Texte Manole

8/16/2019 Texte Manole

1/8

MITURILE

Patru mituri sunt nutrite din ce în ce mai mult de mediile literare, tinzând a deveni pilonii uneitradiţii autohtone. Intâiul, Traian şi Dochia, simbolizează constituirea însăşi a poporului român.El a ost ormulat propriu!zis de "sachi #Dochia care împietreşte cu oile sale u$ind de Traian%,însă cu elemente populare şi cu o le$endă cantemiriană. &ioriţa, istoria ciobanului care voieşte a

i înmormântat lân$ă oile sale, simbolizează e'istenţa pastorală a poporului român şi e'primăviziunea ranciscan!panteistică a morţii la individul român. "cest mit a a(uns să ie socotit deunii Divina noastră )omedie. &eşterul &anole #povestea zidarului de mănăstire care îşi zideştesoţia ca să oprească surparea clădirii% e mitul estetic, indicând concepţia noastră despre creaţie,care e rod al suerinţei. *n sârşit, +burătorul e mitul erotic, personiicarea invaziei instinctului puberal. Poezia română, prin Eminescu îndeosebi, a arătat înclinări de a socoti iubirea ca o orţăimplacabilă, ără vreo participare a conştiinţei. Pe lân$ă aceste patru mituri încearcă să se ridiceşi altele îmbrăţişând mai cu seamă domeniul reli$iosului.

MonastireaArgeşului

Pe "r$eş în $ios,Pe un mal rumos, -e$ru!vodă trece)u tovarăşi zece -ouă meşteri mari,)ale şi zidari/i &anoli ! zece,)are!i şi întrece.&er$ cu toţi pe cale0ă alea$ă!n vale1oc de monastire/i de pomenire.Iată, cum mer$ea)ă!n drum a$iun$eaPe!un biet ciobănaşDin luier doinaş./i cum îl vedea,Domnul îi zicea! &ândre ciobănaşDin luier doinaş,Pe "r$eş în sus)u turma te!ai dus,Pe "r$eş în $ios

)u turma ai ost. -u cumv!ai văzut,Pe unde!ai trecut,2n zid părăsit/i neisprăvit,1a loc de $rindiş,1a verde!aluniş! 3a, doamne!amvăzut,Pe unde!am trecut,2n zid părăsit

/i neisprăvit,)ânii, cum îl vad,1a el se răpăd0i latră!a pustiu0i urlă!a morţiu.)ât îl auzea,Domnu!nveselea,/i curând pleca,0pre zid apuca,)u nouă zidari, -ouă meşteri mari

/i &anoli ! zece,)are!i şi întrece.! Iată zidul meu4"ici ale$ eu1oc de monastire/i de pomenire.

Deci voi, meşterimari,)ale şi zidari,)urând vă siliţi1ucrul de!l porniţi)a să!mi rădicaţi,"ici să!mi duraţi&onastire naltă)um n!a mai ost altă,

)ă v!oi da averi,

5!oi ace boieri,Iar de nu, apoi5!oi zidi pe voi,5!oi zidi de vii)hiar în temelii4II

&eşterii $răbea,/ările!ntindea,1ocul măsura,/anţuri lar$i săpa

/i mereu lucra,+idul ridica,Dar orice lucra, -oaptea se surpa4" doua zi iar," treia zi iar,

" patra zi iar1ucra în zadar4Domnul se mira/!apoi îi mustra,/!apoi se!ncrunta/i!i ameninţa0ă!i puie de vii)hiar în temelii4&eşterii cei mari,)ale şi zidariTremura lucrând,

1ucra tremurând+i lun$ă de vară,+iua pân!în seară6Iar &anoli sta, -ici că mai lucra,)i mi se culca/i un vis visa,"poi se scula/!astel cuvânta! -ouă meşteri mari,)ale şi zidari,

/tiţi ce am visatDe când m!am culcat7

8 şoaptă de sus"ievea mi!a spus)ă orice!am lucra,

1 9. )ălinescu, Miturile în Istoria literaturii române, Ed. )artier, 3ucureşti, :, p. .

1


2/8

-oaptea s!a surpaPân!om hotărî*n zid de!a zidi)ea!ntâi soţioară,)ea!ntâi sorioară

)are s!a ivi&âni în zori de zi,"ducând bucate1a soţ ori la rate.Deci dacă vroiţi)a să ispraviţi0ânta monastirePentru pomenire, -oi să ne!apucăm)u toţi să $iurăm/i să ne le$ăm

Taina s!o păstrăm6/!orice soţioară,8rice sorioară&âni în zori de zi*ntâi s!a ivi,Pe ea s!o (ertim,*n zid s!o zidim4III

Iată,!n zori de zi,&anea se trezi,/!apoi se sui

Pe $ard de nuiele,/i mai sus, pe schele,/i!n câmp se uita,Drumul cerceta.)ând, vai4 ce zărea7)ine că venea70oţioara lui,;loarea câmpului4Ea s!apropia/i îi aduceaPrânz de mâncatură,

5in de băutură.)ât el o zărea,Inima!i sărea,*n $enunchi cădea0i plân$ând zicea! Dă, Doamne, pelume8 ploaie cu spume,

0a acă pâraie,0a cur$ă şiroaie,"pele să crească,&ândra să!mioprească,

0!o oprească!n vale,0!o!ntoarcă din cale4Domnul se!ndura,


3/8

Iar cei meşteri mari,)ale şi zidari,)um sta pe $rindiş,0us pe coperiş,

5esel se mândrea/!apoi răspundea! )a noi, meşteri mari,

)ale şi zidari,"lţii nici că suntPe acest pamânt4"lă că noi ştim8ricând să zidim"ltă monastirePentru pomenire,

&ult mai luminoasă/i mult mai rumoasă4

Domnu!i asculta/i pe $ânduri sta,"poi poruncea0chelele să strice,0cări să le ridice,Iar pe cei zidari,+ece meşteri mari,0ă mi!i părăsească,

)a să putrezească)olo, pe $rindiş,0us, pe coperiş.&eşterii $ândea/i ei îşi ăcea"ripi zburătoareDe şindrili uşoare."poi le!ntindea/i!n văzduh sărea,Dar pe loc cădea/i unde pica,Trupu!ş despica.Iar bietul &anoli,&eşterul &anoli,)ând se încercaDe!a se arunca,Iată c!auzeaDin zid că ieşea2n $las năduşit,

2n $las mult iubit,)are $reu $emea0i mereu zicea! &anoli, &anoli,&eştere &anoli4

+idul rău mă strân$e,>âţişoara!mi plân$e,)opilaşu!mi rân$e,5iaţa mi se stin$e4)um o auzea,&anea se pierdea,8chii!i se!nvelea61umea se!ntorcea, -orii se!nvârtea/i de pe $rindiş,De pe!acoperiş,

&ort bietul cădea4Iar unde cădea)e se mai ăcea78 ântână lină,)u apă puţină,)u apă sărată,)u lacrimi udată4 ?

2 Poezii

populare.Bbalade(Cântice

bătrânești) -

adunate și

îndreptate de

Vasile Alecsandri

(1852)

3


4/8

Kömives Kelemenné

#Székely népballada%

Tizen@At @Bmi(es Asszetana@odA@&a$oss DAva vCrCt ho$ elApittenA@

o$ elApittenA@ AlvA@a ezFstAr;AlvA@a ezFstAr AlvA@a aranArDAva vCrossChoz me$ is me$(elBnte@&a$oss DAva vCrhoz hAzza is @ezdBtte@"mit ra@ta@ dAli$ leomlott estAre"mit ra@ta@ esti$ leomlott rB$$ere

&e$int tana@odott tizen@At @Bmi(es;alat me$Cllitni ho$ lBssz lehetsA$es&i$ elvA$re i(en $ondolatra (Btte@E$mCs @BzBtt szoross e$essA$et tBtte@Gine@ elesA$e le$elAbb (H ide

0zAp $en$An o$(u@ me$ dob(u@ bA a tFzbeGever(F@ a mAszbe $Bn$e teste hammCt"val Cllitsu@ me$ ma$oss DAva vCrCt

Gocsisom @ocsisom na$obbi@ @ocsisomEn uramhoz mBnni lBnne a@aratom! GBmives Gelemen elesA$e mon$a !;o$d bA a lova@ot o$d bA a hintba;o$d bA a lova@ot C( is $orsan elAadd mBnnFn@ hadd mBnnFn@ DAva vCraelA

&i@o ele uttCt elutaztC@ vna

ErBss FdH vala zCporessH hulla"sszonom csilla$om ordul(un@ mF vissza


5/8

o$ hO van ho$ hO van az An AdBsanCmadd e i(am hadd e haza (H re$$ere"z H Ades ap(a ne@i i$ elele

Istenem istenem rB$$el es e(Bve&A$is AdBs anCm mA$ haza nem (Bve

"pCm AdB apCm mon$a me$ i$azCno$ hO van ho$ hO van az An AdBsanCm&Bnn e i(am mBnn e ma$oss DAva vCrra

8tt van a te anCd @Halba van ra@vaElindula sirva az H @icsi i(a

Elindula sirva ma$oss DAva vCrraCromszO @iCltC ma$oss DAva vCrCn"nCm AdBs anCm sz( bCr e$et hAzzCm -em szolhato@ iam mett a @Hal szorittErBs @Bve@ @BzA va$o@ bAra@va itt

0zFve me$hasada s a Hd is alatta0 az H @icsi i(a oda belAhulla.

0zente$hCzasalu #2dvarhel%

&ai nelvre i$azNtva

Kőmíves Kelemen

# Népballada%Tizen@At @HmNves Bsszetana@odA@,&a$os DAva vCrCt ho$ elApNtenA@,o$ elApNtenA@ Al vA@a ezFstAr,;Al vA@a ezFstAr, Al vA@a aranAr.DAva vCrosChoz me$ is me$(elBnte@,&a$os DAva vCrhoz hozzC is @ezdBtte@,"mit ra@ta@ dAli$, leomlott estAre,"mit ra@ta@ esti$, leomlott rB$$elre.

&e$int tana@odA@ tizen@At @HmNves,;alat me$CllNtni ho$ lesz lehetsA$es,&N$ elvA$re ilen $ondolatra (Btte@,E$mCs @BzBtt szoros e$essA$et tBtte@! Gine@ elesA$e le$elHbb (H ide,0zAp $Bn$An o$(u@ me$, dob(u@ bA a tzbe,Gever(F@ a mAszbe $Bn$e teste hamvCt,"vval CllNtsu@ me$ ma$os DAva vCrCt.

Gocsisom, @ocsisom, na$obbi@ @ocsisom,Kn uramhoz mBnni lBnne a@aratom4! GHmNves Gelemen elesA$e mond(a, !;o$d bA a lova@at, o$d bA a hintba,;o$d bA a lova@at Cll( is $orsan elA,add men(Fn@, hadd men(Fn@ DAva vCra elA. !

&i@or ele Mt(Ct elutaztC@ vna,EsHs idH vala, zCporesH hulla.! "sszonom, csilla$om, ordul(un@ mi vissza,


6/8

Gine@ elesA$e hamarAbb (H ide,;o$(u@ me$ szAp $Bn$An, dob(u@ bA a tzbe,"nna@ $Bn$e hamvCt @ever(F@ a mAszbe,"vval CllNtsu@ me$ ma$os DAva vCrCt,)sa@ N$ nerhet(F@ el anna@ drC$a CrCt. !

GelemennA asszon, ho$ CtalArtette,3Cnatos szNvAne@ N$ lBtt elelete! 5Cr(ato@, vCr(ato@, tizen@At $il@oso@,"mN$ bMcsMt vesze@ csa@ addi$ vCr(ato@,o$ bMcsut vehesse@ asszon barCtimtl,"sszon barCtimtl s szAp @icsi iamtl&ert a halottna@ is hCrmat haran$ozna@,Kn Crva e(emne@ e$et sem @ondNtna@. !GelemennA asszon avval hazamBne,E$szBr s minden@orra ho$ vA$bMcsut vBnne,

o$ vA$bMcsut vBnne asszon barCtitl,"sszon barCtitl s szAp @icsi iCtl.

"vval visszamBne GHmNves GelemennA,0Nrva haladt ma$os DAva vCra elA,&e$o$C@ szAp $Bn$An, bAtevA@ a tzbe,"z H $Bn$e hamvCt @everA@ a mAszbe,"vval CllNtC@ me$ ma$os DAva vCrCt,)sa@ N$ nerhetA@ me$ anna@ drC$a CrCt.

GHmNves Gelemen mi@or hazamBne,

"z H @icsi ia (Bve vAle szBmbe.! Isten hozott haza, @edves AdBsapCm4ol maradt, hol maradt az An AdBsanCm7"z H Adesap(a ne@i N$ elele! add el, iam, hadd el, haza(H estAre.! Istenem, Istenem, este is e(Bve,&A$is AdBsanCm mA$ haza nem (Bve4"pCm, AdBsapCm4 mond(a me$ i$azCn,o$ hol van, ho$ hol van az An AdBsanCm4! &Bn( el, iam, mBn( el, ma$os DAva vCrra,8tt van a te anCd, @Halba van ra@va.

Elindula sNrva az H @icsi ia,Elindula sNrva ma$os DAva vCrCn! "nCm4 KdBsanCm4 szl( bCr e$et hozzCm4! -em szlhato@ iam4 mert a @Hal szorNt,ErHs @Bve@ @BzA va$o@ bAra@va itt. !

0zNve me$hasada s a Bld is alatta,0 az H @icsi ia oda belAhulla.Q

3 Csanádi Imre-Vargas !a"#s$ %&p'l"

páa r&p'l"* (+agar n,palladá. ,s

alladás dal#.*) /p* 1054* -0*


7/8

1ucian 3la$a

*ntâile versuri ale lui 1ucian 3la$a #Poemele 1uminii% au o pulsaţie panteistică scurtă, apăsatămetaoric într!un sin$ur punct"tâta linişte!i în (ur de!mi pare că aud)um se izbesc de $eamuri razele de lună4...*n Paşii Proetului, +amol'e, panteismul, superior artisticeşte, ia orme vir$iliene. Panîntrupeazăvoluptatea de a participa la toate re$nurile, de a surprinde cele mai mărunte mişcărivitale"h, Pan4*l văd cum îşi întinde mâna, prinde!un ram Rşi!i pipăiecu mân$âieri uşoare mu$urii.2n miel s!apropie printre tuişuri,8rbul îl aude şi zâmbeşte,căci n!are Pan mai mare bucuriedecât de!a prinde!n palme!ncetişor căpşorul mieilorşi de!a le căuta corniţele sub năstureii moi de lână. -ouă preotese verzi0ar prin codri şi livezi.

+amol'e însuşi caută contactul rece cu şopârlele"ltădată nopţile!mi erau un lea$ăn de odihnă,iar ziua lucrurile dimpre(ur se preăceau în mineîntr!un vis atât de liniştit,că reci şi (ilave şopârlele veneausă caute soarele pe picioarele mele $oale...

E pestetot o beţie de ve$etal, de ructe, de animalitate rece.

5e$etalele au ceva cărnos animalic #lori cu Ssâni de lapte, stru$uri enormi hrăniţi din stârvuride om%, animalele se conundă cu ve$etalele, iind preerate acelea inerte, mimetice şopârle,lăcuste, melci. 3acantele sunt verzi şi sar ca lăcustele +amol'e e un Smister pă$ân, un mitautohton, încadrat într!o mică dramă de idei, pe care poetul o va repeta în &eşterul &anole.+amol'e nu mai crede în zei şi, ascuns într!o peşteră, cultivă pe &arele 8rb, simbol alinconştientei orţe cosmice. El însuşi e divinizat, şi când încearcă să!şi dărâme statuia din templumulţimea îl omoară, semn că icţiunea a devenit mai puternică decât creatorul ei. 5aloarea poemului stă în palparea universului

...şi pescuiam din luvii somni rotunzica pulpele ecioarelor.UVW &eşterul &anole, reluând ideea din +amol'e, răspunde la problema estetică. )reaţia are ca punct de plecare tehnica, dar nu devine opera vie ără actorul iraţional, ără har. "cest har pretinde însă artistului suerinţa. Pe de altă parte opera artistică, ieşită din (erta omului, are oe'istenţă independentă şi spectatorul o contemplă i$norând şi uneori brutalizând pe creator.


8/8

Meşterul Manole

&arin 0orescu

"cum am putea să im şi trişti,Doar ne despărţim pentru totdeauna,Dar să trecem peste asta.

)opaci, vă aşteaptă pădurile.Duceţi!vă."pe, vă aşteaptă câmpiile, duceţi!vă.Duceţi!vă şi voi,Prea rumoase şi iubitoare "ne 6&ă iertaţi că nu v!am mai zidit de vii,"m avut mai multă încredere*n cărămizi.

8biecte, şi ceasuri, şi biblioteci,/i culori, şi meşteri iscusiţi)are m!aţi a(utat, şi tu, soare, şi voi, munţi,0căriPe care!am urcat până aici,

;ără să!mi pese de înălţime 5oi vă veţi îndepărta de mine,1ăsându!mă să mă prăbuşesc sin$ur De pe propria!mi zidire ="şa cere tradiţia.Deci u$iţi cât mai repede,

"cum când eu mă ac că mă uit*n altă parte.

Texte Manole

Documents

Transcript of Texte Manole