Teza de licenta, Vudvud, Doina

8/19/2019 Teza de licenta, Vudvud, Doina

1/63

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLODVA

FACULTATEA CIBERNETICĂ, STATISTICĂ

ŞI INFORMATICĂ ECONOMICĂ

CATEDRA CIBERNETICA ŞI INFORMATICĂ ECONOMICĂ

Vudvud Doina

ELABORAREA UNUI WEB SITE

(pe a!a "a#e$ia%e%o$ Di$e&'iei de S#a#i#i&) Re!ina *

TE+Ă DE LICENĂ

Spe&ia%i#a#ea -.- Cie$ne#i&) /i in0o$"a#i&) e&ono"i&)

Autor:studenta gr. CIB 121,

Ad"i %a u'ine$eŞef catedră:

Prof.univ. Ion Bolun" " 20

învăţămînt cufrecvenţă la zi

Vudvud Doina

(semnătura)

Conducător ştiinţifc:dr. conf. Godonoaga

Anatol

(semnătura)


2/63

2

C1i/in)u 2 .3-4De&%a$a'ia pe p$op$ia $)punde$e

Subsemnata, Vudvud Doina absolventa acultă!ii #ibernetică, Statistică $i Informatica

%conomica& a 'cademiei de Studii %conomice din (oldova, s)eciali*area #ibernetică $i

Informatică %conomică, declar )e )ro)ria răs)undere că te*a de licen!ă )e tema %laborarea unui

+eb Site )entru Direc!ia de Statistică e*ina& a 0o# e%ao$a#) de "ine /i nu a "ai 0o#

p$e!en#a#) ni&ioda#) %a o a%#) 0a&u%#a#e au in#i#u'ie de 5nv)')"5n# upe$io$ din 'a$) au

din #$)in)#a#e6

De asemenea, de&%a$ &) u$e%e u#i%i!a#e 5n #e!), in&%uiv &e%e din In#e$ne#, un#

indi&a#e &u $epea$ea $e7u%i%o$ de evi#a$e a p%a7ia#u%ui8

- framentele de te/t sunt re)roduse ntocmai $i sunt scrise n 1ilimele, de!innd referin!a )recisă a sursei

- redarea3reformularea n cuvinte )ro)rii a te/telor altor autori con!ine referin!a )recisă

- re*umarea ideilor altor autori con!ine referin!a )recisă a oriinalului.

4umele Premulele

Vudvud Doina

Semnătură


3/63


4/63

4

Cup$in

INTRODUCERE6666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666664

CA;ITOLUL I6 ANALI+A INFRASTRUCTURII INFORMAIONALE DIN CADRUL

DIRECIEI DE STATISTICĂ RE+INA666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666?

@.@. 45AI?4I D% B'C DI4 S9'9IS9I#C....................................................................................

@.2. #''#9%IS9I#' ?4I9CAII S5#I'=-%#545(I#% DI%#AI' D% S9'9IS9I#C %I4'&...@0

1.2.1. File din istoria statisticii.........................................................................................10

1.2.2. Poziţia sectorială.....................................................................................................13

1.2.3. Funcţiile de bază ale Direcţiei................................................................................14

@.E. S9?#9?' 56'4I'AI54'=C ' B4S.........................................................................@F

@.G. %P%%49'%' DI%#AI%I H4 'B5D'% SIS9%(I#C...................................................@

@.F. J?S9II#'%' 5P59?4I9C IIȚ %'=ICII SI9%-?=?I +%B............................................@K

CA;ITOLUL II6 AS;ECTE TEORETICE ŞI ;RACTICE, REFERITOARE LA

ELABORAREA SITE2ULUI WEB66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666.-

2.@. %9'P%=% D% %'=I'% ' ?4?I SI9% +%B......................................................................2@

2.2. D%S#I%%' 9%;45=56II=5 ?9I=I'9% =' %'=I'%' SI9%-?=?I +%B....................22

2.2.1. Noţiuni generale despre WWW (World Wide Web.................................................232.2.2. Prezentarea generală a li!ba"ului #$%&..............................................................2'

2.2.3. Prezentarea generală a li!ba"ului P#P.................................................................2

2.2.4. )d!inistrarea bazelor de date %*+,&...................................................................30

2.2.'. Prezentarea generală a stilurilor -++....................................................................31

2.E. D%I4I%' #%I4A%=5 #C9% SI9%-?= +%B.................................................................EG

2.3.1.+peciicaţie te/nică pentru realizarea eb siteului.....................................................34

CA;ITOLUL III 8 ;ROIECTAREA DE ANSAMBLU A WEB SITE2ULUI ;ENTRU@DIRECIA DE STATISTICĂ RE+INA66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666>

E.@. P5I%#9'%' I49CI=5 ŞI I%ŞII=5 ..........................................................................EL

3.1.1. Descrierea ieirilor siteului eb............................................................................3

3.1.2. Descrierea intrărilor siteului eb..........................................................................3

E.2. D%S#I%%' B'%I D% D'9%...........................................................................................G2

E.E. %S9I('%' 4%#%S'?=?I D% %S?S% ;'D IȘ S59...................................................GF

CA;ITOLUL IV 8 REALI+AREA WEB SITE2ULUI ;ENTRU @DIRECIA DE

STATISTICĂ RE+INA6666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666?


5/63

5

G.@. 5BI%#9IV%=% ŞI S9?#9?' +%B SI9%-?=?I......................................................................G

G.2. D%S#I%%' P'6I4I=5 +%B '=% SI9%-?=?I......................................................................GL

G.E. P5P?4%I P%49? P%%#AI54'%' +%B SI9%-?=?I.......................................................F@

CONCLU+II666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666664>

BIBLIO:RAFIE66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666664

ANEE6666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666644


6/63

6

In#$odu&e$e

Hn )erioada actuală noua eta)ă a civili*a!iei umane o constituie societatea informa!ională,

aceasta re)re*entnd un nou mod de via!ă calitativ, care im)lică folosirea intensivă a informa!iei

n toate sferele activită!ii $i e/isten!ei umane, cu un im)act economic $i social ma8or. Societatea

informa!ională se caracteri*ea*ă )rin democrati*area informa!iei, a comunicării, n!eleerii $i

coo)erării. Hn esen!ă, această societate se ba*ea*ă )e I49%4%9 Mtermen )rovenit din

m)reunarea artificială a două cuvinte enle*e$ti: inter cconected N interconectat $i net or N

re!eaO. I49%4%9?= si-a avut a)ari!ia n anul @KF, cnd 'en ia )entru Proiecte de #ercetareț

Hnaintate de ')ărare - a (inisterului ')ărării, Depart!ent o

Deense sau DoD din S?' M Deence )d5anced 6esearc/ Pro"ects )genc*, en:D'P'O a creat

)rima re ea de calculatoare interconectate sub numeleț 'P'net.

Dacă la ince)ut I49%4%9?= oferea numai un mecanism )entru sc1imbul de mesa8e

)entru )ersoanele de elită, n )re*ent acesta sa e/tins )e o arie destul de lara re)re*entnd un

imens de)o*it distribuit de informa!ie. ?nul dintre serviciile )e care I49%4%9?= le )une la

dis)o*i!ia comunită!ii de utili*atori este serviciul +eb numit $i +orld +ide +eb MPn*a de

Păianen (ondialăO, care )ermite naviarea )rin informa!ia dis)onibilă )e servere.

=a moment ideea de serviciu 7eb a luat o am)loare n rndul siteurilor 7eb care oferă din

ce n ce mai multe )rotocoale )entru trimiterea diverselor date către diferite ti)uri i cateorii deș

utili*atori, astfel crend vrful de lan! al de*voltării te1noloiilor I49%4%9 .

Pre*en!a unui site 7eb )e )ia!a online, tinde să devină tema de activitate a multor unită!i

social-economice, create )entru atraerea mai multor clien!i astfel mărindu$i eficien!a $i

reali*area obiectivelor sale.

Pe măsura )ătrunderii n %ra Informa!ională, ntre)rinderile trebuie să con$tienti*e*e

necesitatea utili*ării Internetului $i a noilor te1noloii interactive, astfel mbunătă!indu-$i

activită!ile sale, mărindu-$i eficien!a economică $i reducndu-$i termenul de recu)erare a

investi!iilor.

Ainnd cont de toate acestea am 1otart să elabore* un 7eb site n vederea )romovării

Direc!iei de Statistică e*ina. 'cest site va con!ine informa!iile relevante des)re activitatea

unită!ii economice, serviciile oferite, modalită!i de contact $i alte date s)ecifice.

http://ro.wikipedia.org/wiki/1965http://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://en.wikipedia.org/wiki/DARPAhttp://ro.wikipedia.org/wiki/ARPAnethttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sit_webhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1965http://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://en.wikipedia.org/wiki/DARPAhttp://ro.wikipedia.org/wiki/ARPAnethttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sit_web


7/63

#on!inutul de ba*ă al lucrării. 9e*a este structurată n )atru ca)itole, con!innd

deasemenea introducere, conclu*ii, bibliorafie $i ane/e.

#'PI95=?= I Q'nali*a infrastructurii informa!ionale din cadrul Direc!iei de Statistică

e*ina& con!ine caracteristica enerală a B4S $i a direc!iei ca )arte com)onentă a acestuia. Hnacest ca)itol este anali*ată structura orani*a!ională a unită!ii social-economice, istoria

de*voltării $i func!iile de ba*ă ce se efectuea*ă n cadrul direc!iei.

#'PI95=?= II Q's)ecte teoretice $i )ractice, referitoare la elaborarea site-ului 7eb&

cu)rinde informa!ii )rivitor la te1noloiile utili*ate n )roiectarea unui 7eb site.

Hn #'PI95=?= III QProiectarea de ansamblu a 7eb site-ului )entru Direc!ia de Statistică

e*ina& sunt )roiectate ie$irile $i intrările, deasemenea sunt estimate restric!iile 1ard7are $isoft7are de func!ionare al site-ului.

#'PI95=?= IV Qeali*area 7eb site-ului )entru Direc!ia de Statistică e*ina& con!ine

descrierea $i )re*entarea finală a 7eb site-ului elaborat.


8/63

!

CA;ITOLUL I6 ANALI+A INFRASTRUCTURII

INFORMAIONALE DIN CADRUL DIRECIEI DE

STATISTICĂ RE+INA-6-6 No'iuni de a!) din #a#i#i&)

#uvntul statistică& i$i are oriine din limba latină status&, care nseamnă stare, situaţie7

apt . 'stă*i statistica re)re*intă un ansamblu de )rinci)ii $i metode cu a8utorul cărora )utem

ob!ine informa!ii utile des)re date concrete. Statistica este un limba8 comun al tuturor $tiin!elor,

care ne a8ută să re*olvăm )roblemele )ractice $i ne nva!ă să ra!ionăm corect, fiind la fel de R

necesară ca $i scrisul $i cititul& M6eore +ells, scriitor enle*O.

E#ape%e de evo%u'ie a #a#i#i&ii

=a nce)ut statistica a a)ărut din nevoia de a cunoa$te realitatea ncon8urătoare.

Princi)alele momente ale evolu!iei statistice )ot fi conturate )rin cinci eta)e mari, acestea fiind:

- =a nce)ut a)are #a#i#i&a p$ai&), care serve$te sco)urilor fiscale, demorafice,

militare $i administrative ale statelor de*voltate n antic1itate- Hntre sec. VII T VIII se conturea*ă a doua eta)ă, #a#i#i&a de&$ip#iv), care se

caracteri*ea*ă )rin lucrări ce descriu situa!ia eorafică, economică $i )olitică a unui stat,

fără a se ocu)a de cunoa$terea leită!ilor care uvernea*ă fenomenele descrise- ' treia eta)ă de de*voltare a statisticii, a fost numită a$i#"e#i&a po%i#i&), numele acestei

fa*e )rovine de la $coala aritmeticii )olitice a)ărută n 'nlia n a doua 8umătate a

secolului al VII T lea, cnd a fost desco)erit avanta8ul informa!iilor e/)rimată sub formă

numerică- %ta)a a )atra este numită #a#i#i&a p$oai%i#), n această eta)ă statistica $i ia avnt

)uternic n de*voltare, datorită ntroducerii calculului )robabilistic. e)re*entan!ii

)rinci)ali ai acestei eta)e au fost : B.=. Pascal, ermat, '.I. >uetlet, J. Bonoulli, U..

6auss, P.S. =a)lace, S.D. Poisson


9/63

"

- Hn secolul al I se conturea*ă a cincia eta)ă $i anume #a#i#i&a "ode$n), această eta)ă

se caracteri*ea*ă )rin crearea de birouri sau oficii de statistică )e )lan na!ional $i

interna!ional.

'ctivitatea statistică se desfă$oară du)ă un )roram riuros, cu ac!iuni concrete nce)nd cu

lansarea cercetării statistice $i )ană la finali*area ei. #ercetarea statistică cu)rinde trei eta)e

)rinci)ale, acestea sunt:

@. 5bservarea sau nreistrarea datelor T culeerea datelor individuale de masă2. Prelucrarea datelor observate )entru ob!inerea sistemului de indicatori statistici :

- Sistemati*area datelor- #alculul indicatorilor statistici- Pre*entarea datelor )rin tabele, serii $i rafice.

E. 'nali*a $i inter)retarea re*ultatelor n vederea formulării conclu*iilor statistice:- #om)ararea datelor

- ormularea conclu*iei- undamentarea calculelor de )rono*ă.

No'iuni de a!) din do"eniu% #a#i#i&ii

Re&e)"5n#u% este o o)era!ie administrativă care constă n nreistrarea statistică a

datelor culese des)re to!i membrii unei )o)ula!ii.

E/an#ionu% re)re*intă o )arte a )o)ula!iei care a fost aleasă )entru a re)re*enta

caracteristicile de interes ale ntreii mul!imi de date.

Uni#)'i%e #a#i#i&e re)re*intă mul!imea numărabilă de elemente care com)un

colectivitatea statistică.

Ca$ae$i#i&a #a#i#i&) re)re*intă )ro)rietatea comună tuturor unită!ilor unei

colectivită!i statistice.

F$e&ven'a constituie numărul de nreistrări ale unei variante ntr-o colectivitate statistică

Me/.: numărul salaria!ilor cu o anumită s)eciali*are, numărul )ersoanelor cu aceia$i vrstăO.

F$e&ven'a ao%u#) a unei valori / a caracteristicii, re)re*intă numărul de unită!i ale

)o)ula!iei cores)un*ătoare acestei valori.

F$e&ven'a $e%a#iv) a unei valori xi a caracteristicii, re)re*intă ra)ortul dintre

frecven!a absolută ni a valorii x i $i efectivul total al )o)ula!iei:

f ( xi)= ni

n , n N efectivul total.

Da#e%e #a#i#i&e re)re*intă caracteri*area numerică ob!inută de statistică n leătură cu

unită!ile, ru)ele sau colectivele studiate. =a rindul său acestea )ot fi p$i"a$e, p$e%u&$a#e sau

#o&a#e. Datele )rimare sunt datele re*ultate direct din observarea $i nreistrarea statistică, iar

cele )relucrate sunt stocate n ba*a de date sau bănci de date.


10/63

1#

S&a%a re)re*intă succederea )roresivă a unui $ir de numere, valori sau simboluri folosite

)entru a arăta radul n care un fenomen )osedă o caracteristică sau o )ro)rietate. Hn statistică

)utem ntlni )atru ti)uri de scale $i anume :

&a%a no"ina%) T )resu)une folosirea unor simboluri sau cuvinte )entru a descrieobiecte sau )ersoane, valorile fiind )use )e cateorii

&a%a o$dina$) T clasificarea are loc du)ă o ordinea definită ce a)are n cateorii,valorile re)re*entnd doar )o*i!ia unită!ii ntr-o serie ordonată, fără să acorde

im)ortan!ă diferen!ei ce e/istă ntre )o*i!ii colective

&a%a de in#e$va% T are )ro)rietă!ile scalei ordinale, nsă ceea ce o deosebe$te estefa)tul că aceasta scală )ermite $i calcularea distan!ei dintre două valori

&a%a p$opo$'iona%) T are caracteristicile scalei de interval $i n )lus cu a8utorulacestei scale se e/)rimă cele mai multe variabile economice numerice.

In0o$"a'ia #a#i#i&) semnifică mesa8ul datelor statistice. orma )rinci)ală de )re*entare

a informa!iei statistice sunt indicatorii statistici.

Indi&a#o$ii #a#i#i&i re)re*intă mesa8ul )relucrării datelor statistice cu a8utorul cărora se

cercetea*ă un fenomen economic sau social.

Indi&e%e #a#i#i& este o mărime relativă, care re)re*intă un ra)ort )rin care se com)ară

mărimea aceluia$i fenomen nreistrat n două unită!i de tim), de s)a!iu, de )lan la o unitate

statistică, la o ru)ă sau la nivelul ntreii colectivită!i. W@.@X5 )rimă ru)are a indicilor este clasificarea lor du)ă func!ia )e care o au n studiul

varia!iei fenomenelor social-economice. Du)ă acest criteriu indicii se divi*ea*ă n trei cateorii

mari:

indi&i ai dina"i&ii

indi&i #e$i#o$ia%i

indi&i ai p%ani0i&)$ii6

5 altă ru)are a indicilor statistici se face du)ă nivelul la care s-au nreistrat datele.

Din acest )unct de vedere indicii )ot fi divi*a!i n:

indi&i individua%i

indi&i de 7$up

indi&i 7ene$a%i6

;$o&en#u% re)re*intă ra)ortul dintre numărul de ca*uri dintr-o cateorie a unei variabile

$i numărul total de ca*uri, re*ultatul fiind nmul!it cu @00.

;$o&en# (*G0Hn-33

?nde:

0 - frecven!a sau numărul de ca*uri n fiecare cateorie


11/63

11

n 2 numărul de ca*uri )e total.

Statistica se ba*ea*ă )e o amă lară de no!iuni, n acest subca)itol au fost definite doar

cteva din ele.

-6.6 Ca$ae$i#i&a uni#)'ii o&ia%2e&ono"i&e JDi$e&'ia de S#a#i#i&) Re!ina

Biroul 4a!ional de Statistică Mn continuare B4SO este oranul de s)ecialitate al

administra!iei )ublice centrale, care n calitatea sa de oran central de statistică are func!ia de

conducere $i coordonare a activită!ilor n domeniul statisticii oficiale din !ară.

B4S activea*ă n ba*a =eii e)ublicii (oldova 4r. G@2-V din [email protected] Y#u )rivire

la statistica oficialăZ $i eulamentului B4S, a)robat )rin ;otărrea 6uvernului nr. @0GK din 0octombrie 200F. 'ceastă unitate economică $i desfă$oară activitatea n ba*a Proramului

lucrărilor statistice ado)tat anual de către 6uvern, care determină lista lucrărilor statistice,

)rofilul elaborării, )eriodicitatea )re*entării $i termenul de )re*entare a informa!iei

beneficiarilor.& [email protected]

-6.6-6 Fi%e din i#o$ia #a#i#i&ii

Statistica oficială are o istorie boată, fiind de*voltată odata cu evolu!ia societă!ii, avnd

dre)t sco) )rimordial furni*area informa!iei statistice )rivind situa!ia $i de*voltarea !ării.5 eta)a im)ortantă n formarea statisticii moldovene$ti nce)e cu secolul al VIII-lea,

cnd n tim)ul ră*boaielor ruso-turce autorită!ile dis)uneau de orani*area unor recesăminte

)entru a cunoa$te de ce resurse material dis)un Princi)atele, )entru a le folosi n ra*boi. Primele

recesăminte mai am)le au fost efectuate n )erioada anilor @2-@G.

#u c!iva ani mai tr*iu n februarie @L@E, n cadrul 6uvernului )rovi*oriu al 5blastiei

Basarabiei&, a fost creat De)artamentul doi cu e/)edi!ia statistică condusă de (atei Uru)ens


12/63

12

#u trei ani mai tr*iu n @K2 a fost creat #omitetul de Statistică a e)ublicii 'utonome

Sovietice (oldovene$ti.

Hn anul @KE0 statiscienii basarabeni au contribuit la reu$ita unuia din cele mai am)le

recesăminte enerale din %uro)a, orani*at de marele sociolo Dimitrie 6usti, desfă$urat n

cadrul )o)ula!iei din omnia.Hn @KGG a fost creată Direc!ia #entrală de Statistică a e)ublicii Sovietice Socialiste

(oldovene$ti MSS(O.

Din @KF nce)e )ublicarea anuarului %conomia e)ublicii Sovietice Socialiste

(oldovene$ti& $i a culeerilor statistice 8ubiliare cu menirea de a )re*enta ntreaa )aletă de

)erforman!e al statului socialist moldovenesc. 9ot n acest an n SS( a fost creată o Sta!ie de

(a$ini de #alcul destinată )entru colectarea de la ntre)rinderile $i orani*a!iile din e)ublică a

informa!iilor statistice, )relucrarea acestora $i transmiterea materialelor des)re de*voltareasocial-economică 6uvernului $i institu!iilor euro)ene.

=a @L decembrie @KK0 este a)robată =eea cu )rivire la statistică& de către Sovietul

Su)rem al SS (oldova.

Hn 200G a avut loc )rimul recesămnt al )o)ula!iei na!ionale inde)endente. (ai tr*iu n

decembrie )e data de K tot n acela$i an a fost ado)tată $i )romulată noua =ee #u )rivire la

statistica oficială&, nr.G@2-V. Pentru DSS acest eveniment a constituit o ba*ă fundamental

)entru reformarea statisticii na!ionale $i racordarea acesteia la standardele leisla!ieiinterna!ionale.

=a 2 mai 20@0, n cadrul Seminarului interna!ional )rivind diseminarea datelor statistice

$i lansarea unei noi solu!ii +eb de diseminare a datelor statistice a fost lansată 4oua bancă de

date statistice P-+eb, orani*at de către Biroul 4a!ional de Statistică al e)ublicii (oldova n

comun cu 5ficiul de Statistică al 4orveiei. Banca con!ine informa!ie din 20 domenii $i E

subdomenii statistice, )re*entate n cca EF0 tabele cu date statistice.

=a L octombrie acela$i an 6uvernul e)ublicii (oldova a ado)tat ;otărrea nr. KEG #u

)rivire la )roclamarea sărbătorii )rofesionale iua Statisticii&. #onform acestei ;otărri iua

Statisticii n e)ublica (oldova va fi marcată la 20 octombrie. W2.@X

-6.6.6 ;o!i'ia eo$ia%)

B$% este institu&ia su'ordonată direct (uvernului )*. *andatul B$%

este multisectorial. B$% este +rezent +rin activită&ile sale în toate domeniile

de +olitici. ceastă +rezen&ă este în as+ect de furnizare a datelor -i


13/63

13

informa&iilor necesare în s+ecial în activitatea autorită&ilor eecutive centrale

/ ministere, 'irourile -i agen&iile su'ordonate 0vezi Figura 1.2.2.1..

Figura 1.2.2.1. 5ranele c1eie din cadrul 6uvernului central

Biroului 4a!ional de Statistică i sunt su)ordonate mai multe orani*a!ii $i ntre)rinderi,

n continuare acestea se clasifică n două )ăr!i com)onent: orani*a!ii $i ntre)rinderi cu statut de )ersoană 8uridică $i orani*a!ii $i ntre)rinderi fără statut de )ersoană 8uridică Mve*i Figura

1.2.2.2.O.

Hn com)onen!a orani*a!iilor $i ntre)rinderilor cu statut de )ersoană 8uridică se include:

@O Direc!ia enerală )entru statistică a munici)iului #1i$inău

2O Direc!iile )entru statistică ale munici)iului Băl!i $i unită!ile teritoriale autonome 6ăău*ia

M6aau*-[eriO

EO Direc!iile Msec!iileO de statistică raionale ME2O

GO Hntre)rinderea de Stat Q#entrul de Proiectări 9e1noloice QInformstat&

FO Hntre)rinderea de Stat Q%ditura de Im)rimate QStatistica&.

Hn com)onen!a orani*a!iilor $i ntre)rinderilor fără statut de )ersoană 8uridică se include:

@O Direc!ia enerală te1noloii informa!ionale

2O Direc!ia enerală recesămntul )o)ula!ie.

Figura 1.2.2.2. 5rani*a!iile $i ntre)rinderile subordonate B4S


14/63

14

Direc!iile ce fac )arte din com)onen!a B4S sunt ata$ate sub formă de tabel n '4%' @.

?na din aceste orani*a!ii subornonate B4S este $i Direc!ia raională de Statistică e*ina,

nfiin!ată n anul @KE, n )re*ent fiind n frunte cu Şeful direc!iei Budurin 'la. [email protected]

-6.6>6 Fun&'ii%e de a!) a%e Di$e&'ieiSarcina )rinci)ală a Direc!iei )entru Statistică e*ina este culeerea, )relucrarea $i

anali*a informa!iei statistice din cadrul teritoriului acestui raion, astfel asiurnd oranelor

)ublice centrale $i locale informa!ii statistice necesare, acordnd deasemenea a8utor metodoloic

aen!ilor economici n acumularea, )relucrarea informa!iei $i )re*entarea ra)oartelor $i

anc1etelor statistice.

unc!iile de ba*ă ale direc!iei sunt:

• colectea*ă, )relucrea*ă, sistemati*ea*ă, enerali*ea*ă, anali*ea*ă $i transmite informa!ia

statistică $i datele ra)oartelor financiare Biroului 4a!ional de Statistică

• asiură obiectivitatea, autenticitatea, interitatea $i stabilitatea )re*entării n termeni

o)ortuni a informa!iilor statistice, )ăstrnd secretele de stat, comerciale $i individuale ale

)ersoanelor fi*ice $i 8uridice

• efectuea*ă diseminarea informa!iei statistice n volum, modul $i termenele stabilite n

)roramul de lucrări statistice, asiurnd accesul eal $i simultan la informa!ie

• asiură cu informa!ii statistice autorită!ile administra!iei )ublice $i locale, informnd

)o)ula!ia des)re situa!ia socială $i economică n raionul res)ectiv

• atribuie re*ervele de coduri )entru nreistrarea de către )rimării a os)odăriilor

!ărăne$ti

• orani*ea*ă $i efectuea*ă lucrări statistice s)eciale: recensăminte, investia!ii $i cerectări

statistice n ba*a ordinelor B4S

• asiură im)lementarea te1noloiilor moderne de acumulare $i )relucrare a informa!iei

statistice n ba*a sistemului informa!ional modern

• actuali*ea*ă lista ntre)rinderilor $i orani*a!iilor care )re*intă ra)oarte statistice $ifinanciare McontabileO


15/63

15

• acordă )ersoanelor fi*ice $i 8uridice informa!ii confiden!iale e/istente n banca de

informa!ii $i reistre statistice referite la )ersoana dată

• e/ecută n ba*ă de contract cercetări statistice )entru oranele administra!iei )ublice

locale, ntre)rinderi, orani*a!ii $i alte )ersoane 8uridice $i fi*ice n modul stabilit $icoordonat cu B4S

• oferă a8utor instructiv aen!ilor economici din teritoriu cnd ace$tia se confruntă cu

)robleme de statistică $i eviden!ă

• asiură elaborarea $i editarea )ublica!iilor statistice Manuare, buletine statistice $i

informativeO care caracteri*ea*ă situa!ia social-economică din teritoriu. W2.2X

-6>6 S#$uu$a o$7ani!a'iona%) a BNS

Structura orani*a!ională re)re*intă sc1ema sistemului de manaement a unită!ii

economice, acesta la rndul său urmărind utili*area eficientă a )oten!ialului natural, material $i

uman, ru)area ra!ională a func!iilor $i ordonarea acestora n com)artimente, re)arti*area

sarcinilor s)ecifice fiecărei func!iuni de oameni sau colective de )ersoane.

Structura orani*a!ională actuală a Biroului 4a!ional de Statistică este com)us din

direc!iile )roductive $i direc!iile de su)ort sau ori*ontale. Direc!iile )roductive rece)!ionea*ă

datele $i informa!iile structurate n formă de ba*e de date $i tabele de la sec!iile de asiurare a

informa!iilor din cadrul D69I. Direc!iile ori*ontale ale B4S asiură func!ionalitatea )rin

oferirea su)ortului direc!iilor )roductive avnd n consisten!a sa )rocesul de diseminare a

)roduselor reali*ate M'4%' 2O. W2.LX

'ceastă structură orani*atorică ne arată că n vrful )iramidei se află Directorul 6eneral

al B4S. 'cestuia subordonnduse direc!iile statistice macroeconomică, comer!ului e/terior $i

serviciilor, )ie!ei muncii $i demorafiei, financiar economică $i audit intern $i deasemenea

direc!ia ce răs)unde de infrastructura statistică $i ra)oartele financiare. (na drea)tă a

Directorului 6eneral o constituie Vicedirectorul 6eneral, lui subordonnduse direc!iile de sinte*ă,

diseminarea informa!iei $i rela!iei cu )ublicul, ariculturii $i mediului, industriei, enereticii $i

construc!iilor etc.

Din direc!iile subordonate Vicedirectorului 6eneral face )arte $i Direc!iile 9eritoriale de

Statistică. Hn fruntea cărora se află Şeful Direc!iei, mna drea)tă a $efului o constituie


16/63

16

=oc!itorul Directorului, numit $i Şef-ad8unct, avnd n subordonarea sa )atru s)eciali$ti

)rinci)ali:

• s)ecialist )rinci)al res)onsabil de )relucrarea ra)oartelor financiare• s)ecialist )rinci)al res)onsabil de )relucrarea informa!iei statistice din domeniul

industriei• s)ecialist )rinci)al res)onsabil de )relucrarea informa!iei )rivind statistica

muncii• s)ecialist )rinci)al res)onsabil de )relucrarea datelor #ercetărilor )rin Sonda8

)rivind 'nc1eta or!ei de muncă $i #ercetarea Buetelor 6os)odăriilor casnice n

teritoriu.

=a Direc!iile 9eritoriale )entru Statistica la fel ca $i la B4S este caracteristică structura

orani*a!ională de ti) ierar1ică Mve*i '4%' EO. Structura ierar1ică este o structură sim)lă,clară, directă, cu un număr redus de com)artimente, )redominante fiind cele cu caracter

o)era!ional, aceasta nsemnnd că la orice nivel ierar1ic un subordonat )rime$te dis)o*i!ii de la

un sinur $ef , căruia i răs)unde )entru ntreaa sa activitate.

'vanta8ele acestui ti) de structură orani*atoric sunt:

• res)onsabilită!ile fiecarui ana8at sunt )reci*ate cu claritate• )ermite comunica!ii ra)ide att n sens ascendent ct $i descendent• asiură de)lină unitate de conducere• conferă coeren!ă ntre)rinderii n toate activită!ile desfă$urate• necesită c1eltuieli de conducere redus

De*avanta8ele acestui ti) de structură orani*atoric sunt:

• necesită conducători )olivalen!i, cu o )reătire )rofesională diversă• com)artimentele de muncă interea*ă activită!i eteroene• comunica!iile ntre com)artimentele de muncă situate )e acela$i nivel ierar1ic se reali*ea*ă

cu dificultate• se )oate a)lica numai n ca*ul ntre)rinderilor de dimensiune mică, cu un rad redus de

dotare te1nică $i un nivel scă*ut de com)le/itate. W2.EX

-66 Rep$e!en#a$ea Di$e&'iei 5n ao$da$e i#e"i&)

5biectivul de ba*ă al de*voltării statisticii na!ionale constituie asiurarea aen!ilor

economici, administra!iei )ublice $i altor utili*atori interni $i e/terni cu informa!ie statistică

relevantă, calitativă $i com)arabilă la nivel interna!ional.

Sursa )rinci)ală de ob!inere a datelor statistice )roduse de B4S, necesare direc!iilor $i

altor orani*a!ii sunt re)re*entate de )ublica!iile ti)ărite de B4S $i )aina 7eb a acestei unită!i


17/63

1

social-economice. Paina 7eb este una din sursele )referate de către utili*atori, e/ce)!ie făcnd

utili*atorii din cadrul 'P= care )referă mai mult consultarea )ublica!iilor ti)ărite ale B4S,

deoarece acestea oferă indicatori mai detalia!i dect )aina 7eb.

#ele mai multe răs)unsuri de la direc!ii sunt e/)ediate )rin )o$ta electronică M)ia!a for!ei

de muncă, indicii )re!urilor de consum, ra)oartele financiare etc.O, solicitările telefonice $i )rin

intermediul bibliotecilor, !innd cont de confiden!ialitatea datelor individuale, divularea cărora

intervine Princi)iilor undamentale ale 54? $i )revederilor =eii cu )rivire la statistica oficială

n e)ublica (oldova. [email protected]

'nual B4S reali*ea*ă colectarea, )rocesarea $i anali*a a circa 200 de ra)oarte statistice,

cu )eriodicitate diferită Mve*i Figura 1.4.1.O

Figura 1.4.1. 4umărul ra)oartelor )roduse n ba*a colectării informa!iei n cadrul B4S

Sursa: 86aportul de e5aluare a capacităţilor instituţionale ale 9iroului Naţional de +tatistici:7 1' octo!brie 2007

elaborat de e;pertul internaţional.

(ai 8os este )re*entată sc1ema enerică de colectare a datelor statistice Mve*i Figura

1.4.2. O. 'ceastă sc1emă indică folosirea )rocedurilor de com)letare a ra)oartelor )e 1rtie de

către res)onden!i, ntroducerea datelor n formă electronică la oranele teritoriale M59O sau n

unele ca*uri transmiterea documentelor )e 1rtie direct la Direc!ia 6enerală de 9e1noloii


18/63

1!

Informa!ionale MD69IO, n ambele ca*uri formnduse ba*ele de date electronice, care oferă

informa!ii $i tabele )entru B4S.

Figura 1.4.2. Diarama flu/ului informa!ional n B4S

e)re*entan!ii ntre)rinderilor )re*intă ra)oartele )e 1rtie la oranele teritoriale )entru

statistică, unde are loc )rocesarea datelor )rimare, cu e/ce)!ia unor ra)oarte s)ecifice care sunt

colectate la D69I. Procesarea datelor la nivel teritorial cu)rinde:

- #olectarea )e 1rtie a ra)oartelor statistice- Verificarea e/isten!ei ra)oartelor statistice a tuturor ntre)rinderilor incluse n lista

unită!ilor ra)ortoare- Verificarea datelor din ra)oartele colectate conform metodoloiei de com)letare a

ra)oartelor- Verificarea vi*uală a datelor )re*entate n ra)oarte cu datele res)ective )re*entate

n )erioada )recedentă- #uleerea datelor )e calculator $i verificarea lor automati*ată- Preci*area datelor, n ca*ul com)letării incorecte a formularelor.

Pentru introducerea datelor din ra)oartele statistice )e calculator s)eciali$tii oranelor

teritoriale )entru statistică utili*ea*ă cteva a)lica!ii de introducere, elaborate n cadrul D69I

M'4%' GO. Hn total sunt GF de )rorame, datele se colectea*ă lunar n F din ele, trimestrial n @

$i anual n 2G, n sistemul de o)erare (S D5S M#li))erO se reali*ea*ă EL de )rorame, G

colectea*ă datele n 'cces, a)lica!iile fiind scrise n Del)1i, iar E utili*ea*ă %/celul.

'ceste )rorame de )relucrare a ra)oartelor statistice )ermit controlul loic automati*at

al datelor introduse, deoarece )roramele de )relucrare e/istente, nu )ermit controlul datelor din )erioadele )recedente, acest control este nevoit să se efectue*e vi*ual.


19/63

1"

4u )entru toate lucrările se utili*ea*ă aceste a)lica!ii de )relucrare automati*ată, unele,

din li)sa unor )rorame s)ecial elaborate se )relucrea*ă cu a8utorul )roramului de calcul

tabelar (icrosoft %/cel.

Du)ă )rocesarea datelor )rimare la nivelul oranelor teritoriale )entru statistică are loc

transmiterea lor la D69I, )rin intermediul unui 9P Server, fiecare oran teritorial )entru

statistică avnd loin $i )arolă. =eătura se face cu a8utorul Dial-?P cone/iunilor. Hn cadrul

D69I au loc următoarele lucrări:

- colectarea, )relucrarea, validarea, centrali*area $i anali*area ra)oartelor ob!inute de la

oranele teritoriale )entru statistică $i de la aen!i economici- )artici)area la crearea soft-urilor )entru lucrări statistice- elaborarea, de*voltarea $i administrarea clasificatoarelor informa!iei te1nico-economice $i

atribuirea codurilor statistice orani*a!iilor, ntre)rinderilor care trec nreistrarea de statn conformitate cu leisla!ia n vioare

- )reătirea, mac1etarea $i im)rimarea oriinalelor enerali*atoarelor statistice, a

blanc1etelor statistice $i instruc!iunilor metodoloice de com)letare a lor etc.

Du)ă )arcurerea acestui drum ndelunat informa!ia de la D69I este transmisă B4S sub

formă de diferite tabele electronice Mve*i Figura 1.4.2.O.

Figura 1.4.2. Prelucrarea si enerali*area ra)oartelor financiare.

B4S colectnd datele )rimare oferite de res)onden!ii sociali, le )rocesea*ă )rin

intermediul )roceselor te1noloice, transformndule n )roduse statistice. [email protected]

-646 Ku#i0i&a$ea opo$#uni#) ii $ea%i!)$ii i#e2u%ui Weț

Hn e)oca internetului se s)une că cine nu este )e internet nseamnă că nu e/istă. 5 treime

din )o)ula!ia lobului folose$te internetul )entru informare, sociali*are, comunicare, mar


20/63

2#

'vnd n vedere cerin!ele actuale ale economiei )e )ia!ă, am 1otărt să reali*e*

)roiectarea unui site +eb )entru QDirec!ia de Statistică e*ina&. De!inerea unui site re)re*intă

cea mai u$oară cale s)re colaborarea cu clien!ii. #unoscnd fa)tul că direc!ia duce li)sa de un site

)ro)riu, am 1otărt să l elabore*. Site-ul +eb i va a8uta să mic$ore*e costurile leate de

distribuirea informa!iilor către aen!ii economici $i al!i utili*atori, avnd n vedere că )lasareainforma!iei )e )aină este mult mai avanta8oasă dect distribuirea ei )rin )o$tă sau telefonie fi/ă.

Site-ul re)re*intă un economisitor de tim), cu a8utorul lui informa!ia devine accesibilă n scurt

tim) unei ame lari de clien!i. ?nul din motivele de ba*ă )entru crearea site-ului l re)re*intă

anume )romovarea ra)idă $i ieftină a serviciilor oferite de unitatea economică.

#1eltuielile )entru ac1i*i!ionarea unui serviciu de creare a site-ului sunt foarte mici fa!ă

de im)actul $i beneficiile reali*ate de )e urma acestuia.

CA;ITOLUL II6 AS;ECTE TEORETICE ŞI ;RACTICE,REFERITOARE LA ELABORAREA SITE2ULUI WEB

.6-6 E#ape%e de $ea%i!a$e a unui i#e e

Pentru reali*area unui site 7eb este nevoie de mai multe eta)e im)ortante, dar mai

nti trebuie să cunoa$tem ce este un 7eb desin. +eb desin re)re*intă un )roces de

reali*are a unui site, nce)nd de la structura $i interfa!a rafică )nă la finali*are.Primul desiner 7eb a fost 9im Berners =ee, )ublicnd )rimul site din istorie n

anul @KK@. Dacă de la nce)ut crearea site-urilor )resu)unea o structură sim)lă, acum

foarte mult se )une accent )e as)ectul rafic, )entru a atrae un număr ct mai mare de

vi*itatori. Princi)alele func!ii ale unui 7eb site sunt : să informe*e, să comunice $i să

convină. Primul )as care trebuie făcut n reali*area unei )aini 7eb este stabilirea ti)ului de

site de care avem nevoie, acest lucru se face n de)enden!ă de afacerea )e care o

de!inem $i sco)ul creării site-ului ?rmătorul )as este ac1i*i!ionarea unui domeniu. 4umele domeniului trebuie să fie

scurt, descri)tiv $i u$or de memorat, căci el va re)re*enta business-ul nostru


21/63

21

?rmatorul )as este destul de im)ortant, $i anume 1ostin-ul Mă*duirea site-uluiO.

;ostinul re)re*intă )erioada de tim) n care nc1iriem un s)a!iu de ă*duire )e unul

din discurile de stocare ale unui server care de!ine o cone/iune )ermanentă la

internet

Du)ă ce ne 1otărm asu)ra ti)ului de site, a domeniului $i 1ostin-ului, urmea*ăconstruirea site-ului n sine:

-ulegerea de inor!aţii reeritoare la subiectul siteului +electarea inor!aţiilor rele5ante Proiectarea structurii siteului


22/63

22

9eners&ee >n 2014.

Sursa: +i


23/63


24/63

24

Figura 2.2.1.1.1. Păr!ile interfe!ei interective

Sursa: -o!erţul electronoc. -oncepte i deiniţii ( /ttp?@@.scrigroup.co!@iles@co!ert@'04Apoze@i!age00.gi .

#lient3server este conce)tul de ba*ă care face )osibilă func!ionarea 7eb-ului )e Internet.

;a$#ea &%ien#u%ui

#lientul este un )roram ce solicită servicii de la un alt )roram MserverulO.

Pentru crearea )ăr!ii clientului trebuie de creat documentul ;9(=, n care este reali*ată

interfa!a cu utili*atorul. eali*area acestei interfe!e n ;9(= este )osibilă cu a8utorul formelor.

S#$uu$a 0o$"u%a$e%o$

ormularele sunt marcate de )erec1ea de tăuri

FORMP 666 HFORMP6

9ăul FORMP )oate fi com)letat cu trei atribute, unele dintre ele fiind obliatorii

Maction, met1odO:

ACTION 2 locali*ea*ă sistemul de )relucrare a formei• MET


25/63

25

Partea serverului constă din modulul e/ecutat, ce )rocesea*ă cererea $i o satisface, dacă

este )osibil, transmitnd răs)unsul la client. Platformele server varia*ă foarte mult, cum ar fi +in

49, ?ni/ $i )latforme )ro)rietate M5S3EK0O. Soft7are-ul de server 7eb are nevoie de s)a!iu

suficient )entru memorarea )ainilor 7eb.

.6.6.6 ;$e!en#a$ea 7ene$a%) a %i"au%ui


26/63

26

\bod]...\3bod] include con!inutul )ro)riu-*is al )ainii ;9(=, adica ceea ce

va afi$a n fereastra bro7ser-ului Mve*i Figura 2.1.2.1.

Figura 2.1.2.1. Structura documentului ;9(= Sursa: &i!ba"ul #$%& ( /ttp?@@ciobanu.cic/[email protected]/pCid1Bt2A1 .

Fo$"a#a$ea &a$ae$e%o$, o$7ani!a$ea #e#u%ui

?n font este caracteri*at de mai multe atribute:

• culoare Mcolor O• ti)ul sau stilul M aceO• mărimea M sizeO• mărimea n )uncte ti)orafice M pointsizeO• rosime Meig/t O.

9oate aceste atribute a)ar!in etic1etei 0on#P, care )ermite inserarea de blocuri de te/te

)ersonali*ate.

B%o&u$i de #e#

'ceste etic1ete nu se referă la )articularită!ile caracterelor ce com)un te/tul, dar la func!iile

care le )oate avea un bloc de te/t din cadrul )ainii +eb. Pentru aceasta se folosesc următoarele

etic1ete, care )roduc automat trecerea la un rnd nou adăund un s)a!iu su)limentar:

add$ePHadd$eP 2 nserarea unei adrese

p$ePHp$eP 2 nserarea rndurilor vide

%o&ua#ePH%o&ua#eP 2 )entru identarea te/tului Mmarinea din stna a te/tului să

fie de)lasată la drea)ta la o anumita distan!ă fa!ă de marinea )ainiiO

pPHpP 2trecerea la o linie nouă

http://ciobanu.cich.md/lectii_view.php?id=1#t2_1http://ciobanu.cich.md/lectii_view.php?id=1#t2_1


27/63

2

1-PH1-P, 1.PH1.P, 1>PH1>P, 1PH1P, 14PH14P, 1PH1P 2

titlurile de ca)itol 1eaders

1$PH1$P 2 nserea*ă linii ori*ontale

Pentru a confiure o linie ori*ontală se utili*ea*ă urmatoarele atribute ale etic1etei 1$P8

a%i7n 9 alinierea liniei ori*ontală, valorile )osibile sunt left&, center&, $i ri1t&• id#1 9 lunimea liniei

i!e 9 rosimea liniei

no1ade 9 define$te o linie fără umbra

&o%o$ 9 culoarea liniei.

no$PHno$P 2 afi$area )e o sinură linie

divPHdivP 2 delimitea*ă $i formatea*ă un bloc de te/t. Valorile )osibile ale acestui )arametru sunt:

• %e0# T aliniere la stna• &en#e$ T aliniere central• $i71# T aliniere la drea)ta.

Li#e6 No'iuni /i "a$&ae%e u#i%i!a#e

Hn ;9(=, ntreaa sec!iune a unui losar va fi estionată )rintr-o listă de defini!ii, care

este ntr-o )erec1e de listă a defini!iei:

d%PHd%P Mde la definition list&O

d#PHd#P Mde la definition term&O

ddPHddP Mde la definition descri)tion&O.

Li#e neo$dona#e

5 listă neordonată este un bloc de te/t definit )rin etic1eta u%PHu%P Mde la

unordered list&O. iecare element al listei este ini!iat de etic1eta %iPH%iP Mde la list item&O.

'ceste doua ta-uri )ot avea un atribut t*pe7 care stabile$te caracterul afi$at n fa!a fiecărui

element al listei. Valorile )osibile )entru acest atribut :

• cicle McercO• disc Mdisc )linO• s^uare M)ătratO.

Li#e%e o$dona#e


28/63

2!

=ista ordonată este un bloc de te/t delimitat de etic1etele cores)ondente o%PHo%P Mde

la ordered list&O. iecare element al listei nce)e cu etic1eta %iPH%iP.

9a-urile o%PHo%P $i %iPH%iP )ot la fel avea un atribut t*pe cu )osibilele valori:

• '& )entru ordonare de ti) ', B, # etc.Mlitere mariO• a& )entru ordonare de ti) a, b, c etc.Mlitere miciO• I& )entru ordonare de ti) I, II, III etc.Mcifre romane mariO• I& )entru ordonare de ti) I, II, III etc.Mcifre romane miciO• @& )entru ordonare de ti) @, 2, E etc.Mcifre arabeO.

Tae%e6 No'iuni /i "a$&ae

Pentru nserarea unui table se folose$te etic1eta cores)ondentă #a%ePH#a%eP.

Pentru un table din rnduri, se folose$te etic1eta #$PH#$P (de la table ro7&*. ?n rnd este

format din mai multe celule ce con!in diferite date. 5 celulă de date se introduce cu a8utorul

etic1etei #dPH#dP.

Pentru a alinia un table ntr-o )aină 7eb se utili*ea*ă atributul align al etic1etei #a%eP,

care )ot avea următoarele valori:

left& Mvaloarea )restabilităO center& ri1t&.

#uloarea de fond se stabile$te cu a8utorul atributului bgcolor7 care )oate fi ata$at ntreului

table )rin etic1eta #a%eP6 W2.X

;9(= este format dintr-un set lar de etic1ete $i tăuri, care )ot varia de la decora!iuni

minore, )nă la scri)turi sofisticate, 1ăr!i de imaini $i formulare.

.6.6>6 ;$e!en#a$ea 7ene$a%) a %i"au%ui ;


29/63

2"

interiorul acestor etic1ete va fi inter)retat ca fiind cod-sursă P;P. #odul P;P este format din

instruc!iuni date s)re e/ecu!ie. Hn )rinci)al P;P este folosit )entru enerarea codului ;9(=, a$a

că de cele mai multe ori sunt folosite instruc!iunile de afi$are.

?nele din cele mai im)ortante $i des folosite instruc!iuni sunt p$in#, e&1o $i p$in#0 .

Intruc!iunile p$in# $i e&1o )ar!ial fac acela$i lucru, deaceea )oate fi folosită oricare din ele.

;$in#0 are o sinta/ă destul de reoaie, deaceea este folosită )u!in mai rar ca celelalte două

intruc!iuni.

P;P este folosit )entru crearea a$a numitelor )aini dinamice n care a)are elementul de

interactivitate, cu a8utorul lui se )ot )relua date din formularele reali*ate n P;P, citi, )relucra,

afi$a $i deasemenea se )oate face interac!iunea cu o ba*ă de date creată )e un server.

Ba*ele de date a8ută la stocarea informa!iilor intr-o anumită formă s)ecificată, )e caremai a)oi le )utem accesa foarte u$or )entru citire. 5 a)lica!ie care ă*duie$te o ba*ă de date se

nume$te sistem de estiune a ba*elor de date. ?nul din cele mai )o)ulare este (S^l, deoarece

este ratuit $i )oate fi folosit cu u$urin!ă m)reună cu P;P. 'ceste ba*e de date se numesc S>=

MStructured >uer* =anuaeO, un limba8 sim)lu, u$or de nvă!at $i totodată destul de )uternic.

S>= a8ută la sortarea $i filtrarea informa!iei adăuate. [email protected]

.6.66 Ad"ini#$a$ea a!e%o$ de da#e MS=L

(S>= este unul dintre cele mai folosite sisteme de estiune a ba*elor de date client-

server.

5rice ma$ină care dore$te să )rocese*e interoări asu)ra unei ba*e de date (S>= trebuie să

rule*e (S>= server Mms^ldO, care este res)onsabil de tot traficul de ti) intrări3ie$iri

Mincomin3outoinO cu ba*a de date.

5)era!iile cel mai des desfă$urate n cadrul unui sistem de estiune a ba*ei de date sunt:

• #onectarea la server

• 'fi$area ba*elor de date care e/istă de8a

• Selectarea unei ba*e de date cu care trebuie să se lucre*e

• 'fi$area tabelelor con!inute ntr-o ba*ă de date

• #rearea unei ba*e de date

• #rearea tabelelor din interiorul unei ba*e de date $i )reci*area cm)urilor con!inute n

aceste tabele

• Po)ularea tabelelor cu date

• Hnserarea, reăsirea, modificarea sau $tererea datelor din tabele

• %fectuarea unor interoări asu)ra datelor cu)rinse n tabele


30/63

3#

• Deconectarea de la serverul de ba*e de date.

9ot ce se )oate face cu consola (S>= se )oate face $i dintr-un scri)t P;P. Pentru a

)utea utili*a o ba*ă de date cu a8utorul limba8ului P;P, trebuie mai nti de toate să ne conectăm

la serverul res)ective $i să accesăm ba*a de date, )entru aceasta folosim func!ia ms^l_connectMO

ce are sinta/a:

"%X&onne(Ynu"eX7a!daZ,Znu"eXu#i%i!a#o$Z,Zpa$o%aZ *

?nde:

- Ynu"eX7a!daZ 9 re)re*intă serverul la care vă conecta!i

- Znu"eXu#i%i!a#o$Z 9 este numele utili*atorului creat

- Zpa$o%aZ 9 )arola folosită de utili*ator.

Din )unct de vedere al limba8ului P;P, e/istă două cateorii de interoări S>=:

- interoările SELECT, care returnea*ă rnduri ale unui tabel

- interoarile U;DATE, INSERT /i DELETE, care nu returnea*ă rnduri ale unui tabel.

'mbele cateorii de interoări sunt emise folosind func!ia ms^l_^uerMO, dar verificarea

$i )relucrarea celor două cateorii de re*ultate ale interoărilor sunt )rocesate destul de diferit.

[email protected]

.6.646 ;$e!en#a$ea 7ene$a%) a #i%u$i%o$ CSS

CSS (-ascading +t*le +/eets este un standard )entru formatarea elementelor unui

document ;9(=. Stilurile se )ot ata a elementelor ;9(= cu a8utorul unor fi iere e/terne dinș ș

cadrul documentului, )rin elementul \stle].

#SS )ermite stabilirea )ro)rietă!ilor )entru elementele ;9(= utili*nd o amă uria$ă de

valori. 'vnd la dis)o*i!ie mai mult de @00 de )ro)rietă!i, #SS este un instrument avansat

destinat )roiectan!ilor +eb )entru crearea de site-uri +eb )rofesionale, care nu )ot fi construitefolosind doar atribute ;9(=. S)ecifica!iile #SS sunt estionate de +orld +ide +eb #onsortium

M+E#O.

#onsor!iul +eb a conce)ut $i standardi*at două niveluri ale foilor de stiluri:

- #SS@ oferă un mecanism sim)lu care )ermite autorilor $i utili*atorilor de )aini

+eb să ata$e*e acestora stiluri de afi$are. =imba8ul #SS@ este u$or de n!eles $i

folosit. 'cesta e/)rimă stilurile conform terminoloiei editării com)uteri*ate

http://ro.wikipedia.org/wiki/HTMLhttp://ro.wikipedia.org/wiki/HTMLhttp://ro.wikipedia.org/wiki/HTML


31/63

31

- #SS2 re)re*intă o enerali*are a )rimului nivel de foi de stiluri, aducnd n )lus

facilită!i de mo$tenire a stilurilor, efecte vi*uale, )o*i!ionări $i )ainări, interarea

mai multor ti)uri de media Mde e/em)lu, su)ort )entru sunetO.

Pro)ietă!ile de stil #SS oferă solu!ii a cel )u!in două )robleme cu care se confruntă

creatorii documentelor ;9(=:

- eliminarea redundan!ei stilurilor introduse n )ainile 7eb )rin intermediul

unor marcatori- mboă!irea n termeni de desin a )ainilor +eb.

Sin#aa &on#$u&'iei CSS

#onstruc!ia #SS are două )ăr!i: un selector $i una sau mai multe declara!ii:

selector {

proprietatea_1 : valoare_1;

proprietatea_2 : valoare_2;

………………….

proprietatea_n : valoare_n;

`X

?nde:

• Se%eo$ T identifică elementul ;9(=, căreia i se a)lică stilul dat• A&o%ade%e T delimitea*ă, care )ro)rietă!i $i cu ce valori se a)lică elementului

;9(=• ;$op$ie#)'i T sunt elementele de as)ect care dorim sa le modificăm• Va%o$i T sunt noile valori )e care vrem să le atribuim )ro)rietă!ii res)ective.

[ne$a$ea 0oii de #i%

5 foaie de stil )oate fi nserată n mai multe moduri:

• oaie e/ternă de stil• oaie internă de stil• Stil inline.

Foaie e#e$n)


32/63

32

oaia de stil este ideală atunci cnd un sinur stil se a)lică mai multor )aini. #u o foaie #SS

e/ternă, )utem modifica ntreul as)ect al site-ului, modificnd doar un sinur fi$ier Mve*i

Figura 2.1.4.O.

Figura 2.1.4.=eătura dintre )aini $i foaia de stil

Sursa: +tiluri -++ ( /ttp?@@ciobanu.cic/.!d@i!ages@e;ternalcss.png .

iecare )aină ;9(= trebuie să se lee la foaia de stil folosind tăul %inP n interiorul

sec!iunii 1ead8

?nde:

• atributul $e% T s)ecifică rela!ia dintre documentul a)elant $i documentul leat• atributul #pe T s)ecifică ti)ul documentului leat• atributul 1$e0 Ts)ecifică adtresa M?=O.

Foaie in#e$n) de #i%

http://ciobanu.cich.md/images/external-css.pnghttp://ciobanu.cich.md/images/external-css.png


33/63

33

5 foaie de stil internă se folose$te n ca*ul n care un sinur document are un anumit stil. =a fel

ca $i foaia e/ternă de stil, foaia internă se define$te n sec!iunea 1ead a )ainii ;9(= )rin

intermediul tăului #%eP8

hr {color: sienna;}

p {margin-left: 2p!;}

"o#y {"ac$gro%n#-image: %rl &“roses.gif”';}

S#i%u$i in%ine

?n stil inline )ierde multe din avanta8ele foilor de stiluri amestecnd con!inutul cu

)re*entarea. 'ceastă metodă este folosită cel mai rar. %/em)lu de mai 8os ilustrea*ă cum se )oate

sc1imba culoarea $i marinea stnă a unui )araraf:

(p style = “color : sienna; margin-left : 2p!”)*cesta este %n paragraf .

.

#SS este un mecanism relativ sim)lu, fără el uneori este mai ra)id de lucrat, nsă

nefolosirea lui )oate da mai mari batăi de ca) s)re final. 'cest mod de a formata )aina unui site

este su)erior celui clasic deoarece reduce mărimea finală a codurilor sursă ale )ainilor, totodată

oferind $i o foarte mare fle/ibilitate )rivind modificările ulterioare. W2.X

.6>6 De0ini$ea &e$in'e%o$ &)#$e i#e2u% We

+eb site-ul va cu)rinde )re*entarea Direc!iei de Statistică e*ina $i serviciile oferite de

această unitate economică.

.6>6-6Spe&i0i&a'ie #e1ni&) pen#$u $ea%i!a$ea e i#e2u%ui

Ce$in'e 7ene$a%e 9 ei#e

Serviciile furni*ate de acest site trebuie să cores)undă cu următoarele cerin!e:

Promovarea activită!ii direc!iei 'siurarea cu informa!ie utilă vi*itatorilor acestui site

Informarea aen!ilor economici des)re noile activită!i ntre)rinse n cadru direc!iei 'fi$area ra)idă a con!inutului ntr-o manieră intuitivă #rearea unui formular de contact care să trimită automat mesa8e de ti) e-mail la o adresă


34/63

34

Să fie )osibilă administrarea )rin intermediul 7eb site-ului Madăuarea de $tiri, anun!uriO Să fie dis)onibile următoarele versiuni linvistice: romnă $i rusă #rearea unei interfe e )lăcute utili*atorului.ț

Con'inu#u% (1a$#) ei#e*

S#$uu$a i#e2u%ui8

45?9CAI#54D?#%%IS95I%?4#AIID5#?(%49%#549'#9%

Aua%i!a$e ei#e2u%ui

'ctuali*area $i ntre!inerea site-ului 7eb va fi reali*ată de beneficiar, )rin intermediulmodulului de administrare.

:)!dui$ea

Se solicită servicii de ă*duire a site-ului la un )rovider securi*at cu infrastructură

)uternică. Hn ca*ul n care nu se solicită serverul a*dă va avea instalată o distribu!ie de =inu/,

iar serverul de 7eb va fi ')ac1e.

4u se solicita servicii de confiurare a serverului de 7eb $i nici licen!e soft7are necesare

func!ionării acestuia.

A&&eii%i#a#e

a6 S#anda$de

Proiectarea )ainilor 7ebsite-ului trebuie să nde)linească cerin!ele de com)atibilitate $i

accesibilitate n concordan!ă cu s)ecifica!iile +E# $i recomandările +'I M+eb 'ccessibilit

InitiativeO, acce)tate la nivel mondial dre)t standarde interna!ionale n domeniul

accesibilită!ii 7eb.

9oate bro7serele de Internet MInternet %/)lorer, irefo/, 5)era, 4etsca)e, 6oole

#1romeO cu toate versiunile acestora, dar nu mai vec1i de G ani trebuie să )oată afi$a corect

con!inutul site-ului.

6 Ce$in'e #e1ni&e ei#e

Ce$in'e 7ene$a%e

+ebsite-ul:

Va )ermite accesarea modulului de administrare folosind un )rotocol securi*at $i )rin

intermediul unui cont cu username $i )ass7ord.(odulul de administrare va )ermite:


35/63

35

adăuarea3$tererea modificarea noută!ilor adăuarea3$tererea modificarea documentelor editarea structurii 7ebsite-ului, ncărcarea de fi$iere $i imaini n tim) ce

versiunea )ublică rămne nesc1imbată su)ort )entru romna $i rusă

va avea )arte de o ar1itectură scalabilă&6 Ce$in'e de dei7n

+ebsite-ul trebuie să res)ecte o linie de desin cores)un*ătoare cu cerin!ele actuale:

%aou#: )aina centrată n ca*ul 7ebsite-urilor medii cu )u!ine informa!ii sau

)aina redimensionabilă n ca*ul 7ebsite-urilor cu un volum mare de informa!ii sursa imainilor să fie )ro)rie. Hn ca*ul n care se inserea*ă de )e internet trebuie

verificat daca acele imaini sunt sub co)ri1t, iar imainile care se )ot descărca

ratis $i care se )ot )relucra să nu se folosească de sursa oriinală

anne$2u% din antet să fie re)re*entativ $i să con!ină du)ă ca* sila sau loo-ulinstitu!iei M)usă la dis)o*i!ie de către beneficiarO

se recomandă evitarea inserării de meniuri de ti) flas1 sau 8avascri)t n

7ebsite-uri institu!ionale documentele care fac obiectul unor 1i)erleături trebuie să fie ti):

PD Mse vor folosi n ca*ul n care te/tul din document de)ă$e$te o )aină standard n

format 7ord, e/tensia .docO JP6 recomandat, P64 sau 6I IP Mti) ar1ivăO, n ca*ul nreistrărilor audio-video

te1noloia de reali*are a 7ebsite-ului trebuie să fie com)atibilă cu =inu/.S#i%

Desin-ul 7ebsite-ului trebuie să fie unul sim)lu, oriinal $i modern. Pentru toate

)ainile se va fi folosi un stil unitar.

'dăuarea unei noi )aini va fi diferită de celelalte doar )rin informa!ia con!inută. Stilul

de scriere trebuie să res)ecte acela$i ti) n toate )ainile Mtitlurile cu un stil, ca)etele de tabel cu

un stil, ca)etele de liste cu un stil, listele cu un stil, lin


36/63

36

res)ectiv. (esa8ul, m)reună cu datele de identificare se vor transmite automat la o adresă de

mail a unită!ii economice.

Audien'a vi!a#)

6ru)ul !intă: aen!ii economici ai raionului e*ina

Public: cetă!eni anevoio$i de informa!ii. S&1i#a$ea e%e"en#e%o$ vi!ua%e /i &o"pune$ea #$uu$ii i#e2u%ui

Site-ul trebuie să )ermită ăsirea informa!iilor ra)id Prima )aina va re)re*enta )unctul de leătură către informa!iile )rinci)ale din ntreul

site 7eb Va con!ine toate elementele de identificare, )recum $i un s)a!iu dedicat )entru mesa8ul

din )artea unită!ii economice către utili*atori, care va fi scurt $i concis Msub formă de

noută!iO

Site-ul trebuie să facă accesibile $i dis)onibile informa!ii des)re servicile )ublice oferite Site-ul trebuie să )oată rula )e orice )latforma +indos, =inu/, I5S, 'ndroid Site-ul trebuie să )rote8e*e datele de caracter )ersonal al utili*atorilor Pentru documentele )ublicate n vederea descărcării $i consultării se va folosi format

PD Va e/ista consecven!ă n folosirea culorilor Se va reali*a un contrast de lumino*itate ntre te/t $i culoarea fundalului, care să )ermită

o vi*uali*are o)timă n orice condi!ii Se vor evita culorile stridente, contrastele )uternice Pentru fi$ierele rafice )ublicate de dimensiuni reduse va e/ista leătura către varianta de

calitate mai bună, de dimensiune mai mare

Fun&'iona%i#a#e

Se vor furni*a toate informa!iile de care are nevoie utili*atorul, )entru a evita re$elile de

accesare Se vor oferi utili*atorului moduri alternative )entru accesul la informa!ie, de e/em)lu

furni*nd o 1artă a site-ului 7eb, func!ii de căutare sau )rin intermediul unei cereri

transmise )rin e-mail, scrisori, telefon sau fa/.


37/63

3

CA;ITOLUL III 8 ;ROIECTAREA DE ANSAMBLU A WEB SITE2

ULUI ;ENTRU @DIRECIA DE STATISTICĂ RE+INA

>6-6 ;$oiea$ea in#$)$i%o$ /i ie/i$i%o$

Pentru definirea structurii enerală a sistemului informatic este nevoie de a marca func!ia

acestuia, de a )relucra datele dis)onibile n vederea ob!inerii informa!iilor necesare luării

deci*iilor n )rocesul conducerii. #om)onente ma8ore care formea*ă sistemul informatic sunt

Mve*i Figura 3.1.1O:

•

Intrările• Prelucrările• Ie$irile.

Figura 3.1.1. #om)onentele sistemului informatic

Sursa: Eacon $a!ara7 8-aracteristicile de bază ale P+=:7 Note de curs (or!at electronic.

In#$)$i%e re)re*intă ansamblu datelor ncarcate, stocate $i )relucrate n cadrul sistemuluin vederea ob!inerii informa!iilor.

;$e%u&$)$i%e re)re*intă cel de al doilea element definitoriu al sistemului informatic este

un ansamblu omoen de )roceduri automate reali*nd:

• crearea ini!ială $i actuali*area ba*ei de date

• e/)loatarea ba*ei de date

• reorani*area ba*ei de date

• salvarea3restaurarea ba*ei de date.

Ie/i$i;$e%u&$)$iIn#$)$i


38/63

3!

Ie/i$i%e re)re*intă re*ultatele )relucrarilor desfă$urate. Hn continuare vom e/amina aceste

com)onente ale sistemului mai detaliat. [email protected]

>6-6-6 De&$ie$ea ie/i$i%o$ i#e2u%ui e

Hn cadrul acestui 7eb site )utem ntilni două ti)uri de ie$iri $i anume:

• ie$irile n format standardi*at a informa!iei afi ate de administratorș

• ie$irile e/trase ca urmare a func!ionării modulelor automate

Ie$irile n format standardi*at a informa!iei afi ate de administrator cu)rinde interfa!a cuș

utili*atorul site-ului. De fa)t toată această interfa!ă este o ie$ire a sistemului +%B creat.

Hn sens lar acest ru) de ie$iri cu)rinde:

• afi$area )ainii tot cu com)onentele sale Mdefinite de administratorO

• afi$area avi*elor )lasate )e site

• afi$area documentelor

• afi$area meniului de naviare tot cu con!inutul său

• a looti)ului ce caracteri*ea*ă unitatea economică

• a informa!iilor $i datelor de contact ale Direc!ia de Statistică e*ina etc.

Datorită fa)tului că n obiectivele site-ului creat s-a introdus efectuarea unor module de )rocesare automată a resurselor informa!ionale e/terne, una din cateoriile de ie$iri o va

constitui anume lucrul acestor module. [email protected]

>6-6.6 De&$ie$ea in#$ă$i%o$ i#e2u%ui e

Hn tim)ul ac iunilor de reali*are3)roiectare3instalare $i e/)loatare a site-ului 7eb creat )otț

fi ntlnite două ti)uri de intrări :

• introducerea unei sinuri date a informa!iei • introducerea re)etată a informa!iei.

?n astfel de ti) )resu)une nreistrarea automată sau manuală a informa!iei n ba*a de

date a site-ului.

Hn ca*ul nreistrării manuale )ot fi făcute att sc1imbări de con!inut Madăuarea unor

documente noi, editarea documentelor vec1i, $tererea documentelorO ct $i sc1imbări de

structură M)ublicarea, restructurarea site-ului, etc.O.

#a intrări )entru sc1imbările manuale )ot fi numite:


39/63

3"

• 4oută!i

• Documentele care )ot fi descărcate

• Informa!ie enerală )rivind activitatea Direc!iei )entru Statistică

• Sc1imbarea structurii site-ului

• (odificarea informa iei )lasate, etc.ț

Hn urma )rocesului de adăuare3 $terere sau editare a noută!ilor sau a documentelor de

către administrator direct de )e )aina 7eb, te/tul $i sursele acestora sunt introduse automat n

ba*a de date, fiecărul document sau noutate introdusă atribuindu-i-se un cod numeric de

identificare. 'nume aceste ac!iune $i descrie al doilea ti) de intrare, recent numită nreistrare

automată.

Hn continuare vom anali*a mai detaliat al doilea ti) de intrare cores)un*ătoare acestui

site.

9otul nce)e cu loarea administratorului. 'cesta )entru a avea acces la )aina de

modificare a informa!iei de )e site e necesar să se lo1e*eMve*i Figura 3.1.2.1.O.

Figura 3.1.2.1. =oarea administratorului Madmin.)1)O

Du)ă loare se desc1ide )aina de modificare a datelor Mve*i Figura 3.1.2.2.O. 'ceasta

cu)rinde doua com)artimente : noută!i $i documente. Hn de)enden!ă de ce modificări dore$te să

ntre)rindă administratorul $i se alee )aina cores)un*ătoare.

Figura 3.1.2.2. Paina de adăuare3$terere $i editare a noută!ilor

Pentru editarea unuei noută!i sau a unui document e necesar doar să se facă clic )e

butonul Qeditea*ă& din cadrul acestuia, iar )entru a $tere se a)elea*ă la butonul Q$tere&. ?n


40/63

4#

lucru )u!in mai com)licat l constituie adăuarea de noi documente sau noută!i. Pentru a adăua

o noutate )e site, administratorul va fi obliat să introducă informa!ia n două limbi : rusă $i

romnă. 'dăuarea noută!ii nce)e cu introducerea lin


41/63

41

Figura 3.1.2.3. Paina de adăuare a noută!ilor

Pentru a adăua, $tere sau edita un document administratorul tebuie să accese*e )aina

Documente Mve*i Figura 3.1.2.4O.

Figura 3.1.2.4. Paina de adăuare3$terere $i editare a documentelor


42/63

42

'dăuarea unui nou document se face )rin a)ăsarea butonului Q'dauă document& du)ă

care se desc1ide o fereastră nouă, unde administratorul trebuie să introducă denumiria

documentului care trebuie adăuat $i sursa acestuia Mve*i Figura 3.1.2.'.O.

Figura 3.1.2.'. Paina de adăuare a documentelor

Pentru documentele )ublicate n vederea descărcării se vor folosi documente n format

PD.

>6.6 De&$ie$ea a!ei de da#e

Ba*a de date este estionată de sistemul ( S>=, )rodus de com)ania suede*ă ( S>= 'B,

fiind cel mai )o)ular S6BD o)en-source din ntreaa lume.

Determinarea atributelor ba*ei de date )resu)une concreti*area tuturor atributelor conform

indicatorilor structurali din cadrul ntrăilor $i ie$irilor aferente viitorului 7eb site. 'ceste atribute

trebuie să includă următoarele caracteristici:

• Denumirea atributului stabilit n ra)ort de semantica acestuia• 4atura atributului Mnumeric, caracterial, loic, etc.O• =unimea atributului Mnr. de caractere ocu)at de către acestaO. [email protected]

'tributele folosite n cadrul acestei ba*e de date sunt )re*entate n $abelul 3.2.

$abelul 3.2.

Co"ponen#a a#$iu#e%o$ a!ei de da#e

N$6 o$d Denu"i$e a#$iu# Tipu% de da#eH%un7i"ea@ id int (

2 title Garc/ar ( 2'E i!g te;t


43/63

43

G description 5arc/ar ( '00F te;t te;t titleAru 5arc/ar ( 2'' descriptionAru te;t L te;tAru te;t

K doc te;t @0 user te;t @@ pass te;t

Hn continuare vom face cuno$tin!ă cu fiecare atribut n )arte:

=d T stoc1ea*ă codurile aen!ilor, al documentelor $i al administratorului

$itle T )reci*ea*ă titlul documentului $i denumirea noută!ii n limba romnă

=!g T este folosit )entru ncărcarea unei imaini

Description T este folosit )entru descifrarea mai detaliată a titlului n limba romnă

$e;t T te/tul introdus )entru )re*entarea detaliată a noută!ilor n limba romnă

$itleAru - )reci*ea*ă titlul documentului $i denumirea noută!ii n limba rusă

DescriptionAru - este folosit )entru descifrarea mai detaliată a titlului n limba rusă

$e;tAru - te/tul introdus )entru )re*entarea detaliată a noută!ilor n limba rusă

Doc H este folosit )entru ncarcarea unui document

Iser T folosit )entru loarea administratorului

Pass T folosit )entru scrierea )arolei de nreistrare a administratorului.

Structura ba*ei de date )resu)une se)ararea ansamblului atributelor de intrare n ru)e

omoene. Pentru aceasta se re*olvă următoarele )robleme:

Se anali*ea*ă ba*a de date Se ru)ea*ă n entită!i

Ana%i!a a!ei de da#e are sco)ul de a determina modul de )artici)are a datelor la

)rocesul de )relucrare automată. Pentru a efectua această anali*ă se i-au n vedere elementele

func!ionale indivi*ibile ale unui sistem informatic, res)ectiv entită!ile.

%ntitatea )oate fi )rivită ca un as)ect al e/isten!ei delimitat ca ntindere, con!inut $i sens,

desemnnd un element conce)tual sau material indivi*ibil din )unct de vedere func!ional. %a este


44/63


45/63

45

te1noloia client-server, )e lnă cerin!ele fa!ă de )osturile informatice, se mai stabilesc $i

cerin!e fa!ă de server.

'stfel, cerin!ele minime )entru asiurarea ntreului )roces de eviden!ă a )roramelor

utili*ate sunt:

-6*


46/63

46

CA;ITOLUL IV 8 REALI+AREA WEB SITE2ULUI ;ENTRU

@DIRECIA DE STATISTICĂ RE+INA

6-6 Oieive%e /i #$uu$a We i#e2u%ui

Site-ul )roiectat are ca obiectiv informarea aen!ilor economici des)re lucrurile )ertecute

n cadrul Direc!iei de Statistică e*ina. iecare aent va beneficia de o)ortunitatea de a descărca

direct de )e site documentele necesare )entru nde)linire $i deasemenea transmiterea acestora

)entru verificare )e e-mailul direc!iei.

Site-ul este structurat n trei sec!iuni:

• Sec!iunea de )re*entare• Sec!iunea de aent economic• Sec!iunea de administrare.

Se&'iunea de p$e!en#a$e este adresată vi*itatorilor obi$nui!, care au nevoie de careva

informa!ii des)re direc!ie sau statistică la eneral. =a dis)o*i!ia acestor vi*itatori sunt accesibile )ainile: )aina )rinci)ală Mnoută!iO, istorie, conducere, contacte si func!ii.

Se&'iunea de a7en'i e&ono"i&i este dis)onibilă aen!ilor economici, )e lnă facilită!ile

obi$nuite oferite unui utili*ator sim)lu, ace$tia au )osibilitatea de a descărca documentele

necesare $i de a transmite aceste documente ata nde)linite direc!iei )rin intermediul

mesa8elor.

Se&'iunea de ad"ini#$a$e este accesibilă administratorului direc!iei, )ersoanei care are

acces la tot site-ul. 'dministratorul are )osibilitatea de a modifica structura site-ului, desin-ul,

de a adăua, $tere sau edita toată informa!ia dis)onibilă )e el.


47/63

4

Site-ul este structurat sub formă de tabel, alcătuit din trei com)onente 1eader, con!inut $i

footer Mve*i Figura 4.1.1.O.

Figura 4.1.1. Structura unei )aini a site-ului

'ceastă structură este s)ecifică tuturor )ainilor de )e acest site. ?nica ce deosebe$te

aceste )aini este informa!ia )lasată )e ele.

6.6 De&$ie$ea pa7ini%o$ e a%e i#e2u%ui

?n site 7eb este alcătuit din mai multe )aini 7eb, )ainile constituind structura site-

ului. 5 )aină 7eb este un document creat cu a8utorul limba8ului de marcare ;9(=, P;P etc.

Site-ul de ba*ă este alcătuit din $a)te )aini, )aina ini!ială fiind Nou#)'i Minde/.)1)O. De la

)aina Nou#)'i )leacă leături către )ainile interioare, numite $i secundare, acestea sunt:

-6 Condu&e$e.6 I#o$ie>6 Fun&'ii6 Do&u"en#e46 Con#ae6 Ad"ini#$a$e

%lementele comune s)ecifice tuturor )ainilor sunt: 1eaderul, )artea din bloc care se

ncarcă )rima $i care ca)tea*ă imediat aten!ia vi*itatorilor meniul de naviare $i footerul, s)atiul

din )artea de 8os a unei )aini 7eb.

Paina 4oută!i Minde/.)1)O constituie )aina )rinci)ală, cu)rin*nd informa!iile de ba*ăal site-ului Mve*i Figura 4.1.2.O.


48/63


49/63

4"

Figura 4.1.4. Paina istorie.)1)

Paina unc!ii cu)rinde sarcina )rinci)ală $i func!iile de ba*ă a Direc!iei )entru Statistică

e*ina Mve*i Figura 4.1.'.O.

Figura 4.1.'. Paina func!ie.)1)


50/63

5#

Paina documente )ermite aen!ilor economici de a descărca direct de )e server

documentele necesare lor Mve*i iura [email protected].

Figura 4.1.. Paina functii.)1)

Hn )aina #ontacte )utem ăsi datele de am)lasare a direc!iei $i locali*area ei )e 1artă.

Deasemenea de )e această )aină utili*atorii )ot transmite mesa8e $i documente direc!iei Mve*i

Figura 4.1.M .O

Figura 4.1.M . Paina contacte.)1)


51/63

51

Pentru crearea unui site 7eb de calitate este necesar de mult mai mult efort $i tim). S)re

viitor )reconi*ăm să de)unem ma/im )uteri )entru ob!inerea unui site ideal din toate )unctele de

vedere Mdesin, com)onen!a )ainilor, etc.O.

6>6 ;$opune$i pen#$u pe$0e&'iona$ea e i#e2u%ui

Internetul este un domeniu care evoluea*ă continuu. Pentru a asiura succesul unui site

este nevoie ca odată cu evolu!ia internetului să evolue*e $i el, n tim) re)arnd toate nea8unsurile

sale. Pentru a crea un site ideal )entru vi*itatori, este necesar de foarte multă muncă. % foarte

reu să cree*i ceea ce ar satisface nevoile $i dorin!ele unui ru) de )ersoane cu )referin!ele

diferite.

Pe viitor )entru a )erfec!iona site-ul dat se vor ntre)rinde următoarele sc1imbări:

@. Se vor crea ni$te măsuri de securitate )entru )rote8area informa!iei2. Se va crea un contor )entru a )ermite ducerea eviden!ei vi*itatorilorE. Se va face un motor intern de căutareG. Se va elabora o )aină unde utili*atorii vor dis)une de ob!iunea de a )utea anun!a

administratorul de eventualele erori ale site-uluiF. Se va crea )osibilitatea de editare a structurii 7ebsite-ului, ncărcarea de fi$iere $i imaini

n tim) ce versiunea )ublică va rămne nesc1imbată, etc.


52/63

52

CONCLU+II

Internetul re)re*intă cea mai ra)idă $i atractivă cale de comunicare ntre oamenii acestei

lumi. Serviciul 7eb este unul dintre serviciile )e care internetul le )une la dis)o*i!ia comunită!ii

de utili*atori, lund am)loare n rndul site-urilor 7eb, care oferă din ce n ce mai multe

)rotocoale )entru trimiterea diverselor date către diferite ti)uri $i cateorii de utili*atori.

?n site 7eb, devine din *i ce trece un instrument tot mai im)ortant de mar


53/63

53

BIBLIO:RAFIE

@. Manua%e, "ono7$a0ii /i %u&$)$i didai&e@.@. QStatistica n comunicare& =udmila 'ndronic, Ion Pr!ac1i. #1i$inău 20@[email protected]. Qa)ortul de evaluare a ca)acită!ilor institu!ionale ale Biroului 4a!ional de

Statistici&, @F octombrie 200L, elaborat de e/)ertul [email protected]. QDe*voltarea a)lica!iilor +eb cu P;P $i (*S>=&, =u


54/63

54

2.K. 1tt):33ro.7i


55/63

55

ANEE


56/63


57/63

5

Nr. ordine Denmirea

direc!iei "sec!iei#$dresa po%tal&

'efl direc!iei

"sec!iei#(elefon/)ax *-mail

14

/%"sari &+ocieri'

/-9471 s. +ocieri

str.Kena,terii 5 +e"an G%genia 290-42979 [email protected]

1

G#ine

/-91 or.G#ine

str..Gminesc% 29 Areci%hin Eilvia 29-220 [email protected]

17

Cle,ti

/-482 or.Cle,ti

str.ol#ovei 27

E3nica

+onstantin 248-2295 [email protected]

10

Clore,ti

/-41 or.Clore,ti "#.

estemian% 11

Iempere#

>atiana 272-2299 [email protected]

5

Eoroca

/-54 or.Eoroca

str.Itefan cel are 120 Fer% ?gor 25-22427 [email protected]

Nr. ordine Denmirea

direc!iei "sec!iei#$dresa po%tal&

'efl direc!iei

"sec!iei#(elefon/)ax *-mail

51

Itefan-


58/63

5!

52

Etr,eni

/-57 or.Etr,eni

str..Gminesc% 4 +roitor araclia

/-79 or.>araclia

str.Bcii 7 +elarscaia @ina 289-2448 [email protected]

59

>elene,ti

/-401 or.>elene,ti

str.retia$ov 5 >%can *nastasia

280-22448

[email protected]

ANEA .


59/63

5"

ANEA >


60/63

6#


61/63


62/63

62


63/63

63

Teza de licenta, Vudvud, Doina

Documents

Transcript of Teza de licenta, Vudvud, Doina