UNIVERSITATEA DE STUDII POLITICE SI ECONOMICE EUROPENEFACULTATEA DE DREPT

Teza de an

Tema:Teoria generala a contractului civil

A elaborat studenta anului II: Luca Ana, gr.215,Facultatea de drept Coordonator stiintific: Popov Andrian,magistru in drept ,lector superior.

Cuprins1.Introducerep.3

2. Capitolul I: Notiunea de drept civil

1.1. Definitia contractului.p.41.2. Principiul libertatii contractualp.41.3. Rolul, functiile si evolutiile contractului.p.7

3. Capitolul II: Clasificarea contractelor

2.1. Consideratii generalep.102.2. Clasificarea contractelor dupa continutul lor...p.102.3. Clasificarea contractelor dupa scopul urmarit de parti..p.122.4. Subclasificarea contractelor cu titlu oneros..p.152.5. Clasificarea contractelor dupa modul de formare..p.162.6. Clasificarea contractelor dupa modul de executare.p.182.7. Clasificarea contractelor dupa cum sunt sau nu sunt expres reglementate de lege.p.192.8. Clasificarea contractelor dupa corelatia intre ele..p.202.9. Clasificarea contractelor dupa modul in care se exprima vointa partilorp.212.10. Clasificarea contractelor dupa efectele produse..p.224. Concluzii...p.24 5. Bibliografie.p.26

IntroducereContractul civil este unacordde vointa realizat intre doua sau mai multe persoane pentru a crea un raport juridic - dind nastere unor obligatii sau constituind un drept real- a modifica sau stinge un raport juridic preexistent. Elementul specific al contractului este acordul de vointe al partilor. Prin acesta se intelege intilnirea concordanta a doua sau mai multe vointe individuale, cu intentia de a produce efecte juridice. Deasemenea, Codul civil consacraprincipiullibertatii contractuale sau, cu alte cuvinte, dreptul persoanelor fizice si juridice de a incheia contracte in mod liber. Limitele generale ale acestei libertati sunt reprezentate de:ordinea publica si bunele moravuri.Factorul esential al contractului este acordul de vointa juridicaa partilor. In principiu, incheierea oricarui contract este libera. In materia contractelor functioneaza, prin urmare, principiul libertatii de vointa a partilor. Contractele pot fi clasificate in dependenta de mai multe criterii.Dupa modul de formare contractele pot fi:Consensuale cele care se incheie prin simplul acord de vointa al partilor.Solemne pentru a caror incheiere valabila se cere respectarea unei forme, de regula, forma scrisa autentica.Reale pentru formarea acestor contracte nu este suficienta simpla manifestare de vointa a partilor, ci trebuie sa aiba loc si remiterea materiala a lucrului.Dupa continut contractele pot fi:Sinalagmatice care se caracterizeaza prin reciprocitatea obligatiilor ce revin partilor si prin interdependenta obligatiilor reciproce.Unilaterale care dau nastere la obligatii numai in sarcina dintre parti, cealalta avind calitatea de creditor. Nu trebuie confundat contractul unilateral cu actul unilateral.

Capitolul INotiunea de contract civil.

1.1. Definitia contractului.

Contract este acordul de vointa realizat intre doua sau mai multe persoane prin care se stabilesc,se modifica sau se sting raporturi juridice.1.2. Principiul libertatii contractual.

Pentru ca acordul de vointa sa fie valabil sis a produca efecte juridice ,el trebuie sa fie exprimat liber.Principiul libertatii contractual este o consecinta pe plan ethnic a teoriei autonomiei de vointa.Codul civil al Republicii Moldova consacra principiul libertatii contractual printer cele fundamentale precum si intr-o serie de alte prevederi legale,care se rezuma la urmatoarele:a)partile sunt libere sa contracteze sau sa nu contracteze.Nimeni nu poate fi silit sa incheie un contract decit in cazurile prevazute de lege sau daca o asemenea obligatie a fost asumata benevol.In prezent cazurile in care subiectii sunt obligati sa incheie contracte sunt putine numeroase.De regula,aceasta obligatie este dictate de interes publice,in vederea ocrotirii partii mai slabe din punct de vedere economic.b)libertatea contractual presupune posibilitatea de a allege orice fel de contract,atit prevazut de lege cit si contracte ce nu sunt prevazute de lege sau complexe.c)partile sunt libere sa determine prin vointa lor clauzele pe care urmeaza sa le cuprinda contractulsi efectele pe care trebuie sa le produca.Legea doar in anumite cazuri poate prescrie continutul unor clauze pentru anumite categorii de contracte.Drept civil,teoria generala a obligatiilor,pag274-275Daca continutul clauzelor este prevazut in norme dispozitive,partile pot,prin acordul lor,sa inlature aplicarea acestor norme sau sa stabileasca un continut diferit de cel stipulat in lege.d)numai partile insasi prin acordul lor pot modifica sau rezolva un contract valabil incheiat. Libertatea contractual,ca si orice alta libertate,nu poate fi nelimitata.Limitele sunt impuse de lege in vederea ocrotirii intereselor altor indivizi si ale societatii in intregime.In literature s-a mentionat ca limitarea libertatii contractual urmareste:a)protejarea partii mai slabe a contractului,care incepe la etapa incheierii contractului si se finalizeaza prin executarea lui sau prin raspunderea pentru neexecutare;b)apararea intereselor creditorilor.c)apararea intereselor statului,care reprezinta intr-o forma concentrate interesele societatii.Legea stipuleaza ca partile contractante pot incheia in mod liber contracte si pot stabili continutul lor in limitele normale imperative de drept.Contractele sau clauzele contractual care contravin normelor imperative sunt nule.Normele imperative,prin sine insesi,constituie limitari ale libertatii contractuale,deoarece reprezinta reguli obligatorii de la care partile nu pot deroga.Limitarile libertatii contractuale pot fi negative si pozitive.Sunt negative acele limitari de lege prin care se interzice sau se restringe posibilitatea incheierii unor categorii de contracte de catre anumitii subiecti.Sunt pozitive acele limitari care constau in obligatia de a incheia anumite contracte de catre unele categorii de subiecti.In afara de normele imperative, libertatea contractuala este limitata de ordinea publica si de bunele moravuri.

Drept civil,teoria generala a obligatiilor,pag 275-276.Ordinea publica este totalitatea dispozitiilor legale imperative de drept public si de drept privat ce urmaresc ca finalitate apararea institutiilor si valorilor fundamentale ale societatii,ocrotirea sociala a tuturor persoanelor,a drepturilor si libertatilor omului,precum si dezvoltarea economica a tarii.Conceptul de ordine publica este variabil in functie de situatia politica,social si economica a legiutorului.In regimul totalitar ordinea publica reprezinta ansamblul de principii si norme care consfinteau caracterul comunist al orinduirii sociale si al ordinii de drept.In perioada actuala conceptul de ordine publica trebuie sa asigure democratizarea,tranzitia la economia de piata,apararea drepturilor si libertatilor omului..Organizarea statului,a familiei,libertatile individuale ,are noi aspect cum sunt:-ordinea publica care la rindul sau se manifesta sub doua aspecte ordinea publica de protective destinata sa protejeze partea mai slaba a contractului(consumatori,imprumutatori,ect.) si ordinea publica de dirijare,avind ca scop promovarea intereselor statului in diferite domenii ale activitatii(politica preturilor,politica monetara,ect.);-ordinea publica sociala,care cuprinde,intre altele,masurile luate de stat pentru protectia intereselor salariatilor in contractele de munca,a locatarilor in contractile de incheiere a imobilelor ect.Bunele moravuri.Aceasta notiune,ce difera de la o tara la alta in functie de traditiile istorice,specificul national,religios ect,reprezinta regulile de morala sociala considerate ca fundamentale pentru ordinea societatii.Bunele moravuri,spre deosebire de normele juridice ,nu sunt edictate in dreptul pozitiv,ci isi gasesc reflectarea in reprezentarile general recunoscute in societate despre comportamentul cuvenit,care s-au constituit pe parcursul dezvoltarii sociale,fiind,totodata,influentate de principiile generale ale dreptului si de jurisprudenta.

Drept civil,teoria generala a obligatiilor,pag 2771.3. Rolul, functiile si evolutiile contractului.

Contractul constituie principalul izvor de obligatii,fiind instrumentul care asigura libera concurenta si care stimuleaza initiativa private.Importanta sa ca mijloc de stabilire a celor mai variate relatii intre persoanele fizice si juridice se invedereaza in toate domeniile de activitate.Contractul este cel mai adecvat mijloc de reglementare a relatiilor dintre producatori si consumatori.Datorita contractului oamenii au obtinut posibiliatea sa-si satisfaca necesitatille de produse si servicii.Contractul este acea forma juridical care organizeaza schimbul de valori in societate.Reglementarea contractelor a insemnat legiferarea a doua fenomene economice interdependente:pe de o parte ,fenomenul circulatiei marfurilor prin intermediul banilor;pe de alta parte fenomenul creditului,menit sa inlesneasca circulatia marfurilor.In acest fel sa realizat trecerea cu usurinta a bunurilor din sfera productiei in sfera circulatiei si,de aici,in sfera consumului personal si productive.Categoria de contract era cunoscuta inca de dreptul privat roman.Termenul contract are origine latina si provine de la verbul contrahere,ceea ce inseamna a lega,a constringe.In dreptul roman contractul era privit in trei ipostaze:ca izvor de aparitie a raportului juridic,ca raport juridic propriu-zis si ca forma pe care o imbraca acest raport juridic.Perioada dreptului roman clasic se caracterizeaza prin formalismul contractelor a caror obligativitate rezulta din solemnitatile efectuate cu ocazia incheierii lor.Categoriile traditionale de contracte consensuale ,solemne si reale presupuneau respectarea unei proceduri bine determinate.Contractele formale se incheiau prin indeplinirea unor formalitati prestabile,contractile reale intruneau un element material remiterea bunului si unul international - intelegerea de restituire a acelui bun.Contractele consensuale se incheiau prin simplu consimtamint,fara formalitati.Drept civil,teoria generala a obligatiilor,pag 278-279.Contractele formale alcatuiau regula, iar cele consensuale exceptia.In epoca medievala dreptul contractelor este marcat prin dezvoltarea conceptelor:a)consensualismul contractul se incheie prin simplul acord de vointe,care poate fi exprimat prin orice modalitate;b)obligativitatii contractului (pacta sunt servanta) contractul are putere de lege intre parti si urmeaza a fi executat;c)echitati contractuale echivalenta prestatiilor reciproce ale partilor care se concretizeaza prin posibilitatea anularii contractului pentru leziune si a revizuirii lui ca urmare a survenirii unor imprejurari imprevizibile.In aceasta perioada incepe sa se cristalizeze diferentierea intre contractile civile si contractile comerciale.Dreptul contractelor in epoca moderna se caracterizeaza prin afirmarea teoriei autonomiei de vointa.Teoria autonomiei de vointa in materie de contracte a fost fundamentata de adeptii ei prin urmatoarele teze:a)contractul este principalul izvor al obligatiilor civile,celelalte izvoare sunt neinsemnate;b)marea majoritate a normelor referitoare la contracte au caracter dispozitiv (supletiv),ceea ce inseamna ca ele se aplica doar in tacerea partilor,acestea avind posibilitatea sa instituie prin acordul lor de vointa alte reguli decit cele prevazute de lege;c)normele imperative in materie de contracte sunt putin numeroase,principalul lor scop fiind asigurarea libertatii vointei partilor contractului si respectarea ordinii publice;d)imixtiunea puterii publice in incheierea si executarea contractului are caracter exceptional;nici judecatorul nu poate sa revizuiasca contractul,nici legislatorul nu poate sa-l altereze ;

Drept civil,teoria generala a obligatiilor,pag 279-280.e)sub aspectul formei,autonomia de vointa se manifesta prin afirmarea continua a principiului consensualismului.In epoca contemporana s-au produs evenimente importante in viata social-economica,astfel incit autorii au remarcat un declin al teoriei autonomiei de vointa.Acest declin se manifesta sub urmatoarele aspecte:a)cresterea importantei izvoarelor obligatiilor civile de natura extra-contractuala:fapta ilicita ,imbogatirea fara justa cauza,angajamentul unilateral etc.b)interventia din ce in ce mai pregnant,prin norme imperative ,a statului in domeniul contractual ;aceasta interventie are ca efect largirea notiunii de ordine publica,cu scopul apararii drepturilor omului,mai ales a libertatii si proprietatii individuale.c)dezvoltarea domeniului contractelor de adeziune-contracte cu clauze prestabile ,nenegociabile,impuse de cocontractant-in detrimental contractelor traditionale.d)aparitia contractelor obligatorii ,reglementate prin lege ,cum sunt contractele de asigurare obligatorie de raspundere civila etc.e)limitarea substantiala a principiului consensualismului prin inermediul dispozitiilor legale ce instituie obligativitatea formei scrise sau autentice pentru categorii de contracte .f)tendinta restringerii fortei obligatorii a contractului ;in virtutea teoriei impreviziunii,legea uneori permite neexecutarea contractului sau ajustarea lui la noile imprejurari .Dreptul contractelor in acea perioada se caracterizeaza printr-o limitare rigida a principiului libertatii contractual,prin instituirea sistemului de contracte planificate ,care dominau in toate sferele activitatii economice.

Drept civil,teoria generala a obligatiilor,pag 280-281.Capitolul IIClasificarea contractelor.

2.1. Consideratii generale.

Principiul libertatii contractuale permite participantilor la circuitul civil sa incheie o mare varietate de contracte.Unele din ele sunt prevazute expres de Codul Civil.Insa diversificarea vietii economice si sociale duce la aparitia unor noi forme juridice ,care sunt reglementate in mod special.Acest fapt a determinat necesitatea clasificarii contractelor.Clasificarea ofera posibilitatea de a determina trasaturile caracteristice ale diferitelor categorii de contracte in vederea facilitarii procesului de calificare a acestora si aplicarii corecte a normelor juridice.Exista mai multe criterii de clasificare a contractelor.La cele vizate expres in Codul civil se adauga criteriile elaborate de doctrina.Printre criteriile principale de clasificare sunt:continutul ,modul de formare,scopul urmarit de parti,reglementarea in legislatia civila,efectele produse,modul de executare,corelatia intre contracte ect.

2.2. Clasificarea contractelor dupa continutul lor.

In functie de criteriul numit ,contractele se impart in:sinalagmatice si unilateral.Acest criteriu de clasificare are la baza repartizarea obligatiilor intre partile contractului.Contractele sinalagmatice(bilateral).Un contract este sinalagmatic daca fiecare dintre parti se obliga reciproc ,astfel incit obligatia fiecareia din ele sa fie corelativa obligatiei celeilalte.In contractele sinalagmatice exista o corelatie si interdependenta intre obligatiile reciproce ale partilor :obligatia ce revine unei parti isi are cauza juridica in obligatia reciproca a celeilalte parti.Fiecare parte are concomitent atit calitatea de creditor ,cit si cea de debitor fata de cealalta parte .Astfel in contractul de vinzare cumparare vinzatorul este debitorul obligatiei de a preda bunul in proprietatea cumparatorului si ,totodata, creditorul obligatiei de plata a pretului,iar cumparatorul este debitorul obligatiei de plata a pretului si creditorul obligatiei de livrare.Sunt sinalagmatice contractele de schimb,de locatiune ,de transport,de asigurare ect.Contractele unilateral sunt acelea care genereaza obligatii doar pentru una dintre parti .In aceste contracte o parte este numai creditor,iar cealalta numai debitor.Astfel de contracte sunt:comodatul,depozitul,mandatul,fidesciunea gratuita .Actul juridic unilateral este rezultatul manifestarii vointei unei singure parti.Sunt acte juridice unilateral testamentul,acceptarea succesiunii ,renuntarea la succesiune ,procura,oferta ,promisiunea publica de recompensa .Contractul este unilateral atunci cind obligatia contractuala ii revine numai uneia dintre parti.Criteriul pentru a deosebi actul juridic unilateral de cel bilateral este numarul vointelor participante ,iar in cazul deosebirii contractului unilateral de cel bilateral ,criteriul il constituie numarul partilor obligate.Importanta practica a clasificarii contractelor in sinalagmatice si unilateral se manifesta sub aspectul deosebirilor dintre regimul juridic al efectelor produse de aceste doua categorii de contracte.Caracterul reciproc si interdependent al obligatiilor in contractele sinalagmatice determina anumite efecte specifice ,care nu se pot gasi la contractele unilateral:a)exceptia de neexecutare,care consta in aceea ca partea contractului sinalagmatic este in drept sa refuze executarea propriei obligatii in masura in care cealalta parte nu-si executa obligatia corelativa,daca nu sa obligat sa

Drept civil,teoria generala a obligatiilor,pag 282-283execute prima sau daca aceasta obligatie nu rezulta din lege sau din natura obligatiei.b)riscul contractual in cazul imposibilitatii fortuite de executarea a contractului de catre una dintre parti.In acest sens dispune ca ,daca o prestatie din contractual sinalagmatic devine imposibila din motive intependente de parti ,partea care trebuie sa execute prestatia devenita imposibila pierde dreptul de a cere executarea obligatiei correlative.Prin urmare ,riscul contractual il suporta partea contractului care este debitorul obligatiilor imposibil de executat.c)rezolutiunea contractului pentru neexecutare.Daca una dintre partile contractului sinalagmatic ne executa obligatiile sale contractuale,cealalta parte este indreptatita sa rezolutioneze contractual.Caracterul sinalagmatic sau unilateral al unui contract depinde in mare masura de vointa partilor.Un contract unilateral la momentul incheierii sale poate devein oneros ,daca pe parcursul executarii lui se nasc obligatii in sarcina partii care initial nu era obligate.Daca in cadrul unui contract de mandate gratuit mandatarul a trebuit sa suporte unele cheltuieli ,mandatul este tinut sa-i compenseze aceste cheltuieli.

2.3. Clasificarea contractelor dupa scopul urmarit de parti.

In functie de criteriul numit,contractele se clasifica in:contracte cu titlu oneros si contracte cu titlu gratuit.Contractele cu titlu oneros sunt acele contracte in care avantajului patrimonial pe care o parte il procura celeilalte parti sau unui tert ii corespunde un avantaj patrimonial corelativ.Sunt contracte cu titlu oneros vinzarea-cumpararea,schimbul,locatiunea,antrepriza.Drept civil,teoria generala a obligatiilor,pag 284Prin contractual de vinzare cumparare ,o parte (vinzator) se obliga sa predea un bun in proprietatea celeilalte parti (cumparator) ,iar aceasta se obliga sa preia bunul si sa plateasca pretul convenit.Vinzatorul se obliga sa remita ,concomitent cu predarea bunului ,documentele referitoare la bun,prevazute de lege ,daca in contractul de vinzare cumparare nu este prevazut altfel.Daca pretul nu este indicat direct in contractul de vinzare-cumparare ,partile pot conveni asupra modului de determinare a lui.Contactele de schimb .Partile contractului de schimb au obligatia de a transmite reciproc dreptul de proprietate asupra unui bun.Fiecare parte a contractului de schimb este considerata vinzator al bunului pe care il instraineaza si cumparator al bunului pe care il primeste in schimb.Contractul de locatiune .Prin contractul de locatiune ,o parte (locator) se obliga sad ea celeilalte parti (locatar) un bun determinat individual in folosinta temporara sau in folosinta si posesiune temporara ,iar acesta se obliga sa plateasca chirie.Contractul de antrepriza .Prin contractul de antrepriza o parte (antreprenor) se obliga se efectueze pe riscul sau o anumita lucrare celeilalte parti (client) ,iar aceasta se obliga sa receptioneze lucrarea si sa plateasca pretul convenit.Obiectul contractului de antrepriza poate fi atit producerea sau transformarea unui bun,cit si obtinerea unor alte rezultate prin efectuarea de lucrari.Avantajul corelativ avantajului conferit de partea din contractul cu titlu oneros nu trebuie sa fie procurat neaparat anume acestei parti ,ci poate fi acordat si unui tert,fara ca prin aceasta contractul sa-si piarda caracterul oneros.Ca exemplu poate servi contractul de asigurare , in care asiguratorul se obliga sa platesca ,la producerea riscului asigurat ,suma asigurata ori despagubirea unui tert beneficiarul asigurarii.Contractele cu titlu gratuit(de binefacere) sunt acele contracte in care Codul civil ,art.753,823,875,946.avantajul patrimonial conferit uneia dintre parti nu are drept scop obtinerea avantajului corelativ.Contracte cu titlu gratuit sunt:donatia,comodatul,depozitul.Contractul de donatie .Prin contract de donatie ,o parte (donator) se obliga sa mareasca din contul patrimoniului sau, cu titlu gratuit ,patrimoniul celeilalte parti (donatar).Contractul de donatie prin care donatorul se obliga sa transmita in viitor intreg patrimoniul actual sau o fractiune din el fara a specifica bunurile care urmeaza sa fie predate este nul.Contractul de donatie care stipuleaza obligatia donatarului de a achita datorii sau sarcini care nu exista la momentul incheierii contractului este nul daca natura si intinderea datoriilor sau sarcinilor nu sint stipulate in contract.Contractul care prevede predarea bunului dupa decesul donatorului este nul.Contractul de comodat.Prin contract de comodat o parte (comodant) da cu titlu gratuit un bun in folosinta celeilalte parti (comodatar),iar aceasta se obliga sa restituie bunul la expirarea termenului pentru care i-a fost dat.Contractul de comodat poate prevedea compensarea de catre comodatar a uzurii bunului.Contractul de depozit.Prin contract de depozit o parte (depozitar) se obliga sa pastreze bunul mobil ,predat de cealalta parte (deponent),o perioada determinata sau nedeterminata si sa-l restituie la cerere.Depozitul are titlu gratuit daca in contract nu este prevazut altfel.In cazul in care depozitarul executa depozitul in cadrul unei activitati profesioanle ,se considera ca asupra remunerarii s-a convenit in mod tacit.Daca asupra marimii remuneratiei datorate nu s-a convenit ,se considera convenita ,in cazul existentei unui tarif stabilit ,retributia tarifara,iar in lipsa tarifului ,retributia obisnuita.Deponentul este obligat sa compenseze depozitarul cheltuielile necesare pastrarii bunului.Contractele cu titlu gratuit se clasifica ,la rindul lor ,in contracte Codul civil art.827,859,1088.dezinteresate si liberalitatii.Prin contractele dezinteresate,dispunatorul face un serviciu gratuit gratificatului ,dar nu-si patrimoniul propriu.Liberalitatile sunt contractele prin care se opereaza un transfer de valori patrimoniale de la dispunator la gratificat,transfer care diminueaza patrimoniul dispunatorului.La categoria de liberalitatii sunt atribuite ,in special ,contractele de donatie.Exista contracte care ,prin esenta lor,pot fi numai gratuite sau numai oneroase.De exemplu comodatul este intotdeauna un act gratuit.Daca pentru darea de folosinta a bunului comodantul ar primi o remunerare,acest raport si-ar schimba natura juridica si ar deveni locatiune.Alte acte pot fi atit gratuite ,cit si oneroase ,cit si gratuite,in functie de faptul daca in contract s-a stipulat sau nu o remuneratie.Este cu titlu gratuit contractul in care dispunatorul a actionat intr-o intentie liberala (criteriul subiectiv) sau cind o persoana cedeaza o valoare patrimoniala fara a urmari obtinerea unui folos echivalent(criteriul obiectiv).Va fi contract cu titlu gratuit acela care are drept cauza determinata intentia de a procura un folos altuia ,fara a urmari nimic in schimb.Dimpotriva ,va fi oneros acel contract care a fost incheiat in scopul de a obtine un folos in schimbul obligatiei asumate.

2.4. Subclasificarea contractelor cu titlu oneros.

Contracte comutative si contracte aleatorii.

Contractele comutative sunt acele contracte in care existent si intinderea prestatiilor partilor este certa si poate fi apreciata chiar la momentul incheierii contractului.Marea majoritate a contractelor cu titlu oneros sunt commutative:vinzare-cumparare,schimbul,locatiunea,antrepriza,transportul etc.Contractele aleatorii sunt acele contracte in care existenta sau intinderea prestatiilor partilor ,sau numai a uneia dintre ele,depinde de un eveniment incert astfel incit ,la momentul incheierii contractului ,nu se poate cunoaste si nu se poate aprecia cu certitudine cistigul sau pierderea fiecarei parti si uneori nici nu se poate sti daca va exista un cistig sau o pierdere.In contractul de asigurare nasterea obligatiei asiguratorului de plata a despagubirii de asigurare depinde de un eveniment viitor,posibil,dar incert ,care poate sa aiba loc sau nu riscul asigurat.De asemenea ,sunt contracte aleatorii:instrainarea bunului cu conditia intretinerii pe viata,renta viagera.Elementul aleatoriu consta in faptul ca intinderea prestatiilor la care se obliga partile depinde de perioada cit va trai beneficiarul intretinerii,in cazul instrainarii bunului cu conditia intretinerii pe viata,sau credirentierul,in cazul rentei viagere.Importanta practica a distinctiei intre contractele commutative si aleatorii se manifesta sub urmatoarele aspecte:a)ca rezultat al elementului aleatoriu,care face imposibila apreciere reciprocitatii si echivalentei prestatiilor,in privinta unui asemenea contract nu se poate intent actiunea in anulare pentru leziune.b)un contract aleatoriu va fi lovit de nulitate daca ii lipseste elementul aleatoriu.

2.5. Clasificarea contractelor dupa modul de formare.

In functie de criteriul numit,contractele se clasifica in:consensuale,solemne,inregistrate,reale.Contractele consensuale sunt acele contracte care se incheie prin simplul accord de vointa al partilor ,fara a fi nevoie de vreo forma speciala de manifestare a vointei lor.Dupa manifestarea de vointa este insotita de unDrept civil,teoria generala a obligatiilor,pag 287 inscris,aceasta se face nu pentru a da validitate contractului,ci pentru a asigura un mijloc de proba privind incheierea si continutul acestuia.In dreptul nostru majoritatea contractelor sunt consensuale.Participantii la raporurile juridice civile pot imbraca in forma scrisa orice contract,daca legea nu cere expres o alta forma.Pe linga recurgerea optionala a subiectilor de drept civil la forma scrisa ,aceasta este ceruta in anumite conditii de lege.Nerespectarea formei scrise a contractului (actului juridic) de regula ,nu atrage nulitatea lui,ci lipseste partile de a cere,in caz de litigiu,proba cu martori pentru dovedirea acestui contract.Partile sunt in drept sa dovedeasca contractual in cauza cu toate celelalte mijloace de proba prevazute de lege.Contractele solemne sunt acele contracte pentru a caror validitate,pe linga acordul de vointa,mai este necesara indeplinirea unor formalitati,impuse de lege sau convenite de parti,pentru insasi validitatea contractului.Legea dispune ca,daca pentru valabilitatea contractului legea stabileste o anumita forma sau daca partile au prevazut o anumita forma,contractual se considera incheiat in momentul indeplinirii conditiei de forma.In aceste cazuri forma solemna a contractului este un element constitutive al acestuia,in lipsa careia el nu poate fi valabil incheiat.Forma solemna,la rindul ei,se imparte in forma scrisa si forma autentica.Nerespectarea formei scrise a contractului are drept consecinta nulitatea acestuia numai atunci cind aceasta forma este ceruta ca o conditie de validitate.Legea dispune ca nerespectarea formei scrise a contractului atrage nulitatea lui numai in cazul in care acest efect este expres prevazut de lege sau prin acordul partilor.Contractele inregistrate sunt acele contracte care ,pentru a fi valabile,in unele cazuri ,sau opozabile tertilor ,in alte cazuri ,trebuie sa fie inregistrate in modul stability de lege.Codul civil stabileste obligatia de inregistrare a contractelor (actelor juridice civile)care au ca obiect bunurile imobile.Inregistrarea acestor contracte are menirea sa asigure publicitatea unor asemenea Drept civil,teoria generala a obligatiilor,pag 288acte.Inregistrarea consta in inscrierea intr-un registru public unic a informatiei despre toate actele juridice care au ca obiect bunuri immobile,ceea ce permite a avea o informatie completa si veridica cu privire la proprietarul bunului imobil,grevarile acestui bun etc.Scopul acestei cerinte de forma a actului juridic este protectia tertilor,deoarece acestia au ineresul ,cind actele juridice se refera la bunuri imobile,sa cunoasca exact situatia acestor bunuri,operatiile de constituire,modificare,transmitere sau stingere a drepturilor reale.Contractele reale sunt contractele pentru a caror formare,pe linga acordul de vointa ,mai este necesara remiterea unui bun de catre una dintre parti catre cealalta.Traditional sunt calificate drept contracte reale:imprumutul,comodatul,depozitul,gajul si transportul.Aceste contracte se considera incheiate numai din momentul predarii material a bunului care este obiectul prestatiei uneia dintre parti.Intelegerea partilor premergatoare transmiterii bunului are valoare unei promisiuni de a contracta unui antecontract in baza caruia promitentul se obliga sa incheie ulterior contractul prin remiterea efectiva a bunului.

2.6. Clasificarea contractelor dupa modul de executare.

In functie de criteriul numit ,contractele se clasifica in contracte cu executare instantanee si contracte cu executare succesiva.Contractele cu executare instantanee (imediata) sunt acele contracte care au ca obiect una sau mai multe prestatii care se executa dintr-o data,instantaneu.In contractul de vinzare-cumparare vinzatorul transmite dreptul de proprietate asupra bunului vindut,iar cumparatorul isi executa obligatia de plata a pretului imediat,dintr-o data. Contractele cu executare succesiva sunt acele contracte a caror executare se Drept civil,teoria generala a obligatiilor,pag291desfasoara in timp,fie ca o prestatie continua,fie ca o succesiune de prstatii.Printre aceste contracte sunt renta,asigurarea,leasingul,comodatul,societatea civila.Contractele cu executare succesiva se impart ,la rindul lor,in contracte cu executare continua si contracte cu executare esalonata.In primul caz raportul obligational este permanent,continuu(locatiunea,societatea civila).In al doilea caz contractual se executa sub forma de prestatii repetate(vinzarea esalonata a volumelor unei enciclopedii)

2.7. Clasificarea contractelor dupa cum sunt sau nu sunt expres reglementate de lege.

In functie de acest criteriu contractele se clasifica in contracte numite,contracte nenumite si contracte complexe.Contractele numite sunt acele contracte ce corespund unei operatiuni juridice determinate ,poarta fiecare cite un nume specific si sunt reglementate expres de lege.Contractele nenumite sunt acele contracte care nu au o denumire legala specifica si nu sunt expres reglementate de lege,intrucit nu se incadreaza intr-o categorie determinate.Contractele exprese sunt acele contracte care imbina elemente ale unor contracte diferite,numite sau nenumite.Existenta contractelor nenumite si complexe rezida in principiul libertatii contractuale,care presupune posibilitatea pentru partile contractante de a gasi forme juridice netraditionale pentru a imbraca operatiunile pe care le savarsesc.Diversificarea vietii economice duce la aceea ca contractele existente in legislatia civila se dovedesc a fi incapabile sa satisfaca noile Drept civil,teoria generala a obligatiilor,pag292raporturi sociale.Practica genereaza in permanenta noi forme juridice menite sa perfecteze marea varietate a operatiunilor realizate de participantii la circuitul civil.Pe linga contractele traditioanle ,preluate inca din dreptul roman :vinzarea-cumpararea,schimbul,donatia,locatiunea,imprumutul,comodatul,ect.,in legislatia civila moderna au aparut noi contracte:asigurarea,leasingul,franchisingul,factoringul.

2.8.Clasificarea contractelor dupa corelatia intre ele.

In functie de acest criteriu contractele se clasifica in:contracte principale si contracte accesorii.Contractele principale sunt acele contracte care au o existenta de sine statatoare si a caror soarta nu depinde de alte contracte.Marea majoritate a contractelor civile fac parte din aceasta categorie.Contractele accesorii sunt acele contracte care insotesc unele contracte principale, de a caror soarta depind.Contractul de gaj si contractul de fidesciune sunt contracte accesorii menite sa asigure executarea unor contracte principale:un contract de imprumut sau un contract de credit bancar.Contractul accesoriu poate fi incheiat printr-un contract distinct sau poate fi inserat intr-o clauza speciala in cuprinsul contractului principal.Drept exemplu poate servi clauza penala conventie care are scop contribuirea la executarea unui contract principal,situindu-se printre alte clauze ale acestuia.Importanta delimitarii acestor categorii de contracte se manifesta prin faptul ca , in timp ce validitatea contractului principal se analizeaza in mod independent de alte contracte ,in functie numai de propriile sale elemente,soarta contractului accesoriu este determinata de cea a contractului principal pe care il insoteste ,dupa principiul:accesoriul urmeaza soarta Drept civil,teoria generala a obligatiilor,pag294principalului.Aceasta dependenta se manifesta atit sub aspectul conditiilor de validitate,cit si sub aspectele momentului incheierii si incetarii contractului ;anularea sau incetarea contractului principal atrage ,de plin drept ,anularea sau incetarea contractului accesoriu.

2.9.Clasificarea contractelor dupa modul in care se exprima vointa partilor.

In functie de acest criteriu contractele pot fi clasificate in: contracte negociate,contracte de adeziune,contracte obligatorii si contracte autorizate.Contracte negociate sunt acele contracte ale caror clauze sunt rezultate din negocierile dintre parti ,fara interventia vreunei vointe din exterior.Aceste contracte sunt traditionale pentru dreptul civil .Incheierea lor presupune,de obicei ,existenta unei faze precontractuale,in cadrul careia partenerii contractuali poarta tratative ,discutii privind obiectul viitoarei prestatii ,natura si intinderea obligatiilor si alte conditii ale operatiunii juridice preconizate.Negocierile se finalizeaza prin adoptarea de catre partile contractante a unor decizii comune asupra tuturor aspectelor esentiale ale operatiunii lor,care se materializeaza in clauzele contractului.Contracte de adeziune sunt acele contracte ale caror clauze sunt prestabile de catre una dintre parti (numita utilizator).cealalta parte (numita aderent) neavind putinta sa le negocieze sis a influenteze asupra continutului lor.Partea careia I se propune contractul de adeziune are doua posibilitati;ea poate sa-l accepte ,adica sa adere la el,sau sa renunte la incheierea contractului.Contracte obligatorii (fortate) sunt acele contracte a caror incheiere si continut sunt impuse prin lege.Existenta contractelor obligatorii in dreptul civil constituie o exceptie de la principiul libertatii contractuale.Caracterul Drept civil,teoria generala a obligatiilor,pag295exceptional al contractelor obligatorii rezulta din dispozitia Codului Civil :obligarea la incheierea unui contract este interzisa ,cu exceptia cazurilor cind obligatia de a contracta este prevazuta de prezentul cod,de lege sau daca reiese dintr-o obligatie asumata benevol.Contracte autorizate sunt acele contracte care nu pot fi incheiate valabil sau nu pot produce efecte fara o autorizatie din partea unui tert.

2.10. Clasificarea contractelor dupa efectele produse.

In functie de acest criteriu contractele se impart in doua grupe. Prima grupa cuprinde: contractele constitutive sau translative de drepturi reale si contractele generatoare de drepturi de creanta.Contractele constitutive sau translative de drepturi reale sunt acele contracte prin care se constituie sau se transfera dreptul de proprietate,dreptul de gaj,dreptul de usufruct,dreptul de uz,dreptul de servitude sau dreptul de superficie.In unele cazuri aceste contracte transfera drepturi de la data predarii bunului,insa uneori , pentru a produce efecte ,legea impune inregistrarea acestor contracte .Contractele generatoare de drepturi de creanta sunt toate celelalte contracte civile , care nu fac parte din categoria precedent.In mod normal ,aceste contracte produc efecte numai intre parti ,una dintre care creditorul este in drept sa pretinda de la cealalta parte debitor executarea unei prestatii ,iar debitorul este tinut sa o execute.A doua grupa cuprinde:contractele constitutive sau translative de drepturi si contractele declarative de drepturi.Contractele constitutive sau translative de drepturi sunt acele contracte care produc efecte din momentul incheierii lor numai pentru viitor.Majoritatea contractelor civile fac parte din aceasta categorie.Drept civil,teoria generala a obligatiilor,pag297Contractele declarative de drepturi sunt acele prin care se recunosc ,se constata,se consolideaza drepturi care deja exista.Aceste contracte au nu numai efecte pentru viitor,dar si efecte retroactive.

ConcluziiIn concluzie, dupa cum am aratat n definitia contratului civil , elementul specific alacestuia este acordul de voint al partilor,adica intilnirea concordanta a doua sau mai multe vointe individuale, cu intentia partilorde a produce efecte juridice.Vointa definita cao capacitate a omului de a propune scopuri si de a-si realiza idealuripe calea unor activitati care implica invingerea unor obstacole, capacitatea omului de a-siplanifica, de a-si organiza, efectua si controla activitatea in vederea realizarii scopurilor are un rol deosebit in materie de contracte civile si obligatiicontractuale . Art.5 din Codul civil dispune ca persoanele sunt libere, prin simpla lor vointa, sa incheie orice fel de contracte si sa creeze orice fel de obligatii, cu condiia de a nu aduce atingere ordinii publice sibunelor moravuri.Contractul civil este folosit in cele mai diverse raporturi dintre persoane fizice sijuridice:vinzareacumparareadebunuri,asigurarile,imprumutul,donatia,depozitul,locatiunea , etc. Frecventa acestor contracte ,ca de altfel insasi evolutia dreptului civil ,este strins legata de evolutia dreptuluide proprietate.Incheierea contractelor civile se realizeaza pe baza principiul libertatii contractului cepresupune faptul ca participantii la contract- persoanelor fizice si persoanelor juridice au autonomia de a hotari in mod liber si constient asupra aspectelor pe care le implica acest actjuridic civil.Contractul civil, cu diferitele sale forme de manifestare, reprezinta cel mai important act juridic civil, dar mai multdecit atit principalul izvor de obligatii civile.Contractul civil, pe ansambul sau, are o deosebita insemanate pentru societate al carei dezvoltari istorice si modernizari nu ar fi posibila fara existenta contractului civil si a dreptului civil n anamblu.Contractulcivilreprezinta combustibilulceacioneza intregmotorulsocial,iarinexistentasa ar insemna de fapt un haos social.

BIBLIOGRAFIESergiu Baies- Drept civil,Drepturi reale,Teoria generala a obligatiilor.Codul civil al Republicii Moldova.

1