asimilate salariilor incepand cu data de 01-01-2003 Numar mediu de salariati pentru anul 2010 : 14 angajati

SC AVICOMB-PRIMA SRL - Date Economice Cifra de afaceri: 1,762,081 Lei Profitul net: 0 Lei Pierdere net: 227,187 Lei fig 2 Evoluţia profitului brutProfit brut: 0 Lei Pierdere brut: 214,686 Lei Salariati: 14 angajati Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din :Cresterea pasarilor Pierderea neta: 0 Lei Fig. Datorii Total: 609,581 Lei Cheltuieli totale: 2,548,750 Lei Venituri totale: 2,334,064 Lei Active imobilizate TOTAL: 317,405 Lei Active circulante TOTAL: 1,302,904 Lei Stocuri: 464,070 Lei Disponibilitati banesti / Casa si conturi la banci: 0 Lei Creante: 755,705 Lei Cheltuieli in avans 0 Lei Venituri in avans 0 Lei Capitaluri: 1,010,728 Lei Patrimoniul regiei: 0 Lei Patrimoniul public: 0 Lei Provizioane pentru riscuri si cheltuieli: 0 Lei Capital social subscris si varsat: 240,000 Lei Sursa: http://www.firme.info/avicomb-prima-srl-cui4346083/

42

Page 43: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Firma este Activa conform ANAF (16.09.2011) si nu are obligatii restante la buget. (30.06.2011)

Tab. 4. Indicatori financiari AVICOMB-PRIMA SRL

An Cifra deaafaceri Datorii Stocuri Venituri Cheltuieli Profit net/

Pierdere netaProfit Brut/

Pierdere brutaActiv

imobilizateActive

circulante Salariati Disponibilitatibanesti Capitaluri Capital

Social2010 1,762,081 609,581 464,070 2,334,064 2,548,750 -227,187 -214,686 317,405 1,302,904 14 83,129 1,010,728 240,0002008 1,921,576 685,135 580,131 2,450,082 2,379,295 59,347 70,787 367,843 1,317,062 10 39,282 999,770 240,0002007 1,735,991 725,309 481,705 1,982,084 1,917,464 54,281 64,620 380,328 1,252,217 8 120,261 907,236 240,0002006 1,456,396 896,792 458,490 1,905,069 1,796,731 90,720 108,338 187,258 1,562,490 9 335,058 852,956 240,0002005 1,853,440 496,593 350,767 2,085,098 1,824,589 218,506 260,509 72,939 1,185,890 8 52,013 762,236 240,0002004 2,485,565 368,875 247,511 2,910,775 2,719,429 145,901 191,346 38,893 839,848 7 64,959 509,866 240,0002003 1,837,727 189,721 249,739 2,067,360 1,952,321 87,670 115,039 43,427 510,259 10 55,114 363,965 240,0002002 1,051,223 37,899 117,143 1,361,910 1,330,040 24,140 31,870 10,919 303,275 8 49,204 276,295 240,0002001 680,460 198,212 174,811 875,276 864,959 7,813 10,317 9,291 241,075 7 48,814 52,155 40,0002000 510,894 70,877 79,791 600,086 596,435 2,784 3,652 11,033 104,186 8 8,334 44,342 40,0001999 170,612 30,520 45,549 275,102 274,928 133 175 13,131 58,946 6 6,840 41,558 202Nota: Toate valorile sunt in Lei (RON)

Tab 5. Indicatori financiari 1999 AVICOMB-PRIMA SRL Cifra de afaceri 170,612 LeiProfitul net 133 LeiPierdere net 0 LeiProfit brut 175 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 6 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 30,520 LeiCheltuieli totale 274,928 LeiVenituri totale 275,102 LeiActive imobilizate TOTAL 13,131 LeiActive circulante TOTAL 58,946 LeiStocuri 45,549 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 2,364 LeiCheltuieli in avans 4,152 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 41,558 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 202 Lei

Tab. 6. Indicatori financiari 2000 AVICOMB-PRIMA SRL Cifra de afaceri 510,894 LeiProfitul net 2,784 LeiPierdere net 0 LeiProfit brut 3,652 LeiPierdere brut 0 Lei

43

Page 44: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Salariati 8 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 70,877 LeiCheltuieli totale 596,435 LeiVenituri totale 600,086 LeiActive imobilizate TOTAL 11,033 LeiActive circulante TOTAL 104,186 LeiStocuri 79,791 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 801 LeiCheltuieli in avans 15,260 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 44,342 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 40,000 Lei

Tab. 7. Indicatori financiari 2001 AVICOMB-PRIMA SRL Cifra de afaceri 680,460 LeiProfitul net 7,813 LeiPierdere net 0 LeiProfit brut 10,317 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 7 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 198,212 LeiCheltuieli totale 864,959 LeiVenituri totale 875,276 LeiActive imobilizate TOTAL 9,291 LeiActive circulante TOTAL 241,075 LeiStocuri 174,811 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 10,578 LeiCheltuieli in avans 6,872 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 52,155 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 40,000 Lei

Tab. 8. Indicatori financiari 2002 AVICOMB-PRIMA SRL Cifra de afaceri 1,051,223 LeiProfitul net 24,140 Lei

44

Page 45: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Pierdere net 0 LeiProfit brut 31,870 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 8 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 37,899 LeiCheltuieli totale 1,330,040 LeiVenituri totale 1,361,910 LeiActive imobilizate TOTAL 10,919 LeiActive circulante TOTAL 303,275 LeiStocuri 117,143 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 6,041 LeiCheltuieli in avans 130,888 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 276,295 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 240,000 Lei

Tab. 9 Indicatori financiari 2003 AVICOMB-PRIMA SRL Cifra de afaceri 1,837,727 LeiProfitul net 87,670 LeiPierdere net 0 LeiProfit brut 115,039 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 10 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 189,721 LeiCheltuieli totale 1,952,321 LeiVenituri totale 2,067,360 LeiActive imobilizate TOTAL 43,427 LeiActive circulante TOTAL 510,259 LeiStocuri 249,739 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 205,406 LeiCheltuieli in avans 0 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 363,965 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 240,000 Lei

45

Page 46: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Tab. 10. Indicatori financiari 2004 AVICOMB-PRIMA SRL Cifra de afaceri 2,485,565 LeiProfitul net 145,901 LeiPierdere net 0 LeiProfit brut 191,346 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 7 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 368,875 LeiCheltuieli totale 2,719,429 LeiVenituri totale 2,910,775 LeiActive imobilizate TOTAL 38,893 LeiActive circulante TOTAL 839,848 LeiStocuri 247,511 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 527,378 LeiCheltuieli in avans 0 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 509,866 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 240,000 Lei

Evoluţia principalilor indicatori economici reflectă efortul investiţional al inteprinderii la nivelul anului 2008 şi 2009 dar şi sprijinul primit prin aplicarea la PROGRAMUL FERMIERUL 2008

Tab. 11. Indicatori financiari 2005 AVICOMB-PRIMA SRL Cifra de afaceri 1,853,440 LeiProfitul net 218,506 LeiPierdere net 0 LeiProfit brut 260,509 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 8 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 496,593 LeiCheltuieli totale 1,824,589 LeiVenituri totale 2,085,098 LeiActive imobilizate TOTAL 72,939 LeiActive circulante TOTAL 1,185,890 LeiStocuri 350,767 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 783,110 LeiCheltuieli in avans 0 LeiVenituri in avans 0 Lei

46

Page 47: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Capitaluri 762,236 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 240,000 Lei

Tab. 12. Indicatori financiari 2006 AVICOMB-PRIMA SRL Cifra de afaceri 1,456,396 LeiProfitul net 90,720 LeiPierdere net 0 LeiProfit brut 108,338 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 9 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 896,792 LeiCheltuieli totale 1,796,731 LeiVenituri totale 1,905,069 LeiActive imobilizate TOTAL 187,258 LeiActive circulante TOTAL 1,562,490 LeiStocuri 458,490 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 768,942 LeiCheltuieli in avans 0 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 852,956 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 240,000 Lei

Tab 13. Indicatori financiari 2007 AVICOMB-PRIMA SRL Cifra de afaceri 1,735,991 LeiProfitul net 54,281 LeiPierdere net 0 LeiProfit brut 64,620 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 8 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 725,309 LeiCheltuieli totale 1,917,464 LeiVenituri totale 1,982,084 LeiActive imobilizate TOTAL 380,328 LeiActive circulante TOTAL 1,252,217 LeiStocuri 481,705 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 Lei

47

Page 48: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Creante 650,251 LeiCheltuieli in avans 0 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 907,236 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 240,000 Lei

Tab. 14. Indicatori financiari 2008 AVICOMB-PRIMA SRL Cifra de afaceri 1,921,576 LeiProfitul net 59,347 LeiPierdere net 0 LeiProfit brut 70,787 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 10 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 685,135 LeiCheltuieli totale 2,379,295 LeiVenituri totale 2,450,082 LeiActive imobilizate TOTAL 367,843 LeiActive circulante TOTAL 1,317,062 LeiStocuri 580,131 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 613,623 LeiCheltuieli in avans 0 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 999,770 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 240,000 Lei

Tab. 15. Indicatori financiari 2010 AVICOMB-PRIMA SRL Cifra de afaceri 1,762,081 LeiProfitul net 0 LeiPierdere net 227,187 LeiProfit brut 0 LeiPierdere brut 214,686 LeiSalariati 14 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 609,581 LeiCheltuieli totale 2,548,750 LeiVenituri totale 2,334,064 LeiActive imobilizate TOTAL 317,405 Lei

48

Page 49: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Active circulante TOTAL 1,302,904 LeiStocuri 464,070 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 755,705 LeiCheltuieli in avans 0 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 1,010,728 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 240,000 Lei

Tab. 15. Indicatori financiari – tabel sintetic An

BilantCifra

Aafaceri Profit Datorii ActiveImobilizate

ActiveCirculante

CapitaluriProprii Angajati

2010 1 762 081 -227 187 609 581 317 405 1 302 904 1 010 728 14 2009 2 223 218 213 546 552 157 352 629 1 437 444 1 237 9162008 1 921 576 59 347 685 135 367 843 1 317 062 999 770 10 2007 1 735 991 54 281 725 309 380 328 1 252 217 907 236 8 2006 1 456 396 90 720 896 792 187 258 1 562 490 852 956 9

Fig. 3 Evoluţia profitului net

Fig 4 Evoluţia cifrei de aafaceri

2. SC IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL (proiect finanţat prin programul Fermierul 2008 – Achiziţii de material biologic pentru o populare a fermelor în baza Legii nr. 231/2005 şi a OMADR 102/2009)

Judet: Harghita Oras: Gheorgheni

49

Page 50: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Adresa: Str. POMPIERILOR 156 Gheorgheni Cod Postal: 535500 Cod Unic de Identificare: RO 529967 Nr. Registrul Comertului: J19/911/1991 Stare societate : INREGISTRAT din data 04 Decembrie 1992 Anul infintarii : 1991

Informatii Generale preluate la data de 06-May-2010 Firma Infintata in anul 1991 Ultima Inregistrare la ANAF: 14 Mai 2008 Prelucrarea ultimelor informatii depuse la ANAF 14 Mai 2008 Agent comercial inregistrat ca platitor de impozit pe profit inregistrat la data de 01-01-2003 Firma platitoare de tva incepand cu data de 01-11-1993 Plata contributiei de asigurari sociale platite incepand cu data de 31-01-2004 Plata contributiei de asigurari pentru somaj platite incepand cu data de 31-01-2004 Plata contributiei angajatorilor pentru Fondul de garantare pentru plata creantelor sociale incepand cu data de 01-

01-2007 Plata contributiei pentru asigurari de sanatate incepand cu data de 31-01-2004 Plata contributiei pentru concedii si indemnizatii de la persoane juridice sau fizice 01-01-2006 Plata pentru impozitul pe venitul din salarii asimilate salariilor incepand cu data de 01-01-2003 Numar mediu de salariati pentru anul 2010 : 10 angajati

SC IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL - Date Economice Cifra de aafaceri: 4,862,978 Lei Profitul net: 76,745 Lei Pierdere net: 0 Lei Profit brut: 93,669 Lei Pierdere brut: 0 Lei Salariati: 10 angajati Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din : Fig.5 Evolutia profitului brutCresterea pasarilor Pierderea neta: 0 Lei Datorii Total: 4,912,733 Lei Cheltuieli totale: 5,283,360 Lei Venituri totale: 5,377,029 Lei Active imobilizate TOTAL: 6,647,260 Lei Active circulante TOTAL: 2,416,873 Lei Stocuri: 1,726,945 Lei Disponibilitati banesti / Casa si conturi la banci: 0 Lei Creante: 594,922 Lei Cheltuieli in avans 0 Lei Venituri in avans 3,456,591 Lei Capitaluri: 694,809 Lei Patrimoniul regiei: 0 Lei Patrimoniul public: 0 Lei Provizioane pentru riscuri si cheltuieli: 0 Lei Capital social subscris si varsat: 100,000 Lei

Tab 16 Tabel indicatori financiari IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL An Cifra de

aafaceri Datorii Stocuri Venituri Cheltuieli Profit net/Pierdere neta

Profit Brut/Pierdere bruta

Activimobilizate

Activecirculante Salariati Disponibilitati

banesti Capitaluri CapitalSocial

50

Page 51: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

2010 4,862,978 4,912,733 1,726,945 5,377,029 5,283,360 76,745 93,669 6,647,260 2,416,873 10 95,006 694,809 100,0002009 2,390,576 5,235,391 799,949 2,426,570 2,349,528 59,665 77,042 4,258,861 5,556,026 10 1,125,532 906,920 100,0002008 1,945,104 146,339 168,417 1,942,656 1,493,456 380,458 449,200 693,915 278,538 7 41,454 826,114 100,0002007 976,629 526,763 164,300 960,324 951,498 7,484 8,826 553,105 269,928 5 25,104 296,270 100,0002006 594,981 574,944 154,173 573,856 561,794 10,132 12,062 620,408 265,722 7 20,622 311,186 100,0002005 647,729 487,445 71,177 651,153 623,775 22,998 27,378 512,995 82,452 7 4,256 116,864 1,0002004 469,005 483,058 98,863 481,558 474,657 5,176 6,901 427,000 129,698 11 9,850 93,866 1,0002003 206,169 40,906 23,780 217,871 216,557 985 1,313 105,300 24,297 11 495 88,691 1,0002002 241,453 28,701 15,915 241,470 241,092 284 379 98,151 18,208 16 1,942 87,706 84,9102001 199,448 31,248 12,650 199,704 197,433 1,916 2,271 101,059 17,611 13 373 87,422 1,0002000 127,804 43,209 10,328 154,243 153,959 213 284 50,491 13,214 18 396 23,006 1,0001999 83,305 19,833 4,686 84,217 84,207 6 10 18,703 5,211 9 162 8,293 1,000

Tab 17. Indicatori financiari 1999 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL Cifra de afaceri 83,305 LeiProfitul net 6 LeiPierdere net 0 LeiProfit brut 10 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 9 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 19,833 LeiCheltuieli totale 84,207 LeiVenituri totale 84,217 LeiActive imobilizate TOTAL 18,703 LeiActive circulante TOTAL 5,211 LeiStocuri 4,686 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 363 LeiCheltuieli in avans 0 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 8,293 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 1,000 Lei

Tab. 18. Indicatori financiari 2000 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL Cifra de afaceri 127,804 LeiProfitul net 213 LeiPierdere net 0 LeiProfit brut 284 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 18 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 43,209 LeiCheltuieli totale 153,959 Lei

51

Page 52: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Venituri totale 154,243 LeiActive imobilizate TOTAL 50,491 LeiActive circulante TOTAL 13,214 LeiStocuri 10,328 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 2,490 LeiCheltuieli in avans 0 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 23,006 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 Lei

Capital social subscris si varsat 1,000 Lei

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2000: Restaurante

Tab. 19. Indicatori financiari 2001 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL Cifra de afaceri 199,448 LeiProfitul net 1,916 LeiPierdere net 0 LeiProfit brut 2,271 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 13 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 31,248 LeiCheltuieli totale 197,433 LeiVenituri totale 199,704 LeiActive imobilizate TOTAL 101,059 LeiActive circulante TOTAL 17,611 LeiStocuri 12,650 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 2,737 LeiCheltuieli in avans 1,850 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 87,422 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 1,000 LeiTipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2001: Restaurante

Tab. 20. Indicatori financiari 2002 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL Cifra de afaceri 241,453 LeiProfitul net 284 LeiPierdere net 0 Lei

52

Page 53: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Profit brut 379 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 16 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 28,701 LeiCheltuieli totale 241,092 LeiVenituri totale 241,470 LeiActive imobilizate TOTAL 98,151 LeiActive circulante TOTAL 18,208 LeiStocuri 15,915 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 399 LeiCheltuieli in avans 0 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 87,706 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 84,910 Lei

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2002: Restaurante

Tab. 21. Indicatori financiari 2003 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL Cifra de afaceri 206,169 LeiProfitul net 985 LeiPierdere net 0 LeiProfit brut 1,313 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 11 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 40,906 LeiCheltuieli totale 216,557 LeiVenituri totale 217,871 LeiActive imobilizate TOTAL 105,300 LeiActive circulante TOTAL 24,297 LeiStocuri 23,780 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 23 LeiCheltuieli in avans 0 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 88,691 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 1,000 LeiTipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2003: Restaurante

53

Page 54: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Tab 22. Indicatori financiari 2004 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL Cifra de afaceri 469,005 LeiProfitul net 5,176 LeiPierdere net 0 LeiProfit brut 6,901 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 11 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 483,058 LeiCheltuieli totale 474,657 LeiVenituri totale 481,558 LeiActive imobilizate TOTAL 427,000 LeiActive circulante TOTAL 129,698 LeiStocuri 98,863 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 20,985 LeiCheltuieli in avans 0 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 93,866 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 1,000 Lei

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2004: Restaurante

Tab. 23. Indicatori financiari 2005 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL Cifra de afaceri 647,729 LeiProfitul net 22,998 LeiPierdere net 0 LeiProfit brut 27,378 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 7 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 487,445 LeiCheltuieli totale 623,775 LeiVenituri totale 651,153 LeiActive imobilizate TOTAL 512,995 LeiActive circulante TOTAL 82,452 LeiStocuri 71,177 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 7,019 LeiCheltuieli in avans 0 LeiVenituri in avans 0 Lei

54

Page 55: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Capitaluri 116,864 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 1,000 Lei

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2005: Restaurante

Tab. 24 Indicatori financiari 2006 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL Cifra de afaceri 594,981 LeiProfitul net 10,132 LeiPierdere net 0 LeiProfit brut 12,062 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 7 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 574,944 LeiCheltuieli totale 561,794 LeiVenituri totale 573,856 LeiActive imobilizate TOTAL 620,408 LeiActive circulante TOTAL 265,722 LeiStocuri 154,173 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 90,927 LeiCheltuieli in avans 0 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 311,186 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 100,000 Lei

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2006: Cresterea pasarilor

Tab. 25. Indicatori financiari 2007 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL Cifra de afaceri 976,629 LeiProfitul net 7,484 LeiPierdere net 0 LeiProfit brut 8,826 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 5 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 526,763 LeiCheltuieli totale 951,498 LeiVenituri totale 960,324 LeiActive imobilizate TOTAL 553,105 LeiActive circulante TOTAL 269,928 Lei

55

Page 56: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Stocuri 164,300 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 80,524 LeiCheltuieli in avans 0 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 296,270 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizpentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 100,000 Lei

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2007: Cresterea pasarilor

Tab. 26 Indicatori financiari 2008 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL Cifra de afaceri 1,945,104 LeiProfitul net 380,458 LeiPierdere net 0 LeiProfit brut 449,200 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 7 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 146,339 LeiCheltuieli totale 1,493,456 LeiVenituri totale 1,942,656 LeiActive imobilizate TOTAL 693,915 LeiActive circulante TOTAL 278,538 LeiStocuri 168,417 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 68,667 LeiCheltuieli in avans 0 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 826,114 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 100,000 LeiTipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2008: Cresterea pasarilor

Tab. 27. Indicatori financiari 2009 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL Cifra de afaceri 2,390,576 LeiProfitul net 59,665 LeiPierdere net 0 LeiProfit brut 77,042 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 10 angajati

56

Page 57: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Pierderea neta 0 LeiDatorii Total 5,235,391 LeiCheltuieli totale 2,349,528 LeiVenituri totale 2,426,570 LeiActive imobilizate TOTAL 4,258,861 LeiActive circulante TOTAL 5,556,026 LeiStocuri 799,949 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 3,630,545 LeiCheltuieli in avans 0 LeiVenituri in avans 3,672,576 LeiCapitaluri 906,920 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 100,000 LeiTipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2009: Cresterea pasarilor

Tab. 28. Indicatori financiari 2010 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL Cifra de afaceri 4,862,978 LeiProfitul net 76,745 LeiPierdere net 0 LeiProfit brut 93,669 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 10 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 4,912,733 LeiCheltuieli totale 5,283,360 LeiVenituri totale 5,377,029 LeiActive imobilizate TOTAL 6,647,260 LeiActive circulante TOTAL 2,416,873 LeiStocuri 1,726,945 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 594,922 LeiCheltuieli in avans 0 LeiVenituri in avans 3,456,591 LeiCapitaluri 694,809 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 100,000 Lei

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2010: Cresterea pasarilor

Fig.6,7;8,9;10. Statistici firmă

57

Page 58: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

58

Page 59: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Aafaceri Profit Datorii ActiveCirculantProprii 3. SC GOLDEN GALINA SRL (Proiect - Construire fermă găini ouă consum în sistem intensiv - finanţat prin Măsura 121 din PNDR)

Judet: Brasov Oras: Codlea Adresa: Str. BIRSEI 34 CODLEA Cod Postal: 505100 Cod Unic de Identificare: RO 25551706 Nr. Registrul Comertului: J08/772/2009 Stare societate : INREGISTRAT din data 13 May 2009 Anul infintarii : 2009

Informatii Generale preluate la data de 11-Jan-2011 Firma Infintata in anul 2009 Ultima Inregistrare la ANAF: 23 September 2010 Prelucrarea ultimelor informatii depuse la ANAF 23 September 2010 Agent comercial inregistrat ca platitor de impozit pe profit inregistrat la data de 19-MAY-09 Firma platitoare de tva incepand cu data de 19-MAY-09 Plata contributiei de asigurari sociale platite incepand cu data de 17-AUG-10 Plata contributiei de asigurari pentru somaj platite incepand cu data de 17-AUG-10 Plata contributiei angajatorilor pentru Fondul de garantare pentru plata creantelor sociale incepand cu data de 17-

AUG-10 Plata contributiei pentru asigurari de sanatate incepand cu data de 17-AUG-10 Plata contributiei pentru concedii si indemnizatii de la persoane juridice sau fizice 17-AUG-10 Plata pentru impozitul pe venitul din salarii asimilate salariilor incepand cu data de 17-AUG-10 Aceasta firma nu a avut salariati in 2010.

SC GOLDEN GALINA SRL - Date Economice Cifra de afaceri: 15,546 Lei Profitul net: 907 Lei Pierdere net: 0 Lei Profit brut: 1,072 Lei Pierdere brut: 0 Lei Salariati: 0 angajati Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din : Cresterea pasarilor Pierderea neta: 0 Lei Datorii Total: 505,275 Lei Cheltuieli totale: 14,474 Lei Venituri totale: 15,546 Lei Active imobilizate TOTAL: 500,136 Lei

59

Page 60: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Active circulante TOTAL: 6,246 Lei Stocuri: 3,200 Lei Disponibilitati banesti / Casa si conturi la banci: 0 Lei Creante: 0 Lei Cheltuieli in avans 0 Lei Venituri in avans 0 Lei Capitaluri: 1,107 Lei Patrimoniul regiei: 0 Lei Patrimoniul public: 0 Lei Provizioane pentru riscuri si cheltuieli: 0 Lei Capital social subscris si varsat: 200 Lei

Tab. 28. Centralizator al indicatorilor financiari GOLDEN GALINA SRL An Cifra de

aafaceri Datorii Stocuri Venituri Cheltuieli Profit net/Pierdere neta

Profit Brut/Pierdere bruta

Activimobilizate

Activecirculante Salariati Disponibilitati

banesti Capitaluri CapitalSocial

2009 15,546 505,275 3,200 15,546 14,474 907 1,072 500,136 6,246 0 3,046 1,107 200

Tab. 29. Indicatori financiari 2009 GOLDEN GALINA SRL Cifra de afaceri 15,546 LeiProfitul net 907 LeiPierdere net 0 LeiProfit brut 1,072 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 0 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 505,275 LeiCheltuieli totale 14,474 LeiVenituri totale 15,546 LeiActive imobilizate TOTAL 500,136 LeiActive circulante TOTAL 6,246 LeiStocuri 3,200 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 0 LeiCheltuieli in avans 0 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 1,107 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 200 Lei

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2009: Cresterea pasarilor

4. SC SAGEM SRL(Proiect – Modernizare fermă avicolă pentru creşterea puilor de carne - finanţat prin Măsura 121 din PNDR)

Parte a grupului de firme SAFIR are o evolutie similara cu celelalte ferme SAFIR şi reprezintă Povestea unei aafaceri de success. La 15 ani de la înfiinţare, SC Safir

60

Page 61: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

SRL este un nume de referinţă pe piaţa alimentară din judeţul Vaslui şi, treptat, tinde să devină la fel pe plan regional şi naţional. Ceea ce părea, în 1991, un debut optimist dar nesigur, s-a dovedit a fi un gest curajos şi o carte jucată profesionist.

Cheia succesului a constat în preluarea mai multor ferme şi a unui abator, vechi sau dezafectate, renovarea şi repunerea lor în funcţiune prin retehnologizare progresivă, până la standardele actuale, europene. Profitul reinvestit, alături de proiectele de finanţare europeană au reprezentat practic al doilea ingredient al evoluţiei din toţi aceşti ani. La înfiinţarea societăţii, în anul 1991, obiectul principal de activitate a fost morăritul şi panificaţia, iar sediul la moara de grâu şi porumb din localitatea Văleni, judeţul

Vaslui. Doi ani mai târziu, firma îşi extinde activitatea la creşterea puilor, al cărei succes a condus, în 1994, la cumpărarea şi modernizarea fermei de la Micleşti. În 1995, SC Safir SRL devine membru al UCPR.

În 1999, ferma Micleşti ajunge să includă deja 2 hale pui de carne cu o capacitate de 24.000 pui pe serie şi 2 hale de găini ouă consum, cu o capacitate de 12.000 capete – ambele dotate cu tehnologie modernă conform normelor europene.

Un pas important îl face în 2000, odată cu repunerea în funcţiune, prin modernizare şi retehnologizare, a fostului abator Avicola Vaslui, inactiv încă din 1996. Efortul de modernizare a abatorului (spaţii de frig, utilaje) a fost răsplătit permiţând desfăşurarea activităţii în condiţii de profitabilitate şi a determinat achiziţia, în anul 2002, a fermei de la Roşieşti, mărind astfel capacitatea firmei de creştere a puilor, care a ajuns la 65.000 pui/serie, realizându-se 5 serii anual.

În decembrie 2004, firma a lansat un nou brand corporatist care include atât numele firmei, foarte cunoscut la nivel local, cât şi imaginea stilizată a unui cocoş, pentru sugerarea obiectului de activitate, vizându-se pe viitor extinderea activităţii şi în alte judeţe.

Propriile investiţii, cumulate cu implementarea în ultimii doi ani a proiectelor Sapard se reflectă azi în rezultate remarcabile: 200 de angajaţi, din care 175 personal de execuţie, prezenţa în key accounts,  magazine proprii de desfacere, o cifră de aafaceri de 12 milioane RON în 2005, reprezentând o creştere faţă de 2004 de peste 50% şi o marcă proprie, Deliciosul de Vaslui. Dezvoltarea firmei a continuat, în 2005, în colaborare cu alte 4 firme înfiinţând un centru de colectare, sortare şi marcare ouă la Lipovăţ, judeţul Vaslui, cu o capacitate de 14.000 ouă/h.

În 2006, SC Safir SRL lansează o nouă identitate de brand şi un nou slogan simultan cu aniversarea a 15 ani de activitate. Sub acelaşi nume, Deliciosul de Vaslui, apare o nouă imagine care reflectă transformările produse la nivel tehnologic şi organizatoric în cadrul firmei. Imaginea, distinctă de tot ceea ce a apărut pe piaţă, include 3 culori esenţiale care definesc cele mai importante calităţi ale produsului: verde – prospeţime, galben – sănătate şi roşu – viaţă şi energie.  Produsul se adresează astfel clienţilor dornici de o viaţă activă, sănătoasă, prin utilizarea unui produs în care pot avea deplină încredere şi care se găteşte foarte repede. Întregul brand vine cu un aer proaspăt, cu un design aliniat la tendinţele europene, imagine care poziţionează produsul între cele de încredere.

Odată cu aniversarea a 15 ani de activitate firma desfăşoară o serie de acţiuni promoţionale menite să vizeze toate categoriile de public cu care intră în contact: clienţi finali şi intermediari, salariaţi, media, instituţii publice partenere. Rezultatele s-au concretizat atât în diversificarea ofertei proprii de produse din carne de pasăre şi ouă, cât şi în câştigarea mai multor parteneri de aafaceri. Pentru aceştia, SC Safir SRL livrează furaj pentru pui, medicamente şi asistenţă veterinară. Cea mai modernă linie de abatorizare din ţară nu este un mit, ea funcţionează aici şi deserveşte, pe lângă fermele din proprietatea Safir şi alţi crescători de pui. Ca pandant al tehnologizării, normele sanitar-veterinare întrunesc astăzi

61

Page 62: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

toate standardele în vigoare, produsele SC Safir SRL fiind recunoscute ca printre cele mai de încredere de pe piaţă.

Investiţii importante s-au realizat în 2004 şi 2006, prin implementarea a două proiecte Sapard în valoare totală de 2.100.000 €, la abatorul din Vaslui. În cadrul acestei etape de dezvoltare s-a pus în funcţiune cea mai modernă linie de abatorizare din România. Pe lângă această sumă, firma a mai investit din fondurile proprii 1.000.000€; s-au obţinut astfel avantaje importante care vor influenţa activitatea firmei pe viitor:

s-a crescut capacitatea de abatorizare de la 2000 la 4000 capete/h; s-au amenajat spaţiile conform legislaţiei europene în domeniu; sunt respectate toate normele legate de mediu, normele sanitar-veterinare şi cele de sănătate

publică şi igienă.O marcă proaspătă pentru un produs proaspăt. Introducerea pe piaţă a

produsului refrigerat a determinat relansarea mărcii Deliciosul de Vaslui, odată cu sporirea eforturilor de marketing ale companiei. Binecunoscută şi apreciată anterior pe plan local, în 2006 marca a îmbrăcat haine noi şi se pregăteşte să cucerească noi pieţe. Noua identitate reflectă cele mai importante calităţi ale produsului (gust, prospeţime, sănătate), precum şi valorile producătorului (responsabilitate, siguranţă alimentară, respect, transparenţă). La 15 ani de activitate a SC Safir, repoziţionarea mărcii Deliciosul de Vaslui marchează, pe lângă semnificaţia aniversară, orientarea către categoria consumatorilor tineri, dinamici, preocupaţi de sănătate.

Gama completă de produse şi servicii include: Produse din carne de pasăre congelate şi refrigerate sub marca Deliciosul de Vaslui; Servicii abatorizare; Creştere pui de carne; Producţie ouă consum.

Distribuţia produselor din carne se realizează pe întreg teritoriul judeţului Vaslui în sistem propriu. Firma deţine şi 4 magazine proprii de desfacere (2 în Vaslui, unul în Văleni şi unul în Bârlad). Sistemul de management integrat al SC Safir SRL este în conformitate cu standardele ISO 9001:2001, SR EN ISO 14001:2005 şi SR EN ISO 22000:2005. Aria de desfacere s-a extins treptat, ajungând acum să cuprindă, pe lângă magazinele proprii din Vaslui, Văleni şi Bârlad, marile puncte de retail Billa, Kaufland şi Gima. Prin demararea de noi proiecte de achiziţii şi

tehnologizare se doreşte ajungerea, în perioada imediat următoare, la nivelul de 450.000 capete/serie. Obiectivele sunt ambiţioase, dar nu imposibile: cucerirea uneia dintre poziţiile de supremaţie pe plan regional şi pătrunderea pe pieţele Uniunii Europene.Judet: Vaslui Oras: Gara Rosiesti Adresa: Gara Rosiesti Cod Postal: 737467 Cod Unic de Identificare: RO 9721337 Nr. Registrul Comertului: J37/165/1997 Stare societate : INREGISTRAT din data 01 Septembrie 1997 Anul infintarii : 1997

Evolutia profitabilitatii pentru SAGEM SRL Informatii Generale preluate la data de 04-May-2010

Firma Infintata in anul 1997 Ultima Inregistrare la ANAF: 23 Ianuarie 2009 Prelucrarea ultimelor informatii depuse la ANAF 23 Ianuarie 2009 Agent comercial inregistrat ca platitor de impozit pe profit inregistrat la data de 01-01-2005 Firma platitoare de tva incepand cu data de 01-09-1997 Plata contributiei de asigurari sociale platite incepand cu data de 01-01-2004

62

Page 63: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Plata contributiei de asigurari pentru somaj platite incepand cu data de 01-01-2004 Plata contributiei angajatorilor pentru Fondul de garantare pentru plata creantelor sociale incepand cu data de 01-

01-2007 Plata contributiei pentru asigurari de sanatate incepand cu data de 01-01-2004 Plata contributiei pentru concedii si indemnizatii de la persoane juridice sau fizice 01-01-2007 Plata pentru impozitul pe venitul din salarii asimilate salariilor incepand cu data de 01-01-2004 Numar mediu de salariati pentru anul 2010 : 60 angajati

SC SAGEM SRL - Date Economice Cifra de afaceri: 22,034,531 Lei

Profitul net: 1,416,531 Lei Pierdere net: 0 Lei Profit brut: 1,634,545 Lei Pierdere brut: 0 Lei Salariati: 60 angajati Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din : Fig 7. Evolutia profitului brudCresterea pasarilor Pierderea neta: 0 Lei Datorii Total: 7,404,911 Lei Cheltuieli totale: 20,131,920 Lei Venituri totale: 21,766,465 Lei Active imobilizate TOTAL: 8,941,568 Lei Active circulante TOTAL: 4,706,086 Lei Stocuri: 404,358 Lei Disponibilitati banesti / Casa si conturi la banci: 0 Lei Creante: 4,294,182 Lei Cheltuieli in avans 0 Lei Venituri in avans 3,008,189 Lei Capitaluri: 3,234,554 Lei Patrimoniul regiei: 0 Lei Patrimoniul public: 0 Lei Provizioane pentru riscuri si cheltuieli: 0 Lei Capital social subscris si varsat: 195,000 Lei Locul 1 in Top Aafaceri Romania, localitatea GARA ROSIESTI, domeniul 01: Agricultura, vanatoare si servicii anexe.

Tab. 30. Tabel indicatori financiari SAGEM SRL An Cifra de

aafaceri Datorii Stocuri Venituri Cheltuieli Profit net/Pierdere neta

Profit Brut/Pierdere bruta

Activimobilizate

Activecirculante Salariati Disponibilitati

banesti Capitaluri CapitalSocial

2010 22,034,531 7,404,911 404,358 21,766,465 20,131,920 1,416,531 1,634,545 8,941,568 4,706,086 60 7,546 3,234,554 195,0002009 15,933,590 8,939,837 1,839,515 19,604,093 18,002,093 1,378,686 1,602,000 9,838,823 4,389,832 63 54,535 1,903,023 195,0002008 8,875,305 8,453,356 1,265,061 10,108,473 9,782,919 283,865 325,554 5,394,928 3,582,765 30 189,191 524,337 195,0002007 2,626,974 3,019,507 1,103,646 3,988,724 3,948,708 33,566 40,016 1,467,342 1,792,637 8 65,579 240,472 195,0002006 1,296,677 1,245,251 98,081 1,296,684 1,292,238 3,600 4,446 997,427 454,730 11 40,187 206,906 195,0002005 1,407,034 1,142,154 85,594 1,416,130 1,399,209 13,755 16,921 1,015,121 330,339 11 37,180 203,306 195,0002004 175,415 30,741 16,625 178,356 173,353 2,328 5,004 12,456 18,787 3 2,081 502 5,9502003 129,579 29,524 13,941 129,579 132,887 -5,252 -3,308 13,247 14,451 3 510 -1,826 5,9502002 89,383 25,702 12,878 89,384 94,009 -5,966 -4,626 14,660 14,467 3 1,422 3,425 5,9502001 72,696 13,668 5,699 72,698 74,741 -2,303 -2,043 10,207 6,768 3 1,069 3,307 5,9502000 69,538 12,697 4,291 69,539 69,211 328 328 11,840 6,466 3 2,032 5,609 5,9501999 61,031 9,494 2,368 63,009 63,825 -816 -816 10,981 3,794 3 1,426 5,282 5,950

Tab. 31 Indicatori financiari 1999 SAGEM SRLTipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 1999: Comert cu amanuntul al prod.alim.bauturi,prod.tutun

63

Page 64: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Cifra de afaceri 61,031 LeiProfitul net 0 LeiPierdere net 816 LeiProfit brut 0 LeiPierdere brut 816 LeiSalariati 3 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 9,494 LeiCheltuieli totale 63,825 LeiVenituri totale 63,009 LeiActive imobilizate TOTAL 10,981 LeiActive circulante TOTAL 3,794 LeiStocuri 2,368 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 0 LeiCheltuieli in avans 0 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 5,282 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 5,950 Lei

Tab. 32. Indicatori financiari 2000 SAGEM SRLTipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2000: Comert cu amanuntul al prod.alim.bauturi,prod.tutunn

Cifra de afaceri 69,538 LeiProfitul net 328 LeiPierdere net 0 LeiProfit brut 328 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 3 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 12,697 LeiCheltuieli totale 69,211 LeiVenituri totale 69,539 LeiActive imobilizate TOTAL 11,840 LeiActive circulante TOTAL 6,466 LeiStocuri 4,291 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 143 LeiCheltuieli in avans 0 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 5,609 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 Lei

64

Page 65: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 5,950 Lei

Tab. 33. Indicatori financiari 2001 SAGEM SRLTipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2001:Comert cu amanuntul al prod.alim.bauturi,prod.tutun

Cifra de afaceri 72,696 LeiProfitul net 0 LeiPierdere net 2,303 LeiProfit brut 0 LeiPierdere brut 2,043 LeiSalariati 3 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 13,668 LeiCheltuieli totale 74,741 LeiVenituri totale 72,698 LeiActive imobilizate TOTAL 10,207 LeiActive circulante TOTAL 6,768 LeiStocuri 5,699 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 0 LeiCheltuieli in avans 0 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 3,307 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 5,950 Lei

Tab . 34. Indicatori financiari 2002 SAGEM SRLTipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2002:Comert cu amanuntul al produselor alimentare bauturi, tutun

Cifra de afaceri 89,383 LeiProfitul net 0 LeiPierdere net 5,966 LeiProfit brut 0 LeiPierdere brut 4,626 LeiSalariati 3 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 25,702 LeiCheltuieli totale 94,009 LeiVenituri totale 89,384 LeiActive imobilizate TOTAL 14,660 LeiActive circulante TOTAL 14,467 LeiStocuri 12,878 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 0 Lei

65

Page 66: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Cheltuieli in avans 0 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 3,425 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 5,950 Lei

Tab. 35. Indicatori financiari 2003 SAGEM SRLTipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2003: Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, agricultura

Cifra de afaceri 129,579 LeiProfitul net 0 LeiPierdere net 5,252 LeiProfit brut 0 LeiPierdere brut 3,308 LeiSalariati 3 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 29,524 LeiCheltuieli totale 132,887 LeiVenituri totale 129,579 LeiActive imobilizate TOTAL 13,247 LeiActive circulante TOTAL 14,451 LeiStocuri 13,941 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 0 LeiCheltuieli in avans 0 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri -1,826 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 5,950 Lei

Tab. 37. Indicatori financiari 2004 SAGEM SRLTipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2004:Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, agricultură

Cifra de afaceri 175,415 LeiProfitul net 2,328 LeiPierdere net 0 LeiProfit brut 5,004 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 3 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 30,741 LeiCheltuieli totale 173,353 LeiVenituri totale 178,356 Lei

66

Page 67: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Active imobilizate TOTAL 12,456 LeiActive circulante TOTAL 18,787 LeiStocuri 16,625 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 81 LeiCheltuieli in avans 0 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 502 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 5,950 Lei

Tab. 38. Indicatori financiari 2005 SAGEM SRLTipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2005: Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, agricultură

Cifra de afaceri 1,407,034 LeiProfitul net 13,755 LeiPierdere net 0 LeiProfit brut 16,921 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 11 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 1,142,154 LeiCheltuieli totale 1,399,209 LeiVenituri totale 1,416,130 LeiActive imobilizate TOTAL 1,015,121 LeiActive circulante TOTAL 330,339 LeiStocuri 85,594 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 207,565 LeiCheltuieli in avans 0 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 203,306 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 195,000 Lei

Tab. 39. Indicatori financiari 2006 SAGEM SRLTipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2006:Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, agricultură

Cifra de afaceri 1,296,677 LeiProfitul net 3,600 LeiPierdere net 0 LeiProfit brut 4,446 LeiPierdere brut 0 Lei

67

Page 68: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Salariati 11 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 1,245,251 LeiCheltuieli totale 1,292,238 LeiVenituri totale 1,296,684 LeiActive imobilizate TOTAL 997,427 LeiActive circulante TOTAL 454,730 LeiStocuri 98,081 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 316,462 LeiCheltuieli in avans 0 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 206,906 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 195,000 Lei

Tab. 40. Indicatori financiari 2007 SAGEM SRLTipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2007: Cresterea pasarilor

Cifra de afaceri 2,626,974 LeiProfitul net 33,566 LeiPierdere net 0 LeiProfit brut 40,016 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 8 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 3,019,507 LeiCheltuieli totale 3,948,708 LeiVenituri totale 3,988,724 LeiActive imobilizate TOTAL 1,467,342 LeiActive circulante TOTAL 1,792,637 LeiStocuri 1,103,646 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 623,412 LeiCheltuieli in avans 0 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 240,472 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 195,000 Lei

Tab. 41. Indicatori financiari 2008 SAGEM SRLTipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2008: Cresterea pasarilor

68

Page 69: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Cifra de afaceri 8,875,305 LeiProfitul net 283,865 LeiPierdere net 0 LeiProfit brut 325,554 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 30 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 8,453,356 LeiCheltuieli totale 9,782,919 LeiVenituri totale 10,108,473 LeiActive imobilizate TOTAL 5,394,928 LeiActive circulante TOTAL 3,582,765 LeiStocuri 1,265,061 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 2,128,513 LeiCheltuieli in avans 0 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 524,337 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 195,000 Lei

Tab. 42. Indicatori financiari 2009 SAGEM SRLTipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2009: Cresterea pasarilor

Cifra de afaceri 15,933,590 LeiProfitul net 1,378,686 LeiPierdere net 0 LeiProfit brut 1,602,000 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 63 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 8,939,837 LeiCheltuieli totale 18,002,093 LeiVenituri totale 19,604,093 LeiActive imobilizate TOTAL 9,838,823 LeiActive circulante TOTAL 4,389,832 LeiStocuri 1,839,515 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 2,495,782 LeiCheltuieli in avans 0 LeiVenituri in avans 3,385,795 LeiCapitaluri 1,903,023 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 Lei

69

Page 70: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 195,000 Lei

Tab. 43. Indicatori financiari 2010 SAGEM SRLTipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2010: Cresterea pasarilor

Cifra de afaceri 22,034,531 LeiProfitul net 1,416,531 LeiPierdere net 0 LeiProfit brut 1,634,545 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 60 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 7,404,911 LeiCheltuieli totale 20,131,920 LeiVenituri totale 21,766,465 LeiActive imobilizate TOTAL 8,941,568 LeiActive circulante TOTAL 4,706,086 LeiStocuri 404,358 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 4,294,182 LeiCheltuieli in avans 0 LeiVenituri in avans 3,008,189 LeiCapitaluri 3,234,554 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 195,000 Lei

Tab. 44

Fig. 8 grafic al prinicipalilor indicatori economici.

70

Page 71: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

5. SC AVICOLA BUZĂU SA (Proict SAPARD 2006 – Reabilitare fermă de creştere pui de carne verguleasca – Masura 3. 1 din PNADR - fără cofinantare prin programe naţionale)

Judet: Buzau Oras: Buzau Adresa: DN 2B, KM 9+270-KM 9+527(P STANGA) BUZAU Cod Postal: 0 Cod Unic de Identificare: RO 1144071 Nr. Registrul Comertului: J10/43/1991 Stare societate : INREGISTRAT din data 27 Noiembrie 1992 Anul infintarii : 1991

Evolutia profitabilitatii pentru AVICOLA BUZAU SA Informatii Generale preluate la data de 14-May-2010

Firma Infintata in anul 1991 Ultima Inregistrare la ANAF: 03 Martie 2010 Prelucrarea ultimelor informatii depuse la ANAF 03 Martie 2010 Agent comercial inregistrat ca platitor de impozit pe profit inregistrat la data de 01-01-2002 Firma platitoare de tva incepand cu data de 01-11-1995 Plata contributiei de asigurari sociale platite incepand cu data de 31-01-2004 Plata contributiei de asigurari pentru somaj platite incepand cu data de 31-01-2004 Plata contributiei angajatorilor pentru Fondul de garantare pentru plata creantelor sociale incepand

cu data de 01-01-2007 Plata contributiei pentru asigurari de sanatate incepand cu data de 31-01-2004 Plata contributiei pentru concedii si indemnizatii de la persoane juridice sau fizice 01-01-2007 Plata pentru impozitul pe venitul din salarii

asimilate salariilor incepand cu data de 01-01-2003

Numar mediu de salariati pentru anul 2010 : 694 angajati

SC AVICOLA BUZAU SA - Date

EconomiceCifra de afaceri: 107,564,988 Lei Profitul net: 0 Lei Pierdere net: 1,998,383 Lei

71

Page 72: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Profit brut: 0 Lei Pierdere brut: 1,976,383 Lei Salariati: 694 angajati Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din :Cresterea pasarilor Fig 9. Evolutia profitului brutPierderea neta: 0 Lei Datorii Total: 46,364,303 Lei Cheltuieli totale: 113,205,095 Lei Venituri totale: 111,228,712 Lei Active imobilizate TOTAL: 77,603,322 Lei Active circulante TOTAL: 32,685,734 Lei Stocuri: 22,415,095 Lei Disponibilitati banesti / Casa si conturi la banci: 0 Lei Creante: 10,046,264 Lei Cheltuieli in avans 157,403 Lei Venituri in avans 3,678,825 Lei Capitaluri: 60,255,345 Lei Patrimoniul regiei: 0 Lei Patrimoniul public: 0 Lei Provizioane pentru riscuri si cheltuieli: 147,986 Lei Capital social subscris si varsat: 42,760,627 Lei

Structura acţionariatuluiSocietatea comercială Avicola Buzău SA este persoană juridică, organizată ca societate pe acţiuni cu capital integral

privat din data de 27 iulie 1998, capitalul social subscris şi vărsat la data de 31.12.2009 este de 42,760,627 lei, valoarea nominală a unei acţiuni fiind de 0.10 LEI/acţiune.

Tab. 45. Structura actionariat. De-a lungul timpului (anii 1999-2005) capitalurile societăţii s-au modificat în felul următor: Data

modificariiTip de operatie Nr de act.

initNr de actiuni

final∆ Actiuni Val nom

Init (ron)Val nom final

(ron)18.03.2005 Majorare cap soc 418.957.265 427.606.265 8.649.000 0,1000 0,1000

17.12.2002 Majorare cap soc 405.880.861 418.957.265 13.076.404 0,1000 0,1000

16.02.2002 Majorare cap soc 398.463.633 405.880.861 7.417.228 0,1000 0,1000

07.06.2000 Majorare cap soc 47.164.427 398.463.633 351.299.206 0,1000 0,1000

24.02.2000 Majorare cap soc 37.703.721 47.164.427 9.460.706 0,1000 0,1000

24.06.1999 Majorare cap soc 34.857.575 37.703.721 2.846.146 0,1000 0,1000

Fig. 9 Evolutia CAPITALULUI

72

Page 73: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Capitalul social (subscris şi vărsat) este deţinut în proporţie de 66.85% de SC Aaylex Trading SRL Bucureşti, care în iulie 1998 a cumpărat pachetul de acţiuni proprietate FPS, iar diferenţa de 33.15% aparţine acţionarilor persoane fizice şi juridice.

Tab. 46 Actionariat Actionari Numar de

actiuniValoare totala actiuni (LEI)

%

S.C. Aaylex Trading S.R.L. 285,845,039 28,584,504 66,85%Persoane fizice si juridice (PPM) 141,761,226 14,176,123 33,15%

Total 427,606,265 42,760,627 100,00%

Fig. 10 Structura actionariat

Conducerea executivă a societăţii: Prezentarea listei membrilor conducerii executive a societăţii comerciale. Pentru fiecare, prezentarea următoarelor

informaţii:a) Termenul pentru care persoana face parte din conducerea executivă;

73

Page 74: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Carmen Vlad – Director General – nedeterminata Mihai Iliescu – Director General Adjunct – nedeterminata Sirbu Oprea – Director Tehnic – nedeterminata Lefter Alexei – Director Mecano-Energetic – nedeterminata Meleaca Gabriel – Expert Contabil – determinata pana la 01.03.2011 Gheorghe Galer – Director Abator – nedeterminata Alexandru Popescu – Director Resurse Umane – nedeterminata Viorel Dragu – Director Logistica – nedeterminata

b) Participarea persoanei respective la capitalul societăţii comerciale. Carmen Vlad 2.699.372 actiuni – 0,6312 % participare la capital social. Lefter Alexei 381 589 actiuni – 0,08923% participare la capital social.

Părtile afiliatePărţile sunt considerate afiliate atunci când una dintre ele, fie pe baza proprietăţii, drepturi contractuale, relaţii familiale

sau altele, are abilitatea să controleze direct sau indirect sau să influenţeze semnificativ cealaltă parte.Părţile afiliate includ de asemenea persoanele care sunt acţionari majoritari, managementul şi membrii Consiliului de

Administraţie al Societăţii precum şi membrii familiilor lor.

Persoanele afiliate societăţii:1. S.C. AAYLEX TRADING S.R.L.;2. S.C. AAYLEX DISTRIBUTION S.R.L.;3. S.C. AVIS LIPIA S.A.;4. S.C. SIMEX S.A.;5. EXPERT CONTABIL MELEACA GABRIEL;6. S.C. AAYLEX PROD S.R.L..

Tab 47.Tab 47. Soldurile cu părţile afiliate se prezintă astfel: Soldurile cu părţile afiliate se prezintă astfel: Parti afiliate Tranzactii 31.12.2008 31.12. 20091.Vanzare de stocuriAaylex Distribution 64,545,105 21,302,670

Aaylex Trading 3,730,712 4,399,062

Avis Lipia 15,137,464 14,328,998

Aaylex Prod 454,850 487,590

Simex Bucuresti - 2,056

TOTAL 83,868,131 40,520,376,0000002.Achizitii de stocuri si imobilizariAaylex Distribution 57,564 233,699Aaylex Trading 58,373,505 38,205,374Avis Lipia 16,575,856 10,528,477Simex Bucuresti - 6,800

Aaylex DistributionAaylex TradingAvis LipiaAaylex Prod

TOTAL 3.Vanzari de servicii

75,006,935

1,620,737 91,989 2,409,453 48,336 4,170,515

8,974,350

496,6531001,478,493 62,5962,037,842

74

Page 75: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Aaylex DistributionAaylex TradingAvis LipiaSimex BucurestiAaylex ProdMeleaca Gabriel(expert contabil)

Aaylex DistributionAaylex TradingAvis LipiaMeleaca GabrielAtena DevelopmentAaylex Prod

Aaylex DistributionAaylex TradingAvis LipiaSimex BucurestiMeleaca Gariel

TOTAL4.Achizitii de servicii

TOTAL5.Creante

TOTAL6.Datorii

TOTAL

5,842 336,461 8,915 24,000 790,180 624,000

1,789,398

7,890,313336,554

4,935,0445,40818,666

1,096,543

14,282,528

1,266,070-

8,192,5489,520

-1,468,138

3,350,169 51,588 3,588 24,000 959,682 912,000

5,301,027

-6,993,7442,585,006 9,190-4,252,320

13,840,260

244,9121,925,7912,610,508-1254,781,336

Tranzacţionarea titlurilor societăţii:Piaţa valorilor mobiliare emise de societatea comercială

Piaţa reglementată pe care se tranzacţionează valorile mobiliare emise este Bursa de Valori Bucuresti – Rasdaq. Principalele caracteristici ale valorilor mobiliare emise de SC AVICOLA BUZAU SA: sunt emise sub formă dematerializată, nominative, indivizibile şi au aceeasi valoare conferind acţionarilor drepturi egale. Acţiunile societăţii sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată şi nu fac obiectul unei oferte publice de preluare. Societatea nu a facut obiectul unei fuziuni, reorganizari ,şi nu are filiale.

DividendeDividendele sunt înregistrate în situaţiile financiare după cum au fost declarate de către Companie şi aprobate de

acţionari. Societatea nu a distribuit dividende în ultimii 3 ani.Repartizarea profitului

Repartizările din profit către acţionari sau salariaţi propuse sau declarate după data bilanţului contabil, nu sunt recunoscute ca obligaţii la sfârşitul anului astfel încheiat.

Tab. 48. REPARTIZAREA PROFITULUIDestinaţia 31 Decembrie

200831 Decembrie

2009

Profit / (Pierdere) net(a) de repartizat: (3,761,653) 3,467,421Repartizare profit la rezerve legale - (166.726)

Profit / (Pierdere) nerepartizat(a) (3,761,653) 3,300,695

75

Page 76: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Informaţii privind relaţiile întreprinderii cu alte unităţi în care deţine titluri de participare pentru anul 2009:

Fig. 11. GRAFIC DESFACERE S.C. AVICOLA

BUZĂU SA – deţine acţiuni la BASA Buzău cu valoare nominală de 1,370 lei şi la SC Rina Buzau cu valoare nominala de 5,000 lei.

Cifra de afaceri în sumă de LEI 112,951,850 a fost obţinută prin :

▪Valorificarea pe piaţa internă a produselor realizate in proportie de 95.68%;

▪Valorificarea pe piaţa externă a produselor realizate in proportie de 4.32%;

▪Costurile societatii: se fac eforturi permanente pentru menţinerea costurilor la un nivel în aşa fel încât societatea să rămână competitivă pe piaţă;

▪Cota de piata : aproximativ 6 %.

Indicatori de funcţionare a sistemelor interne de reglementare a relaţiei acţionar-manager

Fig. 12. Structura şi componenţa consiliului de administraţie

76

Page 77: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Componenţa Consiliului de Administratie la 31 Decembrie 2009 este următoarea:

Bogdan Stanca- Presedinte Damu Carmen- Director General Fetinca Viorel –Administrator Gruia Bogdan-Administrator

Tab 49. Pentru preşedintele Consiliului de Administraţie prezentăm activitatea profesională:

Data Loc Compania Funcţia Descriere1987 – 1988 Alexandria IPTE Inginer proiectant Atribuţii specifice postului1988 – 1989 Bucureşti Centrala Electronicii

şi Electrotehnicii Inginer Atribuţii specifice postului

1990 - 1991 Bucureşti S.C. Tehnoimport-Ex-port

Şef serviciu import – export aparatură

Încheierea de contracte şi acte necesare importului de aparatură biomedicală

1991 - 1991 Bucureşti S.C. Flanco Director Adjunct Toate atribuţiile legate de conducerea companiei

1994 –prezent

Bucureşti S.C. Aaylex Trading S.R.L.

Director Asociat Toate atribuţiile legate de conducerea companiei

2000 - prezent

Bucuresti S.C. Aaylex Distribution S.R.L.

Director Asociat Toate atribuţiile legate de conducerea companiei

77

Page 78: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

1998 - prezent

Buzău S.C. Avicola Buzău S.A.

Administrator, Preşedinte CA

Toate atribuţiile legate de conducerea companiei

2001 - prezent

Lipia S.C. Avis Lipia S.A. Administrator, Presedinte CA

Toate atribuţiile legate de conducerea companiei

După câte se observă din schema Consiliului de Administraţie, firma Avicola Buzău se încadrează în sistemul unitar de guvernanţă corporativă, firma fiind condusă de un consiliu de administraţie şi directori.

Componentele modelului unitar de guvernanţă corporativă sunt:Adunarea generală a acţionarilor Aceasta este formată din acţionarii respectiv proprietarii afacerii şi reprezintă organul de conducere superior al entităţiiConsiliul de administraţie Acesta este format din unul sau mai mulţi administratori,în acest ultim caz ,numărul lor fiind impar.Membrii consiliului

de administraţie sunt numiţi de către AGA (Adunarea Generală a Acţionarilor) Societăţile pe acţiuni a căror situaţii financiare anuale fac obiectul unei obligaţii legale de auditare sunt administrate de cel puţin trei administratori.

În cazul în care într-o societate pe acţiuni are loc delegarea atribuţiilor de conducere către directori,majoritatea membrilor consiliului de administraţie trebuie să fie formată din administratori neexecutivi. Membri neexecutivi ai consiliului de administraţie sunt cei care nu au fost numiţi directori.

Directori Consiliul de administraţie poate delega conducerea societăţii unuia sau mai multor directori,numind pe unul dintre ei

director general. Directorii pot fi numiţi dintre administratori sau din afara consiliului de administraţie. Preşedintele consiliului de administraţie poate fi numit şi director general. În cazul societăţilor pe acţiuni ale căror situaţii financiare anuale fac obiectul unei obligaţii legale de auditare financiară,delegarea conducerii entităţii prin numirea de directori este obligatorie. Director al societăţii pe acţiuni este numai acea persoană căreia i-au fost delegate atribuţii de conducere a companiei.

Auditul financiar şi auditul intern Auditul financiar se va desfăşura cu precădere la societăţile a căror situaţii financiare anuale fac obiectul prevederilor

legale în acest sens.Dacă o entitate este supusă auditului financiar atunci ea este obligată să organizeze funcţia de audit intern în cadrul

entităţii.

Remunerarea administratorilor În anul 2009, cheltuielile cu salariile plătite administratorilor şi directorilor au fost de 707,988RON

Membrii Consiliului de Administraţie au dreptul la:-o remuneraţie lunară de 1200 lei pe lună.-o remuneraţie suplimentară lunară de 30% din remuneraţia lunară, pentru îndeplinirea unor funcţii în cadrul C.A.

(membru în comitetele consultative)- o remuneraţie suplimentară lunară de 1100 lei, pentru îndeplinirea funcţiei de preşedinte C.A.-decontarea cheltuielilor de cazare şi transport , pe baza documentelor justificative pentru participarea la şedinţele

Consiliului de Administraţie, şi pentru deplasările în ţară şi în străinătate în interesul societăţiiNu s-au acordat avansuri şi credite directorilor şi administratorilor în timpul exerciţiului financiar 2009.

Activitatea consiliului de administraţieConsiliul de administraţie se întruneşte cel puţin o dată la 3 luni. Preşedintele convoacă consiliul de administraţie,

stabileşte ordinea de zi, veghează asupra informării adecvate a membrilor consiliului cu privire la punctele aflate pe ordinea de zi şi prezidează întrunirea. Consiliul de administraţie este, de asemenea, convocat la cererea motivată a cel puţin 2 dintre membrii săi sau a directorului general. În acest caz, ordinea de zi este stabilită de către autorii cererii. Preşedintele este obligat să dea curs unei astfel de cereri. Convocarea pentru întrunirea consiliului de administraţie va fi transmisă administratorilor cu suficient timp înainte de data întrunirii, termenul putând fi stabilit prin decizie a consiliului de administraţie. Convocarea va cuprinde data, locul unde se va ţine şedinţa şi ordinea de zi. Asupra punctelor care nu sunt prevăzute pe ordinea de zi se pot lua decizii doar în cazuri de urgenţă.

78

Page 79: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

La fiecare sedinţă se întocmeşte un proces-verbal, care cuprinde numele participanţilor, ordinea deliberărilor, deciziile luate, numărul de voturi întrunite şi opiniile separate. Procesul-verbal este semnat de către preşedintele de şedinţă şi de către cel puţin un alt administrator. Directorii sunt convocaţi la orice întrunire a consiliului de administraţie, întruniri la care aceştia sunt obligaţi să participe. Ei nu au drept de vot, cu excepţia directorilor care sunt şi administratori.

Consiliul de administraţie este însărcinat cu îndeplinirea tutunror actelor necesare şi utile pentru realizarea obiectului de activitate al societăţii, cu excepţia celor rezervate de lege pentru adunarea generală a acţionarilor.

În cursul anului 2009 consiliul de administraţie s-a întâlnit de mai multe ori pentru a discuta anumite aspecte.Pe data de 24.04.2009, consiliul de administraţie s-a reunit pentru a stabili durata mandatului noului administrator

precum şi reînnoirea mandatului administratilor existenţi,începand de la data expirării actualului mandat,pe o perioadă de încă 4 ani.

Pe 05.05.2009, consiliul de administraţie a hotărât convocarea AGA pentru data de 26.05.2009 în vederea aprobării situaţiilor financiare pentru anul 2008.

Pe data de 03.08.2009 consiliul de administraţie s-a întâlnit şi a hotărât convocarea AGA extraordinară pe data de 10.09.2009 în scopul completării actului constitutiv cu obiecte de activitate secundare precum manipulări şi transporturi.

Relaţia AVICOLA BUZĂU cu instituţiile de credit La 31.12.2009, societatea Avicola Buzău SA are angajate împrumuturi bancare, băncile jucând un rol important în

finanţarea activităţii de investiţii şi exploatare.Acţionarii Avicola Buzău au aprobat, pentru 2009, un plafon de creditare pentru investiţii şi finanţarea activităţii

curente în valoare totală de maximum 65 milioane lei(17,6mil euro)Firma va împrumuta trei milioane euro pentru desfăşurarea activităţii, iar creditele vor fi garantate cu bunuri mobile

şi /sau imobile din activele firmei.Creditele vor fi contractate pentru finantarea unor investitii, cu sau fără cofinanţare din fonduri europene sau din

bugetul de stat, cu o contribuţie proprie de maximum patru milioane euro,aşa cum este prezentat în raportul anual al administratorului.

În ceea ce priveşte relaţia cu băncile partenere menţionăm că există o bună şi stabilă colaborare, bazată pe principiul avantajului reciproc, neînregistrându-se întarzieri la plata dobânzilor şi la rambursarea ratelor aferente creditelor contractate.

Indicatorii gradului de îndatorare:

Tab. 50. Rata datoriilor (Total datorii/Total activ)Element 2007 2008 2009Total datorii 36.111.751 51.410.062 46.070.162Total activ 104.137.751 115.271.122 113.711.938Rata datoriilor 34,67% 44,59% 40,51%

Rata obligaţiilor totale la total activ măsoară procentajul, din totalitatea fondurilor, asigurat de creditori. Creditorii preferă rate ale obligaţiilor scăzute, deoarece cu cât este mai scăzută rata cu atât este mai mare protecţia la pierderile creditorilor în cazul lichidării.

Cu cât raportul este mai mic, cu atât mai conservator se dovedeşte a fi managementul societăţii, care se bazează pe sursele proprii de finanţare ale companiei.

Pe de alta parte, o gestiune eficientă a fondurilor împrumutate se poate concretiza într-un randament al activelor mai ridicat, adică profitabilitate mai ridicată; mărimea gradului de îndatorare diferă în funcţie de politica firmei, dar şi de sectorul de activitate căreia îi aparţine societatea.

Solvabilitatea patrimoniala(Capitaluri proprii/Total Pasiv*100) care reprezintă gradul in care unitatea patrimonia-la poate face faţă obligaţiilor de plată:

Tab. 51 Solvabilitatea patrimoniului Element 20

07 2008 2009

79

Page 80: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Capitaluri proprii 62.613.630 58.849.764 62.245.555Total capitaluri plus datorii 98.725.381 115.271.122 108.315.717 Solvabilitatea patrimoniala 63,42% 51,05% 57,46%

Solvabilitatea patrimonială este considerată bună întrucât nivelul acestui indicator este mult peste nivelul considerat minim de 30 %. Acest indicator arată ponderea surselor propii în pasivul total al societăţii.

Tab. 52. Evoluţia creditelor contractate de societate în perioada 2007-2009:Descriere 31Dec 2007 31 Dec 2008 31 Dec 2009

Credite TL - BRD Bucuresti 1,624,588 1,681,254 1,579,909Credite TL-Verguleasa 7,636,738 7,081,153 6,081,854Dob de platit BCR - 196,181 172,811Credite pe tr.scurt BCR 1,640,000 13,001,600 16,970,400Credit BCR – Linie - 1,689,915 1,411,971Credit lei Banca Romaneasca 780,000 835,711 846,093Credit EUR Banca Romaneasca 1,196,866 4,769,750 3,678,535Credit lei Romexterra - 3,688,752 2,479,695Credit lei TS Romexterra - - 1,011,819Total 12,878,19

2 32,944,316 34,233,087

Fig 13. Grafic, structura împrumuturilor se prezintă astfel:

Se observă că ponderea cea mai mare a creditelor contractate o deţine Banca Comerciala RomânăVom prezenta mai detaliat câteva din creditele existente la 31.12.2009:Contract de credit nr.902/21.09.2007 – BRDTab. 53. Credite Destinatie Construire statie epurare ape uzate la abatorul de pasari

Valoare credit EUR 450,000 Data contractului 21.09.2007Data ultimei plati 21.09.2017Soldul la 31 Decembrie 2009 LEI 1,579,909 (EUR 373,678)

din care scadent in 2010 : LEI 203,860 (EUR 48,214)

Sume restante -Garantii - Garantie reala mobiliara pe sume de bani viitoare in valoare de EUR

80

Page 81: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

486,000, ipoteca asupra –teren arabil situat in Municipiul Buzau

Act Aditional nr.301/58664G/15.06.2007 la Cotr. de credit nr.301/58664/28.07.2006 – BCRDestinatie Reabilitare Ferma de pui VerguleasaValoare credit EUR 2,200,000 Data contractului 15.06.2007Data ultimei plati 25.03.2014Soldul la 31 Decembrie 2009 LEI 6,081,854 (EUR 1,438,471)

din care scadent in 2010: LEI 1,431,077 (EUR 338,460)Sume restante -Garantii - Garantie reala mobiliara fara deposedare asupra contului si subconturilor

in lei si in valuta deschise la BCR Buzau, iopteca asupra imobilului - teren si constructii situat in comuna Movila Banului, sat Cioranca, jud.Buzau , Ferma 1 Sahateni

Contract de credit nr DCCM 944/24815/09.12.2009 – Banca Comerciala RomanaDestinatie Capital de lucruValoare credit LEI 4,162,000 Data contractului 09.12.2009Data ultimei plati 26.04.2010Durata 4 luni

Soldul la 31 Decembrie 2009 LEI 4,162,000 Sume restante -Garantii - Garantie reala mobiliara fara deposedare asupra conturilor si

subconturilor in lei si in valuta deschise la BCR Buzau;- Ipoteca asupra imobilelor si terenurilor detinute de catre SC Avicola

Buzau SA conform Acordului cadru de finantare pentru activitatea curenta de productie agricola DCCM nr259/9544/18.06.2008;

Act aditional nr.8/1821/17.12.2009 la contractul de credit bancar nr 1821/16.04.2008 – MKB Romexterra Bank

Destinatie Linie de creditValoare credit LEI 2,500,000 Data contractului 17.12.2009Durata 5 luniSoldul la 31 Decembrie 2009 LEI 2,479,695 Garantii - Ipoteca asupra imobilului situat in Buzau, Soseau Brailei, km 5  ( Ferma

nr. 5 );- Contract de garantie corporatista nr 1345/29.10.2008, garantor SC

Aaylex Trading SRL ;-Contract de garantie reala asupra disponibilitatilor din conturi nr

692/16.04.2008 ;- Ipoteca asupra imobil Sector Mecanic situat in Buzau ;- Ipoteca asupra imobil Sediu administrativ situat in Buzau;

Pentru anul 2010, Aaylex Trading, compania care controlează producatorul de carne de pasăre Avicola Buzău, intenţionează să contracteze credite de aproximativ 25 de milioane de euro de la Banca Comerciala Romana (BCR) pentru a investi în construcţia unui complex agricol, potrivit informatiilor apărute in Monitorul Oficial. Acesta va fi amplasat în

81

Page 82: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

localitatea Buzău şi va cuprinde un abator de păsări, o staţie de epurare şi o staţie de biogaz. Complexul agricol va fi finantat prin intermediul a două credite, unul pe termen scurt şi unul pe termen lung.

Creditul pe termen scurt, contractat pe o perioadă de un an şi cu o valoare de 12,9 mil. lei (circa 3 mil. euro), va fi folosit pentru acoperirea cheltuielilor necesare dezvoltării acestui proiect, cu posibilitatea de a fi transformat în linie de credit pentru desfăşurarea activităţii curente după finalizarea complexului agricol.

Cel de-al doilea credit, de 21,5 milioane de euro, va fi luat pe o perioadă de zece ani şi va fi folosit pentru construcţia complexului şi achiziţia de utilaje şi echipamente. Din această sumă, 10,5 mil. euro vor fi contractaţi sub formă de credit de investiţii şi 11 mil. euro, sub formă de credit ipotecar.

Tab. 54. indicatori financiari AVICOLA BUZAU SA An Cifra de

aafaceri Datorii Stocuri Venituri Cheltuieli Profit net/Pierdere neta

Profit Brut/Pierdere bruta

Activimobilizate

Activecirculante Salariati Disponibilitati

banesti Capitaluri CapitalSocial

2010 107,564,988 46,364,303 22,415,095 111,228,712 113,205,095 -1,998,383 -1,976,383 77,603,322 32,685,734 694 223,699 60,255,345 42,760,6272008 117,220,790 51,410,062 14,232,830 119,892,149 123,653,802 -3,761,653 -3,761,653 78,866,942 36,272,890 827 288,294 58,849,764 42,760,6272007 92,485,727 41,524,121 23,844,575 100,123,323 102,215,752 -2,142,625 -2,092,429 72,050,970 32,086,781 789 491,224 62,613,630 42,760,6272006 80,213,917 20,369,092 21,143,090 80,936,737 79,755,649 919,182 1,181,088 40,759,942 25,891,383 799 1,381,376 44,330,880 42,760,6272005 92,554,521 17,283,936 14,001,533 96,049,304 87,473,925 7,919,311 8,575,379 40,925,928 21,211,607 828 514,920 42,747,314 42,760,6272004 83,786,869 22,059,055 9,180,533 83,905,301 82,002,854 1,902,447 1,902,447 40,187,971 16,820,669 677 720,872 34,828,003 42,760,6272003 63,374,864 24,273,767 8,583,133 67,440,806 67,320,672 120,134 120,134 41,019,858 15,925,665 927 481,927 32,671,755 41,895,7272002 57,634,317 23,454,523 9,705,081 69,409,675 62,322,236 7,087,439 7,087,439 41,344,898 15,163,409 927 254,064 33,054,785 41,895,7272001 42,377,909 31,404,774 7,284,054 45,762,102 52,772,344 -7,010,242 -7,010,242 44,265,379 11,799,100 901 185,653 24,659,706 40,588,0862000 28,512,550 18,868,631 5,718,485 31,490,045 32,989,110 -1,499,065 -1,499,065 46,614,883 10,924,960 719 549,975 38,732,927 39,846,3631999 13,533,547 13,468,792 4,096,748 19,150,445 18,976,111 2,481 174,334 48,905,411 4,773,769 773 26,177 40,231,991 4,716,443

Tab 55. Indicatori financiari 1999 AVICOLA BUZAU SA Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 1999: Cresterea animalelor

Cifra de afaceri 13,533,547 LeiProfitul net 2,481 LeiPierdere net 0 LeiProfit brut 174,334 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 773 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 13,468,792 LeiCheltuieli totale 18,976,111 LeiVenituri totale 19,150,445 LeiActive imobilizate TOTAL 48,905,411 LeiActive circulante TOTAL 4,773,769 LeiStocuri 4,096,748 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 162,595 LeiCheltuieli in avans 476,533 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 40,231,991 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 14,220 LeiCapital social subscris si varsat 4,716,443 Lei

82

Page 83: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Tab. 56. Indicatori financiari 2000 AVICOLA BUZAU SA Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2000: Cresterea animalelor

Cifra de afaceri 28,512,550 LeiProfitul net 0 LeiPierdere net 1,499,065 LeiProfit brut 0 LeiPierdere brut 1,499,065 LeiSalariati 719 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 18,868,631 LeiCheltuieli totale 32,989,110 LeiVenituri totale 31,490,045 LeiActive imobilizate TOTAL 46,614,883 LeiActive circulante TOTAL 10,924,960 LeiStocuri 5,718,485 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 3,133 LeiCheltuieli in avans 4,641,026 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 38,732,927 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 39,846,363 Lei

Tab. 57. Indicatori financiari 2001 AVICOLA BUZAU SA Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2001: Cresterea animalelor

Cifra de afaceri 42,377,909 LeiProfitul net 0 LeiPierdere net 7,010,242 LeiProfit brut 0 LeiPierdere brut 7,010,242 LeiSalariati 901 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 31,404,774 LeiCheltuieli totale 52,772,344 LeiVenituri totale 45,762,102 LeiActive imobilizate TOTAL 44,265,379 LeiActive circulante TOTAL 11,799,100 LeiStocuri 7,284,054 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 181,156 LeiCheltuieli in avans 4,141,868 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 24,659,706 Lei

83

Page 84: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Patrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 40,588,086 Lei

Tab. 58. Indicatori financiari 2002 AVICOLA BUZAU SA Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2002: Cresterea pasarilor

Cifra de afaceri 57,634,317 LeiProfitul net 7,087,439 LeiPierdere net 0 LeiProfit brut 7,087,439 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 927 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 23,454,523 LeiCheltuieli totale 62,322,236 LeiVenituri totale 69,409,675 LeiActive imobilizate TOTAL 41,344,898 LeiActive circulante TOTAL 15,163,409 LeiStocuri 9,705,081 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 464,775 LeiCheltuieli in avans 4,733,119 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 33,054,785 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 41,895,727 Lei

Tab. 59. Indicatori financiari 2003 AVICOLA BUZAU SA Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2003: Cresterea altor animale Cifra de afaceri 63,374,864 LeiProfitul net 120,134 LeiPierdere net 0 LeiProfit brut 120,134 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 927 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 24,273,767 LeiCheltuieli totale 67,320,672 LeiVenituri totale 67,440,806 LeiActive imobilizate TOTAL 41,019,858 LeiActive circulante TOTAL 15,925,665 LeiStocuri 8,583,133 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 Lei

84

Page 85: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Creante 6,854,235 LeiCheltuieli in avans 0 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 32,671,755 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 41,895,727 Lei

Tab 60. Indicatori financiari 2004 AVICOLA BUZAU SA Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2004: Cresterea pasarilor

Cifra de afaceri 83,786,869 LeiProfitul net 1,902,447 LeiPierdere net 0 LeiProfit brut 1,902,447 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 677 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 22,059,055 LeiCheltuieli totale 82,002,854 LeiVenituri totale 83,905,301 LeiActive imobilizate TOTAL 40,187,971 LeiActive circulante TOTAL 16,820,669 LeiStocuri 9,180,533 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 6,912,893 LeiCheltuieli in avans 0 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 34,828,003 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 42,760,627 Lei

Tab 61. Indicatori financiari 2005 AVICOLA BUZAU SA Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2005: Cresterea pasarilor

Cifra de afaceri 92,554,521 LeiProfitul net 7,919,311 LeiPierdere net 0 LeiProfit brut 8,575,379 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 828 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 17,283,936 LeiCheltuieli totale 87,473,925 Lei

85

Page 86: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Venituri totale 96,049,304 LeiActive imobilizate TOTAL 40,925,928 LeiActive circulante TOTAL 21,211,607 LeiStocuri 14,001,533 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 6,688,784 LeiCheltuieli in avans 0 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 42,747,314 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 42,760,627 Lei

Tab 62. Indicatori financiari 2006 AVICOLA BUZAU SA Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2006: Cresterea pasarilor

Cifra de aafaceri 80,213,917 LeiProfitul net 919,182 LeiPierdere net 0 LeiProfit brut 1,181,088 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 799 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 20,369,092 LeiCheltuieli totale 79,755,649 LeiVenituri totale 80,936,737 LeiActive imobilizate TOTAL 40,759,942 LeiActive circulante TOTAL 25,891,383 LeiStocuri 21,143,090 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 3,366,241 LeiCheltuieli in avans 0 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 44,330,880 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 42,760,627 Lei

Tab. 63. Indicatori financiari 2007 AVICOLA BUZAU SA Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2007: Cresterea pasarilor

Cifra de afaceri 92,485,727 LeiProfitul net 0 LeiPierdere net 2,142,625 LeiProfit brut 0 Lei

86

Page 87: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Pierdere brut 2,092,429 LeiSalariati 789 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 41,524,121 LeiCheltuieli totale 102,215,752 LeiVenituri totale 100,123,323 LeiActive imobilizate TOTAL 72,050,970 LeiActive circulante TOTAL 32,086,781 LeiStocuri 23,844,575 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 7,750,306 LeiCheltuieli in avans 0 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 62,613,630 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 42,760,627 Lei

Tab 64. Indicatori financiari 2008 AVICOLA BUZAU SA Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2008: Cresterea pasarilor

Cifra de afaceri 117,220,790 LeiProfitul net 0 LeiPierdere net 3,761,653 LeiProfit brut 0 LeiPierdere brut 3,761,653 LeiSalariati 827 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 51,410,062 LeiCheltuieli totale 123,653,802 LeiVenituri totale 119,892,149 LeiActive imobilizate TOTAL 78,866,942 LeiActive circulante TOTAL 36,272,890 LeiStocuri 14,232,830 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 21,751,090 LeiCheltuieli in avans 131,290 LeiVenituri in avans 4,877,086 LeiCapitaluri 58,849,764 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 134,210 LeiCapital social subscris si varsat 42,760,627 Lei

87

Page 88: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Tab 65. Indicatori financiari 2010 AVICOLA BUZAU SA Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2010: Cresterea pasarilor

Cifra de afaceri 107,564,988 LeiProfitul net 0 LeiPierdere net 1,998,383 LeiProfit brut 0 LeiPierdere brut 1,976,383 LeiSalariati 694 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 46,364,303 LeiCheltuieli totale 113,205,095 LeiVenituri totale 111,228,712 LeiActive imobilizate TOTAL 77,603,322 LeiActive circulante TOTAL 32,685,734 LeiStocuri 22,415,095 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 10,046,264 LeiCheltuieli in avans 157,403 LeiVenituri in avans 3,678,825 LeiCapitaluri 60,255,345 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 147,986 LeiCapital social subscris si varsat 42,760,627 Lei

Având în vedere marimea şi importanţa acestei unităţi va fi supusă unei analize financiare profunde la nivelul anilor 2005- 2006 data începerii investiţiei, avănd în vedere ca face parte dintre unităţile economici care au asigurat cofinanţarea proiectelor de investiţii din surse proprii far a apela şi la alte programe de sprijin naţionale. Din acest punct de vedere unuâitatea va fi folosită ca etalon pentru analiza statistica ulterioară indicele RIR în acest caz va fi unitar.

Prezentarea generală a S.C. AVICOLA BUZAU S.A.

SC Avicola Buzau SA a fost înfiinţată în anul 1982, odată cu începerea primelor lucrări de construcţii, respectiv cu ferma de reproducţie rase grele (FRRG) Sahateni, după care a urmat execuţia secţiei de incubaţie, 4 ferme de creştere pui carne şi Abatorul de păsări Buzău, pus în funcţiune în anul 1988.

După anul 1989, a continuat activitatea de investiţii privind modernizarea şi retehnologizarea capacităţilor de producţie existente. Astfel, în anul 1991 s-a cumpărat ferma de pui carne Zoreşti, iar între anii 1995 – 1996 s-a realizat şi pus în funcţiune Fabrica de furaje combinate şi, de asemenea, s-au retehnologizat principalele capacităti cu utilaje şi instalaţii din import (Abatorul de păsări, ferma de reproducţie, Staţia de incubaţie şi parţial fermele de creştere pui pentru carne).

În anul 2004 a fost începută modernizarea staţiei de incubaţie, proces finalizat în 2006.Începând cu anul 2005 SC Avicola Buzău SA a început un program de investiţii pentru modernizarea abatorului de

păsări şi a fermelor de pui de carne existente, acţiune ce a continuat în anul 2007 cu modernizarea fermei Verguleasa printr-un program de cofinanţare Sapard. În urma acestei investiţii producţia de carne a abatorului propriu a crescut cu 280 to/luna.

Tot în cursul anului 2007, au fost finalizate toate investiţiile legate de protecţia mediului pe toate platformele societăţii, şi anume: staţii de epurare pentru Abatorul de păsări, pentru ferma Galaţi, pentru ferma Sahateni şi pentru ferma

88

Page 89: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Verguleasa, platforme betonate pentru depozitarea gunoiului la toate fermele de pui de carne precum şi la ferma de reproducţie şi punctele de colectare a cadavrelor de păsări, prevăzute cu spaţii frigorifice.

Ca urmare, în acest moment, toate platformele de producţie ale societăţii au Autoriozaţie Integrată de Mediu şi şi-au realizat toate măsurile de protecţie a mediului impuse prin aceste autorizaţii.

Obiectul de activitate al SC Avicola Buzău SA, pentru care este autorizată să funcţioneze îl constituie creşterea păsărilor pentru producţia de carne şi ouă, abatorizarea păsărilor vii şi comercializarea produselor din carne pasăre prin magazinele proprii şi alte societăţi de comert.

În vederea realizării obiectivelor de activitate pentru care este autorizată şi de valorificare a produselor din carne, SC Avicola Buzău SA este organizată după cum urmează:

Tab. 66. Structura capacitatilor de productie Capacitate►o fermă găini reproducţie pentru producerea de ouă pentru incubaţie -11,500 mii oua/an;►o staţie de incubaţie pentru obţinerea puilor de o zi pentru carne -8,340 mii cap pui de o zi;►4 ferme pentru creşterea puilor de carne cu o capacitate de -13,000 to/an carne in viu;►Abator pentru pasari Buzau -14,000 to/an carne in viu intr-un schimbFabrica de nutreţuri combinate - 10 to/h furaje;►Magazine pentru prezentare şi desfacere in municipiile Bucureşti şi Buzău

-15 magazine (aproximativ 1400 to carne/an volum desfacere, din care un magazin pentru vanzarea furajului);

Pentru funcţionarea obiectivelor de producţie existente la capacităţile de producţie proiectate, societatea are angajată o forţă de muncă de 697 persoane la data de 31.12.2009 cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată.

Principalii clienţi ai societăţii sunt: Aaylex Distribution, Avis Lipia, Aaylex Trading, Avicola Smirna si Kaufland Romania.

Principalii furnizori ai societăţii sunt: Aaylex Trading, Avis Lipia, Avicola Smirna, Aaylex Distribution, GDF Suez Energy Romania.

Organizarea şi conducerea contabilităţii Pentru anul 2009 la S.C. Avicola Buzău S.A, contabilitatea este organizată într-un singur serviciu funcţional, format

din 9 salariaţi.În cadrul Serviciului funcţionează Oficiul de calcul, care deserveşte atât Serviciul de contabilitate cât şi sistemele instalate la FNC, Abator şi ferme de producţie.

La nivelul fermelor de producţie şi sectoarelor de deservire se conduce evidenţă primară de care răspund responsabilii economici din cadrul fermelor şi sectoarelor respective.

Documentele justificative, vizate de şeful de fermă şi responsabilul economic al fiecărei ferme sau sector, sunt depuse la compartimentul contabilitate, unde se înregistrează în evidenţa contabilă a societăţii.

În exerciţiul financiar 01.01-31.12.2009, documentele justificative de înregistrare în contabilitate au fost întocmite corect şi la zi, fiind înregistrate în contabilitate în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Răspunderea pentru ţinerea contabilităţii conform normelor contabile revine în primul rând personalului din cadrul compartimentului contabilitate şi directorului economic.

Contabilitatea mijloacelor fixe se ţine pe fiecare fermă, sector şi centralizat la nivel de societate, iar în cadrul lor, pe categorii şi pe fiecare mijloc fix în parte.

Contabilitatea valorilor materiale se conduce pe fiecare gestiune în parte, şi în cadrul acesteia, pe categorii de materiale şi pe fiecare material în parte, cantitativ şi valoric.

Contabilitatea clienţilor, furnizorilor, a celorlalte creanţe şi obligaţii se ţine pe fiecare creanţă sau obligaţie de plată, analitic pe facturi, pe termene de plată şi forme de decontare.

Contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor este condusă pe ferme şi sectoare de activitate, iar în cadrul lor pe feluri de cheltuieli, după natură etc.

Aproximativ 90% din documentele justificative de înregistrare în contabilitate sunt prelucrate cu ajutorul calculatoarelor, fiecare persoană din cadrul compartimentului fiind dotată cu cate un calculator.

89

Page 90: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Performanţele financiare ale întreprinderiiTab 67 Actiuni. Tab 68. Tranzacţii

  Informatii despre emisiune Numar total actiuni 427.606.265Valoare Nominala 0,1000Capital Social 42.760.626,50

Fig 15 Evolutia pe ultimele 12 luni

sursa:www.bvb.ro

Tab. 69. Informaţii financiare anuale   Elemente  2009(RON) 2008(RON) 2007(RON)

 Active imobilizate - Total 80.177.219,00 78.866.942,00 72.050.970,00

 Active circulante - Total 33.365.014,00 36.272.890,00 31.911.606,00 Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an - Total 39.804.738,00 43.468.905,00 27.216.668,00

 Active circulante, respectiv datorii curente nete -6.907.999,00 -7.064.725,00 4.870.113,00

 Total active minus datorii curente 73.269.220,00 71.802.217,00 76.921.083,00 Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an - Total  6.265.424,00 7.941.157,00 8.895.083,00 Venituri in avans   4.914.639,00 4.877.086,00 5.412.370,00

 Capital subscris varsat 42.760.627,00 42.760.627,00 42.760.627,00

 Total capitaluri proprii 62.245.555,00 58.849.764,00 62.613.630,00 Creante - Total   13.937.797,00 21.751.090,00 7.575.131,00 Datorii - Total 46.070.162,00 51.410.062,00 36.111.751,00

90

 Totaluri 52 saptamaniTranzactii 2.956Volum 34.216.357Valoare 1.807.670,0800

Page 91: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

 

 Cifra de afaceri neta 112.951.850,00 117.220.790,00 92.485.727,00

 Venituri din exploatare - Total 112.833.373,00 119.769.772,00 99.555.635,00

 Cheltuieli din exploatare - Total 104.173.421,00 118.424.228,00 99.003.435,00

 Rezultat din exploatare 8.659.952,00 1.345.544,00 552.200,00

 Venituri financiare 136.913,00 122.377,00 567.688,00

 Cheltuieli financiare 5.314.777,00 5.229.574,00 3.212.317,00

 Rezultat financiar -5.177.864,00 -5.107.197,00 -2.644.629,00 Rezultat curent   3.482.088,00 -3.761.653,00 -2.092.429,00 Venituri extraordinare 0,00 0,00 0,00

 Cheltuieli extraordinare 0,00 0,00 0,00

 Rezultat extraordinar 0,00 0,00 0,00 Venituri totale   112.970.286,00 119.892.149,00 100.123.323,00 Cheltuieli totale   109.488.198,00 123.653.802,00 102.215.752,00 Rezultat brut   3.482.088,00 -3.761.653,00 -2092.429,00 Rezultat net   3.447.421,00 -3.761.653,00 -2.142.625,00

 Rezultat / actiune - - -

PROFITABILITATEA SI RENTABILITATEA CAPITALULUI

2006 2007 2008 2009

Eficienta capitalului disponibilProfit inainte de dobanzi si impozit(A) 2,052,074 (764,599) (193,639) 7,687,832Capital disponibil (B) 45,223,724 71,508,713 66,790,922 68,510,911A/B 4.54% -1.07% -0.29% 11.22%Eficienta capitalului propriuProfitul net/ (pierdere) (A) 919,182 (2,142,625) (3,761,653) 3,467,421Capital propriu (B) 44,330,878 62,613,630 58,849,764 62,245,555A/B 2.1% -3.42% -6.4% 5.6%Rata profitului operationalProfit inainte de dobanzi si impozit (A) 2,052,074 (764,599) (193,639) 7,687,832Venituri din exploatare (B) 80,464,183 99,555,635 119,769,772 112,833,373A/B 2.55% -0.77% -0.16% 6.81%Rata profitului netProfitul net (A) 919,182 (2,142,625) (3,761,653) 3,467,421Venituri Totale (B) 80,936,737 100,123,323 119,892,149 112,970,286A/B 1.14% -2.14% -3.14% 3.07%Rata activelor totaleProfit inainte de dobanzi si impozit (A) 2,052,074 (764,599) (193,639) 7,687,832

91

Page 92: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Total active (B) 66,719,020 104,137,751 115,271,122 113,711,938A/B 3.08% -0.73% -0.17% 6.76%

SOLVABILITATERata datorieiTotal obligatii (A) 20,369,092 36,111,751 51,410,061 46,070,161Total active (B) 66,719,020 104,137,751 115,271,122 113,711,938A/B 30.53% 34.68% 44.60% 40.51%Levier FinanciarCapital Propriu (A) 44,330,878 62,613,630 58,849,764 62,245,555Total active mai putin datorii curente nete (B) 45,223,724 71,508,713 71,802,217 73,907,131A/B 98.03% 87.56% 81.96% 84.22%Rata acoperirii dobanziiProfit inainte de dobanzi si impozit (A) 2,052,074 (764,599) (193,639) 7,687,832Dobanda (B) 870,986 1,327,830 3,568,014 4,205,734A/B - ori 2 (1) (0) 2

LICHIDITATE SI CAPITAL DE LUCRU 2006 2007 2008 2009Rata lichiditatii generaleActive curente 25,959,078 32,086,781 36,404,180 33,534,719Obligatii curente 21,495,296 32,629,038 48,345,991 44,719,377A/B 1.21 0.98 0.75 0.75Rata rapida a lichiditatiiActive curente 25,959,078 32,086,781 36,404,180 33,534,719Stocuri 21,143,089 23,844,575 14,232,830 19,093,978Obligatii curente 21,495,296 32,629,038 48,345,991 44,719,377(A-B)/C 0.22 0.25 0.46 0.32Perioada incasarii clientilor

Clienti (A) 2,204,301 3,988,629 14,752,948 8,354,600Cifra de afaceri (B) 80,213,917 92,485,727 117,220,790 112,951,850(A/B)*365 – zile 10 16 46 27Perioada imobilizarii stocurilorStocuri (A) 21,143,089 23,844,575 14,232,830 19,093,978Costul productiei vandute (B) 51,183,437 68,629,744 80,647,039 66,472,671(A/B)*365- zile 151 127 64 105Perioada achitarii furnizorilorFurnizori (A) 4,595,789 7,983,942 13,616,018 8,924,198Cumparari ale perioadei (B) 51,183,437 68,629,744 80,647,039 66,472,671(A/B)*365 - zile 33 42 62 49SITUAŢIA DATORIILORDescriere 2009 2008 2007 2006Sume datorate institutiilor de credit 34,233,087 32,944,316 23,914,074 7,261,651Avansuri incasate in contul comenzilor 869,201 151,091 1,548,274 4,112,631

92

Page 93: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Datorii comerciale 8,924,198 13,616,018 7,983,942 4,595,789Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si alte datorii pentru asigurarile sociale

2,043,676 4,698,636 2,665,461 4,399,021

S-a constatat o creştere a activelor imobilizate în anul 2009 faţă de anii anteriori datorită investiţiilor realizate.În cursul anului 2009 societatea înregistrează o cifra de afaceri în sumă de 112.951.850 lei faţă de 117.220.790 lei,

reprezentând cifra de afaceri din anului 2008. Acest indicator cunoaşte o scădere relativă în cursul anului 2009 de 3,64 % . Astfel, se constată o scădere a cifrei de afaceri în 2009 faţă de 2008 datorită suspendării activităţii la punctele de consum de la ferma Galaţi şi ferma Zoreşti în vederea modernizării acestora.

Veniturile, cheltuielile şi rezultatele financiare pe activităţi, în anul 2009, se prezintă astfel:Tab. 70 Venituri. Nr.crt Activitatea Venituri Cheltuieli Rezultate 1 Exploatare 112.833.373 104.173.421 8.659.9522 Financiare 136.913 5.314.777 (5.177.864)3 Impozit profit (minim) - 14.667 14.667

Total 112.970.286 109.502.865 3.467.421

După cum rezultă din cifrele menţionate în tabelul de mai sus, activitatea de exploatare a generat un profit în sumă de 8.659.952 lei.Activitatea financiară a generat o pierdere în sumă de 5.177.864 lei, cauzată în principal de dobânzile şi diferenţele de curs valutar la creditele angajate de societate în cursul anului 2007, 2008 şi 2009.

Profitul înregistrat la 31 dec. 2009 este de 3.467.421 lei. Propunerea de repartizare a acestuia este cea de acoperire a pierderilor din anii precedenţi.

În anul 2009 s-a înregistrat o creştere considerabilă a indicatorilor de profitabilitate şi rentabilitate datorită înregistrării de profit. De asemenea, valoarea EBITDA depăşeşte cheltuielile cu dobânzile înregistrate în 2009, în anii anteriori acesta neacoperind dobânzile datorate.

Rata datoriei înregistrează valori favorabile, însă s-a constatat o scădere a ratei lichidităţii generale din anul 2006 până în anul 2009, având o valoare mai mică decât 1.

În privinţa riscurilor la care este supusă societatea managementul apreciază că nu există un risc de piaţă care prin eventuale efecte ale riscului valutar (generate de fluctuaţii ale cursului de schimb la creditele în valută contractate) şi ale riscului ratei dobânzii la valoare justă, să poată influenţa în mod semnificativ rezultatul activităţii curente în perioada care urmează. În ceea ce priveşte relaţia cu băncile partenere există o bună şi stabilă colaborare, bazată pe principiul avantajului reciproc, neînregistrându-se întârzieri la plata dobânzilor şi la rambursarea ratelor aferente creditelor contractate.

Tab. 71. Profilul de activitate al societ ăţ iiSimbol AVZUPiata RGBSCapital social (lei) 42.760.626,50Nr. De actiuni 427.606.625Free float (%) 33,64%Free float (lei) 143.848.734 Tab. 72 CONDUCEREConsiliu de Administratie si Executiv Presedinte BOGDAN STANCADirector General CARMEN DAMUTab 73. STRUCTURA ACTIONARIATULUI

Actionar Actiuni ProcentAAYLEX TRADING S.R.L. 283.757.531 66,36% ALTI ACTIONARI 143.848.734 33,64% Total 427.606.265 100 %

93

Page 94: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Societatea comerciala Avicola Buzau SA este persoana juridica, organizata ca societate pe actiuni cu capital integral privat din data de 27 iulie 1998, la care capitalul social subscris si varsat la data de 30.06.2006 este de 42.760.626,5 lei, din care 66,85 % este detinut de SC Aaylex Trading SRL Bucuresti, care in iulie 1998 a cumparat pachetul de actiuni proprietate FPS, iar diferenta de 33.15 % apartine actionarilor persoane fizice si juridice.

Obiectul de activitate al SC Avicola Buzau SA, pentru care este autorizata sa functioneze il consituie cresterea pasarilor pentru productia de oua incubatie si carne, abatorizarea pasarilor vii si comercializarea produselor din carne pasare prin magazinele proprii si alte societati de comert.

In vederea realizarii obiectivelor de activitate pentru care este autorizata si de valorificare a produselor din carne, SC Avicola Buzau SA este organizata dupa cum urmeaza:Tab. 75. Organizare pe ferme Capacitati ferma gaini reproductie pentru producerea de oua pentru incubatie - 11.500 mii oua/an; statie de incubatie pentru obtinerea puilor de o zi pentru carne - 8.340 mii cap pui de o zi;4 ferme pentru cresterea puilor de carne cu o capacitate de - 11.000 to/an carne in viu;Abator pentru pasari Buzau -12.000 to/an carne in viu intr-un schimbFabrica de nutreturi combinate - 10 to/h furaje;Magazine pentru prezentare si desfacere in municipiul Bucuresti si Buzau -5 magazine (458 to carne/an vol. desf.);

Pentru functionarea obiectivelor de productie existente la capacitatile de productie proiectate, societatea are angajata o forta de munca de 788 persoane la data de 31.06.2006 cu contract de munca pe perioada nedeterminata.

S.C. AVICOLA SA BUZAU deţine Platforma Mineru formată din fermele avicole nr.3 si nr.5. unde desfăsoară activitatea de crestere intensiva a pasărilor, respectiv a puilor pentru carne de consum, folosind tehnologia de crestere la sol pe asternut permanent din resturi vegetale pe principiul „totul plin totul gol”.

Etapele fluxului tehnologic sunt:Pregătirea halelor in vederea popularii: evacuarea patului epuizat ce conţine dejecţii solide, spălarea halei cu apa

sub presiune si detergenţi biodegradabili , dezinfecţie, văruirea pereţilor, formarea unui nou pat de circa 20 cm grosime, dezinfecţie.

Popularea halelor: se face cu pui de o zi in greutate de cca 35-45gCresterea, întreţinerea si exploatarea pasărilor : la sol, timp de circa 46 de zile, prin asigurarea condiţiilor de

microclimat în hale, aplicarea unui management nutriţional si utilizarea eficientă a apei si energiei conform recomandărilor BAT

Livrarea pasărilor la sfârsitul perioadei de exploatare către diversi beneficiari. Cresterea puilor pentru carne, cca 320.000 capete pe serie, in cadrul fermei Mineru se realizează in 20 de hale, cu o suprafaŢa utila de 20.000 m2, care sunt grupate cate zece hale de crestere pentru fiecare ferma. Puii se livrează la abator pentru sacrificare si au greutatea medie de 2,2 kg/ pui, se cresc astfel intr-un an 5,5 serii. La sfârsitul fiecărei serii urmează o perioada de 21 zile pentru vid sanitar si igienizarea halelor.

Halele de pasări sunt construcţii cu structura de rezistenta din beton, fără ferestre cu sistem de iluminat artificial, ventilaŢie forţata, sistem de încălzire pentru a încălzi toata hala. Clădirile sunt izolate termic, cu acoperis tip planseu si învelitoare din tabla zincata. O hala are o încăpere de crestere deservita de un hol de acces comun in care sunt montate instalaţiile de control electronic pentru măsurarea temperaturii, pornirea sistemului de ventilaţie si a sistemului de încălzire a halelor când este cazul.

Puii de carne adusi de la staţii de incubaţie specializate sunt crescuţi max.45 de zile pe asternut din materii vegetale (rumegus de lemn, resturi vegetale mărunţite), utilajele, 3 linii de furajare si patru linii de adăpare, fiind atârnate deasupra asternutului pentru a putea fi reglate în funcţie de vârsta puilor si a putea fi ridicate la cca.2,5 m la depopulare. Această tehnologie asigura densitatea medie de 15-16 capete pui/ mp si o manipulare usoară a dejecţiilor (cca.60% umiditate) care pot fi stocate in halele de crestere pana la terminarea ciclului de producţie. Furajele sunt depozitate temporar in buncărul de 8 to, amplasat in lateralul fiecărei hala de crestere. Din aceste buncăre se asigura furajul necesar in halele de producţie. Sistemul de distribuţie a furajului este un transportor cu snec, soluţie constructiva care reduce emisiile de praf generate de sistemul de hrănire

94

Page 95: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Tab 76. Niveluri de furajare pentru pui de carne Sistem de crestere

In cadrul Platformei avicole Buzău sunt respectate condiţiile de nutriţie pe faze de crestere a pasărilor, in conformitate cu recomandările BAT si in conformitate cu tehnologia de crestere a pasărilor de carne la sol, cu asternut permanent.

Sistemul de adăpare este cu picurător si tăviţă de plastic. Apa pentru pasări este disponibila fără restricţii. Sistemul este astfel construit încât sa aducă tot timpul suficienta apa pentru pasări, dar sa prevină pierderile de apa si umezirea dejecţiilor. Cantitatea totala de apa folosita include nu numai consumul necesar animalelor ci si apa folosita pentru curăţenia adăposturilor, echipamentelor si curţii fermei. Apa folosita pentru curăţenie afectează în particular, volumul de apa reziduală produsă în ferma Sistemul de ventilaţie este forţat. In halele de crestere sunt montate 4 ventilatoare de 40.000 mc/h, un ventilator de 13.000 mc/h cu turaţie variabila, si 3 ventilatoare de coama de 13.000 mc/h care utilizează gaz metan, mai puţin poluant. Halele de crestere sunt oarbe, fără ferestre, o hala are in dotare un număr de 66 de fante cu clapeţi pentru admisia aerului. Fluxul de aer poate sa circule transversal sau longitudinal.

Ventilaţia se aplica atunci când este necesara răcorirea aerului si menţinerea compoziţiei acestuia la nivelele cerute. Iluminatul se asigura diferenţiat în funcţie de vârsta, este artificial, pentru ca halele de crestere sunt oarbe. Cadavrele de păsări sunt stocate temporar în pubele de cca 60 l în camera frig special amenajată până când sunt preluate de către SC „Comagra” SRL Buzău în vederea eliminării. Medicamentele sunt depozitate temporar in cadrul unei încăperii speciale, dotata cu rafturi si închisă cu cheia, care este organizata in clădirea filtrului sanitar si se administrează de regulă în apa. Pe amplasament se desfăsoară si activităţi conexe cum ar fi:

- activitatea de întreţinere si reparaţii curente ale utilajelor(ventilatoare, liniile de furaj, adăpătorile, etc);- activităţi sanitar veterinare;

Din activitatea platformei rezultă :1. Produse:

1.760.000 de capete pui de carne/ an, cca. 3600 to/ an, pentru abatorizare.2. deseuri:

DejecŢii solide/ 02 01 06 550-600 t/an Deseuri de Ţesuturi animale/ 02 01 02 30 t/an Deseuri menajere/ 20 03 01 1,2 t/an Deseuri de ambalaje hârtie carton/ 15 01 01 0,5 t/an Deseuri de ambalaj mase plastice/ 15 01 02 0,2-0,3 t/an Deseuri metalice / 02 01 10 1 t/an Nămol staŢie de epurare/ 19 08 12 2 t/an

Dotări hale pentru cresterea puilor - 10 hale/fermă x 2 = 20 hale cu o suprafaţa utilă totală de 20.000 mp si o suprafaţa

construita de 21500 mp; filtru sanitar 1 buc/ ferma x 2, organizat în clădire tip parter, 2 puţuri forate de alimentare cu apa, la adâncimea de 100m, bazin din beton armat, semiîngropat cu un volum de 300 mc; magazie pentru materiale diverse; soproane pentru asternut; platforme betonate; grup electrogen;

95

Page 96: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

platforma, pentru stabilizarea dejecţiilor, cu o suprafaţa de 2.500 mp. buncăre de la 8 to/ fiecare hala, si linii de distribuţie a furajelor in hale, cate 3 lini pentru fiecare compartiment transportoare cu snec pompa de înalta presiune cu jet reglabil, pt. igienizarea halelor, cu doua posturi de spălare 1 buc; instalaţii de distribuţie a apei in cadrul halelor, cate 4 linii in fiecare compartiment de crestere, cu sistem picurător si

cupa de plastic care sa preia pierderile; ventilatoarele de coama 3 bucăţi a cate 13.000 mc/h ventilatoare ventilaţie transversala 4 bucăţi pe peretele din exterior, cu un debit de 40.000 mc/h un ventilator de 13.000 mc/h cu turaţie variabila; staţia de epurare ape uzate cu 2 treapte: mecanică si biologică platformă betonată cu suprafaţa S=160mp pentru depozitarea asternutului cu dejecţii si a nămolurilor de la staţia de

epurare cu o capacitate de cca 2400 mc microcentralele termice de la filtrele sanitare cu o capacitate de combustie < 50MW; 2 rezervoare motorina capacitate totală 40 to Societatea in cadrul fermei foloseste un număr redus de autovehicule: tractor mic cu lama-1 buc; camion cu remorca - 1 buc; tractoras cu încărcător frontal – 1buc;

Fig. 16

S.C. AVICOLA BUZAU S.A. prezintă pentru perioada anilor 2004-2006 următorul buget de venituri si chltuieli:

Tab. 77 Buget SITUATIE PATRIMONIALA 2004 2005 2006TOTAL ACTIV 11.240.072 10.964.727 11.735.972Active imobilizate 7.456.234 7.984.301 8.357.890

96

Page 97: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Imobilizari necorporale 15.670 16.445Concesiuni, breveteAlte imob necorporale

Imobilizari corporale 7.015.956 8.947.570Terenuri si cladiri 3.456.788 4.015.689Instalatii tehnice si mas. 2.345.700 2.997.650Alte instalatii, utilaje si mobilier 978.912 877.248Avansuri pt imob corporale 234.556 187.945

Imobilizari financiare 20.890 35.682Active circulante 3.783.838 2.867.450 3.245.788Stocuri 495.859 454.389

Materii prime si mat. Consum. 435.680 454.389Productie in curs de exec. 0 0Produse finite si marfuri 60.179 0

Creante 1.678.005 1.391.085 1.479.011Creante comerciale 1.338.948 1.423.699Alte creante 52.137 55.312

Investitii financiare pe termen scurt 0 0Casa si conturi la banci 658.324 868.332Cheltuieli in avans 112.976 132.294

TOTAL PASIV 11.240.072 10.964.727 11.735.972Datorii pe termen scurt 2.436.788 3.001.567 3.744.577

Institutii de credit 0 0Avans incasat in contul comenzilor 0 0Datorii comerciale 654.834 980.432Alte datorii 2.346.733 2.764.155

Datorii termen lung 957.110 851.099 993.872Institutii de credit 0 0Datorii comerciale 0 0Alte datorii 851.099 993.872

Total datorii 3.393.898 3.852.666 4.738.449Provizioane 0 0 0Venituri in avans 273.491 294.122 342.671Capitaluri proprii 7.572.683 7.802.484 6.654.852 Capital subscris 1.465.298 1.865.437 1.989.675 Rezerve din reevaluare 3.789.420 4.078.943 Rezerve 4.258.945 4.997.623 Rezultatul reportat -2.968.256 -4.789.566 Rezultatul exercitiului -127.607 378.177 Repartizarea profitului 0 378.177

datorii bancare 0 0 0dat+cap 7.572.683 7.802.484 6.654.852CPR 100,00% 100,00% 100,00%

Contul de profit si pierdere se prezintă astfel pentru perioada ce cuprinde anii 2004-2006 în cadrul firmei S.C. AVICOLA BUZAU S.A. :

97

Page 98: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Tab. 78 Profit şi pierdere

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE 2004 2005 2006

Cifra de aafaceri 12.578.934 13.894.522 15.634.086

Productia vanduta 13.448.232 16.424.932

Venituri din vanzarea marfurilor 132.766 187.435

Variatia stocurilor 0 0

Productia imobilizata 0 0

Alte venituri din exploatare 459.655 532.899

Total venituri din exploatare 19.522.713 14.040.653 17.145.266

Cheltuieli cu materii prime si consumabile 6.045.799 6.414.307

Alte cheltuieli materiale 16.721 98.564

Cheltuieli privind energia si apa 154.798 183.600

Cheltuieli privind marfurile 18.344 21.489

Cheltuieli cu personalul 2.186.150 2.321.874

Ajustarea valorii imobilizarilor 839.061 954.780

Alte cheltuieli de exploatare 3.218.904 3.652.765

Cheltuieli cu prestatii efectuate de terti 2.090.254 2.842.075

Cheltuieli, taxe si varsaminte asimilate 126.389 148.881

Provizioane 0 0

Total cheltuieli din exploatare 12.799.036 14.696.420 16.638.335

REZULTAT DIN EXPLOATARE 6.723.677 -655.767 506.931Venituri din dobanzi 435.668 137.648Alte venituri financiare 0 279.057

Total venituri financiare 1.145.689 435.668 416.705

Cheltuieli privind dobanzile 213.683 200.460Alte cheltuieli financiare 176.521 157.137

Total cheltuilei financiare 1.201.377 390.204 357.597

REZULTATUL FINANCIAR -55.688 18.648 59.108REZULTATUL CURENT

98

Page 99: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Venituri extraordinare 0 0 0

Cheltuieli extraordinare 0 0 0

REZULTATUL EXTRAORDINAR 0 0 0VENITURI TOTALE 20.668.402 14.476.321 17.561.971CHELTUIELI TOTALE 14.000.413 15.086.624 16.995.932PROFIT BRUT 6.667.989 -610.303 566.039Impozitul pe profit 0 90.566PROFITUL NET 6.667.989 -610.303 475.473

Lichidităţi Denumire indicatori Algoritm de calcul 2004 2005 2006

Indicatori de lichiditate  Lichiditatea curenta Active curente/Datorii curente 1,55 0,96 0,87Lichiditatea imediata (Active curente-Stocuri)/Datorii curente n/a 0,79 0,75Indicatori de risc  Gradul de indatorare Capital imprumutat/Capital propriu 0,12 0,11 0,15Rata de acoperire a cheltuielilor cu dobanda

Profit inainte de impozit si dobanzi/cheltuieli cu dobanda n/a -1,86 3,82

Indicatori ai productiei  Viteza de rotatie a activelor imob Cifra de aafaceri/Active imobilizate 1,69 1,74 1,87Viteza de rotatie a activului total Cifra de aafaceri/Total active 1,12 1,27 1,33Indicatori de profitabilitate  

Rentabilitatea financiara Profit net/Capitaluri proprii88,05

% -7,82% 7,14%

Rentabilitatea activelor Profit net/Total active59,32

% -5,57% 4,05%

Marja bruta din vanzari Profit brut/Cifra de aafaceri53,01

% -4,39% 3,62%Analiza evoluţiei poziţiei financiare

Analiza evoluţiei activelor Analiza evoluţiei activelor imobilizate În 2005 fata de 2004:

Se înregistrează o creştere a activelor imobilizate (simbolizate AI) cu 7,1% creştere care urmează în linii generale creşterea imobilizărilor corporale (simbolizate IC) de 7,2% datorită unei proporţii semnificative a valorii IC in totalul AI.

În 2006 faţă de 2005 : Activele imobilizate au crescut într-un procent nesemnificativ de 3%, datorită cresterii imobilizărilor

necorporale şi financiare cu 30 % respectiv 38 %, în condiţiile în care valoarea imobilizărilor corporale se menţine la un nivel aproximativ constant.

1. Evoluţia imobilizărilor necorporale :Imobilizările necorporale ale entităţii sunt reprezentate doar la două posturi bilanţiere: “Concesiuni brevete, licenţe,

mărci, drepturi şi valori similare şi alte imobilizări necorporale” (simbolizate “C”) şi “Avansuri şi imobilizări necorporale în curs” (simbolizate “Avn”). Din notele la situaţiile financiare aflăm că la prima categorie, imobilizările necorporale sunt reprezentate doar de programe informatice iar la a doua categorie, de avansuri acordate respectivilor furnizori de programe informatice.

Analiza evoluţiei imobilizărilor necorporale o surprindem cu ajutorul ritmului modificării imobilizărilor corporale (IIC) de unde deducem aspecte extensive (de mărime) privind creşterea sau scăderea valorii la această categorie.

99

Page 100: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

În 2005 faţă de 2004: Imobilizările necorporale ale întreprinderii cresc cu 31,79 % (IIN=131,79 %) creştere datorată unor noi

achiziţionări de programe informatice, acestea influenţând asupra valorii imobilizărilor necorporale în mod semnificativ (creştere la 557 %) .

De asemenea, se continuă ritmul decontării avansurilor faţă de furnizori mai vechi de imobilizări necorporale, ceea ce generează o reducere a avansurilor rămase de decontat cu un procent semnificativ, de 70 % (IAvn= 33,16%).

În 2006 fata de 2005: Imobilizările necorporale au înregistrat o crestere cu 30%, ((IIN= 70 %) datorită cresterii simultane atât a

valorii nete contabile a programelor informatice, în urma procesului de amortizare ,cu aprox 13 % ((I = 33,16%)) cât mai ales datorită decontării integrale a avansurilor pentru imobilizări necorporale.

Anul 2005 se remarcă prin investiţii substanţiale în investiţii nemateriale ca urmare a dotărilor masive la toate departamentele administrative ale societăţii cu softuri informatice, mai performante şi mai de actualitate.

2. Evoluţia imobilizărilor corporale Imobilizările corporale ale întreprinderii sunt reprezentate de “Terenuri şi construcţii” (T), “Instalaţii tehnice şi maşini”

(I), “Alte instalaţii, utilaje şi mobilier” (Ai) şi “Avansuri şi imobilizări corporale în curs” (Avc). Categoria “Avansuri şi imobilizări corporale în curs” este reprezentată:

- în mare majoritate de avansuri acordate furnizorilor de imobilizări corporale ce urmează a fi decontate pe măsura facturării imobilizărilor respective (informaţii obţinute din notele la situaţiile financiare).

- Societatea analizată procedează însă şi la obţinerea unor imobilizări cu forţe proprii .

Deoarece imobilizările corporale reprezintă în majoritate capacităţile productive ale entităţii care participă, ca factor de producţie esenţial, la crearea de valoare, analiza evoluţiei imobilizărilor corporale necesită două abordări esenţiale:

- din punct de vedere extensiv, aspect care pune în evidenţă creşterea sau scăderea de valoare a capacităţilor productive, de la un an la altul

- din punct de vedere intensiv, aspect care pune în evidenţă măsura eficienţei utilizării respectivelor capacităţi în producţie, subliniind aspecte privind eficienţa modului de gestionare a acestora. (Analiza corelativă a ICAN şi IIC )

ICAN- indicele cifrei de afaceri nete ICAN- indicele valorii nete a imobilizărilor corporale

Societatea a procedat la o amortizare a imobilizărilor corporale prin metoda liniară de amortizare, ceea ce va genera rezultate comparative ale valorii nete contabile înregistrate pentru imobilizările corporale, pe toată perioada analizată. În cazul existenţei unor metode diferite de amortizare, la anumite imobilizări, pentru anumite perioade, s-ar fi impus retratarea informaţiilor, la un limbaj comun privind metoda contabilă utilizată, în măsura în care modificările constatate ar fi influenţat semnificativ rezultatele.

Analiza extensivă a evoluţiei imobilizărilor corporale (ritmul modificării imobilizărilor corporale)În 2005 faţă de 2004:

Se înregistrează o creştere nesemnificativă, a imobilizărilor corporale, de doar 2,57%, datorată în principal creşterii valorilor la terenuri şi construcţii (cu 17,32 %) care a influenţat asupra creşterii totale a imobilizărilor corporale destul de semnificativ, având în vedere şi ponderea destul de ridicată a acestora în total imobilizări corporale .

Se constată de asemenea o creştere substanţială a achiziţiilor de „Alte instalaţii, utilaje, mobilier” comparativ cu ieşirile similare înregistrate pentru aceste componente (în principal reprezentate de amortizare), în procent de aprox 60 %. Deoarece procentul acestei categorii în total imobilizări corporale nu este semnificativ , această creştere nu va afecta semnificativ creşterea totală de imobilizărilor corporale.

Ritmul de creştere al imobilizărilor corporale este încetinit de reducerea volumului avansurilor faţă de furnizorii de imobilizări corporale rămase de decontat pe măsura decontării acestora.

În general o creştere a valorii nete contabile a imobilizărilor se datorează creşterii valorii de intrare sau diminuării amortizării şi provizioanelor aferente acestor elemente patrimoniale, comparativ cu perioada precedentă (VNC = valoarea de intrare-amortizare-provizioane). Din notele la situaţiile financiare constatăm constituirea de provizioane pentru

100

Page 101: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

depreciere la construcţii şi instalaţii tehnice şi maşini într-o măsură semnificativă,în 2005 comparativ cu 2004, creştere care a fost însă contrabalansată de intrările de imobilizări, aşa că per total valoarea netă contabilă aferentă acestor posturi bilanţiere a crescut în 2005 faţă de 2004.

În 2006 faţă de 2005: Ritmul de creştere a imobilizărilor corporale este mai pronunţat ca în anul anterior (14,7%) şi a fost datorat în

principal de creşterea avansurilor faţă de furnizorii de imobilizări. Această creştere a generat o creştere a imobilizărilor corporale cu 25,8 %.

În sensul creşterii imobilizărilor corporale au influenţat insă nesemnificativ creşterile valorii nete a terenurilor şi construcţiilor sau a altor instalaţii.

Singura componentă care a încetinit puţin ritmul de creştere al imobilizărilor corporale e reprezentată de instalaţiile tehnice şi maşini unde singura modalitate de ieşire a fost reprezentată de amortizare şi provizioane.

Remarcam de asemenea în 2006 constituirea de provizioane pentru toate categoriile de imobilizări corporale mai puţin pentru cele în curs, într-o măsura mai semnificativă pentru construcţii. De asemenea remarcam creşterea valorii nete contabile a imobilizărilor corporale ca efect al reevaluării în baza HG 1553/2003 (informaţiile se culeg din notele la situaţiile financiare).

Per ansamblu, constatăm însă ca majorările şi diminuările de valoare la imobilizări corporale au acelaşi ritm, generând o menţinere aproximativ la aceiaşi parametri a valorii capacităţilor productive.

Analiza intensivă a evoluţiei imobilizărilor corporale (Analiza corelativă a ICAN şi IIC )În 2005 faţă de 2004:

Se constată următoarea situaţie: ICAN =118,95 % > IIC =103,49%. Efectele reprezentate de cifra de aafaceri netă cresc într-un ritm mai accentuat decât eforturile reprezentate de capacităţile de producţie. Acest aspect evidenţiază o utilizare mai eficientă a imobilizărilor corporale în 2005 faţă de 2004.

În 2006 faţă de 2005: Se constată următoarea situaţie: ICAN =110,87 % > IIC =100,15 %). Constatăm de asemenea o creştere mai

accentuată a cifrei de aafaceri nete comparativ cu creşterea de imobilizări corporale situaţie ce reflectă de asemenea o utilizare eficienta a imobilizărilor corporale în 2006 faţă de 2005.

Dacă ar fi să realizăm o comparaţie a eficienţei utilizării imobilizărilor corporale de-a lungul perioadei analizate constatăm că această este mai accentuată în 2006 (ritmul sporului de valoare generat de utilizarea imobilizărilor corporale este mai mare cu 15,46 % în 2005/2004 comparativ cu 10,72 % în 2006/2005. În anul 2006, creşterea capacităţilor productive s-a reflectat într-o creştere a eficienţei utilizării acestora superioara celei din anul 2005.

3. Evoluţia imobilizărilor financiareImobilizările financiare ale întreprinderii sunt reprezentate de „Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul

grupului” (Tg) şi „Alte creanţe” (Acr). Din notele la situaţiile financiare aflăm ca entitatea (societatea Alfa) este parte dintr-un grup. Aceasta deţine 10,69 %

din capitalul societăţii Beta, în urma ofertei publice de preluare, finalizată la sfârşitul anului 2005. De asemenea, tot din note aflăm ca Societatea Alfa a acordat împrumuturi pe termen lung unor societăţi cu care are relaţii de parteneriat,credite reflectate la categoria „Alte creanţe”.

În 2005 faţă de 2004: Constatăm că gradul de angajare al entităţii pe piaţa de capital se dublează în 2005 comparativ cu 2004, (IIF =

202,56 %), aceasta în principal datorită achiziţiei de titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului, precizate mai sus.

Au loc rambursări ale împrumutului pe termen lung în procent de aprox. 30 % ,comparativ cu anul precedent

În 2006 faţă de 2005: Imobilizările financiare cresc fantastic cu aprox. 68,4 % (IIF = 31,6 %) crestere explicată prin cresterea veniturilor

realizate din investirea în acţiuni si alte titluri de valoare.

101

Page 102: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Se poate observa că şi la categoria imobilizări financiare, în anul 2006, s-a acordat o atenţie deosebită, volumul investiţiilor pe pieţele de capital fiind mai mare în acest an comparativ cu ceilalţi ani supuşi analizei.

Analiza evoluţiei activelor circulanteActivele circulante ale întreprinderii scadîn primul an aproximativ în acelaşi ritm de creştere în anul următor, de 22

%, ca atare implicaţiile asupra valorii totale a activelor circulante vor fi deci diferenţiate.

În 2005 faţă de 2004: O proporţie semnificativă din scăderea Activelor circulante de aprox. 21,4 % se datorează în principal

scăderii realizată de volumul creanţelor (Icr = 77,9 %) precum şi stopării destul de accentuate a investiţiilor mobiliare (investiţiilor financiare pe termen scurt), de asemenea ajungând la o valoare scăzută a acestora ( IIFTS = 77,9 %).

Observăm că ritmul de creştere a activelor circulante este reprezentat de evoluţia descrescătoare a volumului stocurilor ( IS = 66,18 %).

În 2006 faţă de 2005: Activele circulante cresc aproximativ în acelaşi ritm cu care au scăzut în anul anterior (de aprox. 22% )

creştere datorată în principal, creşterii volumului creanţelor cu mai mult de o treime din valoarea lor şi a investiţiilor financiare pe termen scurt, la o valoare cu ceva mai mare de dublul valorii lor realizate pentru perioada precedentă ( ICr = 135,24 % şi IIFTS = 229,42 %).

Constatăm că disponibilităţile din casă şi bancă au înregistrat o crestere semnificativă, cu 29,5 %, ( ICB = 70,5 %), însă influenţa asupra valorii totale a activelor circulante va fi destul de redusă datorită ponderii reduse de astfel de lichidităţi în activele circulante.

1. Analiza evoluţiei stocurilorVolumul stocurilor evoluează diferit de la un an la altul astfel: În 2005 faţă de 2004 Volumul stocurilor scade cu aprox. 34%, ( IS = 66,18 %). Scăderea volumului stocurilor din 2005 faţă de 2004 se datorează scăderii volumului tutunror categoriilor

de stocuri, o scădere accentuată înregistrându-se la avansuri pentru cumpărări de stocuri , de aprox. 92%, (IAvs = 7,67 %), prin decontarea masivă a acestora.

În 2006 faţă de 2005: Se înregistrează o scădere mai uşoară a volumului total al stocurilor cu aprox.9 % (IS = 91 %). Scăderea nesemnificativă a volumului stocurilor din 2006 faţă de 2005 se datorează scăderii volumului

stocurilor de materii, materiale şi a producţiei în curs de execuţie într-un ritm uşor mai accentuat (ISMP = 61,3 %, ISSPCE = 91,72 %) .

a) Analiza evoluţiei stocului de materii prime şi materialeDeoarece materiile prime şi materialele reprezintă unul din factorii de producţie esenţiali pentru orice societate cu

profil productiv, se impune ca analiza evoluţiei acestei categorii de stocuri sa fie abordată sub dublu aspect:- din punct de vedere extensiv, aspect care pune în evidenţă creşterea sau scăderea de valoare a stocurilor de

materii prime şi materiale, de la un an la altul (Analiza ISMP,)- din punct de vedere intensiv, aspect care evidenţiază eficienţei utilizării resurselor materiale în producţie,

subliniind aspecte privind eficienţa modului de gestionare a acestora (Analiza corelativă a ISMP, ICM, ICAN )Referitor la evaluarea stocului de materii prime şi materiale la ieşirea din patrimoniu se stie că entitatea a schimbat

metoda de evaluare în 2005 faţă de cea utilizată în 2004, respectiv a trecut de la metoda costului mediu ponderat (CMP) la metoda FIFO, pe care o menţine şi în 2006 (informaţii obţinute din notele la situaţiile financiare aferente anului 2005). Profesionistul contabil al societăţii apreciază că această metodă (FIFO) va permite ca evaluarea consumurilor să corespundă mai bine cu operaţiunile fizice de eliberare din gestiune a stocurilor, conform Standardelor Internaţionale de fabricaţie GMP (standarde de fabricaţie utilizate în sectorul produselor farmaceutice).

Pentru compatibilitatea datelor de la un an la altul, analistul financiar va trebui să ţină seama de modificările de metode contabile aplicate, dacă acestea generează un rezultat semnificativ modificat. În cazul nostru cheltuielile cu materiile

102

Page 103: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

prime şi materialele cresc, comparativ cu varianta menţinerii aplicării metodei CMP, cu 18.709 lei. Ca atare valoare stocului final de materii prime şi materiale apare majorat cu 18.709 lei faţă de varianta menţinerii metodei CMP.

Calculând procentul acestei creşteri în total stocuri de materii prime şi materiale în 2005 constatăm că acesta este sub 1 % adică o creştere de 0,75% . Fiind o creştere procentuală nesemnificativă rezultată de modificarea politicii contabile de reevaluare a stocurilor, nu se justifică o recalculare a valorii stocurilor de materii prime şi materiale.

Analiza extensivă a evoluţiei stocurilor de materii prime ( SMP) În 2005 faţă de 2004 soldul final scade cu aprox. 11% (ISMP = 89,03% ) fapt ce se datorează creşterii

consumurilor de materii prime şi materiale într-o proporţie mai mare ca aprovizionările. În 2006 faţă de 2005 stocurile de materii prime şi materiale cresc cu 4,29% (ISMP = 104,29 % ) acest

lucru se datorează creşterii ritmului achiziţiilor mai mult decât ritmul ieşirilor (achiziţii în devans), unor consumuri mai mici, creşterii cantităţii de materiale lansate în producţie datorită modificării cererii, creşterii preţului de achiziţie respectiv costurilor etc.

Analiza intensivă a evoluţiei SMP (Analiza corelativă a ISMP, ICM, ICAN )ISMp– indicele stocurilor de materialeICM- indicele cheltuielilor de materialeICAN – indicele cifrei de aafaceri nete

În 2005 faţă de 2004: Se constată următoarea situaţie :ISMP = 89,03% (<100%), ICM= 86,2% (<100%), ICAN =118,94%

(>100%). Situaţia reflectă o stare favorabilă a gestionării stocurilor de materii prime prin reducerea volumului acestora pe fondul creşterii gradului de valorificare a lor, datorită creşterii vânzărilor, scăderii normelor de consum, scăderii costului de achiziţie.

În 2006 faţă de 2004: Se constată următoarea situaţie:ISMP = 104.29 >100%, ICM = 105,08 >100%, ICAN = 110,87 >100% şi

ICAN > ICM. Situaţia reprezintă o creştere a stocurilor de materii prime şi materiale pe fondul creşterii gradului de valorificare a materiilor prime.

Comparativ cu anul anterior, gestionarea stocurilor de materii prime şi materiale apare ca fiind mai puţin eficientă. În concluzie În 2006, societatea îşi gestionează mai bine stocurile de materii prime şi materiale comparativ cu anul 2005.

Analiza evoluţiei stocurilor de producţie în curs de execuţie (SPCE)Este abordată sub dublu aspect:

- din punct de vedere extensiv, aspect care pune în evidenţă creşterea sau scăderea de valoare a stocurilor de producţie în curs de execuţie (ISPCE )

- din punct de vedere intensiv, aspect care surprinde aspecte privind eficienţa modului de gestionare a producţiei pe flux (analiza corelativă între ISPCE şi ISPF).

Analiza extensivă a evoluţiei SPCE Privind ritmul modificării stocurilor de producţie în curs de execuţie se observă în 2005 si în 2006 că valoarea

stocurilor se menţine aceeasi, adică 0. Pentru o analiză mai pertinentă a evoluţiei stocurilor de producţie în curs de execuţie se impune adâncirea analizei din punct de vedere intensiv. Nu se observă nici o difernţă în ceea ce priveste gestionarea stocurilor în curs de excuţie deoarece valoarea acestora în cursul anilor analizaţi este 0.

a) Evoluţia stocurilor de produse finite

Se constată o scădere a stocurilor de produse finite atât în 2005 cât şi în 2006 dar mai pronunţată în 2006 (de 100% faţă de 2005 si de 112 % faţă de 2004).

103

Page 104: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Această situaţie se corelează cu creşterea volumului vânzărilor reflectate prin cifra de aafaceri netă într-un ritm mai pronunţat în 2004 (ICAN= 118,95 %) comparativ cu 2005 (ICAN = 110,87) rezultând o gestionare favorabilă a stocurilor de produse finite pe toată perioada analizată. Per ansamblu există o gestionare mai bună a stocurilor de produse finite în 2004 faţă de ceilalţi ani supuşi analizei.

b) Evoluţia avansurilor pentru cumpărări de stocuri

Se constată o scădere foarte pronunţată a avansurilor acordate furnizorilor de materii şi materiale în 2006 comparativ cu o scădere mult mai mică în 2005 (de aprox. 12 %, IAvs = 87,98 %). Acest lucru îl explicăm prin angajarea unor avansuri faţă de furnizorii de stocuri într-o valoare foarte pronunţată în 2004 care vor fi însă decontate în cea mai mare măsură în anul următor.

2. Analiza evoluţiei creanţelor Există o detaliere elementelor de creanţe şi datorii ale entităţii, furnizând următoarele informaţii necesare analizei:

În ce priveşte creanţele aferente activităţii de exploatare, pentru cei trei ani analizaţi, regăsim o detaliere a acestora pe natura lor pe categoriile de creanţe comerciale, creanţe faţă de buget şi salariaţi. Ultimele două categorii sunt raportate în schema de bilanţ la postul bilanţier cu denumirea „Alte creanţe”.

Toate creanţele entităţii se încadrează în graficele de recuperare şi ca atare nu există creanţe neîncasate în termen. Analizând ritmul modificării creanţelor constatăm următoarele:

Volumul acestora scade în 2005 faţă de 2004 si apoi creste în 2006 faţă de 2005 dar menţinîndu-se sub nivelul din 2004.

Influenţa evoluţiei elementelor componente ale creanţelor asupra totalului creanţelor se face diferenţiat, astfel:

În 2005 faţă de 2004 scăderea volumului creanţelor este datorată exclusiv scăderii volumului creanţelor comerciale ( ICCOM = 72,86 %), în condiţiile în care volumul altor creanţe creste semnificativ (cu 15 %, IAcr= 114,97 %).

În 2006 faţă de 2005 creşterea volumului creanţelor este datorată atât creşterii volumului creanţelor comerciale ( ICCOM = 106,3 %) cât şi datorită creşterii volumului altor creanţe IAcr = 105,8 %),

a) Analiza evoluţiei creanţelor comerciale Necesită o abordare sub dublu aspect:

- din punct de vedere extensiv, aspect care pune în evidenţă extinderea sau diminuarea activităţii comerciale , pusă în evidenţă prin ritmul modificării creanţelor comerciale (ICCOM)

- din punct de vedere intensiv, aspect care surprinde eficienţa modului de gestionare a creanţelor comerciale (analiza corelativă între ICCOMşi ICAN).

Analiza extensivă a volumului creanţelor comerciale În valoare absolută, volumul creanţelor comerciale este în creştere de la un an altul, valoarea cea mai

ridicată fiind înregistrată pentru anul 2006, ceea ce reflectă o extindere a activităţii comerciale de la un an la altul. Ca şi ritm de creştere al activităţii comerciale, se constată că cel mai ridicat ritm de creştere se înregistrează

însă în 2006 (ICCOM = 117,1 % ) comparativ cu 2005 (ICCOM = 105,23 %) Situaţia de mai sus reflectă o extindere mai accentuată a activităţii comerciale în 2006 comparativ cu

ceilalţi ani. Aspectul este apreciată drept favorabil în toţi anii deoarece, acesta se datorează strict creşterii volumului vânzărilor din activitatea comercială (nu este cazul unor acumulări de creanţe neîncasate în termen, deoarece, aşa cum rezultă din notele la situaţiile financiare, toate creanţele comerciale se încadrează în graficele de recuperare).

Analiza intensivă a volumului creanţelor comercialeÎn 2005 faţă de 2004

Se constată următoarea situaţie: ICCOM = 105,23 % (>100%), ICAN =118,95 % (>100%) astfel că ICCOM > ICAN.

104

Page 105: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Situaţia de mai sus reflectă o extindere a activităţii comerciale care nu este însoţită de o politică corespunzătoare de încasare. Cu alte cuvinte ritmul de facturare nu este însoţit de un ritm corespunzător al încasărilor. Rezultă o acumulare a volumului creanţelor care duce la scăderea vitezei de rotaţie a creanţelor comerciale în 2005 faţă de anul precedent.

Situaţia de mai sus apare ca urmare a hotărârii conducerii a relaxa termenele de plata pentru menţinerea vânzărilor intr-un ritm dinamic.

Relaxarea politicii de încasare a creanţelor comerciale este una de moment, conjuncturală, în timp ea trebuind să fie atent supravegheată şi corectată pentru a nu genera probleme de lichiditate şi blocaj financiar.

În 2006 faţă de 2005: Se constată aproximativ aceeaşi situaţie mai puţin favorabilă de mai sus: ICCOM = 117,1 % (>100%), ICAN

=110, 87% (>100%) astfel că ICCOM > ICAN. Are loc de asemenea o reducere a vitezei de rotaţie a creanţelor comerciale, comparativ cu anul precedent.

Pentru a compara eficienţa modului de gestionare a creanţelor comerciale de la un an la altul se va calcula şi compara ritmul de scădere al vitezei de rotaţie al creanţelor comerciale (Analiza indicatorilor de activitate).

iar

Va rezulta că pe fondul unei gestionări ineficiente a creanţelor comerciale în ambii ani situaţia este mai puţin nefavorabilă în 2005 pentru că ritmul de scădere a vitezei de rotaţie este mai mic ( de 18 % comparativ cu 43 % cât este în 2006).

Deşi are loc o extindere a activităţii comerciale pe toţi anii, cu un ritm de creştere mai pronunţat în 2006, politica activităţii comerciale nu este corelată cu o politică adecvată de încasare a creanţelor comerciale. Politica aplicată este una conjuncturală, aplicată în vederea dinamizării aafacerilor. La nivel managerial ar trebui să se ia decizii privind diminuarea perioadei de creditului comercial (reducerea timpilor de încasare).

b) Evoluţia altor creanţePrivind ritmul modificării altor creanţe se constată următoarele:În 2005 faţă de 2004:

Se constată o diminuare a acestor categorii de creanţe în 2005 comparativ cu 2004 (IAcr = 60,37 %). Situaţia se corelează cu diminuările masive de personal datorate restructurării personalului (de la 873 angajaţi, existenţi la sfârşitul anului 2004, la 773 existenţi la sfârşitul anului 2005, deci o scădere cu 13 %.) În aceste condiţii, este firesc să scadă atât volumul cheltuielilor salariale cât şi volumul creanţelor salariale rezultate din avansurile salariale aferente chenzinei I.

În 2006 faţă de 2005: Se constată o creştere a volumului acestor tipuri de creanţe comparativ cu 2005 (IAcr = 103,12 %). Pe

fondul unei reduceri mult mai puţin accentuate de personal în 2006 comparativ cu anul precedent (de la 773 angajaţi la 750 angajaţi, deci o scădere cu doar 3%) are loc o creştere a salariului mediu pe angajat la nivelul societăţii (cu mai mult de 10 %), ceea ce se reflectă într-un volum crescut al cheltuielilor salariale în 2006 faţă de 2005 cu aprox. 14 %. Situaţia va explica reducerea corespunzătoare înregistrată pentru avansurile chenzinale acordate în anul 2006 comparativ cu 2005.

În condiţiile în care volumul creanţelor salariale este semnificativ în volumul altor creanţe (peste 80 %), evoluţia acestora din urma este explicată în cea mai mare măsură. Diferenţa de 20 %, este dată de creanţe rezultate din impozite şi taxe achitate în plus, care au înregistrat şi ele o creştere faţă de valoarea lor din anul 2005, influenţând de asemenea în direcţia creşterii altor creanţe.

Toate aceste categorii de creanţe se află în termen, ca urmare creşterea acestor creanţe este urmarea firească a desfăşurării activităţii din cadrul întreprinderii.

3.Analiza evoluţiei trezoreriei

105

Page 106: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Analizând ritmul de evoluţie al trezorerie se constată o creştere a trezoreriei de la un an la altul, într-un ritm mai pronunţat în 2006 faţă de 2005. Pe cele două componente reprezentate de investiţiile financiare pe termen scurt şi disponibilităţile din casă şi bancă evoluţia nu e uniformă şi în consecinţă nici implicaţiile asupra valorii totale a trezoreriei.

În 2005 faţă de 2004: Are loc o creştere a volumului trezoreriei cu mai mult de 2/3 din valoarea aferentă anului precedent (ITR

=171,26 %). Creşterea trezoreriei este generată în proporţie semnificativă de efectuarea de investiţii mobiliare într-un

volum majorat faţă de anul anterior (IIFTS =193,68 %). Întreprinderea deţine de asemenea lichidităţi în casă şi bancă într-o valoare superioara anului anterior ((ICB

= 123,11 %) ceea ce generează o creştere a trezoreriei într-o proporţie mai puţin semnificativă, datorită atât unei ponderi mai reduse a acestora în totalul trezoreriei (vezi – Cap. I tabelul „Analiza structurii poziţiei financiare” .

În 2006 faţă de 2005: Se înregistrează de asemenea un ritm de creştere al trezoreriei accentuat 30,9% peste nivelul înregistrat

anii precedenţi.( ITR= 130,9 %) Creşterea volumului trezoreriei se datorează exclusiv extinderii substanţiale a investiţiilor pe piaţa

mobiliară, la o valoare mai mult decât dublată (IIFTS =229,42 %) Cresterea lichidităţilor din casă şi bancă apare ca un rezultat firesc, având în vedere cele analizate până

acum respectiv: gestionare mai eficientă a imobilizărilor corporale comparativ cu anul anterior, micsorarea duratei ciclului de fabricaţie al produselor în 2006 comparativ cu 2005, o crestere a vitezei de rotaţie a creanţelor comerciale, o gestionare mai puţin eficientă a stocului materii prime şi de produse finite faţă de anul anterior.

Pentru o apreciere pertinentă a modului de gestionare a trezoreriei trebuie însă făcute corelaţii complexe cu alte aspecte din cadrul obiectivelor noastre de urmărit şi anume: structura poziţiei financiare, realizarea echilibrului financiar, indicatorii de lichiditate şi solvabilitate precum şi cu tabloul fluxurilor de numerar. Trezoreria întreprinderii este în creştere de la un an la altul, cu un ritm mai accentuat de creştere în 2006. Din cadrul acestor active va trebui acordată o atenţie specială gestionării creanţelor comerciale în vederea unei mai bune corelări a ritmului livrărilor cu ritmul încasărilor.

Analiza în dinamică a cheltuielilor în avansSe cunosc următoarele:

Entitatea are închiriate în regim de leasing operaţional 5 mijloace de transport pe o perioadă de 3 ani (2004-2006).

În plus, în 2005, entitatea închiriază încă 2 mijloace de transport pentru a faţă unei activităţi de distribuţie a produselor la punctele de desfacere corelate cu o activitate de producţie şi comercializare mult extinse în anul 2005.

Chiriile aferente, se plătesc lunar, în mod anticipat.

Analizând ritmul modificării cheltuielilor în avans se constată o creştere foarte pronunţată a cheltuielilor în avans în 2006 faţă de 2005, acestea aproape se dublează faţă de 2004. Utilizând informaţiile din notele explicative, putem conchide că valoarea substanţială a cheltuielilor în avans din 2005 este datorată unor chirii suplimentare achitate anticipat de întreprindere, referitoare la mijloacele de transport închiriate în mod suplimentar în 2005 în condiţiile extinderii activităţii de producţie şi comercializare.

Analiza evoluţiei datoriilorDatoriile entităţii sunt reprezentate atât de datoriile propriu-zise concretizate în obligaţiile actuale ale entităţii rezultate

din relaţiile cu diverşi terţi cât şi veniturile în avans şi respectiv provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli.

În ceea ce priveste situaţia creanţelor şi datoriilor constatăm următoarele:Entitatea analizată nu are contractate datorii mai mari de un an, ca atare toate datoriile sunt curente (mai mici de un

an).

106

Page 107: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Entitatea nu dispune de credite bancare, sursele de finanţare fiind în întregime pe termen scurt provenind din: datorii comerciale (datorii faţă de furnizori),datorii faţă de salariaţi, datorii fiscale, datorii faţă de acţionari (referitoare la dividende de plată) şi alte datorii (dar mai puţin datoriile bancare şi faţă de grup).

Nu există plăţi restante, toate datoriile entităţii fiind în termen.Tab 79. Evoluţia datoriilor

Sold la 31.12.2004 Sold la 31.12.2005 Sold la 31.12.2006l. Furnizori 850788 810748 8920052. Furnizori de imobilizări 703708 789673 8256183. Datorii faţă de salariati 310244 396547 4578124. Asigurări sociale şi somaj 423566 488692 5410695. Impozite si taxe 1014569 1256784 18753216. Dividende de plată 78645 93217 1275907. Alte obligaţii 12378 16788 19034TOTAL 3393898 3852449 4738449

Evoluţia datoriilor (propriu-zise) ale entităţii,detaliate după natură având în vedere că „datoriile comerciale” sunt reprezentate de datorii faţă de furnizorii de materii prime şi materiale şi furnizorii de imobilizări, „datoriile sociale” sunt reprezentate de datorii faţă de salariaţi şi partea corespunzătoare din asigurările sociale şi şomaj, impozitele şi taxele reprezintă în fapt „datorii fiscale”, „datoriile faţă de acţionari” sunt reprezentate în întregime de dividende de plata iar la „alte datorii” se cuprind datoriile întreprinderii mai puţin datoriile bancare şi faţă de grup.

Tab. 80 Datorii nebancare.

datorii Valori absolute (lei) Indici cu baza în lanţ (%)2004 2005 2006 2004 2005 2006

1. Datorii comerciale 1554496 1600421 1717623 100 102,95 107,322. Datorii sociale 733810 885239 99888 100 120,63 112,833. Datorii fiscale 1014569 1256784 1875321 100 123,87 149,214. Datorii faţă de acţionari 78645 93217 127590 100 118,52 136,875. Alte datorii 12378 16788 19034 100 135,62 113,37TOTAL 3393898 3852666 4738449 100 113,51 122,99

Din analiza ritmului de evoluţie al datoriilor pe total şi pe componente pe perioada 2004-2006 se constată următoarele:

Totalul datoriilor evoluează în creştere de la un an la altul într-un ritm mai accentuat în 2006 (39 % în 2006 comparativ cu doar 13,55 % în 2005). Pe elementele componente situaţia se prezintă diferenţiat.

Datoriile comerciale înregistrează o menţinere aproape la acelaşi nivel în 2005 după care în 2006 cresc cu aprope jumătate din valoarea lor cu48,8 %.Toate datoriile comerciale sunt în termen de plată, deci o creştere a lor o considerăm favorabilă pentru că entitatea beneficiază de surse gratuite de finanţare pe perioada creditului comercial.

Un ritm de creştere ridicat îl constatăm la datoriile fiscale atât în 2005 cât şi în 2006 cu o valoare mai accentuată în 2005. Având în vedere că întreprinderea nu are plăţi restante şi nici nu a avut anumite facilităţi fiscale la care să se fi renunţat pe perioada analizată creşterea datoriilor este urmarea firească a extinderii activităţii sale mai ales în 2005, rezultând astfel o masă impozabilă suplimentară. De altfel o dezvoltare a întregii activităţi majorare a lor în 2005 ca apoi aproape să se dubleze în 2006. mai ales în anul 2005 am constatat-o deja din analizele efectuate până acum.

O evoluţie deosebită înregistrează datoriile faţă de salariaţi unde se constată o uşoarăAsimilăm datoriilor şi elementele de venituri în avans şi respectiv provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli.

Referitor la evoluţia acestor elemente constatăm următoarele: Observăm că întreprinderea realizează o creştere accentuată a veniturilor în avans în 2005 de 7,9%. De asemenea privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli entitatea nu a constituit nici un provizion în

perioada 2004-2006. La nivelul perioadei analizate, are loc o creştere a datoriilor entităţii, mult mai pronunţată pentru anul 2006, datorată în principal creşterii datoriilor comerciale. Aspectul trebuie corelat cu evoluţia capitalurilor entităţii şi respectiv cu indicatorii de structură corespunzători, pentru a pune în evidenţă aspecte mult mai pertinente legate de evoluţia gradului de îndatorare.

107

Page 108: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Analiza evoluţiei capitalurilorToate capitalurile întreprinderii sunt reprezentate de capitaluri proprii. Se poate constata o creştere a capitalurilor

proprii de-a lungul perioadei analizate într-un ritm uşor mai accentuată în 2005 de 3,61% comparativ cu scăderea de 17,2% în 2006 ).

Un rol informaţional extrem de important pentru analiza evoluţiei capitalurilor entităţii revine „Situaţiei modificării capitalului propriu” , cea de-a treia componentă a situaţiilor financiare obligatoriu de întocmit de entităţile încadrate la categoria de mărime „mare”.

În 2005 faţă de 2004:Aşa cum rezultă din Situaţia modificării capitalului propriu, aferentă anului 2005 creşterile nete de capitaluri proprii

la nivelul anului 2005 sunt de 229.801 lei şi se datorează: reevaluării patrimoniului societăţii la 31.12.2002, conform HG 403/2000, înregistrându-se diferenţe

favorabile din reevaluare, în suma de 54.378 lei; constituirii de rezerve legale, conform Legii 31/1990, în suma de 61.286 lei; constituirii de rezerve din profitul net, reprezentând facilităţi fiscale şi venituri din vânzări de mijloace fixe,

în suma de 114.137 lei.

În 2006 faţă de 2005: Din situaţia modificării capitalului propriu, aferentă anului 2003, constatăm că valoarea diminuării capitalurilor proprii este de 1.147.632 lei şi se datorează:

reevaluării patrimoniului societăţii la 31.12.2006, conform HG 1553/2003, înregistrându-se diferenţe nefavorabile din reevaluare, în suma de 345.698 lei;

diminuării rezervelor în suma de 256.700 lei, corectarea diferenţelor de reevaluare pentru terenuri în sumă de 365.200 lei şi diminuării rezervelor din reevaluare aferente mijloacelor fixe de la secţiile de vopsire cu suma de 180.034 lei.

Aşa cum se poate constata entitatea nu a procedat la majorări de capital social pe perioada 2004-2006 toate creşterile de capitaluri proprii fiind datorate creşterii rezervelor din reevaluare, a rezervelor efectuate de întreprindere, a rezultatului exerciţiului reprezentaţi în toţi anii de profit şi a rezultatului reportat.

Cu excepţia rezervelor din reevaluare toate aceste componente au înregistrat creşteri mai accentuate în 2005 datorită extinderii masive a activităţii întreprinderii în acest an. Întreprinderea beneficiază deci pe toată perioada analizată de o majorare a surselor proprii de finanţare cu efecte favorabile asupra întăririi capacităţii de autofinanţare şi asupra ameliorării indicatorilor de îndatorare, în special pentru anul 2005.

Comparativ cu evoluţia datoriilor, constatăm că în anul 2005 ritmul de creştere al modificării capitalurilor este superior ritmului de creştere al datoriilor (ICPR=122,67% şi IDT=107,4%) cu efecte favorabile aspra indicatorilor de îndatorare.

În anul 2006 ritmul de creştere al modificării datoriilor devansează ritmul de creştere al capitalurilor (ICPR=112,78% şi IDT=161,94 %) cu efecte nefavorabile aspra indicatorilor de îndatorare.

Analiza structurii poziţiei financiare

Analiza structurii activelorDin analiza ratelor generale ale activelor se constată o pondere mai accentuată a activelor circulante comparativ cu

activele imobilizate (în medie de aprox. 60% comparativ cu aprox..40%) pe toţi anii supuşi analizei. Ponderea activelor circulante creşte de-a lungul celor trei ani analizaţi pe fondul reducerii ponderii activelor imobilizate în cadrul activelor întreprinderii. Din analiza ratelor generale de structură ale actelor deducem că, pe perioada analizată, entitatea se orientează mai mult spre activitatea curentă (de exploatare)în defavoarea activităţii investiţionale.

Din analiza ratelor interne ale stocurilor se constată: Pe elemente de stocuri se constată că ponderea o deţin produsele finite şi mărfurile (aprox. 50%) în 2005,

după care în 2006 ponderea majoritară revine stocurilor de materii prime (46%).

108

Page 109: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Ponderea avansurilor pentru cumpărături de stocuri e semnificativă în 2004 (aprox.16%), după care scade semnificativ în 2005 şi 2006 la aproximativ 1%, datorită, în principal, scăderii substanţiale a nivelului avansurilor în mărime absolută ca urmare a decontării accentuate a lor. Gradul de lichiditate al activelor circulante creşte pe perioada 2004-2006 în special datorită politicii optime de gestionare a stocurilor aplicate de entitate. Constatăm un exces de lichidităţi propriu-zise (trezorerie) peste nivelul apreciat optim de specialişti, asupra cărora apreciem că managementul entităţii ar trebui să se ocupe în vederea unei redirecţionării spre o rentabilizare superioară a lor.

Analiza structurii datoriilor / capitalurilor propriiDin analiza ratelor generale de structură (ale totalului datoriilor şi capitalurilor) se desprind concluzii privind

orientarea surselor de finanţare ale entităţii spre surse proprii respectiv atrase. În cazul societăţii analizate, se constată următoarele:

În cadrul surselor de finanţare a entităţii, ponderea covârşitoare este reprezentată de sursele proprii –capitaluri proprii (aprox. 88 % în anii 2004 şi 2005) urmată de o uşoară scădere (cu aprox. 10 %) în 2006.

Această uşoară scădere a ponderii capitalurilor proprii în totalul surselor de finanţare în 2006 este pusă pe seama creşterii mai pronunţate a surselor atrase – a datoriilor în 2006.

Ratele interne ale datoriilor şi capitalurilor pun în evidenţă mutaţiile structurale interne înregistrate la fiecare categorie.

Din analiza ratelor interne ale datoriilor (Rata datoriilor pe termen scurt, Rata datoriilor pe termen mediu şi lung, Rata provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli şi Rata veniturilor în avans) se constată că ponderea semnificativă o deţin datoriile curente,în 2004 şi 2006 în scădere pronunţată în 2006 datorită constituirii de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli în 2006 într-o măsură substanţială, acestea ajungând să reprezinte 1/3 din totalul datoriilor în anul 2006. În condiţiile în care entitatea nu deţine datorii peste 1 an, Rata datoriilor pe termen mediu şi lung are o valoare nulă.

Din analiza ratelor interne ale datoriilor pe termen scurt, reprezentate doar de datorii curente nebancare, se observă următoarele:

Aproximativ 2/3 din valoarea lor sunt reprezentate de datorii comerciale, urmate de datorii fiscale şi apoi de datorii faţă de salariaţi. Datoriile comerciale sunt reprezentate de datoriile faţă de furnizorii de materii prime şi materiale şi furnizorii de imobilizări.

Ponderea cea mai mare în cadrul datoriilor comerciale o deţin datoriile pentru furnizorii de materii prime şi materiale. O finanţare majoritară pe seama datoriilor comerciale e considerată favorabilă, deoarece sunt surse gratuite de finanţare, iar nivelul lor se încadrează în termenul contractual (informaţii obţinute din notele la situaţiile financiare).

Remarcăm o pondere însemnată a datoriilor fiscale, cu tendinţă de scădere în 2006, aceasta fiind datorată dezvoltării normale a activităţii şi implicit a creşterii bazei impozabile şi nu acumulării de datorii neachitate.

Din analiza ratelor interne ale capitalurilor proprii se constată următoarele: Ponderea capitalului social în capitalurile proprii evoluează de la aprox. 1/3 în 2005 la

aproximativ 1/4 cât este în 2006. Situaţia de mai sus se datorează menţinerii neschimbate a capitalului social concomitent cu o

creştere sistematică la aproape toate celelalte elemente ale capitalurilor proprii (rezerve din reevaluare, rezerve legale). Se poate constata că entitatea a preferat atragerea de surse proprii, altele decât cele din capitalul

social, din dorinţa de a nu afecta valoarea câştigurilor actualilor acţionari, protejând astfel interesele acestora.

4.Analiza echilibrului financiar

Analiza lichidităţii şi solvabilităţii întreprinderiiPrivind starea de lichiditate, pe perioada analizată putem face următoarele aprecieri :

Există un excedent de lichiditate generală pe toţi anii supuşi analizei care evoluează ascendent aproximativ în acelaşi ritm. Privit sub formă relativă acest excedent depăşeşte semnificativ limita superioară a intervalului de siguranţă financiara ceea ce reflectă un nivel prea mare al activelor curente comparativ cu datoriile curente de achitat. Există un nivel semnificativ de active curente care nu sunt valorificate în direcţia obţinerii de beneficii viitoare.

Se constată de asemenea un excedent de lichiditate intermediară, în creştere pe toţi anii supuşi analizei. În formă relativă se înregistrează o acoperire intermediară excedentară în creştere în 2005 urmată de o

109

Page 110: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

uşoară scădere în 2006, însă pe toată perioada reprezintă mult peste limita superioară a intervalului de siguranţă financiară. Putem aprecia şi în acest caz că există un nivel mult prea mare al activelor foarte lichide (creanţe şi trezorerie) pentru a acoperi nevoile de finanţare pe termen scurt.

În 2004 se constată o acoperire deficitară a trezoreriei încadrată însă în intervalul de siguranţă financiar. În anii următori însă trezoreria devine puternic excedentară depăşind limita superioară a intervalului de siguranţă financiară şi aceasta datorită creşterii mai accentuate a trezoreriei comparativ cu creşterea mai puţin accentuată a datoriilor curente. Întreprinderea cel mai probabil a apelat în scopul ameliorării stării de lichiditate la operaţii speculative pe piaţa mobiliară deoarece din ceea ce am constatat până acum consolidarea stării de lichiditate s-a realizat prin puternice investiţii în acest domeniu şi mai puţin pe seama creşterii disponibilităţilor din casă şi bancă. Per ansamblu putem aprecia că întreprinderea deţine lichidităţi prea mari comparativ cu datoriile imediate de acoperit situaţie ce poate avea în viitor repercusiuni în vederea obţinerii de beneficii economice viitoare.

Privind starea de solvabilitate a entităţii constatăm următoarele: Entitatea nu dispune de resurse atrase pe termen mediu şi lung şi de asemenea nu dispune de credite

bancare. Deci toate nevoile de finanţare vor fi acoperite integral pe seama datoriilor curente de altă natură decât cele bancare.

Ca rezultat a celor menţionate mai sus solvabilitatea generală în ambele sale forme va fi maximă. Din analiza ratelor de dependenţă financiară se poate constata ca întreprinderea are un grad de dependenta

financiara foarte mic şi încadrat în intervalele de siguranţă admise. Se poate constata ca în 2006 gradul de dependenţă financiară al întreprinderii înregistrează nivelul cel mai mare încadrat însă şi în acest an, foarte confortabil, în intervalele de siguranţă financiară.

Rata de acoperire a dobânzilor indică un nivel de acoperire a dobânzilor foarte confortabil datorită faptului că întreprinderea nu are contractate credite bancare deci nivelul dobânzilor va fi astfel sensibil diminuat (acestea sunt reprezentate în principal din dobânzi aferente creditelor comerciale sau din altfel de surse atrase). Per ansamblu se poate constata ca lipsa îndatorării generează un nivel al lichidităţii şi solvabilităţii extrem de confortabil. Optica utilizatorilor relativ la aceste rezultate va fi diferenţiată în funcţie de natura acestor utilizatori de informaţii financiare. Astfel:

- investitorii nu vor privi investiţia în entitatea analizată, ca fiind foarte atractivă, deoarece managementul acesteia lasă de dorit, existând prea multe lichidităţi neutilizate.

- băncile însă vor aprecia favorabil rezultatele analizei, deoarece scopul lor, şi anume acela de a asigura o capacitate de rambursare a creditelor foarte bună, este astfel atins.

Analiza echilibrului financiar patrimonial prin capitalul de lucru Capitalul de lucru este calculat şi raportat prin structurile bilanţiere valabile la data întocmirii situaţiilor

financiare ale anilor 2004-2006 la postul E. aparând însă sub denumirea de „Active circulante respectiv datorii curente nete”. Indicatorul este identic cu lichiditatea generală în formă absolută calculată anterior.

Putem deci constata că întreprinderea deţine un capital de lucru pozitiv în toţi anii analizaţi, într-o valoare semnificativă şi în creştere de la un an la altul, într-un ritm de creştere uşor mai pronunţat pentru anul 2005. Acesta îi va permite ca o parte importantă din activele curente să şi le finanţeze pe seama capitalului angajat formate în general doar din capitaluri proprii (întreprinderea nu dispune de resurse atrase pe termen mediu şi lung). Concluzionând, putem vorbi de o situaţie foarte buna a echilibrului financiar pe toată perioada analizată, ţinând cont de blocajul financiar cu care s-a confruntat sistemul sanitar în 2005, generator de mari sume mari de recuperat pentru producătorii de medicamente.

Analiza echilibrului financiar prin indicatori de activitate Din evoluţia vitezei de rotaţie a activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale entităţii se constată următoarele: Viteza de rotaţie a activelor imobilizate:

Ca valoare este cu mult sub media ţărilor dezvoltate (sub media de 7,5 rotaţii) însă la nivelul economiei româneşti ea este considerată foarte bună.

În dinamică, viteza de rotaţie a activelor imobilizate creşte în general pe toată perioada analizată, cu un ritm de creştere mai accentuat în 2005 (I

05/04 KAI =114,12 % > I

06/05 KAI = 111,38 %)

În cadrul activelor imobilizate, imobilizările corporale apar ca fiind cel mai bine gestiune pe toată perioada de analiză, comparativ cu celelalte categorii de imobilizări. Acest aspect este susţinut de viteza de rotaţie a acestora în

110

Page 111: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

creştere de la un an la altul, totuşi constatând un ritm de creştere mai accentuat în 2005 (I 05/04

KIC =115,16 % > I 06/05

KIC = 110,73 %)

Viteza de rotaţie a totalului stocurilor Ca valoare se situează sub pragul critic de 6 rotaţii pe an, în 2004, după care aceasta cunoaşte o redresare

semnificativă pe toată perioada, depăşind valoarea critică atât în 2005 cât şi în 2006. În dinamică, viteza de rotaţie a stocurilor creşte de la un an la altul, cu un ritm de creştere mult mai

accentuat în 2005. (I 05/04

KS =179,58 % > I 06/04

KS = 108,48 %). Situaţia trebuie pusă pe seama dinamizării aafacerilor entităţii în 2005, pe fondul aplicării unor politici de relaxare a termenelor de încasare a creanţelor fapt ce a dus la o accelerare masivă a vânzărilor în această perioadă.

Pe elemente de stocuri se constată o creştere mai accentuată a vitezelor de rotaţie a acestora în 2005, la toate categoriile de stocuri, urmată de o creştere mai puţin accentuată, chiar scădere la anumite categorii de stocuri, în 2006.

Viteza de rotaţie a creanţelor Ca valoare se situează cu mult sub media de 12 rotaţii, pe toată perioada analizată. În dinamică, viteza de rotaţie a creanţelor cunoaşte chiar o scădere de la un an la altul, o scădere mai

semnificativă înregistrându-se în 2005. (I 05/04

KCr = 60,19 % I 06/05

KCr = 78,22 %). Situaţia este pusă pe seama relaxării termenelor de încasare a creanţelor comerciale (care deţin ponderea se,nificativă în totalul creanţelor) în scopul dinamizării aafacerilor, pe fondul blocajului financiar în care se afla sistemul financiar românesc în 2005.

Raportul viteza de rotaţie a creanţelor/viteza de rotaţie a datoriilor este cu mult sub pragul de echilibru, chiar dacă în 2006 acesta cunoaşte o uşoară ameliorare.

Situaţia reflectă o gestionare inadecvată a creanţelor societăţii pe toată perioada analizată, mai ales în 2005 când viteza de rotaţie a acestora scade mult mai accentuat.

Viteza de rotaţie a totalului activelor scade de la un an la altul, situaţie cauzată exclusiv de volumul prea mare al creanţelor angajate de societate, care generează o viteză de încasare a acestora mult prea lentă. S-a constata de altfel că toate elementele de activ, cu excepţia creanţelor (ne referim la activele imobilizate şi stocuri) au o viteza de rotaţie în creştere de la un an la altul.

Viteza de rotaţie a datoriilor În dinamică, viteza de rotaţie a datoriilor cunoaşte o creştere în 2005 cu 10 % în timp ce în 2006 aceasta

scade cu aproape 1/3 din valoarea anului precedent. (I 05/04

KDT = 110,78 % > I 06/05

KDT= 68,49 %). Raportul viteza de rotaţie a creanţelor/viteza de rotaţie a datoriilor este cu mult sub pragul de echilibru,

chiar dacă în 2006 acesta cunoaşte o uşoară ameliorare. Situaţia reflectă o gestionare inadecvată a datoriilor societăţii pe toată perioada, mai ales în 2005 când

viteza de rotaţie a acestora creşte. La nivelul societăţii analizate, cea mai bună gestionare se realizează la active imobilizate si stocuri. Categoria

creanţe/datorii cunoaşte o gestionare inadecvată în toate aspectele analizate, cunoscând însă o ameliorare în 2006. Cu toate acestea echilibrul financiar al entităţii nu este afectat.

Tab. 81 Sinteza analizei poziţiei financiare a societăţii AVICOLA BUZAU pe perioada 2004-2005Categorie Puncte forte Puncte slabeActive activele entităţii activele mai lent decât datoriile entităţii

eficientei gestiunii capacitaţilor productive şi a stocurilor

ritmul de creştere al eficienţei gestiunii capacităţilor productive şi a stocurilor

ponderea elementelor de active circulante mai puţin lichide (stocurile) în paralel cu o creştere a elementelor cu o lichiditate superioară (creanţele, trezoreria).

Ponderea creanţelor în total active circulante creşte foarte accentuat

În timp se ameliorează politica de încasare a creanţelor comerciale

Politică foarte relaxată de încasare a creanţelor comerciale care induce totalului activelor o diminuare a vitezei de rotaţie a activelor

În timp se ameliorează uşor politica de gestionare a raportului creanţe/datorii

Gestionare inadecvată a raportului creanţe/datorii

Trezorerie pozitiva, în creştereUn nivel al lichidităţii şi solvabilităţii extrem de Nivelul exagerat al lichidităţilor firmei reflectă un

111

Page 112: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

confortabil management deficitar în gestionarea cash-uluiEchilibrul financiar pe termen scurt este asigurat (capitalul de lucru este substanţial reprezentat) şi de asemenea evoluează favorabil (în creştere)

ritmul de creştere al capitalului de lucru

Datorii Nu apelează la credite bancare datoriile mai repede decât activele

Un grad redus de îndatorare, autonomie foarte mare gradul de dependenţă financiarăSe modifică structura datoriilor în favoarea datoriilor ce implică costuri minime (datorii comerciale)

Capitaluri proprii capitalurile proprii pe toată perioada ritmul de creştere al capitalurilor propriiSe apelează la surse proprii create de entitate - se protejează interesele vechilor acţionari

Analiza performanţelor financiare

Analiza pe nivele a performanţelor financiareNivelul de exploatare. În ceea ce priveşte activitatea de exploatare se constată o extindere accentuată a acesteia de

la un an la altul cu preponderenţă în 2005. Rezultatul exploatării se concretizează în profit pe toată perioada analizată, în creştere de la un an la altul,

într-un ritm de creştere mai accentuat în 2005 (I 05/04

REXP =128,75 % > I 06/05

REXP = 111,25 %) Cifra de aafaceri netă realizează o creştere de la un an la altul într-un ritm mai accentuat în 2005 ((I

05/04 CAN

= 118,95 % > I 06/05

CAN = 110,87 %) datorită creşterii mai accentuate atât a vânzărilor de produse finite cât şi a vânzărilor de mărfuri în această perioadă.

Producţia exerciţiului înregistrează o creştere în ritm mai accentuat în 2006 (I 06/05

Qex = 114,51 > I 05/04

Qex= 101,55% > %). Factorii de influenţă ai acestei evoluţii a producţiei exerciţiului în 2006 sunt:

obţinerea de surplus de producţie stocată în 2006 comparativ cu deficitul substanţial de producţie stocată în 2005, singurul factor cu influenţă pozitivă asupra creşterii producţiei exerciţiului

creşterea producţiei vândute într-un ritm mai lent în 2006 comparativ cu 2005 (I 06/05

Qv = 111,06 % I

05/04 Qv= 114,05 % ) - factor cu influenţă negativă ce a determinat diminuarea ritmului de creştere al producţiei

exerciţiului în 2006 diminuarea substanţială a producţiei de imobilizări în 2006, cu aproape ¾ faţa de valoarea anului

anterior - factor cu influenţă negativă ce a determinat diminuarea ritmului de creştere al producţiei exerciţiului în 2006 Atât marja comercială cât si marja industrială cresc de la un an la altul însa se constată o creştere extrem de

accentuată a marjei comerciale în 2005 (de 10,8 ori) datorită extinderii masive a activităţii comerciale a întreprinderii în acest an.

Marja industrială, în creştere de la un an la altul, înregistrează în schimb un ritm de creştere uşor mai accentuat în 2006 (I

06/05 MC = 120,37 % > I

05/04 MC = 107,68 % ). Factorii care au condus la o creştere mai accentuată ai

marjei industriale în 2006 constau în : Creşterea producţiei exerciţiului într-un ritm mai accentuat în 2006 decât creşterea înregistrată în

perioadele precedente (factorii i-am pus în evidenţă anterior)-factor cu influenţă pozitivă Creşterea cheltuielilor cu prestaţiile externe într-un ritm mai lent în 2006 comparativ cu creşterea

mai accentuată a acestora în anul 2005 (I 06/05

LT = 113,37 % I 05/04

LT = 139,10 % ) – factor cu influenţă pozitivă În sensul diminuării ritmului de creştere al marjei industriale au influenţat creşterea cheltuielilor

materiale în 2006 după ce anul anterior valoarea acestor cheltuieli, dimpotrivă s-a diminuat. (I 06/05

CM = 105,08 % > I 05/04

CM

= 86,2 % ) – factor cu influenţă negativă

Valoarea adăugată înregistrează o creştere de la un an la altul iar evoluţia sa urmează trendul de evoluţiei al marjei industriale deoarece aceasta din urmă are o pondere semnificativă în valoarea adăugată.

În cazul ratelor valorii adăugate se poate constata că Aproape jumătate din valoarea nou creată de entitate este utilizată pentru autofinanţarea activităţii,

pe întreaga perioadă analizată, cu o nesemnificativă tendinţă de deteriorare (sub 1 %).

112

Page 113: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Finanţarea personalului din valoarea adăugată este în scădere de la un an la altul, însă cu toate acestea se menţine semnificativ comparativ cu celelalte direcţii de finanţare. Constatăm un ritm de scădere mult mai accentuat al acestui procent de finanţare, în 2005 datorită scăderii semnificative a volumului salariilor angajaţilor ca urmare a restructurărilor de personal din această perioadă, de la 873 angajaţi, existenţi la sfârşitul anului 2004, la 773 existenţi la sfârşitul anului 2005, deci o scădere cu 13 %.

O pondere destul de mare din valoarea adăugată este alocată finanţării proprietarilor pe toată perioada analizată, ea menţinându-se aproximativ constată (în jur de 12 % pe perioada analizată).

Exploatând informaţiile aferente situaţiilor financiare ale perioadei 2004-2006 obţinem o detaliere a rezultatului explorării după funcţie astfel:

Tab. 82 Rezultate financiare

Specificare Valori absolute (lei) Indici cu baza în lanţ (%)

2004 2005 2006 2004 2005 2006 1. Cifra de aafaceri netă 12.578.934 13.894.522 15.634.086 100 110,45 112,51 2.Costul bunurilor vândute şi al serviciilor prestate (3+4+5+6) 10.920.903 11.477.516 12.985.570 100 105,09 113,13 3. Cheltuielile activităţii de bază 876.543 1.000.515 1.223.714 100 114,14 122,30

4.Costul marfurilor achizitionate 5.897.034 6.045.799 6.414.307 100 102,52 106,09 5. Cheltuielile activitatilor auxiliare 1.956.448 2.090.254 2.842.075 100 106,83 135,96 6. Cheltuielile indirecte de producţie 2.190.369 2.340.948 2.505.474 100 106,87 107,027. Rezultatul brut aferent cifrei de aafaceri nete (1-2) 1.658.031 2.417.006 2.648.516 100 145,77 109,57

8. Cheltuieli de cercetare - 3.218.904 3.652.765 0 100 113,47 9.Cheltuieli de desfacere - 325.766 357.903 0 100 166,57

10.Cheltuieli generale de administratie - 126.389 148.881 0 100 117,79

11. Alte venituri din exploatare - 459.655 532.899 0 100 115,93

12. Rezultatul din exploatare (7-8-9+10) 1.658.031 -701.275 653.875 100 - -

Din cele de mai sus se poate constata o scădere a rezultatului în 2005 si apoi o crestere în 2006. Acestă evoluţie se datorează creşterii cifrei de aafaceri nete şi a altor venituri din exploatare într-un ritm mai accentuat decât costul bunurilor vândute şi a cheltuielilor de cercetare, desfacere şi generale administrative.

Remarcăm o creştere accentuată a cheltuielilor de desfacere de la un an la altul ca urmare a extindere activităţii comerciale.Valorile în creştere ale cheltuielilor generale de administraţie împreună cu cheltuielile de cercetare, desfacere au generat de asemenea diminuări ale rezultatului exploatării.

Nivelul financiar Rezultatul exploatării se concretizează pe toată perioada în profit si respectiv pierdere care evoluează însă

diferenţiat de la un an la altul. Astfel în 2005 se constată o diminuare a profitului de natură financiară cu mai mult de 1/3 din valoarea

aferentă anului anterior. În 2006 se constată însă o ameliorare a perfomanţelor activităţii financiare, realizîndu-se o creştere a

profitului finananciar cu aproape ¼ din valoarea anului anterior, nivelul realizat fiind însă cu mult sub nivelul anului 2004.

Nivelul extraordinar Activitatea extraordinară este foarte slab reprezentată la nivelul entităţii. În nici unul dintre anii analizaţi nu

s-au înregistrat profituri din activităţi extraordinare.

Nivelul global Rezultatul curent se concretizează în profit aproape pe toată perioda analizată, în creştere de la un an la

altul, cu un ritm de crestere mai accentuat în 2006 ( I 06/05

RC = 234,72 % > I 05/04

RC = 42,37 % ). Rezultatul brut al exerciţiului se concretizează în profit pe toată perioada analizată,excepţie făcînd anul

2005 cand avem o scădere semnificativă.

113

Page 114: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Rezultatul net al exerciţiului se concretizează în profit aproape pe toată perioada analizată ,excepţie făcand anul 2005, iar tendinţa de evoluţie este asemenatoare cu cea a rezultatului brut al exerciţiului.

Capacitatea de autofinanţare este de asemenea pozitiva, şi în creştere de la un an la altul, anul 2006 remarcându-se de asemenea printr-o creştere mai accentuată şi la acest capitol. ( I

06/05 CAF = 120,67 % > I

05/04 = 116,61 %

).

Evoluţia performanţelor financiare În analiza Contului de profit şi Pierdere pe orizontală se porneşte de la rezultatul net al exerciţiului şi se explică variaţiile acestuia prin prisma categoriilor de venituri si cheltuieli implicate în obţinerea sa cu defalcarea lor pe cele trei activităti: exploatare, financiară, extraordinară şi în cadrul lor după natura. Rezultatul net al exerciţiului este reprezentat în toţi anii de profit cu un ritm de creştere mai pronunţat în 2005.

Reducerea profitului net este cauzată de urmatorii factori principali:- rezultatul brut al exercitiului- impozit pe profit.

În 2005/2004 Evoluţia rezultatul brut Rezultatul brut al exerciţiului se concretizează în pierdere pe perioada analizată, a scăzut faţă de 2004

foarte mult fiind o valoare negativă . Evoluţia rezultatului brută al exerciţiului pe perioada analizată trebuie explicată prin prisma evoluţiei veniturilor şi cheltuielilor entităţii, pe fiecare element de venituri şi cheltuieli, clasificate după natură.

Pe total activitate, scăderea rezultatului brut al exerciţiului atat de semnificativă se datorează unei scăderi a veniturilor totale comparativ cu o menţinere aproape la acelaşi nivel a cheltuielile totale ale entităţii,în anul 2005 faţă de anul 2004. (I

05/04 VT = 65,5 % > I

05/04 CT = 100,77 %)

Pe cele 3 activităţi ale entităţii, creşterea rezultatului brut al exerciţiului s-a datorat: scăderii destul de semnificative a rezultatului exploatării cu 28,75 % datorită unei scăderi a

veniturilor din exploatare de 6,48 % concomitent cu o menţinere aproape nemodificată a nivelului cheltuielilor de exploatare. (I

05/04 VEXP = 65,5 % > I

05/04 CT = 100,01 %) – factori cu influenţă pozitivă asupra creşterii rezultatului din

exploatare şi şi implicit asupra majorării rezultatului brut al exerciţiului diminuării rezultatului financiar (cu aproape 40 %) datorată creşterii cheltuielilor de natură

financiară, cu aproape jumătate din valoarea anului precedent concomitent cu o diminuare a veniturilor de natură financiară destul de semnificative (cu aproape 20 %). (I

05/04 CF = 147,53 % > I

05/04 VF = 79,72 %) – factori cu influenţă negativă

asupra diminuării rezultatului financiar şi implicit asupra diminuării rezultatului brut al exerciţiului diminuării rezultatului extraordinar de la o valoare pozitiva în 2004 la un nivel nul al acestuia în

2005. – factor cu influenţă negativă asupra diminuării rezultatului brut al exerciţiului. În cadrul activităţii de exploatare factorii ce au dus la modificarea rezultatului brut sunt:

Factori cu influenţă negativă ce au determinat scăderea rezultatului brut al exerciţiului: Creşterea a cifrei de aafaceri netă cu aproape 1/5 din valoare realizată în anul precedent (I

05/04CAN =

118,95 % ) scăderea veniturilor din vânzarea mărfurilor mai accentuată decât scăderea cheltuielilor cu

mărfurile aferente (I 05/04

VM = 78,74 % > I 05/04

CD = 118,37 % ) Chetuielile materiale cresc cu aprox 14 % datorită cresterii valorii tutunror elementelor de cheltuieli

de natură materială, o scădere mai substanţială înregistrând la alte cheltuieli materiale (altele decât cu materii prime/ materiale si energie/apă)

Cheltuielile cu personalul cresc cu aprox 10 % (I 05/04

CP = 109,87 % datorită scăderii semnificative a volumului salariilor angajaţilor ca urmare a diminuării numărului de angajaţi cu aprox.13% si datorită faptului că au fost mărite semnificativ salariile angajaţilor rămasi.

Volumul cheltuielilor cu ajustările pentru deprecierea valorii activelor circulante scade cu mai mult de dublul valorii acestora în perioda precedentă datorită creşterii mult mai accentuate a reluărilor (anulărilor) de depreciere comparativ cu creşterea (majorarea)deprecierilor.(I

05/04AjAc= - 220,83 % )

Cheltuielile cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate cresc semnificativ în 2005, cu aproape 1/3 datorită aplicării unor măsuri fiscale refectate în cota de impozitare , atât la nivelul politicii de impunere naţionale cât şi la nivelul politicii locale de impunere a bunurilor detinute de entităţile economice. I

05/04IT = 121,2 % )

114

Page 115: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Veniturile din productia stocată au sold debitor în 2005 comparativ cu un sold creditor substanţial realizat în 2004. Acest fapt se explica prin aceea că, în cursul anului 2005 s-au vândut produse finite într-o valoare care depăşeşte volumul produselor finite obşinute în cursul exerciţiului (vânzările s-au facut şi pe seama acumularilor de produse finite obţinute în anii anteriori). Existenţa unui sold debitor al produselor finite reflectate în contul 711 “Variaţia stocurilor”, influenteaza rezultatul brut al exerciţiului în sensul scăderii lui;

Alte cheltuieli din exploatare cresc cu aproape 1/3 , în sensul creşterii acestora influenţând:- creşterea cheltuielilor cu prestaţiile terţilor cu aproape 40 % ( I

05/04LT= 139,1 % )

- creşterea cheltuililor aferente cedării activelor cresc cu 30 % (I 05/04

Ced = 130,95 ) Volumul cheltuielilor cu ajustările pentru deprecierea valorii imobilizarilor corporale si necorporale

creşte cu 2/3 datorită unui volum de creştere al deprecierii care depăşeşte semnificativ volumul reluărilor (sau anulărilor) de depreciere. (I

05/04AjI = 166,59 )

Evoluţia impozitului pe profit. Impozitul pe profit a scăzut la 0 în 2005 deoarece s-a înregistrat o pierdere, adica -610.303 lei. Situaţia este explicata prin prisma existenţei unui volum al cheltuielilor nedeductibile cu mult superior decât volumul veniturilor neimpozabile în 2005, comparativ cu 2004. Privind evoluţia performanţelor generale ale activităţii, în perioda 2004-2005 sintetizăm următoarele puncte forte/puncte slabe:

Tab. 83 Evoluţia performanţelor pe perioada 2005/2004Puncte forte Puncte slabe

1. Global Producţia exerciţiului Marja comercială (semnificativ) Valoarea adăugată Creşte capacitatea de autofinanţare

Profitul net al exerciţiuluiImpozit pe profit 0Rezultatul net

2.Pe activităţia.Activitatea de exploatare Rezultatul exploatării

CAN Sold debitor 711

veniturile din vânzarea mărfurilor mai lent decât cheltuielilor cu mărfurile aferente

Ajustarea imobilizarilorVenituri din producţia de imobilizari Chelt. cu prestaţiile externe

Cheltuieli cu cedări de active Alte chelt din exploatare si chelt. cu materialele Chelt cu personalul

Chelt. cu impozite şi taxeAjustarilor privind AC

b. Activitatea financiară Rezultatul financiarVenituri din dobanzi Alte venituri financiarecheltuieli cu dobanzi Alte cheltuieli financiare

c. Activitatea extraordinară Rezultatul extraordinar Cheltuielile extraordinare (la 0) Veniturile extraordinare

(la 0)

În 2006/2005: Rezultatul brut al exerciţiului se concretizează în profit pe toată perioada analizată, în creştere de la un

an la altul, într-un ritm de creştere mai accentuat în 2006 (I 06/05

RBE = 115,56 % > I 05/04

RBE = 78,37 %) . Evoluţia rezultatului brută al exerciţiului pe perioada analizată trebuie explicată prin prisma evoluţiei veniturilor şi cheltuielilor entităţii, pe fiecare element de venituri şi cheltuieli, clasificate după natură.

115

Page 116: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Pe total activitate, creşterea rezultatului brut al exerciţiului destul de semnificativă (de 22 %) se datorează unei creşteri a veniturilor totale comparativ cu o menţinere aproape la acelaşi nivel a cheltuielile totale ale entităţii,în anul 2006 faţă de anul 2004.

Pe cele 3 activităţi ale entităţii, creşterea rezultatului brut al exerciţiului s-a datorat: creşterii destul de semnificative a rezultatului exploatării cu 188,75 % faţă de 2005 datorită unei

creşteri a veniturilor din exploatare de 24,6 % concomitent cu o menţinere aproape nemodificată a nivelului cheltuielilor de exploatare. (I

06/05 VEXP = 124,6 % > I

06/05 CT = 103,1 %) – factori cu influenţă pozitivă asupra creşterii rezultatului din

exploatare şi şi implicit asupra majorării rezultatului brut al exerciţiului cresterii rezultatului financiar cu aproape 300 % datorată creşterii veniturilor de natură financiară.

În cadrul activitatii de exploatare factorii ce au dus la modificarea rezultatului brut sunt: Factori cu influenţă pozitivă ce au determinat creşterea rezultatului brut al exerciţiului:

Creşterea a cifrei de aafaceri netă cu aproape 1/5 din valoare realizată în anul precedent (I 06/05

CAN = 114,7 % ) Creşterea veniturilor din vânzarea mărfurilor mai accentuată decât creşterea cheltuielilor cu

mărfurile aferente (I 06/05

VM = 142,1 % > I 06/05

CD = 116,2 % ) Alte venituri din exploatare cresc faţă de 2005 cu 15,9% Cheltuielile cu personalul scad cu aprox 20 % I

06/05CP = 80,87 % datorită scăderii

semnificative a volumului salariilor angajaţilor ca urmare a diminuării numărului de angajaţi cu aprox.13 %. Volumul cheltuielilor cu ajustările pentru deprecierea valorii activelor circulante scade cu mai

mult de dublul valorii acestora în perioda precedentă datorită creşterii mult mai accentuate a reluărilor (anulărilor) de depreciere comparativ cu creşterea (majorarea)deprecierilor.(I

06/05AjAc= - 220,83 % ).

Impozitul pe profit creste faţă de valoarea pe care o avea în 2005, adica 0, în 2006 acesta este de 90.566 lei.

Tab. 84. Evoluţia performanţelor pe perioada 2006/2005Puncte forte Puncte slabe

1. Global Profit net al exerciţiului, Profit brut al exerciţiului, Impozit pe profit Producţia exerciţiului Marja comercială (semnificativ) Valoarea adăugată Creşte capacitatea de autofinanţare

2.Pe activităţia.Activitatea de exploatare

Rezultatul exploatăriiCAN Sold debitor 711veniturile din vânzarea mărfurilor mai accentuată decât cheltuielilor cu mărfurile aferente

Ajustarea imobilizarilor

Venituri din producţia de imobilizari Chelt. cu prestaţiile externeAlte venituri din exploatare (venituri din cedări de active)

Cheltuieli cu cedări de active

Alte chelt din exploatare si cele cu materialele

Chelt cu personalul – scădere semnificativă Chelt. cu impozite şi taxeAjustarilor privind AC

b. Activitatea financiară Rezultatul financiarVenituri din dobanzi Alte venituri financiarecheltuieli cu dobanzi Alte cheltuieli financiare

c. Activitatea extraordinară Rezultatul extraordinar Cheltuielile extraordinare (la 0) Veniturile extraordinare

(la 0)

116

Page 117: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Analiza structurii performanţelor

Analiza structurală a performanţelor financiare pe baza rezultatului brut Se constată că activitatea de exploatare generează ponderea semnificativă a rezultatului exerciţiului, peste

80 %. În 2005/2004 activitatea de exploatare tinde să piardă mai mult teren în ce priveşte capacitatea de a genera

profit brut, în favoarea celorlalte activităţi cărora anul anterior li s-a acordat o importanţă superioară. Aceasta deoarece se constată o pondere a rezultatului activităţii de exploatare în total rezultat în scădere destul de pronunţată de la un an la altul. Cauzele constau în:

Pe de-o parte, scădere mai accentuată a rezultatului exploatării comparativ cu creşterea rezultatului brut al exerciţiului (I

05/04 REXP = 87,5 % I

05/04 RBE= 112,6 %)

Pe de altă parte, diminuării rezultatului financiar (cu aprox. 40 %) şi a rezultatului extraordinar (cu 100 %) comparativ cu anul precedent (I

05/04 RF = 62,07 % şi I

05/04 REXTR = 0 %)

În 2006/2005, gradul de generare a profitului brut pe cele 3 activităţi se menţine în linii generale acelaşi. Cauzele constau în:

Pe de-o parte, creşterea mai lentă a rezultatului exploatării comparativ cu creşterea rezultatului brut al exerciţiului (I

06/05 REXP = 111,24 % I

06/05 RBE= 112,37 %)

Pe de altă parte, în redresarea activităţii financiare, aceasta finalizându-se cu profit financiar în 2006 în creştere faţă de anul precedent. (I

06/05 RF = 122,96 % > > I

05/04 RF = 62,07%).

Analiza structurală a performanţelor financiare pe baza veniturilor totale În ce priveşte raportul structural efort (cheltuială)/efect (venit) pe total activitate şi pe nivele:

Raportul între eforturile generale ale entităţii (concretizate în cheltuieli totale) de a genera efecte generale (sub formă de venituri totale) se situează la un nivel puţin peste 70 % pe toată perioada analizată, cu o uşoară tendinţă de ameliorare a raportului efort/efect în 2006, după care se menţine aproximativ în aceiaşi parametri.

În perioada 2006/2005, la ameliorarea raportului cheltuieli totale/venituri totale din această perioadă contribuie în principal mai buna gestionare a activităţii de exploatare în această perioadă, deoarece pe fondul menţinerii aproximativ a aceluiaşi volum de cheltuieli de exploatare se obţin venituri din exploatare şi implicit venituri totale în creştere faţă de anul anterior. (I

06/05 CT = 100,01 % şi I

06/05 VEXP = 126,48 %, I

06/05 VT = 114,62 %).

În perioada 2006/2005, menţinerea raportului general cheltuieli totale/ venituri totale aproximativ la parametri anului anterior nu este însoţită de menţinere a aceluiaşi raport pe cele 3 nivele de activitate. Astfel ponderea cheltuielilor din exploatare în total venituri totale creşte uşor în 2006/2005 (de la 69,55 % la 70,28 %), creştere contrabalansată de scăderea ponderii cheltuielilor financiare în total venituri, în aceiaşi perioadă (de la 1,71 % la 1,21 %)

În ce priveşte raportul structural efect (venit)/efect (venit) pe total activitate şi pe nivele: Raportul între efectele generate de activitatea de exploatare (sub formă de venituri din exploatare) şi efecte

totale generate de întreaga activitate (sub formă de venituri totale) se situează la un nivel extrem de substanţial, de peste 93 % pe toată perioada analizată, cu tendinţă de accentuare de la un an la altul.

Situaţia de mai sus apare concomitent cu o diminuare a gradului de participare a efectelor generate de activitatea financiară şi extraordinară, la obţinerea de venituri totale.

Referitor la activitatea financiară, chiar dacă cel puţin în 2006 activitatea financiară cunoaşte o redresare faţă de anul precedent, veniturile activităţii de exploatare cresc într-un ritm mult mai accentuat, ceea ce structural generează un grad de participare a veniturilor financiare la obţinerea de venituri totale, în scădere. (I

06/05 VF = 106,6 % I

06/05

VEXP = 123,5%, ) Referitor la activitatea extraordinară, aceasta este nulă în 2005 şi 2006. Privind structura

performanţelor generale ale activităţii, în perioda 2004-2006 sintetizăm următoarele puncte forte/puncte slabe:

Tab 85. Evoluţia structurii performanţelor pe perioda 2004 -2006Puncte forte Puncte slabeActivitatea de exploatare generează ponderea semnificativă a Activitatea financiară restrânsă mai ales în

117

Page 118: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

rezultatului exerciţiului, peste 80 %, în pe toată perioada analizată 2005Activitatea de exploatare furnizează peste 93 % din veniturile totale, în pe toată perioada analizată

Ponderea cheltuielilor financiare în total venituri în 2005/2004

Ponderea cheltuielilor totale în veniturile totale Ponderea cheltuielilor financiare în total venituri în 2006/2005Activitate extraordinară nesemnificativă

Analiza rentabilităţii financiare Se constată o diminuare a ratei rentabilităţii financiare pe toată perioada de analiză, în medie cu 2 % de la

un an la altul, situaţie ce reflectă o diminuare a eficienţei utilizării capitalurilor acţionarilor, de la un an la altul. Cauzele constau într-o creştere mult mai lentă a surselor proprii provenind din rezultatul net curent comparativ cu creşterea surselor proprii altele decât rezultatul net al exerciţiului. Privită prin prisma modelului multiplicativ al ROE (

) evoluţia nefavorabilă a ratei rentabilităţii financiare este cauzată de

următorii factori: Diminuarea marjei profitului net pe toată perioada analizată - influenţă negativă asupra ratei

rentabilităţii financiare. Diminuarea vitezei de rotaţie a activelor totale pe toată perioada analizată, cu un ritm de scădere

mai accentuat în 2005 - influenţă negativă, asupra ratei rentabilităţii financiare. Gradul de finanţare a activelor entităţii din surse proprii (levierul financiar) scade foarte mult în

2005 (- influenţă pozitiva asupra ratei rentabilităţii financiar, însă nesemnificativ comparativ cu influenţa negativă a celorlaţi factori din model). În 2006, acesta creşte semnificativ comparativ cu perioada precedentă, ceea ce generează o influenţă negativă, de asemenea substanţială în direcţia reducerii ratei rentabilităţii financiare.

Analiza rentabilităţii economice Şi în ce priveşte modul de utilizare a resurselor entităţii se constată o diminuare sistematică a valorii

majorităţii ratelor de rentabilitate economică, pe toată perioada analizată. (rata rentabilităţii economice, rata rentabilităţii activelor, rata profitabilităţii activelor, rata profitabilităţii vânzărilor). Pe fondul creşterii profiturilor societăţii de la un an la altul, scăderea ratelor de rentabilitate economică este explicată prin creşterea mult mai accentuată a resurselor care au concurat la obţinerea unor efecte într-un ritm de creştere mai puţin accentuate.

Există o singură excepţie de la cele prezentate mai sus şi anume rata rentabilităţii generale, care se află în uşoară creştere în 2006 comparativ cu 2005. Cauza o reprezintă volumul aproximativ nemodificat al cheltuielilor totale în 2006 comparativ cu anul precedent, în condiţiile în care rezultatul net al exerciţiului a cunoscut o creştere semnificativă, Mergând pe filiera factorilor de influenţă, situaţia se explică prin:

Reducerea semnificativă a cheltuielilor materiale (pe fondul unei foarte bune gestionări a stocurilor de materiale în 2006)

Reducerea semnificativă a cheltuielilor cu personalul, pe fondul restructurărilor de personal masive, aplicate în 2005.

Analiza rentabilităţii investiţiilor de capital Rezultatul pe acţiune (EPS) evoluează în creştere pe toată perioada analizată. Coeficientul de capitalizare bursieră (P/E) înregistrează însă o uşoară diminuare de la un

an la altul. Indicatorul exprimă o încredere a investitorilor în viitorul firmei diminuată, situaţie valabilă însă pentru tot mediul economic investiţional, încă într-o formă incipientă. Se constată însă că de la inceputul anului 2006 acţiunile AVICOLA BUZAU au urmat tendinţa generală de crestere a pieţei.

Raportul valoare de piaţă/valoare contabilă acţiune reflectă o valoare de piaţă acţiunilor de peste 4,5 ori mai mare decât valoarea contabilă, şi de asemenea raportul evoluează favorabil (în creştere). Indicatorul reflectă astfel o entitate bine condusă şi cu posibilităţi de creştere, de creştere în viitor.

Valoarea dividendelor ce revin pe o acţiune (DIVA) este de asemenea în creştere de la un an la altul

118

Page 119: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Randamentul dividendelor (RDIV) evoluează de asemenea în creştere de la un an la altul, ceea ce reflectă un câştig încasat de acţionari în urma investiţiilor în acţiunile entităţii, în creştere.

Rata de acoperire a dividendelor (RADIV) reflectă un nivel suficient al profiturilor pentru a se acorda dividende cât şi pentru reinvestire. Valoarea indicatorului depăşeşte semnificativ pragul de 250 % considerat minim acceptat, chiar dacă în 2006 înregistrează o uşoară diminuare.

Pe fondul unei diminuări ale ratelor interne de rentabilitate economică şi financiare, per ansamblu încrederea pe care o generează societatea analizată în ochii investitorilor este una semnificativă, ceea ce reflectă o entitate cu reale posibilităţi de creştere în viitor.

Analiza fluxurilor de trezorerieSocietatea analizată este încadrată la categoria „entităţi mari” astfel că aceasta este obligată să raporteze situaţiile

financiare în formatul complet, cu toate cele cinci componente obligatoriu de întocmit şi raportat. Ca atare „Situaţia fluxurilor de trezorerie” este întocmită şi raportată prin situaţiile financiare anuale ale societăţii analizate

Constatăm că metoda de construire a fluxurilor de numerar este metoda indirectă.Pentru o interpretare pertinentă a datelor s-ar impune o analiza factorială a trezoreriei pe cauzele generatoare

(activitatea de exploatare, investiţii şi finanţare) de-a lungul celor trei ani analizaţi: Tab 86. Fluxuri

2004 2005 2006TR 149,2 % 81,25 % 102,6 %TR (exploatare) 264,2 % 149,6 % 150,35 %TR (investiţii) - 48,6 % -136,5 % 104,5 % I TR (finanţare) -38,4 % -151,80 % 101,2 %

Se poate constata că întreprinderea realizează un excedent de trezorerie pe toată perioada de analiză, excedent însă mult accentuat ca mărime absolută 2006.

Pe toată perioada analizată, se constată că activitatea de exploatare contribuie în mod exclusiv la obţinerea de excedent de trezorerie, finalizându-se cu excedent pe toată perioada, cu un nivel mult mai pronunţat în valoare absolută în 2006.

Activitatea de investiţii şi finanţare generează ambele deficit de trezorerie, pe toată perioada de analiză. Se observă per ansamblu, o diminuare a acestuia la activitatea de investiţii şi o adâncire a deficitului de trezorerie la activitatea de finanţare.

În 2004 se constată un excedent de trezorerie, în creştere foarte accentuată faţă de anul precedent (de mai mult de 5 ori). Prin prisma celor 3 activităţi generatoare de fluxuri de trezorerie, excedentul de trezorerie rezultat pe total activitate se explică astfel:

Activitatea de exploatare generează un excedent de trezorerie, destul de substanţial şi care a contribuit în mod favorabil şi exclusiv la creşterea trezoreriei generale a entităţii, cu un ritm de creştere extrem de substanţial (de 264,2 %). Ca şi cauze cu influenţă foarte favorabilă am putea menţiona ritmul de încasare mai accentuat al creanţelor comparativ cu ritmul mai lent de achitare a datoriilor, din această perioadă.

Privind activitatea de investiţii în 2004 constatăm că ea se finalizează cu deficit de trezorerie cauzat de efectuarea unor plăţi privind achiziţionarea de imobilizări mai mari decât încasările din vânzarea de imobilizări şi din încasările de dobânzi. Influenţa asupra trezoreriei generale este deci una negativa, ducând la scăderea acesteia cu 48,6 % comparativ cu anul precedent.

Activitatea de finanţare se încheie cu deficit de trezorerie datorită unor achitări de rate de credit precum şi datorită unui grad ridicat de remunerare a proprietarilor, prin dividende în acest an. Influenţa asupra trezoreriei generale este de asemenea una negativa, ducând la scăderea acesteia cu 38,4 % comparativ cu anul precedent.

În 2005 activitatea entităţii analizate se finalizează cu excedent de trezorerie, în scădere faţă de cel realizat anterior, într-un ritm de scădere de 71,25 %. Pe cele 3 activităţi, trezoreria se generează astfel:

Excedentul obţinut se realizează exclusiv pe seama activităţii de exploatare observând că o gestionare mai bună a stocurilor influenţează favorabil asupra trezoreriei în timp ce gestionarea raportului creanţe/datorii are implicaţii negative asupra trezoreriei.

119

Page 120: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Remarcăm în 2005 un volum mult mai accentuat al investiţiilor în imobilizări contrabalansat de un volum al dobânzilor încasate destul de mare, existând în final un deficit de trezorerie generat din activitatea de investiţii destul de accentuat.

Activitatea de finanţare generează un pronunţat deficit datorită unui volum mult mai mare de disponibilităţi alocate remunerării proprietarilor în 2005 comparativ cu anul precedent.

În 2006 se obţine un excedent de trezorerie foarte accentuat, şi în creştere faţă de anul trecut cu 82,06 %. Comparativ cu excedentul de trezorerie realizat pe anii precedenţi, constatăm că în acest an excedentul are valoarea absolută cea mai pronunţată. Pe cele 3 activităţi, trezoreria se generează astfel:

Activitatea de exploatare este şi în acest an principala generatoare de trezorerie excedentară, ducând la o creştere a trezoreriei cu 133,35 %. Explicaţiile trebuie căutate într-un volum foarte mare al provizioanelor şi deprecierilor constate în acest an precum şi într-o majorare a datoriilor care au generat acumulări de trezorerie.

Remarcăm în acest an că cel mai mare deficit de trezorerie este generat de activitatea de finanţare datorită unui foarte volum de dividende alocate proprietarilor (care generează o diminuare semnificativă a volumul trezoreriei generate în acest an, respectiv cu 37,29 %)

Activitatea investiţională realizează în acest an cel mai mic deficit de trezorerie, situaţie datorată pe de-o parte reducerii plăţilor aferente noilor achiziţii şi pe de altă parte creşterii dobânzilor încasate în contul disponibilităţilor fructificate prin depozite bancare.

Activitatea societăţii este generatoare de excedent de trezorerie scade în 2005,dar se remarcă un ritm de creştere substanţial mai ales în 2006.

Analiza riscului de faliment Se poate constata că potrivit modelului Altman firma apare ca fiind fără dificultăţi financiare pe toţi anii

analizaţi (Z > 3) deşi situaţia cunoaşte o uşoară înrăutăţire în timp. Oricum întreprinderea nu apare ca fiind total lipsită de dificultăţi financiare dată fiind valoarea lui Z foarte apropiată de limita de „3” care realizează diferenţierea între cele două stări .

Potrivit modelului Canon-Holder starea financiară a întreprinderii de-a lungul celor trei ani se prezintă mult mai consolidată. Valorile lui Z sunt cu mult peste limita de demarcaţie a intervalelor de siguranţă financiară. Şi evoluţia stării financiare diferă după acest model constatând în acest caz că întreprinderea obţine cele mai bune performanţe în 2006 iar în 2005, dimpotrivă, scorul performanţelor este cel mai scăzut.

Situaţia financiară a entităţii apare ca fiind una favorabilă, fără dificultăţi financiare. Pentru rezultate mai pertinente se impune aplicarea unor modele mai adaptate necesităţilor concrete ale economiei româneşti. În lipsa acestora, concluziile trebuie corelate şi integrate în concluziile generate de analiza extensiva realizata în capitolele anterioare.

Tab 87. Analiza bonitaţii bancare a SC AVICOLA BUZAU S.A.PUNCTE TARI

Valori foarte bune ale indicatorilor de solvabilitate si lichiditate, Politica de dividend aproape previzibilă.

OPORTUNITĂŢI

Mărirea cotei de piaţă,Expansiune pe pieţele străine.

PUNCTE SLABE

Valoare mare a creanţelor.

AMENINŢĂRI

Ameninţări minime in ceea ce priveste restituirea creantelor

RIR = 1 supraunitară; nu reprezinta o problemă va SC AVICOLA BUZAU S.A să se imprumute de pe piaţa bancară, fapt dovedit prin asigurarea cofinanţării pentru proiectul de investiţii relizat prin SAPARD.

6. SC AGRO DEVELOPMENT SRL (Proict SAPARD 2006 – Modernizare ferma avicola - S.C. Agro Development S.R.L., com. Baiculesti jud. Arges - chelt eligibile 854.573,86 Euro - fără cofinantare prin programe naţionale)

120

Page 121: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Oras: Zigoneni Adresa: 59 Zigoneni; Cod Postal: 117076; Cod Unic de Identificare: RO 11071430 Nr. Registrul Comertului: J3/383/2002 Stare societate : INREGISTRAT din data 23 Mai 2002 Anul infintarii : 1998

Evolutia profitabilitatii pentru AGRO DEVELOPMENT SRL Informatii Generale preluate la data de 11-Apr-2010 Firma Infintata in anul 1998Ultima Inregistrare la ANAF: 18 Iulie 2008 Prelucrarea ultimelor informatii depuse la ANAF 18 Iulie 2008 Agent comercial inregistrat ca platitor de impozit pe profit inregistrat la data de 01-01-2003 Firma platitoare de tva incepand cu data de 15-10-1998 Plata contributiei de asigurari sociale platite incepand cu data de 31-01-2004 Plata contributiei de asigurari pentru somaj platite incepand cu data de 31-01-2004 Plata contributiei angajatorilor pentru Fondul de garantare pentru plata creantelor sociale incepand cu data de 01-01-2007 Plata contributiei pentru asigurari de sanatate incepand cu data de 31-01-2004 Plata contributiei pentru concedii si indemnizatii de la persoane juridice sau fizice 01-01-2007 Plata pentru impozitul pe venitul din salarii asimilate salariilor incepand cu data de 01-01-2003 Numar mediu de salariati pentru anul 2010 : 89 angajati

SC AGRO DEVELOPMENT SRL - Date EconomiceCifra de afaceri: 38,523,608 Lei Profitul net: 3,250,379 Lei Pierdere net: 0 Lei Profit brut: 3,755,649 Lei Pierdere brut: 0 Lei Salariati: 89 angajati Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din Cresterea pasarilor Fig 18. Diagrama reyultate financiare Pierderea neta: 0 Lei Datorii Total: 2,107,227 Lei Cheltuieli totale: 34,289,934 Lei Venituri totale: 38,045,583 Lei Active imobilizate TOTAL: 12,256,208 Lei Active circulante TOTAL: 3,399,356 Lei Stocuri: 2,836,740 Lei Disponibilitati banesti / Casa si conturi la banci: 0 Lei Creante: 496,978 Lei Cheltuieli in avans 0 Lei Venituri in avans 464,348 Lei Capitaluri: 13,083,989 Lei Patrimoniul regiei: 0 Lei Patrimoniul public: 0 Lei Provizioane pentru riscuri si cheltuieli: 0 Lei Capital social subscris si varsat: 8,979,350 Lei

Tab. 88 . indicatori financiari AGRO DEVELOPMENT SRL An Cifra de

afaceri Datorii Stocuri Venituri Cheltuieli Profit net/Pierdere neta

Profit Brut/Pierdere bruta

Activimobilizate

Activecirculante Salariati Disponibilitati

banesti Capitaluri CapitalSocial

2010 38,523,608 2,107,227 2,836,740 38,045,583 34,289,934 3,250,379 3,755,649 12,256,208 3,399,356 89 65,638 13,083,989 8,979,3502009 42,192,407 7,620,151 5,822,258 41,732,411 37,749,684 3,462,782 3,982,727 14,761,981 8,368,058 166 252,565 12,806,145 8,979,350

121

Page 122: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

2008 30,379,859 9,265,639 8,521,388 36,196,960 35,867,958 277,902 329,002 10,653,594 10,239,653 137 236,103 9,300,744 8,979,3502007 28,099,681 5,671,739 3,217,687 29,470,793 29,305,752 120,906 165,041 8,775,070 5,919,511 145 66,939 9,022,842 8,979,3502006 11,658,361 4,912,752 2,998,473 11,250,292 11,707,630 -457,338 -457,338 9,009,485 4,562,292 113 6,889 8,659,025 8,979,3502005 8,188,440 2,833,817 5,544,187 10,460,205 9,740,980 719,225 719,225 5,789,546 6,160,634 101 15,804 9,116,363 8,979,3502004 13,943,824 2,482,045 4,518,383 13,292,478 12,374,607 917,871 917,871 5,120,902 5,758,282 114 61,161 8,397,139 8,979,3502003 5,127,561 6,773,054 2,739,370 6,988,848 6,842,763 146,086 146,086 10,272,919 3,956,268 117 13,484 7,479,268 8,979,3502002 12,011,969 5,591,476 2,375,452 28,276,397 29,997,981 -1,721,584 -1,721,584 8,982,682 3,922,532 0 144,915 7,333,182 8,979,3502001 648,916 1,711,401 0 652,087 642,644 800 9,443 661,811 1,091,013 0 5,448 77,894 2,400

Tab 89. Indicatori financiari 2001 AGRO DEVELOPMENT SRL Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2001: Productia,prelucrarea si conservarea carnii Cifra de faceri 648,916 LeiProfitul net 800 LeiPierdere net 0 LeiProfit brut 9,443 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 0 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 1,711,401 LeiCheltuieli totale 642,644 LeiVenituri totale 652,087 LeiActive imobilizate TOTAL 661,811 LeiActive circulante TOTAL 1,091,013 LeiStocuri 0 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 656,130 LeiCheltuieli in avans 429,435 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 77,894 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 2,400 Lei

Tab. 90 Indicatori financiari 2002 AGRO DEVELOPMENT SRL Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2002: Produse pe baza de carne (inclusiv din carne de pasare)

Cifra de faceri 12,011,969 LeiProfitul net 0 LeiPierdere net 1,721,584 LeiProfit brut 0 LeiPierdere brut 1,721,584 LeiSalariati 0 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 5,591,476 LeiCheltuieli totale 29,997,981 LeiVenituri totale 28,276,397 LeiActive imobilizate TOTAL 8,982,682 Lei

122

Page 123: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Active circulante TOTAL 3,922,532 LeiStocuri 2,375,452 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 806,159 LeiCheltuieli in avans 617,915 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 7,333,182 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 8,979,350 Lei

Tab. 91. Indicatori financiari 2003 AGRO DEVELOPMENT SRL Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2003:

Cifra de faceri 5,127,561 LeiProfitul net 146,086 LeiPierdere net 0 LeiProfit brut 146,086 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 117 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 6,773,054 LeiCheltuieli totale 6,842,763 LeiVenituri totale 6,988,848 LeiActive imobilizate TOTAL 10,272,919 LeiActive circulante TOTAL 3,956,268 LeiStocuri 2,739,370 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 1,203,413 LeiCheltuieli in avans 0 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 7,479,268 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 8,979,350 Lei

Tab. 92. Indicatori financiari 2004 AGRO DEVELOPMENT SRL Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2004: Cresterea pasarilor

Cifra de faceri 13,943,824 LeiProfitul net 917,871 LeiPierdere net 0 LeiProfit brut 917,871 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 114 angajati

123

Page 124: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Pierderea neta 0 LeiDatorii Total 2,482,045 LeiCheltuieli totale 12,374,607 LeiVenituri totale 13,292,478 LeiActive imobilizate TOTAL 5,120,902 LeiActive circulante TOTAL 5,758,282 LeiStocuri 4,518,383 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 1,178,739 LeiCheltuieli in avans 0 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 8,397,139 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 8,979,350 Lei

Tab. 93. Indicatori financiari 2005 AGRO DEVELOPMENT SRL Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2005: Cresterea pasarilor

Cifra de faceri 8,188,440 LeiProfitul net 719,225 LeiPierdere net 0 LeiProfit brut 719,225 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 101 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 2,833,817 LeiCheltuieli totale 9,740,980 LeiVenituri totale 10,460,205 LeiActive imobilizate TOTAL 5,789,546 LeiActive circulante TOTAL 6,160,634 LeiStocuri 5,544,187 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 600,643 LeiCheltuieli in avans 0 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 9,116,363 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 8,979,350 Lei

Tab. 94. Indicatori financiari 2006 AGRO DEVELOPMENT SRL Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2006: Cresterea pasarilor

Cifra de faceri 11,658,361 Lei

124

Page 125: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Profitul net 0 LeiPierdere net 457,338 LeiProfit brut 0 LeiPierdere brut 457,338 LeiSalariati 113 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 4,912,752 LeiCheltuieli totale 11,707,630 LeiVenituri totale 11,250,292 LeiActive imobilizate TOTAL 9,009,485 LeiActive circulante TOTAL 4,562,292 LeiStocuri 2,998,473 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 1,556,930 LeiCheltuieli in avans 0 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 8,659,025 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 8,979,350 Lei

Tab. 95. Indicatori financiari 2007 AGRO DEVELOPMENT SRL Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2007: Cresterea pasarilor

Cifra de faceri 28,099,681 LeiProfitul net 120,906 LeiPierdere net 0 LeiProfit brut 165,041 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 145 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 5,671,739 LeiCheltuieli totale 29,305,752 LeiVenituri totale 29,470,793 LeiActive imobilizate TOTAL 8,775,070 LeiActive circulante TOTAL 5,919,511 LeiStocuri 3,217,687 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 2,634,885 LeiCheltuieli in avans 0 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 9,022,842 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 Lei

125

Page 126: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Capital social subscris si varsat 8,979,350 Lei

Tab. 96. Indicatori financiari 2008 AGRO DEVELOPMENT SRL Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2008: Cresterea pasarilor

Cifra de faceri 30,379,859 LeiProfitul net 277,902 LeiPierdere net 0 LeiProfit brut 329,002 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 137 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 9,265,639 LeiCheltuieli totale 35,867,958 LeiVenituri totale 36,196,960 LeiActive imobilizate TOTAL 10,653,594 LeiActive circulante TOTAL 10,239,653 LeiStocuri 8,521,388 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 1,482,162 LeiCheltuieli in avans 56,274 LeiVenituri in avans 2,383,138 LeiCapitaluri 9,300,744 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 8,979,350 Lei

Tab. 97. Indicatori financiari 2009 AGRO DEVELOPMENT SRL Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2009: Cresterea pasarilor

Cifra de faceri 42,192,407 LeiProfitul net 3,462,782 LeiPierdere net 0 LeiProfit brut 3,982,727 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 166 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 7,620,151 LeiCheltuieli totale 37,749,684 LeiVenituri totale 41,732,411 LeiActive imobilizate TOTAL 14,761,981 LeiActive circulante TOTAL 8,368,058 LeiStocuri 5,822,258 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 2,293,235 LeiCheltuieli in avans 7,503 Lei

126

Page 127: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Venituri in avans 2,711,246 LeiCapitaluri 12,806,145 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 8,979,350 Lei

Tab 98. Indicatori financiari 2010 AGRO DEVELOPMENT SRL Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2010: Cresterea pasarilor

Cifra de faceri 38,523,608 LeiProfitul net 3,250,379 LeiPierdere net 0 LeiProfit brut 3,755,649 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 89 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 2,107,227 LeiCheltuieli totale 34,289,934 LeiVenituri totale 38,045,583 LeiActive imobilizate TOTAL 12,256,208 LeiActive circulante TOTAL 3,399,356 LeiStocuri 2,836,740 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 496,978 LeiCheltuieli in avans 0 LeiVenituri in avans 464,348 LeiCapitaluri 13,083,989 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 8,979,350 Lei

Fig 19 Statistici firma

127

Page 128: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Fig. 20 Diagrama rezultatelor economice

128

Page 129: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

7. SC SAMAVIA SRL (Proict SAPARD 2006 – Construcţie ferma de creştere apuilor de carne şi construcţii anexe în localitatea Iojib, com medieşul aurit, jud. Satu Mare - chelt eligibile 554.877,71Euro – Cofinanţare Fermierul 2006 cf Legii. nr 231/2005 )

Judet: Satu Mare Oras: Mediesu Aurit Adresa: Str. PRIMAVERII 1 Mediesu Aurit Cod Postal: 447185 Telefon: - (Ajutor*)Fax: - Cod Unic de Identificare: RO 18437211 Nr. Registrul Comertului: J30/199/2006 Stare societate : INREGISTRAT din data 01 Martie 2006 Anul infintarii : 2006

Informatii Generale preluate la data de 08-May-2010 Firma Infintata in anul 2006 Ultima Inregistrare la ANAF: 22 Ianuarie 2009 Prelucrarea ultimelor informatii depuse la ANAF 22 Ianuarie 2009 Agent comercial inregistrat ca platitor de impozit pe profit inregistrat la data de 03-03-2006 Firma platitoare de tva incepand cu data de 03-03-2006 Plata contributiei de asigurari sociale platite incepand cu data de 01-04-2008 Plata contributiei de asigurari pentru somaj platite incepand cu data de 01-04-2008 Plata contributiei angajatorilor pentru Fondul de garantare pentru plata creantelor sociale incepand cu data de 01-

04-2008 Plata contributiei pentru asigurari de sanatate incepand cu data de 01-04-2008 Plata contributiei pentru concedii si indemnizatii de la persoane juridice sau fizice 01-04-2008 Plata pentru impozitul pe venitul din salarii asimilate salariilor incepand cu data de 01-04-2008

129

Page 130: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Numar mediu de salariati pentru anul 2010 : 10 angajati

SC SAMAVIA SRL - Date Economice Cifra de faceri: 6,333,988 Lei Profitul net: 72,221 Lei Pierdere net: 0 Lei Profit brut: 85,977 Lei Pierdere brut: 0 Lei Salariati: 10 angajati Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din : Fig 21. Evoluţia profitului brut Cresterea pasarilor Pierderea neta: 0 Lei Datorii Total: 6,331,714 Lei Cheltuieli totale: 8,047,247 Lei Venituri totale: 8,133,224 Lei Active imobilizate TOTAL: 5,049,054 Lei Active circulante TOTAL: 3,532,822 Lei Stocuri: 622,938 Lei Disponibilitati banesti / Casa si conturi la banci: 0 Lei Creante: 1,639,389 Lei Cheltuieli in avans 17,106 Lei Venituri in avans 1,749,502 Lei Capitaluri: 517,766 Lei Patrimoniul regiei: 0 Lei Patrimoniul public: 0 Lei Provizioane pentru riscuri si cheltuieli: 0 Lei Capital social subscris si varsat: 240 Lei

Tab. 100. indicatori financiari SAMAVIA SRL An Cifra de

afaceri Datorii Stocuri Venituri Cheltuieli Profit net/Pierdere neta

Profit Brut/Pierdere bruta

Activimobilizate

Activecirculante Salariati Disponibilitati

banesti Capitaluri CapitalSocial

2009 6,333,988 6,331,714 622,938 8,133,224 8,047,247 72,221 85,977 5,049,054 3,532,822 10 1,270,495 517,766 2402008 2,416,864 6,496,960 868,403 3,228,022 3,153,904 62,087 74,118 4,955,199 3,656,372 9 49,975 445,545 2402007 109,454 4,868,845 1,701,429 110,285 86,027 20,377 24,258 3,128,336 2,123,968 0 222,928 383,459 2402006 16,807 7,176 11 16,809 20,623 -3,814 -3,814 2,879 693 0 682 -3,604 21

Tab 101 Poziţia ca Beneficiar Fermierul 2006

Nr.crt. Jud. Agent economic

BANCA 

Măsura

Nr. / data contract de credit

Valoarea credit aprobat (RON)

31.39 SM SC SAMAVIA SRL BCR J475 3.1 28614/28.08.07 709.480,00

Tab. 102. Indicatori financiari 2006 SAMAVIA SRL Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2006: Cresterea pasarilor

Cifra de faceri 16,807 LeiProfitul net 0 LeiPierdere net 3,814 LeiProfit brut 0 LeiPierdere brut 3,814 LeiSalariati 0 angajatiPierderea neta 0 Lei

130

Page 131: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Datorii Total 7,176 LeiCheltuieli totale 20,623 LeiVenituri totale 16,809 LeiActive imobilizate TOTAL 2,879 LeiActive circulante TOTAL 693 LeiStocuri 11 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 0 LeiCheltuieli in avans 0 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri -3,604 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 210 Lei

Tab. 103. Indicatori financiari 2007 SAMAVIA SRL Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2007: Cresterea pasarilor Cifra de faceri 109,454 LeiProfitul net 20,377 LeiPierdere net 0 LeiProfit brut 24,258 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 0 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 4,868,845 LeiCheltuieli totale 86,027 LeiVenituri totale 110,285 LeiActive imobilizate TOTAL 3,128,336 LeiActive circulante TOTAL 2,123,968 LeiStocuri 1,701,429 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 199,611 LeiCheltuieli in avans 0 LeiVenituri in avans 0 LeiCapitaluri 383,459 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 240 Lei

Tab 104. Indicatori financiari 2008 SAMAVIA SRL Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2008: Cresterea pasarilor

Cifra de faceri 2,416,864 LeiProfitul net 62,087 Lei

131

Page 132: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Pierdere net 0 LeiProfit brut 74,118 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 9 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 6,496,960 LeiCheltuieli totale 3,153,904 LeiVenituri totale 3,228,022 LeiActive imobilizate TOTAL 4,955,199 LeiActive circulante TOTAL 3,656,372 LeiStocuri 868,403 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 2,737,994 LeiCheltuieli in avans 219,260 LeiVenituri in avans 1,888,326 LeiCapitaluri 445,545 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 240 Lei

Tab. 105. Indicatori financiari 2009 SAMAVIA SRL Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2009: Cresterea pasarilor

Cifra de faceri 6,333,988 LeiProfitul net 72,221 LeiPierdere net 0 LeiProfit brut 85,977 LeiPierdere brut 0 LeiSalariati 10 angajatiPierderea neta 0 LeiDatorii Total 6,331,714 LeiCheltuieli totale 8,047,247 LeiVenituri totale 8,133,224 LeiActive imobilizate TOTAL 5,049,054 LeiActive circulante TOTAL 3,532,822 LeiStocuri 622,938 LeiDisponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 LeiCreante 1,639,389 LeiCheltuieli in avans 17,106 LeiVenituri in avans 1,749,502 LeiCapitaluri 517,766 LeiPatrimoniul regiei 0 LeiPatrimoniul public 0 LeiProvizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 LeiCapital social subscris si varsat 240 Lei

132

Page 133: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Fig 22 indicatori economici SAMAVIA

Fig 23 Statistici firmă

133

Page 134: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Foto1. imagini din faza de construcţie a investiţiei

134

Page 135: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Foto 2 Faze intermediare

Foto 3 Aspet initial

Foto. 4 Imagini din timpul construcţiei

Samavia - Productie si dezvoltare ferma pui

135

Page 136: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Procesul tehnologic După achiziţionarea puilor, aceştia sunt introduşi în cele 3 hale special amenajate pentru creştere şi îngrăşare. În decursul a 42 de zile puii sunt monitorizaţi, vaccinaţi, vitaminizaţi de personal specializat, societatea avand încheiat contract de prestare de servicii cu medic veterinar care impreuna cu seful de ferma supraveghează procesul de creştere şi dezvoltare a păsărilor pe întreg ciclul de producţie iar abatorizarea se realizează în abatoare autorizate sanitar veterinar.

Locaţie:  Comuna Apa este situata in partea de est a judetului Satu Mare, in vecinatatea judetului Maramures, la o distanta de 38 km de Satu Mare, pe drumul european E671.

Din punct de vedere administrativ, comuna cuprinde trei sate si anume Apa centrul administrativ al comunei, Someseni, Lunca Apei.

Prima atestare documentara a localitatii Apa apare in anul 1215 in lucrarea lui Makrai, - A Kozepcori Szatmar Magye.

Biserica Reformata, inconjurata de un zid de aparare inalt de 2 m, are turnul in stil gotic, datand din sec.XI – XVI, declarat monument istoric.

Biserica Ortodoxa - Pogorarea Sf. Duh - din Apa, zidita din piatra si caramida, a fost ridicata intre 1848-1863, din initiativa enoriasilor, alaturi de cea din lemn , inaltata in cinstea -Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril-.

Comuna Apa poarta amprenta marelui carturar si patriot Vasile Lucaciu, fiu al satului.

Cap. III Investiţii Realizate Şi Sursele De Finanţare Accesate

Explataţiile avicole calificate pentru analiza economică propusă au realizat în perioada 2005 2010 proiecte de investiţii privind producţia avicolă utilizând diverse surse de finanţare existente pe piaţa românească. Astfel sunt 2 inteprinderi avicole care au realizat proiecte de investiţii constând în achiziţia de material biologic pentru popularea fermelor de găini outoare – respectiv achiziţia de puicuţe de inlocuire-, 2 unităţi de creştere şi exploatarea păsărilor care au realizat proiecte de modernizare sau construcţie ferme avicole prin măsura 121 din PNDR, 2 exploataţii cu proiecte de investiţii realizate prin Programul SAPARD cu utilizarea surselor proprii de cofinanţare şi 1 exploataţie care a realizat un proiect de investiţii pe masura 3.1. din PNADR ( SAPARD) cu accesarea Finanţării prin Programul Fermierul 20096 (sprijin de stat pentru realizarea investiţiilor în agricultură.)

Investiţiile realizate se incadrează in categoria investiţii pentru infiinţarea şi modernizarea exploataţiilor agricole şi au in comun utilizarea componentei de finanţare nerambursabilă din fonduri Europene sau similarea acestora.

În tabelul de mai jos vor fi prezentate pe scurt obiectivele de investiţii realizate. Tab. 106. obiectivele de investiţii

Beneficiar Obiectivul de investiţii Perioada de realizare Valoare totală Euro Fd neramb. Euro

0 1 2 3 4 5

1 SC AVICOMB PRIMA SRL Achiziţia a 50.001 puicuţe de o zi pentru inlocuire efectiv de gaini ouătoare în exploataţie Aprilie - Iunie 2009 27.500,55 13.750,28

2SC IMPORT EXPORT PAL MAR SRL

Achiziţia a 135.000 puicuţe Hisex de o zi pentru inlocuire efectiv de gaini ouătoare în exploataţie Decembrie 2009 – martie 2010 216745,84 108.372,92

3 SC GOLDEN GALINA SRL Constituire ferma găini ouă consum în sistem intensiv mai 2009 - iulie 2010 1.417.616,00 999.700,00

4 SC SAGEM SRL Modernizare fermă avicolă pui broiler mai 2009- ianuarie 2011 1.293.072,00 1.000.000,00

5 SC AVICOLA BUZĂU SA Reabilitare ferma de creştere puzi de carne aprilie 2006 -iunie 2007 1.926.858,66 963.430,00

6SC AGRO DEVELOPEMENT SRL Modernizare fermă avicolă cu circuit inchis pentru pui de carne aprilie 2007 - august 2010 1.709.147,72 854.573,86

7 SC SAMAVIA SRL Construcţie Ferme de creştere pui de carne şi construcţii anexe august 2007 mai 2010 1.109.755,42 554.877,717.488.804,35 4.388.758,85

Fig. 24. Exemplu de plan de afaceri (pentru achiziţia de material biologic la SC AVICOMB PRIMA SRL )

136

Page 137: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

137

Page 138: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

138

Page 139: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

139

Page 140: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

140

Page 141: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Exemplu de aviz de plată şi de aviz favorabil – condiţie pentru accesarea credditului fermierul

Adeverinţe necesare pentru accesare

141

Page 142: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

142

Page 143: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Diploma de studii care atesta pregătirea in domeniu a administratorului sau proprietarului

143

Page 144: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Documentul de plata ( factura )

144

Page 145: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

145

Page 146: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

146

Page 147: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

147

Page 148: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

148

Page 149: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

149

Page 150: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

150

Page 151: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

151

Page 152: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

152

Page 153: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Graficul de rambursare a creditului

Acest priect de investiţii a fost finanţat integral în baza Legii 231/2005 – credite pentru achiziţionarea de material biologic pentru prima populare a fermei Investiţii Directe, ca şi proiectul nr. 2, iar proiectul nr 7 a fost finanţat prin componenta de creditare a contrubuţiei proprii pentru realizarea proiectelor SAPARD.

Acest tip de credite au caractesitici specifice dezvoltate pe larg in referatul nr. II dina care amintim:

Fondul pentru creditarea investiţiilor, constituit la dispoziţia MAPDR conform art. 1 din Legea nr. 231/2005, accesat şi derulat

153

Page 154: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

de către instituţiile selectate1, poate fi utilizat de beneficiarii prevăzuţi la art. 6 pentru investiţii în agricultură, industrie alimentară, silvicultură, piscicultură, precum şi în activităţi nonagricole – investiţii directe - , precum şi pentru completarea sumelor necesare cofinanţării proiectelor de investiţii finanţate din fonduri nerambursabile în cadrul unor programe comunitare şi naţionale sau în completarea creditelor acordate de instituţiile de credit din surse proprii2 – cofinanţare.

Cofinanţarea măsurilor SAPARD şi investiţiile directe au cunoscut trei etape succesive, reglementate în baza unui ordin anual emis de ministrul agriculturii pentru anii 2005, 2006 şi 2007 .

Asigurarea Contribuţiei proprii prin credite din fonduri publice naţionale Obiectivul de investiţii - cofinanţarea măsurilor SAPARD - a fost abordat în anii 2005 şi 2006, cunoscut fiind

faptul ca proiectele pe SAPARD trebuiau depuse cel tîrziu până la data de 31 iulie 2006, derularea acestora şi realizarea propriu-zisă a investiţiei fiind posibile, însă, şi ulterior acestei date.

Astfel, primul ordin emis a fost OM nr. 979/2005 care stabilea următoarele obiective şi plafoanele acordate ce pot beneficia de finanţare din creditele acordate de instituţiile selectate în condiţiile Legii nr. 231/2005, respectiv :

a) pentru măsura 1.1 din Programul SAPARD – îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole : carne – 250.000 €, lapte şi produse lactate – 250.000 €, vin – 150.000 €, fructe şi legume – 150.000 €, peşte şi produse piscicole – 150.000 € şi plante textile – 150.000 €, plafonul calculându-se cu echivalare în lei la momentul acordării creditului ;

b) pentru măsura 3.1 din Programul SAPARD – investiţii în exploataţiile agricole : horticultură ( din care floricultură 1,5 % ) – 30.000 €, viticultură – 50.000 €, pomicultură – 40.000 €, sere – 150.000 €, ferme de vaci de lapte/bivoliţe – 40.000 €, creştere şi îngrăşare de taurine – 40.000 €, ferme de oi/capre – 40.000 €, îngrăşătorii de berbecuţi – 40.000 €, ferme de porci – 40.000 € şi ferme de păsări – 40.000 € ;

c) pentru măsura 3.4 din Programul SAPARD – dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative : servicii agricole – 50.000 €, acvacultură – 100.000 € şi procesarea, la nivelul fermei, a produselor tradiţionale şi/sau ecologice – 100.000 €.

De menţionat că, deşi valoarea investiţiei este calculată în Euro, la momentul acordării creditului se face echivalarea în lei la nivelul de schimb valutar valabil pentru data respectvă.

Suma alocată în baza acestui ordin pentru anul 2005 a fost, conform art. 1, alin. (2), de 30 milioane Ron.O.M. nr. 100/2006 pentru aprobarea Listei obiectivelor de investitii, criteriile tehnice de acordare, precum si

plafonul maxim al creditelor ce se acorda în anul 2006, în conditiile Legii nr. 231/2005 privind stimularea investitiilor în agricultură, stabileşte suma alocată Fondului pentru creditarea investiţiilor în anul 2006, ce se asigură de la bugetul de stat prin bugetul aprobat MAPDR, la valoarea de 700 milioane lei, din care 600 milioane sunt repartizate cofinanţărilor proiectelor SAPARD.

Conform art. 2, alin. (1) din ordin, « lista obiectivelor de investiţii din Programul SAPARD care se cofinanţează şi plafoanele maxime ale creditelor acordate de instituţiile selectate beneficiarilor de credite prevăzuţi la art. 6 din Legea nr. 231/2005 privind stimularea investiţiilor în agricultură sunt stabilite în anexa nr. 1. », ce face parte din prezentul ordin3

Finanţarea obiectivelor de investiţii din Programul SAPARD se face cu respectarea prevederilor fişelor tehnice ale măsurilor, ale cheltuielilor eligibile, precum şi ale procedurilor de implementare tehnică şi financiară elaborate de Agenţia SAPARD, iar plafoanele maxime ale creditelor se majorează cu cel mult 20% numai pentru acoperirea cheltuielilor privind decontarea taxei pe valoarea adăugată, a taxelor vamale şi de import., a comisioanelor bancare, precum şi a costurilor de garanţie aferente implementării proiectului din fonduri SAPARD.

Confom anexei nr. 1, au fost stabilite următoarele obiective de investiţii din cadrul Programului SAPARD, detaliate , ca şi anterior, pe măsuri, precum şi plafonul maxim de creditare a acestora, respectiv :

a) pentru măsura 1.1 – îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole : carne – 750.000 €, lapte şi produse lactate – 750.000 €, vin – 750.000 €, fructe, legume şi cartofi – 750.000 €, peşte şi produse piscicole – 750.000 €, plante textile – 750.000 €, cereale – 750.000 € şi oleaginoase – 750.000 € ;

1 Legea nr. 231/2005privind stimularea investiţiilor în agricultură, industrie alimentară, silvicultură, piscicultură, precum şi în activităţi nonagricole, art. 42 Idem , art. 3, alin (2)3 OM nr. 100/2006 pentru aprobarea Listei obiectivelor de investiţii, criteriile tehnice de acordare, precum şi plafonul maxim al creditelor ce se acordă în anul 2006, în condiţiile Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiţiilor în agricultură, art. 5

154

Page 155: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

b) pentru măsura 3.1 – investiţii în exploataţii agricole : culturi de câmp – 150.000 €, horticultură ( din care floricultură 1,5% ) – 150.000 €, viticultură – 150.000 €, pomicultură – 150.000 €, sere – 250.000 €, ferme de vaci de lapte/bivoliţe – 150.000 €, creştere şi îngrăşare taurine – 150.000 €, ferme de oi/capre – 150.000 €, îngrăşătorii de berbecuţi – 100.000 €, ferme de porci – 150.000 €, ferme de păsări – 200.000 € şi alte ferme vegetale şi de creştere a animalelor şi păsărilor specializate în obţinerea de produse pentru consumul uman – 100.000 € ;

c) pentru măsura 3.4 – dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative : servicii agricole – 100.000 €, acvacultură – 250.000 €, alte tipuri de activităţi turistice în spaţiul rural – 100.000 €, activităţi meşteşuguri, procesarea lemnului, obiecte artizanale manuale, olărit, brodat, împletit, pielărie, papură şi răchită, instrumente muzicale – 100.000 €, alte activităţi : sericicultură, apicultură, cultivarea ciupercilor, procesarea ciupercilor, procesarea fructelor de pădure şi de arbuşti fructiferi, procesarea plantelor medicinale şi aromatice, melci şi broaşte – 100.000 € şi procesarea, la nivelul fermei, a produselor tradiţionale şi/sau ecologice – 250.000 €.

După cum se observă, dezvoltarea ariei de finanţare prin Fermierul a cunoscut o creştere absolută, atât în ceea ce priveşte obiectivele de investiţii care sunt cofinanţate ( faţă de anul precedent, unde erau finanţate 19 obiective, anul 2006 finanţa un număr de 32 obiective de investiţii ) cât mai ales, în ceea ce priveşte suma alocată în total programului ( 700 milioane Ron spre deosebire de anul 2005, an în care s-au alocat 30 milioane RON !!! ) şi plafoanele maxime de creditare ( dacă suma maximă până la care se putea acorda cofinanţare era în anul 2005 de 250.000 €, în anul următor, această sumă a fost mărită la nivelul de 750.000 € ). Se evidenţiază, aşadar, primele semne ale succesului implementării Programului Fermierul la nu mai puţin de 1 an de la adoptarea Legii nr. 231/2005.

Investiţii directeLa începutul derulării Programului Fermierul, s-a avut în vedere punerea la dispoziţia celor care vroiau sa

beneficieze de fondurile acordate prin SAPARD de la UE, a unui instrument care sa-i ajute la demararea proiectului prin asigurarea unui ajutor financiar în condiţii foarte avantajoase, cunoscută fiind problema lipsei cofinanţării private.

Astfel, OM nr. 979/2005 a stabilit ajutor financiar numai pentru obiective de investiţii eligibile prin Programul SAPARD, nu şi pentru proiecte de investiţii neeligibile.

Acumulând experienţa derulării fondurilor pe anul 2005 şi observând succesul obţinut prin implementarea Legii nr. 231/2005 pe partea de cofinanţare, autorităţile responsabile cu elaborarea OM nr. 100/2006 au prevăzut, în anexa nr. 2, o listă cu proiecte de investiţii directe, care nu sunt eligibile în cadrul Programului SAPARD, precum şi plafoanele maxime ale creditelor acordate în anul 2006, astfel :

a) achiziţionarea de tractoare agricole noi – 15.000 €/proiect ;b) achiziţionarea de maşini şi utilaje agricole pentru ferme vegetale şi zootehnice – 5.000 €/proiect ;c) investiţii în depozite pentru cereale şi oleaginoase – 30.000 €/proiect ;d) achiziţionarea de material biologic pentru o singură populare a fermelor : vaci de lapte, inclusiv bubaline –

35.000 €/proiect, caprine şi îngrăşătorii de taurine – 10.000 €/proiect, ovine, îngrăşătorii de berbecuţi sau de porci – 20.000 €/proiect şi găini ouătoare, pui de carne sau struţi – 5.000 €/proiect.

Datorită faptului că pentru proiectele SAPARD erau înfiinţate Agenţii SAPARD, devenite ulterior Agenţii de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, care aveau obligaţia de a verifica investiţia, de la nivelul de proiect până la finalizarea şi punerea în funcţiune, chiar şi ulterior, în cazul investiţiilor directe a fost necesar impunerea anumitor condiţii care să asigure controlul asupra investiţiilor efectuate.

Astfel, în OM nr. 100/2006, în anexa nr. 3, sunt prezentate o serie de reguli, referitoare atât la achiziţionarea de tractoare agricole noi şi a maşinilor şi utilajelor agricole ( existenţa certificatului de omologare de la producatori, asigurarea garanţiei pe perioadă de 18 luni de la cumpărare, precum şi a pieselor de schimb pe o perioadă cel puţin egală cu durata normală de funcţionare ), la investiţiile în depozite pentru cereale şi oleaginoase ( execuţia împrejmuirii, a fundaţiei, achiziţionarea şi montarea celulelor de depozit şi a aparaturii adiacente, construcţia laboratorului şi dotarea acestuia cu aparatura necesară ), cât şi la achiziţionarea de material biologic pentru o singură populare a fermelor ( animalele achiziţionate trebuie sa îndeplinească anumite cerinţe minime de performanţă, confirmate prin certificate de origine, în cadrul unui proiect, numărul de capete trebuie să se încadreze într-un anumit interval ( de la 3 capete, în cazul struţilor, până la 20.000 de capete, în situaţia puilor de carne), după achiziţionarea acestora se impune păstrarea lor în producţie, acolo unde este cazul, pe o perioadă determinată – 120 zile pentru miei, 30 de zile pentru puii de o zi, 63 de săptămâni în cazul puicuţelor de o zi pentru producţia de ouă, 90 de zile pentru purcei -, iar beneficiarii Programului Fermierul trebuie să

155

Page 156: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

certifice faptul că au parcurs sau parcurg o formă de pregătire profesională în domeniul creşterii animalelor ori un curs de specializare de scurtă durată, iar în cazul persoanelor juridice, au angajată o persoană care îndeplineşte aceste condiţii ).

Pentru anul 2007, a fost adoptat ordinul aferent, respectiv OM nr. 820/2006, care delimitează, de această dată, numai obiectivele care se vor bucura de finanţare pe investiţii directe, partea de cofinanţare pe SAPARD fiind încheiată.

Datorită faptului că sumele acordate în anul 2006 pentru investiţii directe nu au fost angajate în totalitate, spre deosebire de cele prevăzute la capitolul cofinanţare, OM 820/2006 a stabilit numai lista obiectivelor de investiţii creditate în anul 2007 în condiţiile Legii nr. 231/2005, fără a mai stabili si plafoanele maxime aferente, acestea rămânând cele prevăzute în OM nr. 100/2006, iar creditarea propriu-zisă realizându-se din fondurile alocate pentru anul 2006.

Obiectivele de investiţii finanţate în baza OM 820/2006 sunt următoarele :a) achiziţionarea de tractoare agricole noi ;b) achiziţionarea de maşini, utilaje agricole pentru ferme vegetale şi zootehnice ;c) investiţii în depozite pentru cereale şi oleaginoase ;d) achiziţionarea de material biologic pentru o singură populare a fermelor : vaci de lapte, inclusiv bubaline,

îngrăşătorii de taurine, ovine, caprine, îngrăşătorii de berbecuţi, găini ouătoare, pui de carne, struţi şi îngrăşătorii de porci ;e) organizarea şi funcţionarea laboratoarelor acreditate pentru efectuarea analizelor fizico-chimice ale produselor

agroalimentare ;f) reamenajarea unor suprafeţe de orezării ;g) susţinerea plantaţiilor viticole, pomicole, de arbuşti fructiferi şi hamei tinere până la intrarea pe rod;h) retehnologizarea fabricilor de bere şi suplimente alimentare;i) introducerea programelor de certificare a calităţii, sisteme bazate pe analiza riscurilor şi punctelor critice de

control ( HCCP ), inclusiv seriile ISO, a sistemelor de urmărire şi de asigurare a respectării normelor de autenticitate în vederea comercializării ;

j) dotarea tehnică ( tractoare şi utilaje ) pentru producerea răsadului, cultivarea, recoltarea, sortarea, împachetarea, /balotarea tutunnului, precum şi instalaţii de uscare a tutunnului ;

k) dotarea tehnică pentru cultivare, recoltare, uscare, condiţionare, ambalare, depozitare, prelucrare, procesare, măsurarea, analiza, cercetarea şi controlul parametrilor fizici, chimici şi microbiologici, pentru ventulaţie şi filtrare a aerului în spaţiile de procesare a plantelor medicinale şi aromatice în diferite forme de utilizare, inclusiv predozate ;

l) centre de mecanizare şi/sau asociaţii pentru mecanizare specializate pentru servicii în agricultură ;m) brutării, inclusiv mijloace de transport specializate ;n) distilerii pentru ţuică şi rachiuri de fructe, inclusiv mijloace de transport specializate ;o) exploataţii de animale de blană, inclusiv achiziţia de material biologic ( nurci, dihori, vulpi argintii, vulpi polare,

nutrii şi iepuri) ;p) cabinete private sanitare veterinare – construcţie şi dotare ;q) fabrici de nutreţuri combinate ( de până la 10t/h ) ;r) achiziţionarea de animale de reproducţie cu mare valoare geneticădin speciile bovine, porcine, ovine, caprine şi

păsări ;s) achiziţii necesare preluării, modernizării şi/sau înfiinţării fermelor ;t) instalaţii fixe sau mobile pentru producerea de energii alternative ;u) susţinerea producerii de material săditor bază pentru plantaţii mamă furnizoare ramuri altoi, coarde altoi,

plantaţii marcotiere portaltoi pentru înfiinţarea pepinierelor pomicole, viticole şi dendrologice ;v) susţinerea producerii de material săditor certificat pentru pomi, arbuşti fructiferi, stoloni pentru căpşunării şi/sau

material săditor pentru hamei, cartof şi plante medicinale şi aromatice ;x) unităţi noi sau modernizarea unităţilor existente necesare depozitării produselor agroalimentare şi refacerea

infrastructurii pieţelor.Deşi zona de acţiune a programului s-a diversificat pe hârtie, în teren au beneficiat de susţinere şi finanţare aceleaşi

proiecte stabilite în OM nr.100/2006, respectiv plafoane maxime, datorită nealocării de fonduri noi pe anul 2007 si stabilirii de plafoane maxime pentru toate obiectivele de investiţii nominalizate în OM nr. 820/2006.

De menţionat că, alături de condiţiile favorabile de acordare a creditului, respectiv termenul maxim de restituire pînă la 10 ani, perioada de graţie între 1 şi 5 ani, în funcţie de specificul proiectului de investiţii şi dobânda scăzută ( de maxim 5% conform convenţiilor încheiate între MAPDR şi instituţiile selectate prin licitaţie ), beneficiarii creditelor pentru investiţii în agricultură, neeligibile pentru a obţine finanţare nerambursabilă din fonduri comunitare care dezvoltă activităţi ai

156

Page 157: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

căror indicatori de performanţă tehnico-economică respectă prevederile din planul de aafaceri, pot beneficia de o reducere a sumei de rambursat, calculată ca procent din volumul creditului.4

Nivelul reducerii sumei de rambursat poate fi de până la 50% din volumul creditului acordat, diferenţiat în funcţie de tipul proiectului de investiţii. Nivelul acestei reduceri, condiţiile şi modul de acordare se stabilesc şi se aprobă periodic, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea MAPDR5, iar sumele pentru acordarea reducerilor se asigură din fond6.

De asemenea, în cazul investiţiilor neeligibile pentru finanţare nerambursabilă din fonduri comunitare, costul privind întocmirea documentaţiilor de acordare a creditelor se suportă din fond şi nu va putea depăşi 3 % din volumul creditelor acordate7.

Metodologia de derulare

Implementare Adoptarea legislaţiei necesare funcţionării Programului Fermierul fiind definitivată, s-a trecut la iniţierea procedurii

tehnice pentru derularea sumelor puse la dispoziţia Fondului pentru creditarea investiţiilor, acesta fiind accesat şi derulat, în conformitate cu metodologia aprobată de MAPDR, de către bănci comerciale şi alte instituţii de credit autorizate potrivit prevederilor Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancară, republicată, precum şi instituţii financiare al căror obiect principal de activitate constă în efectuarea uneia sau mai multora dintre activităţile financiare prevăzute la art. 11 alin. (1), lit. b)-i) din Legea nr. 58/1998, republicată.8

Înainte de a analiza modalitatea de punere la dispoziţia instituţiilor financiare a sumelor, trebuie explicat regimul Fondului pentru creditarea investiţiilor în agricultură.Conform art. 1 din legea 231/2005 « În vederea stimulării dezvoltării investiţiilor în agricultură, industrie alimentară, silvicultură, piscicultură, precum şi în activităţi nonagricole, se constituie la dispoziţia MAPDR Fondul pentru creditarea investiţiilor , denumit în continuare fond »

Fondul se constituie din alocaţiile aprobate prin bugetul de stat cu această destinaţie la dispoziţia MAPDR şi se reconstituie din sumele rambursate şi din dobânzile plătite de către instituţiile de credit. Fondul se gestionează de MAPDR şi se utilizează pentru :

a) acordarea de credite beneficiarilor prevăzuţi la art. 6 din Legea nr. 231/2005;b) acoperirea costurilor întocmirii documentaţiei tehnico-economice pentru acordarea creditelor;c) acordarea de granturi, calculate ca procent din volumul creditului acordat beneficiarilor de credite.Sumele neutilizate din fond la finele fiecărui an, angajate de MAPDR cu instituţiile selectate şi evidenţiate în contul

special al fondului deschis la Trezoreria Statului, la dispoziţia MAPDR, se reportează în anul următor şi se utilizează pentru acoperirea obligaţiilor care decurg din contractele de credit încheiate de către băncile comerciale, instituţiile de credit sau instituţiile financiare9 cu categoriile de solicitanţi10, în limitele sumelor prevăzute în convenţiile de lucru dintre MAPDR şi instituţiile selectate.

Sumele existente în fond la finele fiecărui an , provenite din rambursări de credite şi plăţi de dobânzi la creditele acordate şi evidenţiate în contul special al fondului se reportează în anul următor şi se utilizează pentru acordarea de noi credite, în condiţiile Legii nr. 231/2005.

Sumele reprezentând rate de credit scadente şi plăţi de dobânzi aferente acestora, rambursate de beneficiarii creditului pentru investiţii în agricultură, industrie alimentară, silvicultură, piscicultura, precum şi în activităţi nonagricole, existente în conturile instituţiilor selectate la finele anului în curs, se virează până la data de 20 decembrie în contul special deschis la Trezoreria Statului, la dispoziţia MAPDR, se reportează în anul următor şi se utilizează pentru acordarea de noi credite, în condiţiile Legii 231/2005.

MAPDR alocă sume din fond instituţiilor, pe baza convenţiilor de lucru încheiate cu acestea11, în urma desfăşurarii licitaţiei prin care acestea vor fi selectate.

4 Lege nr.231/2005, art. 11, alin. (1)5 Idem, art. 11, alin. (2)6 Idem, art. 11, alin. (3)7 Idem, art. 128 Idem, art. 49 Prevăzute la art. 4 din Legea nr. 231/200510 Prevăzuţi la art.6 din Legea nr. 231/200511 Legea nr. 231/2005, art. 5, alin. (1)

157

Page 158: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

În urma licitaţiilor organizate la sediul MAPDR în anii 2005 şi 2006, au fost declarate câştigătoare şi au primt dreptul de a derula sumele din fond, următoarele instituţii financiare: BCR (Convenţia 1074/2005, J475/2006 şi Act Adiţional nr.1/2007 la Convenţia J 475 ); BRD Convenţia 17/11.04.2006 şi Act Adiţional nr.1/2007 la Convenţia nr17/2006);CEC (Convenţia 119244/23.03.2006 şi Act Adiţional nr.1/2007 la Convenţia nr.119244); BC CARPATICA-SIBIU (Convenţia 119246 / 23.03.2006 şi Act Adiţional nr1/2007.la Convenţia nr. 119246).Pentru cei doi ani, Fondurile alocate de MAPDR instituţiilor selectate au fost de 651,000,000.RON astfel : -30,000,000 RON în anul 2005 -450,000,000.RON în anul 2006 pentru proiectele cu cofinanţare SAPARD şi investiţii directe (15,000,000.RON). -201 ,000,000.RON tot pentru anul 2006 prin Act Adiţional pentru a acoperi integral nevoia de finanţare pentru proiectele depuse prin SAPARD până la data de 31 iulie 2006 .

Sumele repartizate pe baza Convenţiilor şi Actelor Adiţionale sunt :BCR - 30,000,000.00 RON Convenţia 1074/2005 - 325,000,000.00 RON Convenţia J475/2006 -153,500,000.00 RON Act Adiţional nr.1/2007 la Convenţia J475 BRD -50,000,000.00 RON Convenţia nr. 17/11.04.06 -25,000,000,00 RON Act Adiţional nr.1 la Convenţia de Lucru nr. 17/2006 CEC -25,000,000.00 RON Convenţia de lucru nr. 119 244 /2006 -12,500,000.00 RON Act Adiţional nr.1 la Convenţia de lucru nr. 119244/2006 BCC -20,000,000.00 RON Convenţia de lucru nr119246/2006 -10,000,000.00 RON Act Adiţional nr.1 la Convenţia de Lucru nr119246/2006

În cuprinsul convenţiilor si al actelor adiţionale, au fost stabilite următoarele puncte ce reglementează drepturile şi obligaţiile celor 2 părţi semnatare, MAPDR şi instituţia selectată, astfel : părţile contractante, obiectul convenţiei de lucru, utilizarea sumei alocate, aplicabilitate, durată, documente, standarde, caracterul confidenţial al convenţiei, drepturi de proprietate intelectuală, responsabilităţi, verificări, penalităţi, amendamente, încetare, cesiune, forţa majoră, soluţionarea litigiilor, limba şi legea care guvernează convenţia, comunicări.

Cel mai important aspect al convenţiilor este determinat de condiţiile pentru derularea creditelor acordate din sumele accesate din Fondul pentru creditarea investiţiilor în agricultură, respectiv :

- Creditele se vor acorda cu respectarea prevederilor Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiţiilor în agricultură şi Normelor metodologice pentru aplicarea acesteia, utilizând procedurile de lucru stabilite prin normele proprii de creditare ale instituţiei selectate.

- Rambursarea sumelor accesate din Fondul pentru creditarea investiţiilor în agricultură precum şi a dobânzilor aferente se face în rate echivalente cu ratele creditelor acordate beneficiarilor creditelor pentru investiţii în agricultură şi la datele stabilite prin graficele de rambursare a creditelor acordate beneficiarilor de credite pentru investiţii în agricultură.

- Rata de dobândă percepută de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pentru suma aprobată în vederea accesării de către instituţia selectată este de 0,02% pe an.

- Rata de dobândă percepută de instituţia selectată de la beneficiarii creditului acordat pentru investiţii în agricultură este de 5% pe an din sumele accesate din fond .

Acordarea unei perioade de amânare, la rambursarea dobânzilor datorate de către beneficiarii creditelor pentru investiţii în agricultură, egală cu perioada de graţie a creditului primit.

Nivelul comisionului plătit de instituţia selectată pentru sumele trase din fond şi neutilizate este de 0,01%, pentru fiecare zi întârziată, din volumul acestor sume.

- În cazul nerestituirii sumei disponibile la sfârşitul anului, de către instituţia selectată aceasta va plăti o penalizare de 0,01% pentru fiecari zi întârziată calculate asupra sumei nerestituite.

- În cazul necomunicării imposibilităţii de a accesa şi derula suma repartizată, potrivit angajamentului asumat, instituţia selectată va plati o penalizare de 1% calculată asupra sumei în cauza.

158

Page 159: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

În ceea ce priveşte încheierea contractelor de finanţare a proiectelor de investiţii dintre beneficiar şi instituţia selectată, volumul creditului acordat nu va putea depăşi nivelul stabilit prin ordinul ministrului emis anual, iar la acordarea creditului, instituţia financiară este obligată să nu solicite participarea beneficiarului cu fonduri proprii.

Garantarea creditelor acordate potrivit Legii 231/2005 se poate reliza de către fondurile de garantare şi/sau de către împrumutat prin certificate de depozit, garanţii reale pe animale, maşini şi utilaje agricole, ipotecă asupra clădirilor şi terenurilor agricole, plantaţiilor sau orice alte garanţii agreate de instituţiile de credit.

Conform Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD, FEADR, FEP şi FEGA, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare, se constituie la dispoziţia MAPDR Fondul de garantare a creditelor în scopul garantării instrumentelor financiare pe care instituţiile de credit le pun la dispoziţie beneficiarilor fondurilor SAPARD, FEADR, FEP şi FEGA

MAPDR alocă FCGR – SA şi FNGCIMM – SA sume din fond în scopul acordării de garanţii instituţiilor de credit, iar alocarea acestora se efectuează pe bază de convenţii încheiate între MAPDR şi fondurile de garantare, separat pentru fiecare fond : SAPARD, FEADR, FEP şi FEGA.

În baza art. 4 din Legea nr. 218/2005, sumele alocate şi dobânzile aferente acestora sunt utilizate de fondurile de garantare pentru constituirea plafonului anual de garantare, cu o expunere a acestuia de până la 5 ori, acoperirea riscului asumat de fondurile de garantare din garanţiile acordate pe seama fondului, prin plata soldului garanţiei, în cazul contractelor de garantare executate de instituţiile de credit pentru împrumutaţii care nu îşi îndeplinesc obligaţiile asumate prin contractele de credit şi pentru acoperirea comisioanelor datorate fondurilor de garantare de către persoanele fizice autorizate şi asociaţiile familiale constituite conform legii, acestea fiind scutite de la plata comisionului de garantare. Nivelul comisioanelor de garantare se aprobă anual, diferenţiat, în funcţie de tipul de credit şi de tipul de proiect, prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.

Garantarea creditelor acordate beneficiarilor se realizează în 3 modalităţi:1. în cazul creditelor pe termen scurt, acordate în scopul asigurării surselor de finanţare necesare realizării

producţiei, procentul de garantare va fi de până la 50 % din valoarea creditului;2. în cazul creditelor pe termen scurt, mediu şi lung, acordate beneficiarilor FEADR, FEP şi FEGA, în scopul

realizării de investiţii, procentul de garantare va fi, după caz, de 70-100 % din valoarea creditului;3. în cazul creditelor acordate pentru cofinanţarea proiectelor din cadrul Programului SAPARD şi al celor

încadrate în prevederile OUG nr. 59/2006 ( SAPARD-ul românesc ) privind asigurarea de la bugetul de stat a cofinanţării publice nerambursabile pentru proiectele de investiţii din cadrul Programului SAPARD, procentul de garantare va fi până la 100 % din valoarea creditului.

Prin urmare, instituţiile de credit nu suportă nici un risc în ceea ce priveşte derularea sumelor prin Programul Fermierul, pentru că atunci când un beneficiar se află în imposibilitatea de a plăti creditul, fondurile de garantare plătesc în locul lui instituţiei financiare creditoare, iar aceasta achtă, la rândul său, ministerului, suma utilizată în acordarea creditului beneficiarului falimentar. Recuperarea creantelor născute asupra beneficiarului neplătitor cad, conform Legii nr. 218/2005, în sarcina fondurilor de garantare.

Şi atunci, cum să nu fie atrase instituţiile financiare să acorde credit dintr-un fond ce nu le aparţine, fără riscul de a pierde ceva, însă având certitudinea că derularea acestor fonduri le vor aduce în vistierie procente corespunzătoare sumelor utilizate?12

Contractarea şi derularea creditului

ContractareaÎntocmirea proiectului. Primii paşi sunt vizita la Direcţia Agricolă, pentru a stabili afacerea, şi apoi la Oficiul

Judeţean de Consultanţă, pentru a afla documentaţia necesară întocmirii proiectului. În aceasta etapă potenţialul investitor se prezintă la DADR judetene/mun. Bucuresti cu ideea sa de aafaceri şi primeste asistenta si îndrumare pentru întocmirea proiectului, precum şi lista cu firmele de consultanta autorizate să întocmească astfel de proiecte sau apelează la ajutorul unei firme de consultanţă sau consultant independent. De asemenea OJCA întocmesc gratuit proiecte de investiţii a caror

12 stricto sensu, beneficiile constau în sumele reprezentând dobânda stabilită prin convenţii 4,5-5 % percepută la valoarea creditului

159

Page 160: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

valoare nu depaseste 10.000,00 €. Durata acestei etape variază de la 1 la 3 luni în functie de complexitate şi de actele necesare.

Proiectul va include cererea de finantare si toate anexele necesare: studiul de fezabilitate, dovada proprietatii terenului, arendarii, concesionarii sau a altui document care sa certifice dreptul de utilizare a suprafetei respective pentru o perioada de minimum cinci ani de la data depunerii proiectului, avizele de mediu, sanitar-veterinare, certificat de urbanism, plan de aafaceri, CV, ultimul bilant contabil, experienta profesionala in domeniu, dovedita prin prezentarea unei copii a diplomei de studii sau a unor documente care sa ateste o experienta profesionala in domeniu de minimum trei ani (copie a cartii de munca) sau angajament scris ca beneficiarul va urma un curs de pregatire profesionala inainte de efectuarea primei plati a primei compensatorii, dovada asigurării contributiei private la realizarea proiectului, s.a.m.d.

Obţinerea scrisorii de confort ( dovada asigurării contributiei private)13 :La cererea solicitantilor, băncile analizează oportunitatea acordarii unui credit şi decid asupra emiterii unei scrisori

de confort14 cu o valabilitate de minimum 180 de zile, care să reprezinte angajamentul ferm al acesteia de acordare a creditului în situatia în care beneficiarul va prezenta contractul de finantare încheiat cu Agentia SAPARD.

Scrisoarea de confort va fi acceptata de catre Agentia SAPARD ca document justificativ care atesta partial sau integral capacitatea de cofinantare a proiectului de catre solicitant.

Pentru accesarea cofinanţării proiectelor de investiţii SAPARD prin Programul ”FERMIERUL” este necesară o scrisoare de confort de la una din instituţiile financiare care derulează sumele alocate prin Convenţiile de lucru încheiate după finalizarea procedurii de licitaţie organizate de MAPDR pentru selectarea acestora.

În cazul investiţiilor directe, a proiectelor declarate neeligibile pe SAPARD, scrisoarea de confort nu mai este necesară.

Încheierea contractului de finanţare cu Agentia SAPARD (APDRP).Dacă proiectul respectă toate cerinţele Programului SAPARD, inclusive dovada contribuţiei private a finanţării, va

fi declarat conform, după care, este declarat eligibil pentru finanţare. Astfel, potenţialul beneficiar devine un beneficiar al Programului SAPARD, fiind înştiinţat în scris despre

eligibilitatea proiectului său. Este încheiat contractul de finanţare dintre beneficiar şi Agenţia SAPARD. După acest moment, beneficiarul poate demara investiţia propusă prin proiectul său cu surse proprii, din fondurile

pe care le posedă sau credite, după care va primi sprijinul financiar nerambursabil de 50% din valoarea totală eligibilă a proiectului.

Având în vedere că Programul SAPARD nu acorda avans, ci doar ramburseaza cheltuielile efectuate în etapele stabilite, beneficiarul se va prezenta cu o situaţie centralizatoare cuprinzând cheltuielile eligibile efectuate şi documentele justificative (facturi, contracte, etc.).

Obţinerea avizului DADR judeţene/ mun. Bucureşti.Conform prevederilor HG nr. 934 din 11 august 2005 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea

prevederilor Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiţiilor în agricultură pentru aprobarea creditelor este necesară 13 Contribuţia privată – contribuţia obligatorie a beneficiarului pentru accesarea fondurilor SAPARD; dovada existenţei contribuţiei private trebuie făcută înainte de contractarea proiectului; contribuţia privată se poate asigura astfel :

- din surse proprii – trebuie dovedită prin extras de cont bancar sau certificat de depozit.- prin credit bancar – trebuie dovedită prin scrisoare de confort / extras de linie de credit.

14 Scisoare de confort – definiţie şi caracteristici- reprezintă o confirmare a capacităţii de plată a acestuia, respectiv certificarea existenţei şi disponibilităţii

fondurilor necesare perfectării tranzacţiei comerciale sau financiare- beneficiarul scrisorii de confort este partenerul comercial sau finanţatorul intern/extern al clientului băncii- scrisoarea poate fi emisă în baza resurselor proprii ale clientului, a unor credite aflate în curs de derulare sau

a unor finanţări viitoare- angajează răspunderea fermă a băncii privind respectarea condiţiilor prevăzute în scrisoarea de confort- Moneda: lei şi/sau valută- Perioada de valabilitate: până la încheierea unui contract sau cel mult 1 an de la data emiterii- Destinaţie: orice destinaţie legală- Condiţie: la baza solicitării trebuie să existe intenţia încheierii unui contract comercial pentru cumpararea

unui/unor bunuri/servicii de la un/unii furnizori din ţară şi/sau străinatate şi/sau încheierea altor tipuri de tranzacţii.- Scrisoarea de confort îşi încetează valabilitatea odata cu încheierea contractului comercial/tranzacţie pentru

care a fost solicitată.

160

Page 161: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

avizarea documentaţiei de credit prin direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti; Avizul se elibereaza în maxim 10 zile lucrătoare de la data solicitării.

Baza de date constituită cu ocazia acordării acestui aviz este foarte importantă pentru desfăşurarea programului. Oferă un control initial al accesării fondurilor pentru a nu permite suprapunerea a două sau mai multe credite, succesiv sau concomitent, de la instituţii financiare diferite, pentru proiecte diferite, acordate din fondul pentru creditare investiţiilor constituit in baza Legii nr. 231/2005.

Avizul are rolul principal de a informa banca în privinţa încadrarii proiectului de investiţii în tipurile de investiţii şi plafonul maxim aprobate anual prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.

Contractul de credit cu banca. A doua vizita la banca - obţinetea creditului pentru cofinanţare propriu zis, necesar pentru realizarea proiectului de investiţii.

Beneficiarul depune o cerere de credit (formular tipizat – cuprinde şi o rubrica referitoare la participarea fondurilor de garantare, FGCR IFN SA şi FNGC IMM IFN SA, la constituirea garanşiilor) la sucursala bancii de la care doreste sa obtina creditul (una din bancile selectate să deruleze fondurile pentru creditarea investiţiilor în agricultură).

Cererea de credit, având la bază Contractul de Finanţare SAPARD, trebuie însotită de alte documente specifice activitaţii de creditare. Banca analizează documentaţia de creditare, din perspectiva condiţiilor impuse de MAPDR prin convenţiile de lucru şi conform normelor proprii de creditare.

Analiza creditului, în condiţiile în care documentaţia depusă de beneficiar este completă se desfăsoară în 2 etape, la nivelul sucursalei bancare judeţene ţi la nivel central, într-un interval de cca. 30 zile şi se concretizează prin incheierea unui contract de credit, ultima etapă pentru accesarea fondurilor necesare.

În prezenţa unui proiect de investiţii directe, la baza creditului va sta proiectul de investiţii întocmit conform legislaţiei în vigoare.15

Derularea creditelorOdată contractul de creditare încheiat, solicitantul începe derularea proiectului a cărui implementare şi monitorizare

permanentă este asigurată de reprezentantul OJCA pentru Programul Fermierul. Expetul OJCA ajută la întocmirea dosarelor de achiziţii prin selectarea celor mai buni furnizori de bunuri şi servicii pentru realizarea proiectului, condiţia UE fiind ca pentru orice achiziţie de bunuri de peste 10.000 € să fie identificate cel puţin 3 oferte.

Plata acestor achiziţii se face de către bancă direct furnizorului, în urma solicitării de plată ( cererea de tragere ) a beneficiarului însoţită de documentaţia justificativă.

Instituţia bancară transmite solicitarea de plată către MAPDR unde va fi prelucrată de compartimentele de specialitate şi eliberată suma aferentă ăn contul băncii. Dacă solicitarea este făcută de o sucursală, aceasta este transmisă MAPRD prin intermediul sediului central, iar transferul banilor se face în acelaşi mod.

La nivelul MAPDR, procedura de verificare şi avizare a solicitărilor de plată emise de bănci din fondul pentru stimularea investiţiilor în agricultură, industria alimentară, silvicultură, piscicultură, precum şi în activităţi non agricole se derulează după cum urmează:

1. După înregistrarea la secretariatul Direcţiei generale buget finanţe şi fonduri europene, în cadrul Biroului Fermierul, se verifică ţn baza de date corectitudinea, realitatea, veridicitatea şi conformitatea solicitării de plată, urmărindu-se încadrarea cererii de tragere în plafonul maxim alocat băncii emitente, încadrarea în plafonul maxim alocat conform Legii nr. 231/2005, încadrarea în plafonul aprobat prin contractul de finanţare aprobat cu banca, precum şi încadrarea proiectului de investiţii în condiţiile stabilite prin convenţia de lucru încheiată cu banca.

2. Cererea de tragere se avizează conform celor de mai sus în cadrul Biroului Fermierul şi ulterior, este verificată de directorul general şi compartimentul „bun de plată”.

3. Compartimentul de specialitate Biroul Fermierul elaborează şi semnează ordonanţarea de plată în baza cererii de tragere emise de bancă şi se anexează la aceasta.

Documentaţia se avizează în mod corespunzător la compartimentul contabilitate, controlorul financiar preventiv propriu, controlorul financiar preventiv delegat şi ordonatorul principal de credite.

4. Pentru operativitatea derulării avizării, acest traseu este urmărit de Biroeul Fermierul până la emiterea ordinului de plată de către compartimentul financiar.

15 În funcţie de obiectiv şi de valoarea acestuia, proiectul de investiţii poate fi întocmit de beneficar, de OJCA ( gratuit până la 10.000 € ) sau o firmă de consultanţă specializată

161

Page 162: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Ordinul de plată se semnează de către directorul direcţiei financiar contabilitate, iar documentaţia finală în original şi copia ordinului de plată se arhivează în cadrul compartimentului de specialitate.16

5. Plata efectivă către beneficiarii proiectelor de investiţii este urmărită şi centralizată pe baza extraselor de cont de către Biroul Fermierul, care deţine baza de date.

Extinderea Programului Fermierul postaderare Adoptarea Planului Naţional de Dezvoltare RuralăFondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) este un instrument de finanţare creat de Uniunea

Europeană pentru a sprijini ţările membre în implementarea Politicii Agricole Comune1. Nu doar România va beneficia de acest Fond ci şi alte state membre.

FEADR reprezintă o oportunitate de finanţare pentru spaţiul rural românesc, în valoare de aproximativ 7,5 miliarde de euro, începând cu 2007 şi până în 2013. Similar cu Programul SAPARD, şi FEADR se va baza pe principiul cofinanţării proiectelor de investiţii private.

Fondurile europene vor putea fi accesate în baza a două documente-cheie:Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 şi Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală.

PNDR reprezinta instrumentul de accesare a Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) si a fost elaborat pentru perioada 2007 – 2013.

Principalele instituţii implicate în implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 sunt:MAPDR - Direcţia Generală Dezvoltare Rurală care îndeplineşte funcţia de Autoritate de Management pentru

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 (PNDR) şi asigură gestionarea corespunzătoare a fondurilor comunitare, stabilind priorităţile şi măsurile concrete de acţiune;

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), ca organism de plată, pentru toate măsurile din PNDR, cu excepţia celor destinate zonelor defavorizate;

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, de asemenea ca organism de plată, pentru zonele defavorizate.

Obiectivele specifice de investiţiiPriorităţile programului, concretizate în 4 domenii (axe) sunt:Axa I “Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi silvic”- 45% din totalul fondurilor UE, reprezentând suma

de 3.246.064.583 euro;Măsurile din Axa 1 vizează îmbunătăţirea eficienţei sectoarelor agricol şi forestier în vederea pregătirii acestora să

facă faţă concurenţei cu un mediu comercial deschis pieţei externe. Rezultatele aşteptate sunt: o forţă de muncă agricolă mai bine pregătită, cu o structură pe vârstă mult îmbunătăţită, o mai bună utilizare a terenului, pătrunderea pe piaţă a fermelor de semi-subzistenţă, o agricultură comercială modernă, creşterea valorii adăugate şi îmbunătăţirea calităţii produselor, care vor asigura pe viitor creşterea productivităţii şi competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier.

Sprijinul va fi direcţionat către microîntreprinderi şi întreprinderile mici şi mijlocii, considerate a fi mai capabile decât întreprinderile mari să dezvolte produse noi, să valorifice mai bine resursele locale prin inovare şi adaptare. Priorităţile alese din cadrul acestei axe iau în considerare atât nevoile de dezvoltare, cât şi necesitatea de a continua anumite măsuri din perioada de preaderare.

Axa II “Îmbunătăţirea mediului şi a zonelor rurale” 25% din fondurile UE, în sumă de 1.805.375.185 euro;Obiectivul măsurilor din Axa 2 este de a îmbunătăţi mediul în spaţiul rural, de a îmbunătăţi biodiversitatea printr-

un management durabil al terenurilor agricole şi forestiere. Măsurile includ zone defavorizate, Natura 2000 şi programul de împădurire. Schema LFA intenţionează să sprijine continuarea activităţii agricole în astfel de zone, menţinând astfel peisajul. Schema Natura 2000 este îndreptată către fermierii din zonele cu habitate cu valoare naturală ridicată.

Principalul element al programului silvic – sprijinul pentru împădurire – este inclus, de asemenea, în această Axă. Programul va permite menţinerea plantărilor la un nivel suficient în vederea atingerii obiectivelor economice şi de mediu.

Axa III “Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale” – 30% din fondurile europene, totalizând suma de 2.046.598.320 euro;

Îmbunătăţirea calităţii vieţii în mediul rural, diversificarea economiei rurale, promovarea cunoaşterii şi îmbunătăţirea potenţialului uman reprezintă obiectivele strategice ale acestei axe. Măsurile vizează comunitatea rurală, în general, prin dezvoltarea întreprinderilor din mediul rural, bazate pe resurse naturale, a turismului, renovarea satelor şi 16 Biroul Fermierul

162

Page 163: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

promovarea iniţiativelor privind mediul în vederea completării activităţilor din cadrul fermei şi pentru furnizarea unor oportunităţi alternative de angajare a populaţiei din mediul rural. Aceste măsuri au fost alese în concordanţă cu punctele slabe ale mediului rural (precum venituri scăzute, dependenţa excesivă de agricultura de subzistenţă, abilităţile de antreprenoriat reduse, infrastructura neadecvată), dar şi a punctelor tari (resurse cu valoare naturală ridicată, patrimoniu cultural bogat etc.). Astfel, prin această abordare, zonele rurale ar trebui să atingă o calitate a vieţii în mediul rural, la fel ca în mediul urban.

Axa IV „LEADER” va primi 2,5% din sumele alocate celorlalte domenii, adică 123.462.653 euro.Măsurile din Axa 4 vizează sprijinirea dezvoltării rurale prin îmbunătăţirea guvernanţei locale şi promovarea

potenţialului endogen. Abordarea LEADER va contribui la realizarea obiectivelor din Axa 1, Axa 2 şi Axa 3 prin intermediul strategiilor de dezvoltare locală integrată şi prin acţiuni inovative.

Beneficiarii programuluiDin Fondul constituit în baza Legii nr. 231/2005, suplimentat în anul 2008 prin OUG nr. 72/2008, se acordă

credite pentru cofinanţarea proiectelor de investiţii depuse prin PNDR pe măsurile stabilite prin OM nr. 430/2008 şi OM nr.102/2009, cu modificările şi completările ulterioare, în domeniul agricultură, respectiv 121 ”Modernizarea exploataţiilor agricole” şi 123 ”Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere” din PNDR. Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin Măsura 121 sunt fermierii, definiţi, conform PNDR, ca fiind persoane fizice sau juridice, care practică, în principal, activităţi agricole - activitate principală conform Certificatului de Înregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comerţului - a căror exploataţie este situată pe teritoriul ţării, are o dimensiune egală sau mai mare de 2 UDE17, şi care este înregistrată în Registrul fermelor/Registrul agricol. Astfel, pentru a beneficia de sprijin prin FEADR, un solicitant trebuie sa aibă ca obiect principal de activitate domeniul agricol, conform Certificatului de înregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comerţului, respectiv codul CAEN 01xx; totodată obiectul de activitate vizat de proiect nu poate fi constituit din activităţi pe bază de tarif sau contract.

Pentru sprijinul acordat prin Măsura 123, beneficiarii eligibili sunt persoane fizice autorizate şi persoane juridice înregistrate în baza legislaţiei din România ca microîntreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii ( în conformitate cu Recomandarea (CE) nr. 361/2003 ) şi alte întreprinderi, astfel:

Pentru investiţiile vizând creşterea valorii adăugate a produselor agricole:- Micro-întreprinderi şi Întreprinderi Mici şi Mijlocii – definite în conformitate cu Recomandarea (CE)

nr. 361/2003, respectiv în conformitate cu Legea nr. 346/2004, cu modificările şi completările ulterioare;- Alte întreprinderi care nu sunt micro-întreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii, care au mai putin de

750 angajati sau cu o cifră de aafaceri care nu depăşeşte 200 milioane Euro – definite în conformitate cu art. 28 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005.

- Cooperative agricole de procesare a produselor agricole – constituite conform Legii nr. 566/2004;- Societăţi cooperative de valorificare – constituite conform Legii nr. 1/2005;- Asociaţii familiale18 – constituite conform Legii nr. 300/2004;

Grupuri de producători constituite conform Ordonanţei nr. 37/ 2005 cu modificările şi completările ulterioare, care au ca scop comercializarea în comun a produselor agricole şi silvice şi aparţin următoarelor forme juridice :

societăţi comerciale - constituite conform Legii nr. 31/1990 cooperative agricole de procesare a produselor agricole, constituite conform Legii nr. 566/2004.

17 Unitatea de Dimensiune Economica (UDE) reprezintă unitatea prin care se exprimă dimensiunea economică a unei exploataţii agricole determinată pe baza marjei brute standard a exploataţiei (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE). Valoarea unei unităţi de dimensiune economică este de 1.200 Euro.

18 Având în vedere că Legea nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale, a fost abrogată de OUG nr. 44 din 16 aprilie 2008 şi OUG nr. 38/2009 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, publicată în Monitorul Oficial nr. 328 din 25 aprilie 2008, începând cu această dată, beneficiarii Persoanele fizice autorizate şi Asociaţiile familiale se înlocuiesc cu Persoane fizice autorizate, Întreprinderi individuale sau Întreprinderi familiale, aşa cum prevede noul cadru normativ. Beneficiarii aflaţi în relaţii contractuale cu APDRP au obligaţia să notifice în scris Agenţia referitor la noua formă de organizare pentru care au optat. Radierea din Registrul Comerţului a beneficiarilor care nu şi-au exercitat dreptul de opţiune, în condiţiile art. 39 din OUG nr. 44/2008, va duce la încetarea contractelor de finanţare.

163

Page 164: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

În ceea ce priveşte domeniul investiţiilor directe, se acordă credite pentru finanţarea proiectelor de investiţii neeligibile pentru finanţarea prin fonduri europene care se încadrează în tipurile de investiţii aprobate prin Anexa nr. 2 a OM nr. 430/2008 şi OM nr.102/2009 pentru aprobarea tipurilor de investiţii şi a plafoanelor maxime ale creditelor ce se acordă în anul 2008, în condiţiile Legii nr. 231/2005 cu modificările şi completările ulterioare, respectiv achiziţia de material biologic pentru o singură populare a fermelor.

Creditele se acordă beneficiarilor din categoriile prevăzute la art. 6 din Legea nr. 231/2005, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv:

- producători agricoli individuali înregistraţi în Registrul exploataţiilor agricole;- asociaţii agricole familiale, asociaţii de producători agricoli, grupuri de producători şi cooperative agricole,

constituite conform legislaţiei în vigoare;- societăţi agricole private, respectiv asociaţii agricole cu personalitate juridică, constituite conform legislaţiei

în vigoare;- societăţi comerciale cu capital privat, constituite conform legislaţiei în vigoare.- persoane fizice autorizate conform legislaţiei în vigoare;- deţinători de păduri şi asociaţii ale acestora;- consilii locale.

Obiective de investiţiiOm nr. 430/2008 şi Om nr. 102/2009 stabilesc tipurile de investiţii, atât pe domeniul de cofinanţare, cât şi în ceea

ce priveşte investiţiile directe, neeligibile prin PNDR, şi plafoanele maxime ale creditelor ce se acordă în anii 2008 şi 2009, în condiţiile Legii nr. 231/2005

Cofinanţare PNDRObiectivele de investiţii din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală/Programul Operaţional pentru Pescuit şi plafoanele maxime ce se acordă sunt prevăzute în anexele nr. 1 ce fac parte integrantă din OM nr. 430/2008 şi OM nr. 102/2009 după cum urmează :

a) măsura 121 PNDR – modernizarea exploataţiilor agricole - cu excepţia achiziţiilor independente de maşini, echipamente şi utilaje agricole, dacă aceste achiziţii nu prevăd şi construcţii – 1.000.000 € pentru toţi beneficiarii, cu excepţia formelor asociative şi 2.000.000 € pentru formele asociative constituite conform legislaţiei în vigoare ;

b) măsura 123 PNDR – creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere – cu excepţia sectoarelor care primesc cu exceptia sectoarelor care primesc sprijin prin schemele de ajutor de stat aferente masurii 123, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr. 211/2008 privind aprobarea schemelor de ajutor de stat "Stimularea IMM-urilor care proceseaza produse agricole în vederea obtinerii unor produse alimentare, altele decât cele prevazute în anexa 1 la Tratatul CE, precum si a celor care desfasoara activitati de procesare a produselor agricole în vederea obtinerii si utilizarii surselor de energie regenerabila si a biocombustibililor" si "Stimularea microîntreprinderilor din domeniul prelucrarii primare a produselor forestiere, lemnoase si nelemnoase", publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 267 din 4 aprilie 2008 – 2.000.000 € pentru toţi beneficiarii , cu excepţia formelor asociative şi 3.000.000 € pentru formele asociative constituite conform legislaţiei în vigoare ;

c) măsura 21 POP – investiţii productive în acvacultură – 500.000 € ;d) măsura 28 POP - investiţii în procesarea şi comercializarea peştelui-500.000 €.

 Investiţii directeÎn ceea ce priveşte sectorul tipurilor de investiţii care nu beneficiază de finanţare din fonduri europene şi plafoanele

maxime de creditare pentru anul 2008, acestea sunt cuprinse în anexele nr. 2 ale OM nr. 430/2008 şi OM nr. 102/2009, delimitându-se un singur domeniu, de această dată, acceptat pentru finanţare, respectiv :

- achiziţionarea de material biologic pentru o singură populare a fermelor de bovine pentru lapte şi carne – 110.00 €/proiect cu o investiţie maximă de 2.100 € pe cap de junincă, ovine – 100.000 €/proiect, cu o valoare maximă de 300 €/femelă, 600 €/berbec testat după performanţe proprii şi 1.000 €/berbec testat după descendenţi, caprine – 40.000 €/proiect, cu o valoare maximă de 300 €/femelă, 600 €/ţap testat după performanţe proprii şi 1.000 €/ţap testat după descendenţi, găini ouătoare – 120.000 €/proiect, cu o valoare a investiţiei de maxim 4,8 €/cap puicuţă la vârsta de 15-16 săptămâni şi 0,65

164

Page 165: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

€/cap puicuţă la o zi şi porci – 55.000 €/proiect cu o valoare maximă de 280 €/cap scrofiţă la ieşirea de la testare şi 110 €/cap scrofiţă la minimum 30 kg.

De asemenea, similar ordinelor anterioare emise de ministrul agriculturii pentru stabilirea tipurilor de investiţii şi a plafoanelor maxime, şi în acest caz, legat de investiţiile directe, sunt stipulate anumite condiţii privitoare la materialul biologic achiziţionat, precum şi la calitatea celui care desfăşoară investiţia.

Se observă o diminuare a obiectivelor de investiţii pentru anexa nr. 2 faţă de anii anteriori, însă acest fapt este redat prin prisma investiţiilor eligibile pe anexa nr. 1 pentru PNDR şi POP, care acoperă aproape toate domeniile de acţiune din agricultură, evitându-se astfel suprapunerea anumitor tipuri de investiţii, cel mai la îndemână fiind exemplul achiziţiilor de tractoare , maşini şi utilaje agricole care a reprezentat un important punct de discuţie între Biroul Fermierul, de la nivelul MAPDR şi potenţialii beneficiari din toată ţara. Şi referitor la anexa nr. 1 se observă un alt tip de abordare, în concordanţă cu măsurile adoptate pentru PNDR şi POP, lărgindu-se aria de investiţii prin utilizarea unor termeni mai generali, fără a mai fi nevoie de enumerarea activităţilor eligibile pentru cofinanţare, astfel, deşi la prima vedere s-ar părea ca au fost limitate obiectivele de investiţii, la o analiză mai atentă de observă exact contrariul.

Metodologia de derulare .Implementare  Hotărârea, la nivelul forurilor cu putere de decizie, de prelungire a Programului Fermierul până la sfârşitul anului

2009 fiind aprobată, era necesar adoptarea actelor normative care să permită aplicarea, în fapt, a acestuia.În primul rând, MAPDR trebuia abilitat să pună la dispoziţia Fondului pentru creditarea investiţiilor alte sume de

la buget, sumele acordate pentru anii 2005 şi 2006 ( cu prelungire inclusiv pe 2007 ) fiind deja angajate. Astfel, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72 din 4 iunie 2008 privind autorizarea MADR pentru asigurarea unor măsuri financiare pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiţiilor în agricultură, industrie alimentară, silvicultură, piscicultură, precum şi în activităţi nonagricole - Fondul de creditare a fost suplimentat cu suma 760 milioane lei, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale fiind autorizat să încheie angajamente legale interne în anul 2008, (Convenţii de Lucru) cu instituţii financiare selectate prin licitaţie, în limita sumei de 760 milioane lei, asigurată de la bugetul de stat, cu termene de plata in anii 2009, 2010, 2011.

De asemenea, trebuia abordată problema asigurării garantării creditelor angajate şi pe această perioadă. Prin urmare, MAPDR a elaborat Hotărârea Guvernului nr. 688/2008 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 876/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de către fondurile de garantare, respectiv prin care se extinde procedura de garantare a creditelor şi pentru proiectele aferente PNDR finanţat prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală cât şi pentru cele finanţate prin Fondul European pentru Pescuit, astfel că Legea nr. 218/2005 care a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 126/2006, aprobată cu modificări prin Legea nr. 155/2007 stabileşte condiţiile de garantare şi devine aplicabilă şi pentru garantarea creditelor acordate prin Fermierul 2008.

Aprobarea prelungirii Programului Fermierul fiind dată, banii alocaţi şi garantarea rezolvată, mai rămâneau de stabilit aprobarea tipurilor de investiţii şi a plafoanelor maxime acordate.

Conform Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 430/2008 pentru aprobarea tipurilor de investiţii şi a plafoanelor maxime al creditelor ce se acordă în anul 2008, în condiţiile Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiţiilor în agricultură industrie alimentară, silvicultură, piscicultură, precum şi în activităţi nonagricole, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2008 suma prevăzută să fie accesată şi derulată, în vederea acordării de credite pentru finanţarea investiţiilor din aceste domenii este de:

a) 660 milioane lei pentru finanţarea proiectelor de investiţii eligibile, din care:- 630 milioane lei pentru proiecte din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013

(PNDR);- 30 milioane lei pentru proiecte din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit (POP);

b) 100 milioane lei pentru finanţarea proiectelor de investiţii care nu beneficiază de finanţare din fonduri europene, cu menţiunea reţinută de art. 1, alin. (3) din ordin ca, din suma de 630 milioane lei, să se asigure finanţarea proiectelor de investiţii în fermele de creştere a animalelor pentru lapte, în capacităţi de depozitare şi procesare a laptelui şi în silozuri pentru cereale, respectiv 100 milioane lei pentru investiţii în fermele de creştere a animalelor pentru lapte şi 80 milioane lei investiţii în silozuri pentru cereale. Încadrarea în sumele prevăzute mai sus va fi calculată de instituţiile financiare selectate, procentual din valoarea sumelor totale acordate în urma licitaţiei.

165

Page 166: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Cadrul juridic fiind stabilit, a urmat elaborarea unui calendar în vederea organizării licitaţiilor pentru declararea instituţiilor financiare câştigătoare ce vor derula sumele alocate, astfel:

9 iulie - publicare anunţ licitaţie 10 iulie — începere vânzare documentaţie - BCR, BancPost, Carpatica, BRD. Au fost nominalizate pentru

început aceste 4 instituţii pentru că deja erau angrenate în derularea fondurilor alocate în anii precedenţi, cumpărarea documentaţiei de participare fiind posibilă de orice altă instituţie financiar-bancară interesată

8 august - depunere oferte11- 22 august - evaluare oferte şi comunicare rezultat 25-31 august - perioada de primire a contestaţiilor (dacă nu sunt contestaţii) 1-5 septembrie - încheiere convenţii cu băncile selectate.

Alocare MADR LOT 1 : cofinanţare PNDR: 1. BANCA COMERCIALA ROMANA - 178.002.000 lei 2. CEC BANK S.A. - 95.568.000 lei 3. BANCA COMERCIALA CARPATICA SA - 124.344.000 lei 4. B.R.D. GROUPE SOCIETE GENERALE - 117.480.000 lei 5. S.C. BANCPOST S.A. - 39.336.000 lei 6. RAIFFEISEN BANK - 105.270.000 lei LOT 2 : investiţii directe : 1. BANCA COMERCIALA ROMANA - 28.474.000 lei 2. CEC BANK S.A. - 16.015.000 lei 3. BANCA COMERCIALA CARPATICA SA - 19.822.000 lei 4. B.R.D. GROUPE SOCIETE GENERALE - 18.790.000 lei 5. S.C. BANCPOST S.A. - 6. RAIFFEISEN BANK - 16.839.000 lei

Se observă că faţă de anii 2005 şi 2006 cînd au avut loc primele licitaţii şi au participat 4 bănci , de această dată şi interesul din partea instituţiilor financiare a fost mărit, câştigătorii fiind acum în număr de 6.

Convenţiile încheiate între MAPDR şi băncile selectate au stabilit o serie de drepturi şi obligaţii, în cea mai mare parte fiind păstrate dispoziţiile primelor convenţii încheiate, respectiv cele din 2005 şi 2006.

Diferenţele majore au constat în faptul că s-au încheiat convenţii separate pe cele două direcţii de creditare, respectiv cofinanţare PNDR şi POP şi finanţarea investiţiilor directe, pentru fiecare în parte fiind stipulată suma acordată de minister băncilor. De asemenea, în convenţiile noi, sunt nominalizaţi beneficiarii în mod concret19, fiind exceptate de la acordarea creditelor categoriile de beneficiari prevăzuţi la punctele f) şi g) din Legea nr. 231/2005, respectiv deţinătorii de păduri şi asociaţii ale acestora şi consiliile locale.

Procedurii tragerilor din Fond îi este acordată o mai mare atenţie, prin inserarea în textul convenţiilor din 2008 a etapelor propriu-zise ce trebuie parcurse pentru definitivarea acesteia cu succes, iar dobânda de lucru variază intre 5,5-6,2%, fara a se percepe alte comisioane si taxe suplimentar la acest nivel de dobândă. În ceea ce priveşte celelalte puncte din cuprinsul convenţiilor, nu sunt diferenţe majore de fond, ceea ce denotă, încă o dată, bunul mers şi atenta implementare şi monitorizare, chiar de la început, a Programului Fermierul.

Contractarea şi derularea creditelor ContractareaElaborarea proiectului. Pentru a putea primi fonduri nerambursabile este necesar un proiect de investiţi.

Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) judeţene şi a Municipiului Bucureşti sunt punctele de plecare în conturarea proiectului pe baza opţiunii potenţialilor beneficiari. Pliantele şi îndrumarele editate de MAPDR şi APDRP, disponibile la sediile DADR judeţene şi sediile APDRP din fiecare judeţ şi din regiunile de dezvoltare ale României, precum şi pe paginile de internet www.apdrp.ro şi www.madr.ro ofera informaţiile cu caracter general privind pregătirea, întocmirea şi depunerea proiectului de investitii. De asemenea ghidul solicitantului (elaborat de APDRP) prezintă regulile

19 În cazul convenţiilor anterioare, precizarea referitoare la beneficiari se rezuma prin trimiterea la art. 6 din Legea nr. 231/2005

166

Page 167: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

necesare pentru pregatirea, întocmirea si depunerea proiectului de investitii, precum si modalitatea de selectie, aprobare si derulare, contine lista indicativa a tipurilor de investitii pentru care se acorda fonduri nerambursabile, documentele, avizele si acordurile necesare, modelul Cererii de Finantare, al Studiului de Fezabilitate si al Memoriului justificativ, al Contractului de Finantare, precum si alte informatii utile realizarii proiectului si completarii corecte a documentelor. Pentru întocmirea proiectului, în funcţie de valoarea financiară, se poate apela la instituţii ale statului abilitate în acest sens, în speţă Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă prin cele 42 de Oficii Judeţene de Consultanţă Agricolă, instituţii private de consultanţă care oferă contra unui comision asistenţă completă pentru întocmirea proiectului (studiul de fezabilitate, planul de aafaceri, diferite studii, bugetul proiectului, ş.a.) sau poate fi alcătuit de beneficiar. Expertii APDRP pot acorda, pe loc sau în termenul legal (maxim 30 de zile), orice informatie necesara pentru accesarea fondurilor europene,dar nu au voie sa acorde consultanta privind realizarea proiectului. Proiectul trebuie sa respecte conformitatea cu obiectivul general al masurii si cu cel putin unul dintre obiectivele specific şi cuprinde ca şi în cazul SAPARD-ului atât cheltuieli eligibile cât şi neeligibile. Fondurile nerambursabile vor fi acordate doar pentru decontarea acelor cheltuieli eligibile, cheltuielile neeligibile urmând a fi suportate integral de către beneficiarul proiectului.

Pentru proiectele de investiţii neeligibile pe PNDR, faza elaborării proiectului urmează. în principiu, aceiaşi paşi, cu menţiunea că APDRP, de această dată, nu trebuie consultată, competenţa de îndrumare, verificare şi soluţionare revenind exclusiv DADR. Depunerea proiectului de investiţii. Proiectul trebuie să conţină cererea de finanţare20 (un document tip care se completează pe baza modelului oferit gratuit de APDRP), precum şi o serie de documente justificative, care diferă în funcţie de tipul investiţiei alese21.

Pentru a facilita accesarea fondurilor europene nerambursabile prin FEADR, solicitantul poate beneficia de fonduri în avans ( conform prevederilor Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala, cu modificările şi completările ulterioare, ale Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1974/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi, respectiv, ale Hotarârii Guvernului nr. 224/2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013, cu modificările şi completările ulterioare ) pentru demararea proiectului. Această opţiune trebuie specificată în Cererea de Finanţare unde există o rubrică în acest sens.

Documentaţia completă (original şi copie) se depune la Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP) al judeţului unde are loc implementarea proiectului, personal de către responsabilul legal înaintea datei limită care figurează în licitaţia de proiecte.

Se analizează conformitatea şi eligibilitatea proiectului, la nivel OJPDRP şi CRPDRP, în funcţie de valoarea proiectului şi de structura proprietăţii şi prin sondaj de APDRP.

Comitetul de Monitorizare al PNDR stabileşte sesiuni pentru depunerea proiectelor şi pentru fiecare sesiune face un anunţ de lansare a licitaţiei în care se vor prezenta suma alocată şi durata sesiunii.

Selectia proiectelor. Pe baza sistemul de punctaj aferent criteriilor de selecţie stabilit de Autoritatea de Management, în consultare cu Comitetul de Monitorizare, fiecare proiect eligibil primeşte un punctaj şi se alcătuieşte o listă a proiectelor depuse pentru finanţare în ordine descrescătoare a punctajului obţinut. În funcţie de sumele alocate şi de numărul şi valoarea proiectelor depuse, sunt selectate proiectele care se încadrează peste un anumit punctaj limită atunci când sunt fonduri suficiente pentru proiectele depuse, sau descrescător până la epuizarea sumei alocate când valoarea

20 Cererea de finanţare – reprezintă solicitarea completată electronic pe care potenţialul beneficiar o înaintează pentru aprobarea contractului de finanţare a proiectului de investiţii în vederea obţinerii finanţării nerambursabile; cererea de finanţare în format Excel, existent în prezent, va fi înlocuită în scurt timp, urmând ca în perioada următoare completarea cererii de finanţare să se facă doar în format PDF. Diferenţa dintre formularul actual şi cel nou al cererii de finanţare constă în formatul utilizat pentru completarea acesteia. Formatul PDF este conceput special pentru formulare electronice şi este sigur din punct de vedere al structurii, nepermiţând modificarea, ştergerea sau adăugarea informaţiilor de către persoanele neautorizate şi nici modificarea ordinii acestora în interiorul formularului. De asemenea, se permite validarea datelor încă de la începerea introducerii acestora, ceea ce reduce riscul completării eronate a formularului. Astfel, se poate evita situaţia în care proiectul trebuie redepus din cauza unei simple greşeli de completare. Un alt avantaj, îl reprezintă faptul că pentru vizualizarea şi completarea noii versiuni nu este necesară achiziţionarea unui program specializat, fiind suficientă descărcarea gratuită de pe internet a aplicaţiei necesare. 21 Studiu de fezabilitate, situaţii financiare, certificate de proprietate, diferite autorizaţii ( de mediu, sanitara veterinara ), cazier ( fiscal şi judiciar ) şi alte acte specifice, în funcţie de beneficiar şi de proiect

167

Page 168: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

proiectelor este mai mare decât suma alocată în sesiunea respectivă. Aprobarea directorului general al Autorităţii de Management reprezintă decizia finală asupra selecţiei proiectelor depuse şi a finanţării lor.

Contractarea fondurilor nerambursabile. După primirea Raportului în care sunt incluse proiectele aprobate pentru a fi finanţate, APDRP notifică beneficiarul privind decizia de selecţie. În termen de 15 zile lucrătoare de la primirea notificării, beneficiarul trebuie să se prezinte la sediul Centrului Regional de care aparţine, pentru semnarea contractului de finanţare.

Din momentul semnării contractului, în maxim 3 luni se încep lucrările de realizare a proiectului, durata totală de execuţie nu poate depăşi 3 ani, ( 2 ani pentru proiectele care nu prevăd şi construcţii ).

Semnarea contractului de finanţare cu APDRP nu este condiţionată de obţinerea scrisorii de confort sau extrasului de cont privind asigurarea contribuţiei private în realizarea proiectului, este suficientă declaraţia pe proprie răspundere a beneficiarului că va asigura cofinanţarea.

În conformitate cu legislaţia europeană, după aderarea la UE, în Romania prin cumulul ajutoarelor de stat sau din Fonduri Europene nu se poate depăşi intensitatea maximă stabilită prin Planul naţional de Dezvoltare Rurală aprobat la Bruxelles. În acest context în contractul de finanţare sunt prevăzute măsuri speciale pe toată durata derulării acestuia, astfel beneficiarul este obligat sa informeze asupra oricărei forme de ajutor de stat primit pentru susţinerea proiectului şi să depună la sediul Autorităţii Contractante, în termen de maxim 15 zile de la data obţinerii ajutorului de stat dar nu mai târziu de data depunerii primei plăţi ulterioară obţinerii ajutorului şi concomitent cu aceasta depune, bugetul modificat prin care diminuează ajutorul nerambursabil.

De asemenea contractarea creditelor pentru cofinanţarea proiectelor de investiţii, în baza Legii nr. 213/2005, implică etape suplimentare rezultate din aplicarea prevederilor OM 40/2009 pentru stabilirea unor reguli detaliate de implementare a măsurilor din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 şi Programului operaţional pentru pescuit în ceea ce priveşte aplicarea regulii cumulului ajutoarelor şi OM nr. 340/2009 privind modificarea si completarea OM 40/2009.

Obţinerea avizului favorabil din partea DADR judeţene/ Mun. Bucureşti. Avizarea documentaţiei de credit prin direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, conform prevederilor HG nr. 934 din 11 august 2005 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiţiilor în agricultură, se concretizează prin eliberarea unui aviz favorabil, la solicitarea beneficiarului contractului semnat cu APDRP care doreşte să acceseze credit de la băncile selectate care derulează fondurile alocate de MAPDR pentru cofinanţare.

Avizul are rolul de a informa banca creditoare că proiectul de investiţii face parte din categoria celor care pot fi finanţate în condiţiile Legii nr. 231/2005, respectă prevederile actelor normative care reglementează creditarea din fondul pentru creditarea investiţiilor în agricultură şi nu a mai fost solicitat şi contractat alt credit de către beneficiar în aceleaşi condiţii de la alta bancă sau pentru alt proiect.

În cazul investiţiilor pe Anexa nr. 2, avizul prealabil al DADR are o importanţă covârşitoare, prin prisma faptului că, spre deosebire de investiţiile eligibile pe PNDR, unde APDRP desfăşoară întreaga activitate de control, responsabilitatea tutunror acţiunilor şi actelor rămâne în sarcina DADR. Verificarea, atât a documentelor cât şi a condiţiilor de pe teren se definitivează în termen de 10 zile lucrătoare de la data depunerii proiectului la DADR.

Contractarea creditului bancar pentru cofinanţare. Băncile creditoare analizează solicitările beneficiarilor însoţite de documentaţiile aferente (contractul cu APDRP, proiectul de investiţii, avizul favorabil eliberat de DADR, precum şi documentele pentru analiza creditului din punct de vedere al normelor interne de creditare specifice fiecărei instituţii financiare), pe parcursul a 30 zile în medie, parcurgându-se, în funcţie de sumele solicitate, etapele de aprobare, de la sucursala bancară unde au fost depuse documentele până la compartimentele de credit din cadrul centralei bancare naţionale, sau chiar, pentru sume mai mari, internaţionale, penru băncile conduse în sistem dualist.

Beneficiarul este anunţat în privinţa rezultatului analizei de credit şi, pentru creditele aprobate, cu acordul expres al acestuia, se calculează nivelul deducerii din ajutorul nerambursabil european a diferenţei de dobândă dintre nivelul de referinţă comunicat lunar de UE şi nivelul practicat pentru sumele alocate de MAPDR, pentru suma creditată aferentă cheltuielilor eligibile ale proiectului.

În final este semnat contractul de credit şi banca trimite APDRP documentele rezultate ca urmare a aplicării formulei de calcul al deducerii şi macheta creditului aprobat beneficiarului respectiv. După aprobarea creditului pentru cofinanţare, beneficiarul întocmeşte cu APDRP un Act Adiţional la Contractul de Finanţare nerambursabilă, în urma dininuării sprijinului acordat cu suma reprezentând ajutorul de stat rezultat din diferenţa de dobândă.

168

Page 169: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

La prima tragere din credit este obligatorie prezentarea Actului Adiţional la Contractul de Finanţare semnat cu APDRP.

Derularea ulterioară a sumei contractate pentru cofinanţare urmează aceleaşi etape prezentate în cazul creditelor pentru cofinanţarea proiectelor contractate prin SAPARD, cu menţiunea că în cazul rambursării anticipate intensitatea ajutorului nu se recalculează din punct de vedere al diferenţei de dobândă.

În cazul proiectelor de investiţii neeligibile pe PNDR, cererea de creditare, însoţită de documentaţia însoţitoare ( proiect, studiu de fezabilitate, cash flow, documente ce fac parte din structura garanţiilor ) şi de avizul prealabil din partea DADR, se depun la bancă, pentru aprobarea creditului.

Analiza durează în medie 30 de zile, perioadă în care instituţia financiară verifică documentele şi situaţia de pe teren, la capătul acestei perioade, pentru proiectele care corespund din punct de vedere al normelor interne de creditare ale bancii şi se încadrează în prevederile Legii nr. 231/2005, se aprobă creditul şi este semnat contractul de creditare cu beneficiarul.

Pentru plata efectivă a animalelor achiziţionate, beneficiarul prezintă la bancă factura sau contractul de vânzare-cumpărare în forma agreată de bancă împreună cu avizul de plată eliberat de la Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, în urma analizei facturii proforma şi a documentelor aferente necesare ( certificat de origine, dovada spaţiului de cazare, etc.)

Pentru acest tip de credite se acordă, dacă rambursarea integrală conform graficului stabilit cu banca şi îndeplinirea condiţiilor necesare prevăzute în art. 17 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiţiilorîn agricultură, aprobate prin HG nr. 934/200522, o reducere calculată ca procent din valoarea creditului ce poate fi de până la 50%23.

Pe baza documentelor prezentate şi a avizului de plată, sucursala bancară emite Cererea de Tragere şi, după aprobarea la nivel central al instituţiei financiare, este remisă MAPDR în vederea plăţii.

Derularea creditelorDerularea creditelor suportă aceeaşi procedură prezentată în cadrul metodologiei de derulare a creditelor pentru

Programul SAPARD şi investiţiile directe, neeligibile pe programul de pre-aderare, atât la nivelul băncilor ( sucursale şi sediul central ) cât şi la nivelul central al MAPDR, de la solicitarea de plată depusă de beneficiar la bancă şi până la emiterea ordinului de plată şi centralizarea situaţiilor de către direcţiile de specialitate, ulterior obţinerii tutunror vizelor, din cadrul MAPDR.

Sunset clause

Conform prevederilor Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, sprijinul acordat în cadrul PNDR pentru măsurile şi operaţiunile acoperite de prevederile art. 36 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene ( privind sprijinul pentru sectorul agricol) nu va fi cumulat cu niciu un alt ajutor de stat în înţelesul art. 87 (1) din Tratat sau cu alt sprijin financiar furnizat de statele membre, dacă o astfel de cumulare ar conduce la depăşirea intensităţii maxime a sprijinului stipulată de Regulamentul (CE) nr. 1698/2005.

22 Condiţiile de acordare a reducerilor sunt următoarele:

- plata ratelor de credit şi a dobânzilor aferente la termenele prevăzute în graficele de rambursare a creditelor încheiate între beneficiari şi instituţia selectată;

- respectarea indicatorilor de performanţă tehnico-economică din planul de afaceri;- punerea în funcţiune a investiţiei la termen, conform prevederilor din studiul de fezabilitate;- prezentarea unui certificat fiscal din care să rezulte că beneficiarul nu are datorii restante la bugetele

componente ale bugetului general consolidat;- prezentarea unui certificat constatator emis de registrul comerţului;- înregistrarea obiectivului de investiţii de către beneficiarii persoane juridice în evidenţa contabilă a

acestora;- declaraţia pe propria răspundere a beneficiarului de credite, din care să reiasă că nu se află în procedură de

faliment sau de executare silită.23 Legea nr. 231/2005, art. 11, alin. (2)

169

Page 170: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Aplicarea acestei prevederi a PNDR constă în reducerea intensităţii sprijinului acordat prin PNDR ori de câte ori acesta este cumulate cu alte forme de sprijin furnizate de statele member cum ar fi ajutoarele de stat.

Conform prevederilor Tratatului de aderare a României la U. E., România are posibilitatea să aplice “Sunset Clause”, clauză care permite continuarea acordării anumitor măsuri de ajutor de stat până la finalul anului 2009, cu condiţia de a fi communicate Comisiei în termen de 4 luni de la data aderării, iar Legea nr. 231/2005 şi Legea nr. 218/2005 fac obiectul acestei derogări.

Problema cumulării ajutorului acordat de statul român prin Programul Fermierul cu fondurile alocate prin PNDR a apărut datorită stabilirii, în cuprinsul convenţiilor de lucru încheiate de MAPDR cu instituţiile selectate în toamna anului 2008, a ratei dobânzii percepute de bănci în derularea asumelor acordate. Astfel, dobânda aferentă creditelor acordate beneficiarilor Legii nr. 231/2005 era cuprinsă între 5,5 şi 6,2 %. În condiţiile în care, s-ar fi contractat un credit liber, în mod direct de la o instituţie de credit din sursele proprii ale acesteia, nivelul dobânzii ar fi fost cel de pe piaţă de la momentul respectiv, undeva în jurul valorii de 15-16%. De menţionat că valoarea acestei dobânzi era calculată pe baza indicelui DUBOR, la nivelul UE şi era valabilă pe o perioadă de 3 luni de la comunicare, actualizarea sa realizându-se trimestrial. Tocmai această diferenţă de dobândă a fost terenul de discuţie între autorităţile române şi Comisia Europeană, iar urmare acestora, concluzia a fost una singură : diferenţa de dobândă constituie ajutor de stat mascat şi trebuie anulată.

Foarte important de adăugat este faptul că această problemă afectează numai partea de cofinanţare pentru fondurile europene, investiţiile directe, conform anexei nr. 2 din OM 430/2008, având posibilitatea să se deruleze fără resticţii, în aceleaşi condiţii ca şi în anii trecuţi.

Analiza proiectelor de investiţii Exploataţiile avicole studiate aiu prezentat fiecare proiecte de investiţii care au fost analizate atât în cadrul

Comitetelor de analiza ale agentiilor de plaţi responsabile cu eligibilitatea, contractarea, ulterior şi monitorizarea acestora cât şi de instituţiile financiar care au produse pentru finantarea realizării acestor proiecte.

Analiza unui proiect de investiţii are in vedere eficienţa acestuia. Astfel:

R1 E1

c a b d c Ro Eo

Graficul corelaţiilor în analiza eficienţei

în care: PI - proiectul supus analizei, Po - baza de comparaţie (proiect similar,stare predeterminată sau existentă), Ri/o - resurse aferente proiectului PI ,respectiv Po , Ei/o - efecte ataşate proiectului PI ,respectiv Po , a - analiza corelaţiei de tip: efort/efort, b - analiza corelaţiei de tip: efect/efect, c - analiza corelaţiei de tip efect/efort sau efort/efect,

d - analiza comparativă a nivelului indicatorilor de eficienţă.Analiza conceptului de eficienţă este un proces complex. Studiul corelaţiei dintre eforturi şi efecte trebuie

completat cu o analiză comparativă în raport cu o bază de comparaţie prestabilită. Această analiză poate fi de tip ”cu şi fără proiect” sau comparare cu situaţii/stări similare pe plan intern sau extern, sau cu niveluri normative.( S.3. Managementul proiectelor europene- Prof.univ.dr. Stoian Marian)

Apar însă probleme dificile de evaluare,pornind de la; natura lor diferită, modul şi locul de manifestare, etc. Ideal ar fi ca, la îndemâna specialistilor-analişti să se afle o metodologie unitară,completă de evaluare care să elimine aceste

170

Pi

Po

Page 171: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

impedimente,astfel încât să se poată calcula un indicator”globalizator” de efecte. Teoretic acest lucru este posibil cu regula paralelogramului deformabil.

Menţionăm că în figura respectivă nu există nici o corelaţie între sensul sau mărimea săgeţilor şi mărimea efectelor reprezentate.

In practică, însumarea efectelor de natură diferită este dificil de realizat, dacă nu imposibil. De aceia, se procedează la o analiză secvenţială pe tipuri de efecte. In consecinţă, atunci când studiem eficienţa unei actiuni, în funcţie de efectele luate în calcul, putem vorbi de eficienţă economică, eficienţă socială, eficienţă ecologică,ş.a. .( S.3. Managementul proiectelor europene- p. 73 - Prof.univ.dr. Stoian Marian)

Vom prezenta sintetic parţile tari şi părtile slabe ale acestor proiecte Tab. 107 Parti tari şi parti slabe

proiect/beneficiar Puncte tari Puncte slabe

proiect 1

Domeniul de activitate Lipsa obiectiv general menit sa atraga finanţarea

simplitatea de execuţie şi aplicare proiectarea cu deficienţe a cash flow, desfacerea producţiei, stabilitatea pieţei

proiect 2

Domeniul de activitate Lipsa obiectiv general menit sa atraga finanţarea

nivelul de manoperă redus, durata de executie redusă

Prevederi tehnologice nerealiste privind nivelul producţiei. Proiectarea eronată a cash flow, desfacerea producţiei, stabilitatea pieţei

proiect 3

Domeniul de activitate obiective slab conturate

  soluţii tehnologice cu grad mare de uzură morală oportunitatea folosirii Fondurilor EU progresul tehnologic foarte rapid   volatilitatea pieţei

Proiect 4

solutia de modernizarea radicală Obiectiv specific salb definit, neatractiv pentru investitori

orientarea catre tehhnologii moderne  gradul de intergare ridicat  

171

Page 172: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Proiect 5

obiectiv specific bine definit soluţii tehnologice clasice

oportunitatea utilizării fondurilor EU imposibilitatea utrilizării fondurilor publice de sprijin

al IMM gardul de integrare  

marimea investiţiei în raport cu cifra de afacedri  

proiect 6 cel mai bine prezentat şi intocmit

nu vizează decăt o parte a exploataţiei, fapt ce generează pe termen mediu disfuncţionalităţi în exploatare

proiect 7 solutia de modernizarea radicală Obiectiv specific salb definit, neatractiv pentru investitori

orientarea catre tehhnologii moderne  gradul de intergare ridicat  

Analiza surselor de finanţare

Tab. 108 Proiectele analizate au fost finanţate conform tabelului de mai jos Partea inferioară a machetei

proiect /beneficiar

Sursa de finanţare fonduri publice naţionale

Fonduri Europene Nerambursabile

% dobândă la credite DAE

Dob total + comisioane

cost total creditare indatorare

proiect 1 Fermirerul 2008 - 5% 3 222,49 121 306,49 -62.264,19proiect 2 Fermirerul 2008 - 5% 120 700,04 1 033 200,04 -576950,04proiect 3   999.700,00 17,54% 4 251 487,06 8 502 311,43 -4.293.574,43Proiect 4   4.210.000,00 16,38% 1 970 321,02 4 096 371,02 -113.628,98Proiect 5   4.056.037,48 24,74% 3 302 126,28 5 555 052,48 -1.499.015,00proiect 6   3.597.755,95 20,05% 2 541 371,90 6 538 478,21 -2.580.946,66proiect 7 709.480,00 2.336.035,16 5,49% 113 201,19 829 775,99 1.506.259,17

Tab 109. grafic de rambursare pentru un credit Fermierul

Luna Sold Dobanda Principal Comision Rata lunara1 912 500,00 3 802,08 13 417,92 0,00 17 220,002 899 082,08 3 746,18 13 473,83 0,00 17 220,003 885 608,26 3 690,03 13 529,97 0,00 17 220,004 872 078,29 3 633,66 13 586,34 0,00 17 220,005 858 491,95 3 577,05 13 642,95 0,00 17 220,006 844 849,00 3 520,20 13 699,80 0,00 17 220,007 831 149,20 3 463,12 13 756,88 0,00 17 220,008 817 392,32 3 405,80 13 814,20 0,00 17 220,009 803 578,12 3 348,24 13 871,76 0,00 17 220,0010 789 706,37 3 290,44 13 929,56 0,00 17 220,0011 775 776,81 3 232,40 13 987,60 0,00 17 220,0012 761 789,21 3 174,12 14 045,88 0,00 17 220,0013 747 743,33 3 115,60 14 104,40 0,00 17 220,0014 733 638,93 3 056,83 14 163,17 0,00 17 220,0015 719 475,76 2 997,82 14 222,19 0,00 17 220,00

172

Page 173: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

16 705 253,57 2 938,56 14 281,44 0,00 17 220,0017 690 972,13 2 879,05 14 340,95 0,00 17 220,0018 676 631,18 2 819,30 14 400,70 0,00 17 220,0019 662 230,47 2 759,29 14 460,71 0,00 17 220,0020 647 769,77 2 699,04 14 520,96 0,00 17 220,0021 633 248,81 2 638,54 14 581,46 0,00 17 220,0022 618 667,34 2 577,78 14 642,22 0,00 17 220,0023 604 025,12 2 516,77 14 703,23 0,00 17 220,0024 589 321,89 2 455,51 14 764,49 0,00 17 220,0025 574 557,40 2 393,99 14 826,01 0,00 17 220,0026 559 731,39 2 332,21 14 887,79 0,00 17 220,0027 544 843,60 2 270,18 14 949,82 0,00 17 220,0028 529 893,78 2 207,89 15 012,11 0,00 17 220,0029 514 881,67 2 145,34 15 074,66 0,00 17 220,0030 499 807,01 2 082,53 15 137,47 0,00 17 220,0031 484 669,54 2 019,46 15 200,54 0,00 17 220,0032 469 469,00 1 956,12 15 263,88 0,00 17 220,0033 454 205,12 1 892,52 15 327,48 0,00 17 220,0034 438 877,64 1 828,66 15 391,34 0,00 17 220,0035 423 486,29 1 764,53 15 455,47 0,00 17 220,0036 408 030,82 1 700,13 15 519,87 0,00 17 220,0037 392 510,95 1 635,46 15 584,54 0,00 17 220,0038 376 926,41 1 570,53 15 649,47 0,00 17 220,0039 361 276,93 1 505,32 15 714,68 0,00 17 220,0040 345 562,25 1 439,84 15 780,16 0,00 17 220,0041 329 782,10 1 374,09 15 845,91 0,00 17 220,0042 313 936,19 1 308,07 15 911,93 0,00 17 220,0043 298 024,25 1 241,77 15 978,23 0,00 17 220,0044 282 046,02 1 175,19 16 044,81 0,00 17 220,0045 266 001,21 1 108,34 16 111,66 0,00 17 220,0046 249 889,55 1 041,21 16 178,79 0,00 17 220,0047 233 710,76 973,79 16 246,21 0,00 17 220,0048 217 464,55 906,10 16 313,90 0,00 17 220,0049 201 150,65 838,13 16 381,87 0,00 17 220,0050 184 768,78 769,87 16 450,13 0,00 17 220,0051 168 318,65 701,33 16 518,67 0,00 17 220,0052 151 799,97 632,50 16 587,50 0,00 17 220,0053 135 212,47 563,39 16 656,62 0,00 17 220,0054 118 555,86 493,98 16 726,02 0,00 17 220,0055 101 829,84 424,29 16 795,71 0,00 17 220,0056 85 034,13 354,31 16 865,69 0,00 17 220,0057 68 168,44 284,04 16 935,97 0,00 17 220,0058 51 232,47 213,47 17 006,53 0,00 17 220,0059 34 225,94 142,61 17 077,39 0,00 17 220,0060 17 148,55 71,45 17 148,55 0,00 17 220,00Total   120 700,04 912 500,00 0,00 1 033 200,0

Cap. IV Prelucrarea datelor obţinute

Datele obţinute s-au prelucrat printr-o metodă modernă descrisă in continuare, utilizată pentru evaluarea eficienţei economice. Metoda constă unui sistem de indicatori ce asigură comparabilitatea dintre eforturile, cu investiţia şi cu producţia, şi efectele realizate.

Indicatori folosiţi sunt::A. Veniturile brute: indicator de volum ce desemnează totalitatea veniturilor şi încasărilor din activitatea

curentă şi din alte activităţi, înregistrate în decursul unui interval de timp. B. Cheltuielile totale: ce cuprinde două categorii distincte:

173

Page 174: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

- cheltuieli cu investiţia: - cheltuieli cu producţia:

Cth reprezintă cheltuielile totale pentru anul h; Ih – cheltuielile cu investiţia din anul h; Ch – cheltuielile de producţie ale anului h.

C. Raportul dintre venituri şi costuri, actualizate (beneficiu / cost) asigură comparabilitatea dintre veniturile totale şi costurile totale înregistrate de un proiect de investiţii, utilizând tehnica actualizării la momentul începerii lucrărilor de investiţii.

RV/C reprezintă raportul dintre venituri actualizate şi costuri totale actualizate; Vh – venitul obţinut în anul h (se au în vedere veniturile anuale, realizate din vânzarea producţiei de bază, precum

şi cele din alte activităţi);Ih – investiţia anuală; Ch – cheltuielile anuale de producţie; a – coeficientul de actualizare; d – durata de realizare a obiectivului de investiţii; D – durata de funcţionare a

obiectivului.Decizia de implementare a unui proiect depinde de relaţia în care se află raportul dintre venituri şi costuri

actualizate faţă de 1. Un proiect poate fi acceptat numai dacă Rv/c › 1 (valoarea veniturilor înregistrate permite acoperirea cheltuielilor efectuate şi obţinerea unui profit).

O valoare a raportului Rv/c = 1 corespunde unei situaţii critice în care veniturile totale acoperă doar cheltuielile totale. Acceptabilitatea unui astfel de proiect este discutabilă şi poate fi decisă fie pe baza utilizării şi a altor indicatori sau pe baza aprecierii importanţei sociale, strategice naţionale a proiectului respectiv.

Situaţia în care Rv/c ‹1 impune respingerea proiectului pe baza imposibilităţii acestuia de a genera efecte suficiente pentru acoperirea eforturilor depuse.

D. Flux de numerar (CASH-FLOW) : se stabileşte ca diferenţa între veniturile brute şi cheltuielile ocazionate de implementarea proiectului. Se calculează sub formă:

- static: CFh = Vh – (Ih + Ch), h = 1,2,...,d+D

- dinamic: CFh act = [Vh – (Ih + Ch)] , h = 1,2,...,d+D

E. Venitul net actualizat (V.N.A.) : se calculează ca

diferenţă între veniturile totale actualizate şi cheltuielile totale, cu investiţia şi de producţie, actualizate la acelaşi moment.

Acceptabilitatea unui proiect pe baza acestui indicator este determinată de existenţa unor valori pozitive ale V.N.A

174

amin

VNA-

VNA+

Rata de actualizare

amaxRIR

Fig. 29 Calculal ratei interne de renta

Page 175: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

F. Rata internă de rentabilitate (R.I.R.) – exprimă acel nivel al coeficientului de actualizare la care venitul net actualizat este egal cu zero.

Determinarea RIR se poate face în două moduri:- grafic- analitic.

Calculul analitic al R.I.R. se face după expresia:Acceptabilitatea unui proiect pe baza acestui indicator se face prin comparaţie cu eficienţa medie realizată pe

ramura respectivă.

G. Cursul de revenire net actualizat (testul Bruno). C.R.N.A. exprimă efortul total cu investiţia şi cu producţia, exprimat în lei, ce se face pentru obţinerea unei unităţi valutare nete.

Ih – investiţiile anuale, exprimate în lei; Ch – cheltuielile de producţie făcute în anul h, exprimate în lei;Vh’ – veniturile anuale, exprimate în valută; Ih’ şi Ch’ – investiţia şi cheltuielile anuale de producţie, exprimate în

valută;a şi a’ – rata de discontare a monedei naţionale, respectiv a valutei;d şi D – durata de execuţie şi de funcţionare a viitorului obiectiv economic. (Planificarea multianuala a proiectelor de

investitii Conf. univ. RĂZVAN CĂTĂLIN DOBREA)

Tab 110. Aplicând aceste calcule se obţine tabelul:

proiect /beneficiar Bonitatea bancară

grad de indatorare RIR Rv/c CRNA lei/EUR

proiect 1 -0,60 0,80/1 0,40 2,35 4,26proiect 2 -0,85 0,76/1 0,65 2,1 4,18proiect 3 1,60 1,15/1 0,98 5,3 5,60

175

Page 176: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Proiect 4 1,43 2,25/1 0,79 5,18 4,86Proiect 5 2,51 0,98/1 1,00 6,33 4,10proiect 6 2,43 0,80/1 0,99 6,15 3,98proiect 7 1,10 3,00 0,35 18 2,25

Concluzii

Interpretea finală a rezultatelor obţinute va fi prezentată în cadrul lucrării de doctorat, setul complet de date urmând a fi colectat pana în luna iunie 2012, cănd vor fi incheiate creditele aferente cheltuielilor principale generate de realizarea proiectelor de investiţii

Rezultatele prezente scot în evidenţă 3 concuzii ale acestei analize financiare:

1. Oferă cu claritate informaţii despre utilitatea masurilor adoptate de către statul roman pentru sprijinirea investiţiilor în sectorul avicol.

2. Reprezintă un reper al impactului economic pe care programul Fermierul l-a avut in privinţa accederii la finanţare din Fonduri Europene a micilor exploataţii, rezultatele obţinute arată că deşi bonitatea bancară şi gardul de îndatorare sunt extreme de nefavorabile pentru realizarea investiţiei respective, rezultatele economice şi viabilitatea exploataţiei sunt foarte bune. De asemenea se poate observa ca rambursarea creditelor aferente nu are influente asupra producţiei obţinute decât în cazul Start Up- urilor (proiectele 3 şi 7) fără ca acest lucru să fie reflectat de piată datorită cotei procentuale mici deţinută de producţia respectivă. Concluzia majoră a studiului este reprezintată de fundamentarea prin reyultate exacte a necesităţii implicării fondurilor publice naţionale, prin măsuri adecvate, în activitate de creditare, simpla măsură de garantare nefiin suficientă pentru apermite miciulor exploataţii să reprezinte o alternativă productivă viabilă.

3. De asemenea ca revers al acestor masuri se sprijin vor patrunde în piată exploataţii cu o rentabilitate artificială, generată de intensitatea sprijinului, care in cazurile studiatea ajungea pana la cca 100% (exemplul 7 – unde suma datărată beneficiar era aproape egală cu suma primită ca sprijin – respective suma din Fonduri Nerambursabile SAPARD + diferenta de dobândă faţă de procentul pieţei + diferenţa de comisioane stabilite prin Convenţiile de lucru cu MADR

Lucrarea de faţă imbină analiza din punct de vedere tehnologic şi de formulare a proiecxtelor de investiţii în sectorul agricol cu analiza financiară modern. De asemenea se poate concluziona că fiecare proiect de investiţii in parte se poatre evalua printr-o analiză Cost – Beneficiu, analiza iutilizată pe piaţă doar în sistemul bancar pentru creditele de avvergură şi de catre evaluator pentru proiectele de investiţii publice realizate pe un orizont mediu şi lung care implică obiective strategice.

Bibliogafie

I.SURSE EDITE* Capatana O., Societatile comerciale, Ed. Lumina, Bucuresti, 1991.* Carpenaru St. D., S.David, C.Predoiu, Gh. Piperea, Legea societatilor comerciale, Ed. C.H. Beck, Bucuresti 2006* Costin Mircea N., Miff Angela, Falimentul-Evolutie si actualitate, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2000.* Ionescu Luminita, Insolventa si contabilitatea lichidarii societatilor comerciale, Ed. Cartea Universitara, Bucuresti, 2007.* Letea Crina-Mihaela, Dizolvarea si lichidarea societatilor comerciale, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2008.* Luha Vasile, Insolventa in lumina reglementarilor actuale, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca 2007.

176

Page 177: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

* Turcu Ion,Trat de insolventa, Ed. C.H. Beck, Bucuresti 2006,*Tudorache Minodora - Filiera avicolă. Ed. Printech, Bucureşti, 2006.*Van Ilie ş.a. - Creşterea şi industrializarea puilor de carne. Ceres, Bucureşti, 2003.*Mircea A., Mircea D., „Piloni de susţinere financiară a dezvoltării capacităţii administrative”, Bucureşti, 2009*Fuerea, Augustin „Manualul Uniunii Europene”  Ediţia a III-a, revăzută şi adăugită, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2006*Mazilu, D. „Integrarea europeană. Drept comunitar şi instituţii europene”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2001*Marcu, V. „Drept Instituţional Comunitar” Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2001*Leonte J., Gurcă D., Câmpeanu V., Piotet Ph, „Politica Agricolă Comună – Consecinţe asupra României”, Institutunl European din România, Bucureşti, 2003*Pascariu G. C., „Uniunea Europeană. „Politici şi preţuri agricole”, Editura Economică, Bucureşti, 1999 *RĂZVAN CĂTĂLIN DOBREA „Planificarea multianuala a proiectelor de investitii” Editura ASE, Bucureşti 2009

II. STUDII, ARTICOLE, PUBLICATII

* Grosaru Mircea, Relatia judecator-sindic – practician in insolventa, o relatie deschisa ce trebuie cultivate, in Phoenix, aprilie-septembrie 2006* Maer Alina , Actul de adjudecare in derularea unor proceduri de insolventa, in Phoenix, octombrie-decembrie, 2007* Maer Alina, Coordonate psihologice ale activitatii de reorganizare judiciara si lichidare, in Phoenix, aprilie-iunie 2008* Miff Angela, Noua procedura a insolventei-actualitate, traditie si perspective, in Revista romana de Drept al aafacerilor; nr.1/ 2007, Ed. Rosetti, Bucuresti 2007.* Sarcane Ana-Irina, Valorificarea bunurilor debitoarei in procedura de insolventa reglementata prin Legea nr. 85/2006, in Phoenix, aprilie-septembrie 2006* Stanescu Arin Octav, Practicianul in insolventa, atributiile si rolul sau in cadrul procedurii reglementate de noua lege a insolventei, in Phoenix, aprilie-septembrie 2006* Tarnoeanu Stan, Limitele legale ale lichidarii in cadrul procedurii insolventei, prin raportare la drepturile asociatilor/actionarolor asupra averii debitorului falit, in Phoenix , octombrie-decembrie 2008.* Turcu Ion, Legea privind procedura insolventei-o noua etapa in reforma legislativa, in Phoenix, aprilie-septembrie 2006

III. LEGISLATIE

* Legea nr. 85 din 5 aprilie 2006 privind procedura insolventei* Legea nr 571/2003 privind Codul Fiscal* Legea nr. 64 din 22 iunie 1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului.*Legislaţie FERMIERUL

Tratatul de Instituire a Comunităţilor EuropeneTratatul de adrerare a României şi Bulgariei la Uniunea EuropeanaRaportul Comisiei Europene, Direcţia Generală Agricultură, “Agricultural Situation in the Candidate

Countries. Country Report on Romania”, Brussels, 2002Raportul Comisiei Europene, Direcţia Generală Agricultură, “Agriculture in the European Union.

Statistical and Economic Information 2002”, Brussels, 2002.Rezoluţia Parlamentului European din 13 ianuarie 2009 referitoare la politica agricolă comună şi siguranţa

alimentară mondială ( 2008/2153(INI))Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 versiunea consolidată 08 februarie 2008 Număr

CCI: 2007RO06RPO001Îndrumar Programul Fermierul editat de Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă, 2006Îndrumar PNDR -Versiune consultativă pe măsuri editat de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi

Pescuit, 2007Politica agricolă – lucrare elaborată în cadrul proiectului Phare RO 0006.18.02 – Formarea funcţionarilor

publici în administraţia locală în aafaceri europene şi managementul ciclului de proiect, implementat de Institutunl European din România în colaborare cu human dynamics în anul 2003 şi face parte din Seria Micromonografii – Politici Europene, versiune actualizată.

177

Page 178: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

Ordin nr. 102/2009 pentru aprobarea tipurilor de investiţii şi a plafoanelor maxime ale creditelor ce se acordă în anul 2009, în condiţiile Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiţiilor în agricultură, industrie alimentară, silvicultură, piscicultură, precum şi în activităţi nonagricole, cu modificările ulterioare

Ordin nr. 40/2009 pentru stabilirea unor reguli detaliate de implementare a măsurilor din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală şi Programului Operaţional pentru Pescuit în ceea ce priveşte aplicarea regulii cumulului ajutoarelor, cu modificările şi completările ulterioare

Ordin nr. 430/2008 pentru aprobarea tipurilor de investiţii şi a plafoanelor maxime ale creditelor ce se acordă în anul 2008, în condiţiile Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiţiilor în agricultură, industrie alimentară, silvicultură, piscicultură, precum şi în activităţi nonagricole, cu modificările şi completările ulterioare

Ordonanţă de Urgenţă nr. 72/2008 privind autorizarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru încheierea de angajamente legale interne în anul 2008 în vederea asigurării unor măsuri financiare pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiţiilor în agricultură, industrie alimentară, silvicultură, piscicultură, precum şi în activităţi nonagricole.

Ordonanţa nr. 31/2007 privind reglementarea unor măsuri financiare pentru stimularea gradului de absobţie a fondurilor alocate prin Programul SAPARD

Ordin nr. 820/2006 pentru aprobarea Listei obiectivelor de investiţii şi a criteriilor tehnice de acordare a creditelor în anul 2007, în condiţiile Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiţiilor în agricultură.

Hotărâre nr. 1645/2006 pentru stabilirea nivelului reducerii sumei de rambursat din volumul creditului acordat în condiţiile Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiţiilor în agricultură, diferenţiat în funcţie de tipul proiectului de investiţii, pentru anul 2006, precum şi pentru modificarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiţiilor în agricultură, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 934/2005.

Legea nr. 473/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2006 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2006 privind asigurarea de la bugetul de stat a cofinanţării

publice nerambursabile pentru proiectele de investiţii din cadrul Programului SAPARD, cu modificările ulterioareHotărâre nr. 1644/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 59/2006, cu modificările şi completările ulterioareHotărârea Guvernului nr.759/2006 pentru aprobarea fişelor tehnice ale măsurilor 1.1 "îmbunătăţirea

prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole", 1.2 "îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor", 2.1 "Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale", 3.1 "Investiţii în exploataţiile agricole", 3.2 "Constituirea grupurilor de producători", 3.3 "Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural", 3.4 "Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative", 3.5 "Silvicultura", 4.1 "Îmbunătăţirea pregătirii profesionale" şi 4.2 „Asistenţă tehnică" din Programul naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală finanţat din fonduri SAPARD

Ordin nr. 100/2006 pentru aprobarea Listei obiectivelor de investiţii, criteriile tehnice de acordare, precum şi plafonul maxim al creditelor ce se acordă în anul 2006, în condiţiile Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiţiilor în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare

Hotărâre nr. 876/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare, cu modificările ulterioare

Lege nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare, cu modificările ulterioare

Ordinul nr. 979/2005 pentru aprobarea listei obiectivelor de investiţii şi a plafonului maxim al creditelor ce se acordă în anul 2005 în condiţiile Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiţiilor în agricultură, cu modificările ulterioare

Hotărâre nr. 934/2005 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiţiilor în agricultură.

Lege nr. 231/2005 privind stimularea investiţiilor în agricultură, industrie alimentară, silvicultură, piscicultură, precum şi în activităţi nonagricole, cu modificările şi completările ulterioare.

IV. INTERNET

Site-uri178

Page 179: Teza Lucru Bună Cap II (Reparat)

POSDRU/88/1.5/S/52614

www.europa.euwww.europa.eu/index_ro.htmwww.eur-lex.europa.eu/ro/index.htmwww.ec.europa.eu/agriculturewww.madr.rowww.ier.ro

 

179