1812. DISPARITIA A'IARII ARMATE( Cu siplanti ci perm gali caEpdadin Rusia e*e cea md *ilucile,cea mai Fea, cea Eai glolioasn diflcitc pomenette jstoda veche $ mo-dcrd ,

NarohoB

Edificiul creat de Napoleon prezirti 9i frsud. Tarul Ale-xaDdru, veziod ci promisiunile ficutc la Tilsit ti Edut itr le-gdruri cu Imferiul Oloman nu siDl re\pectal(. r(i modrficearitudinea fali dc Anglia. La 3i drcembric l8l0 de'chide por-tulile rusesti vaselor amelicane care vin incarcate cu mirfurieqlezesti.'Iq 1811, larul ridici tariful vamal pentru pioduselefranceze. Napoleon protesteazi. Alexandru if,vocn dificultSlieconomice. Chestiuf,ea polof,i constituic irriii utr motiv dediscordie. NxpoleoD mili.e ducalul Va$ovici cu provinciiluate Imperiului austriac. Alexatrdru d fi dorit realizarea utruiregat polotr sub stepinirca lui.

Io anul I8ll 5e incearci reglcmenlarea problemelor liti-gioase pe calc diplomatici. Nu se ajunge la sici ua rczultat.Sistmul contiDental era ameninlat. Ca sE-i asigue viabili-tatea, Napoleon Du are dc(it o rclutie: rizboiul. Sau se re-nunte la sistemul continetrral, Criza ecooomic; din Fratrfa,cu roare ci Du ia proportii catasuofaler il derermiDi pe Napo-leon sa recugi Ia solulionarea problemelor ecotromice pecalea armelor. Rusia incheie pacea cu Turcia

-

uatatul de laBucure;ti din 28 mai l8l2

-;i ci$tigi de partea ei Suedia.Napolcotr reu;efte sn obtiM sprijitr in bani ti oametri. Prusia

182

furnizeazd 20.000 de oameni (corpul York), Austria 18.000rub Schwtrzetrbcrg. Statele Unite declari rizboi Angliei lal8 iunie 1812.

Din atrul l81l Napoleon itrcepe prepdatirele Petrt.u ucventual cotr6ict cu Ruaia. Pe mdsui c eforturile diplomaticeilc desfatoar, farj rezultaie, cre:tc $iia lLi pcnlru a-celerileaIrcqilirilor mililrre. Nu (rede iD r;zboi. SPcr) ci o dali cuiunienrrar.u uoo! forle impunsloare, Atexandru va cddea la

'So"ania retine 300.000 de oameni de ciit;. Succesele luiSuchit sinr incuraiaroare. Ca .: alace Rusia ii lrebuic o srmatadubla. Dace oDeraljilc incep, ta fi un r;zboi olensiv. ConJiliilcdc aorovLioDire, irarea drumuilor Ia est de Niemeu impuDcresiea unor coavoaie mobile de aproviziomre a almslei. Ca siorcanirezi asemenea armald, folmite din elcmeole aduMte ditrh;te colorile Europei, trcbuie o munca eoorme' paralel cu!ctivitatea djDlomatice si rezolvarea problemelor de poliricaintcrnr. Tale;iul siu rle organizator, capaciElea exceplio_nrld de a mutrci iotr-u rim care pe aldl l-ar fr descuaiat,ti lnqiduie lui Naoolcon ca limp de utr an de zile sE creezeri ra-orsadzezc o masa imporEnt, de 650000 de oamed.Cifrl uuica io isrorie pio: la 1812. Dar ou de natui s: su-Drinda. Ia 1807 ridicaie 600.000 de oamcni, ca sa poat6 avea!c tcatrul de operalii 200.000, si poat; prezcnta Pe cimpul debAraie 80.000 |

Armata dir I8I2 cste organizati in corpui, unele dilueGlc imeDse. Davoul, commdaDtul primului corp, uc PesEI0O.OOO de oametri itr subordine. De altfel lui ii increditrJeaziNrDoleotr aDdrarea Vistulei iD cazlrl uei ofcD)ive ruse,Ouilinot commda corpul 2,40.000 de oamed, Neycorpul 3, aproape 50.000 de oameoi, priniul Eugeniu corpula .tc.

Mare$alii Mortjer, Lefebwe ri Bessiires comaodi Gdda.Dltr.ceaita dmale de 650.000, pcste 150.000 dc oameni erau

repatizad iatre Oder qi Elba -

corpul 9, sub coaadda luiVictor

- $i Elba ti RiD, sub commda lui Augereau. FortireFle

erau prevezfie @ gamizoatrej iar coasta nordici a EurolEi oEupe de rezerve pentu a respinge o eventuala debarcde en-gkze sau suedezd.

Armata opeBtivi era formatd ditr 270.000 de frecezi,15.000 rrupe stline ltr solda FraaleiJ 170.000 Eupe fumizatede Codederaia europeaalL, iar 60.000 coDsrituiau corpuiteaustiac Si prusac. Jumatate din armala o ctre Napoleotrwoia se auce Rusia era forEard diD sEaini, cea mi m*e putedispuse sd fugi, se Eedeze, se se intoarca impoEiva Frmtei.

Alexmclru opuea iD apropierea frontiqei 200.000 deoameDi.

Napoleon spera sE in@apd campaDia la sfi4irul primdverii,aDolimp poEivit penm a gesi din beltug m ce hiAai caij.In qlai woia se ajuDgl pe Nimen.

In faga acesror pregetiri se poare spuDe, ca Thiers, cA aceslrezboi este aesibuit? Judecat priu rezulEte da, dtr. . .

Problemeie de cofiddaEent : Napoleotr $rie cd amatarusi e divizatd iD douh mase: uu, sub comaDda lui Bdclay deTolly, la VilM, alu, sub Bagration, ta Miosk. Primul nd s-aafmat Diciodard. Bagratio! este foafte valoros, dd faphl cenu existe o uitale de acliue, un coEaDdmot uDic,@trsrituieutr itrdiciu de mue slebiciuDe penuu amara rusi, lD ciudadeosbitei valod pe cre o manifesd omul de Eupi.

Din toate puDcele de vedere raporrul de forle esre favo-rabil lui Napoleon. Rdzboiul poate fi considerar nesabuit djnratiutri uatre. Riscurjle intimidqze pe cei @re !u iDdreznesc.Cift Du indriaette, nu ci$rigE. $i daca iese vicorios, ou-isiEt deschise iovitrgltorului ceile spre India? Asia, eilgeticaAsie despre cde bereu iqi milteSre, constituirea unui imperiuiEens, lngeDuchtrea Aagliei ! Dir 1811 cere lucreri daspreRusia. Dt ti iDfordarii d;spre OrieDrul Miitociu ;i drumuiilespre ladia.

184

La 9 mai) Napoleoo, iDs(tjr de Maria Luizs. DEriseslePeisul..O hahA h Maienta. SiDr prjmiti de rcgeli ivtrteir_Dcrgulu, apoi prjn Wiirzburg, Bayreurh, plauin uaverseazdUdmanu ca sI ajuDga, in 16 maj seila. la Drcsda, capjtalarcgatului saxoD. Pe druD, lumea atetrqtr sdJ vade.'Cuiiozi_lste itrvitrge ua,. La Dresda, un nor dl priDcjpi vin sI facecurte

-impimrului. ImpdraEl Ausrrjei ioseyte a doua zi.Acolade, plimtari ia-.bril. NapoleoD cedeaze pasul socrilo,njrt cde-i too'orI. Militdii siDl ftimisi iD gamj2oani, lnclusivMuat, regele cumnarj ii Jdrome resele fiale. Receotii oestetacapFi. Cadoui (apabile sa iDdulieasc, pe marn! sozcra,u erbor geDealogic slabilir cu obisouira airibie nemteasci.cE cile rezulra ce slramosii lui NaDoleoD au domnit ii EvuiE.diu la Trevis-_ .Regele lr6iei sosesre J el Ia Dresda utrde primefle asigu-

ffi iL'.Hi:'""',:",:T,T,:,l'[iL,?.i,f +,ifi l,,1l,TL"*T:;Cont[U. Problema polotr,, care il jf,comodeui pe NapoleoDPclEu cd

.poarc compromite aliarga franco-iustrial:tr, iirgEc atilfia. Cuierji djn toare colFrile impoiu]ui, agLio_llDlu msror commdaDti ai imeDsei mate rcsesc zilnii. Cemfoate rezolva ziuar ciDd uebuie se apare in roadi majesEreatl lutoper supuse, srudiu e, djoeazi ordjDe. resDutrde rtrturorl! tibpul- Doptji. La 28 mi pdrise$re Drsda.'Milja-Luiza,b hcriEi,- esre sGruita si m;dge la praga s, petreace vu;lc-olo! ti incoDiurata de ai sai,- sa supriite niai ugor des-D&tirca.

NsDoleoD aDute ci va m.rqe L V,'6wi, n" f.n, -,i-

E"il:1".,'i,",'#',r$"xd1*:"$*JT:i""jl,?:rtl*f 'l:Ep cc NapoleoD ar dori s-o vad, in tiiutl militar6., Dc la.l iuie, mata euoFeaol de'sub comanda lui Napo-Fa.!c lndreapte spre Niemen. Arjpa stitrge, sub comaidaHiii'i,):r'h\.Ti,8,",:; :Iflis:i.:",'&'.ll-: ;'. p,,,1!*;,i

toral 300.000 de omeoi. lnainteaza in direclia Kovao-Vilna,unde se afla corpul prin(ipal al ilmatei ruse. ID centru. douacorpuri, sub comaEda Iui Eugetriu, vor merge sPre Augustovaiar aripa stioge, sub J6rdme, :pre Grodoo. De fapt kf,6metrebuie se a$tepre pina ce Napolron ajunge pe Niemen. ID cazca rulii se.oricentrcazA la Grodno, aluoci toate armau fran-cezi s( va abak spre 5tinga )i va ataca dir flm(. I'lanul (sledeasupm o.icirer critici. Napoleo!, neintimpinind nici orezistenle, ordoni la 24 iunie trecerea Niemenului.( Soldali ! Cel de-al doilea razboi al Poloniei a iaceput. DSi este primit io urale, eotuziasmul este la culde, recru,iiviseaze lawi, lincierii poloaezi din gatdl bnveee moartearaversind Wilia ieot.

Trei observatii: l. Napoleon intenliou si aiuaga peNiemen in mai. Fluviul este Eecut la sfirqitul Iui iunie. OiDtirzierc de doui lunL pticiruit;, cum sublidazi Ma{ inSlinta fmilie, de speculaliile muilor negustori francezi.Anul 181 I fusese secetos. Aceqtia sbcase.a grhele, provocind ocrizi care ameninti sd ia propo4ii. Pentru a preveai ridicareamuncitorilor iflfodetali, NapoleoD iti intirzie plecuea dinPilis, studiazd $i remediazi prin ordine severe situalia deatr.Deci d6ui luni oierdute !

2. De cind a Ltrat in riodurile marilor familii domitoare,Napoleon, refractu (spte scandalul vechii nobilimi) la ches-riunilc de ericheLi) iocepe se-i aorde importmd. Le tacepeplac foyrilor ,, care sint in sfirfil inchtali c;L pot asisla peimpdrat, incepind de la schimbaul ismeoelor etc.

Eticheta gi sentimetrtul de cle il ddermiod s6 n@eascepe Eugeniu $i Jerode, uul de 31, ceHlalt de 28 de aBi, iDfrutea unor mai armate. Eugeniu demoos8ase ctr e u stra-teg $i tacticiaD de miiloc. J6r6me i$i flcca peoru pri@ datdapuifia pe u veriGbil kam de operapii. Neaviod geniulfratelui stru mai mde, i se impuea o indeluogattr uc@iciepentru a deprinde taircle meseriei.

186

3, Iaue Vistula si Niemetr, marea armati lasi in urmlrproximativ 60.000 de bolnavi. Sd aoucipem ti sa il se iDgiduieo comptralie sugestivA dace nu Si prelioa\i. O armau e.re caun ghem de sfoue; pe mesur, ce se de:fi)oare, ghemul .cadeti remine firul subtrrc, cile 5e poare rupc oriude. Din 400.000d oaretri, cili trec NieEenul, 240.000 rimin intre aceasti apiti Niprur 160.000 uec de Smolensk; ditrtre aceqtia, 40.000rllmin intre Smoleak si Moiajsk. O di\per

sau. Lipsa de experjenla, c:ldura ri slarea proaslS a drumujlorcare iE;remau inaintarea, faptul !a qeful s:u de slil-maiornu era un strateg de pilmi miDe, toate acestea au contribuitlB e)erul maEevrei proiectat, de Napolcon.

ID tiBp ce imparalul N restul lrupelor iffepea execulareaunui martcare sn ingeduie su.prhderea lui Barclay de Tolly5Dre Vitcbrk, Davoul.i Jir6me, mergiod imre Minsk :i Mohilevputeau incd se alrce !u succes corpul lui Ba$atioE. Cei doiie inteleq si incep manevra. Napolcon iosd, ca se_l pcdepseasc;oe ler6me il trece sub comanda lui Daroul. Dacd o asemeoeain:"ua ar 6 fost luari la inceputul campaniei ea ar fi fostDarural5, explicabila. In acesr m6mcnt in.5, ea esle coo'jderat,de Jer6me.a o insulta. In coDseciDla el iti pfu5'ette armata.se retmge a;teptitrd Doile dispozitii ale imperatului iE legiuacu nenoana lui. Skeduintele lui Da\oul DuJ delerdioa'e-!j;i;l;;;;;i. ti"

"ou'-ro.rr, .r. ratatd. Davour .e ho-

rarane siatace spre Mohilev. Dar Bagralion, a\ind Ia di'po-zilia sa un spariu de manevra foarle ld8, scepal de prc{uncaexercirata d; irupele francezc, ac(epl4 lupla de avangardaio 2J iulie !i \i r;trage corpul spre SmoJensk, unde il alleptaBarclay. Io urmr unor vii disculii, ldul hotarS$te si ud6cetoate rupelc sub coDducerea lui Barclay. Napoleon incearcEsi maneEeze ditr nou peatru a-l detcrmila pe acesta se pd_meascE luDta,

La 26'iulic, la Osrovoo, au loc luple violetrte. Va priBigcDeralul rus lupu? In 27 Napoleon sosegte, eMmiDeazlpoziliile, iar jn 28, (ind spera se dea lupta decj:ivd, Vitebskulesre in flicid. iar amara rusi niciiqi.

lncb o daii inamicul !eu9e9te s! evite o lupte hoteritoare'pe care Napoleon o dorea (u toald ardoarea, peDlru cI o ase-menea lunre ar 6 decis soafia camDuiei.

Concepe uo nou plaD, (are avaa drepl scop surPrindereaiotregii aimate ruse Ia Smolensk. Davout, prinlr-un mil$de flanc trebuia si cadi id spatele iDamicului.

La 14 august, la Knstroie, Neverovski opregte avangardafrancezi, mult supeioara forielor sale. Pierde o treiee di,cfectiv, dar salveari Smolenskul. FiIi rezistetrla lui disperati,oraiul ar 6 cazut in mina lui Ncy;i -\lu.at. l5 auBu.t, ziualmperatului, zi de odihnr, de raliere a forlelor. BagrxlionocuDd Sdoleo

Opcmliile au loc pe spalii vasre, fala de campadile prece-dente. Sint manevrc cre 5eefe(iuea7;la:urede kilmeuidaloculunde se afla NapoleoD. El du poate fi prezeDt peste tot peDtrua executa feri reprol mi;cirile dc trupej hoteritc Ia ca;rierulgeneral- Ca sireuleasci,e rrebuisiinving6 distangele. Ii lipsescitrsi mijloacele. Campania dinRusia anuntirizboaiele moderne.Acestea, datoriti tehnicii, permit coEatrdantului s, aibl Ie-gatura imediata cu toate udritile sale. Napoleoa nu maimanerreazS numai cu corpuri de armatx, ci cu atmare careopereazi independent una dc alta la msi distarle. Este depesitdeci de ampioarea dzboaielor prcvocate de el insugi. Acistiacer o_noua organrzare) iar Napoleon Du va mai crca reSazul

Dar cu toxte pierderile suferjre, in ciulla greuratilor pccare le intimprni, pina lc Smolen\k, NapoJeon nu a coniisgre$eli. E adevirar ce ar fi putut reface PoloDia. Lituania cuce-rite putea fi atasate Polodeir se reconstituia tcchiul regaapolono-lituadatrJ care ar fi constituit o baricri ideali irireRusia gi imperiul napoleodaD.

.

Njci faplul ci a dat dmare pe minr unor oaDeDi trumai pecriteriul rudeniei nu siDt gre$eli de neieftat. Pot 6 consideralteaqa, judecindu-se campania i. ansamblul ei. Dace ar 6 fostciitigati de Napoleon, njmeni tr-ar fi remarcat nimic sau foartcpuliD. Pierzind campada, fiecare gregeat5 capitd a poileioriproporlir nemasurare. Si nu trebu;e neeliiar iDce un asDed:2J\er.arii iui NapoleoD itrvira(re lccri. Intele.esera ,jma-dera napoleoriand , ;i evjtau manevra preferati a mareh:igeneral: atacui dc flmc. Arhiducele Carol, in 1809 9i Barclayde Tolly in l8l2 au cvirar consrinr angajdea fo4eior in a.ilcl iDcir .l nu poala 6 5urprinrc in (impul organizirii ;i ata.-eiedin flanc. Deocamdal;. aJvcr.rrii Iui Napolcon evitau efecreleunei Eanewe p care vor jDcerca s-o aplice ei iDfili jmpotrilalui in I8l3-

190

Napoleon comit o greseala abia dupa SmoleDsk. Subor-doft azd principiile rizboiului politicii.

Berthier se opuoe inaitrtirii. E de pirere ci sint necesaredoui campanii peltru a infrirge Rusia. .Mouron, aghiotantulimperetului, care in 1804 ordom liniitc regimcntului siu, intimp ce amata il aclama pe Napoleon ca impirat, devedtconte dc Lobau, cu curajul $i flanchelea-i obilDuiti ii cerelui Napoleon sI nu depaqcasca Smolcnskul. Acelagi lucru i-ispune in forme politicoase dar hotirit $ CaulaiDcourt. I)aru,insdrcinat cu aprovjzionarea armatei, ii arati lui NapoleoDcl nu are resursele Decesarej ditr puf,ca dc vederc matedaloamedr Jrelaic ca sa r.igure hrJos armarei.

Conaele de Narbonnc il implord si nu duci in adinculRusiei o armati de care depinde soarta Franlei. Se streduie sd-idemonstreze lui Napoleo! cd relBgerea ruiilor este gitrditi)fsce parte din arscnalul lor strategic. SI rcinvie Poloda $ipolonezii se vor bate in locul sru in condiii climaleilce cu carecrau obilnurli, intr-un spaliu geografic pe care strimoqii lorsc luptaseri de secole.

Napoleon mai are aproape 160.000 de oamcni. $!ie ciBarclay dc Tolly nu are mai mult. Se gindefte ]a distatrlelecnorme, la anotimpul inaintat, la situalia polidce euopeafi.La SmoleNk aBA cA Oudinot, dnit in luptr Cc la Polotsk,17 eugust, este inlocuir dc Gouvion-Sa1nt-Cyr care reug$teslJ infringi pc WitlgeNtein. SchwarzeDbcrg obline ;i elsuccese. Saint-Cyr primeite bastonul de mare;Al. Napoleonare siguranfa flaocurilcr sale.

Vrea sI inccrce, si forleze norocul. O birllie cigtigatl l-ardetemina pe Alexandru sa Irareze. De aLeea Du ia niLi omisura in privinF Poloniei. Vrca sI impresjonez Europapritrtr-o victorie de prestigiu. Soarta i-a suris mereu. De ce nu0i de data aceasta ?

Ori.ir de hourit estc larul sa rczi(te..e fa! pregaliri pentN.vacuarea arhivei in Arglia I Situatia, deci, Du e chiar alade

V"dispsatd petrtu Napoleoo. O victorie sau odp&ea Moscoveiar forla pe Alexmdru sa accepte o pace a$ cu o doretteNapoleon.

Muat gi Davout primesc ordio sji-l um6reasce pe Barclav.Ney va porni dupe aceea. EI rdmhe cireva zile la

_smoleosi

Napoleon, cu diviziile Frimt, Clapdede qi gtrda, rdmineitr rezerve.

Dar primul care aEci este EugeEu. Borodino este cuctritdinu-u priE asa.lt. Davout atace h ritrdul s6u, Dar inu-usfert de ore gensalul Coopms cde cotrduce ataol esteritrit) Desaix care ii ia locul la fel, Rapp tiEis de NapoleonpenEu a-l iDlocui pe Desaix estc li el .IBit, ier Davout, alc6rui cal este triEtit de utr obuz cade, i9i pierde peDtru mo-metrt mno$tiDta. Ataol egueaze. Ney itrtervirc ltr acest mo-Bentr ora 7 dimileata, reocupa reduta ditr alreapta, atace ceade a doua redute. Prima acpue reu)este, cea de a doua ou,Citrtaatacuile fuioase ale ,u$ilor resping infmteria fiancezi.Muat viae in sprijia o cavaleria. $triele mereu reimoite aleacesteia ingeduie idatrtedei lui Davout $i Ney se dcereascela baioDete cele uei forturi. Atacuile $ codraaEarile siDtde o violeDt, ftitrtildte. Utritei idtegi sht decimate. Nmirulofiterilor care cad cste eDorm. Napoleon, de;i bolDav, uDe-rele desfiguarea biteliei, intervhe )i orgaBizeaze 6 baleriifomate din 108 tuui, care siDt timise dincolo de forturipenru a impiedica prin focul lor coDtraalacuite ruse;ti. Ora 9:forrurrle sini cucujte ! Alacul lui Podatowski pe tripa dreaplase desfdparE mult prea itrcet petrtu a ptovoca ueuD efectasupra fldcului sting rusesc.

Marea redut5, aperarl de corpul de armatd al lui Dooorov5i divizia Pascbievici, este alacala de divizia Mormd. PeDuuputiD timp marea redud este oceriti de frmcezi. Kutuzovi$i dd sema de gravitatea siMtiei, coltaatace ti rerueietleredura. DupI acest succes ili aduce rezervcle. garda imperialati iEcearca sa suepuDgi ceDtrul frontului francez. Sub pro-tectia lui Friut, 80 de tuui se adaoge bateriilor franceze creaclioDeaze pe ceDuu.300 de tunuri btreua ataol rusesc.Timo de doua ore rusii suDorta cu stoicism acest bombarda-meni. N, pot ataca il iefuzi sd se retraga. Pierderile silt foarteserioase. Neyr Muat laDseeE impotiva ceomlui dmatei

ruse neDMtuare ltrje. TuDuile ruse$ri fac la riDdul lor ravasiih nDoute eBarci liaDceze. Lupla este cupliG. O ioclest[eosbrr a_rarui brulale, la bajotretar di!tr-o paire f alu. Nici omarevra, fDretrgeDra raflice Du-$i Eai gaserte dci u loc.

DagrauoD rDcedca resceflrea lirrtuilor sale. dar. eroulcere.aplaudase uimir de adEirafie cuaiul 9i tenacirarea'adversrrdui, Du mai are suEciente forge penrru a respinge pe fran_wl. rl m\u$r este rtutt moflal iD Limpul uuj atac disperaroar asupra uul lort. ID ceDh Friml avanseaze cue-uriletulc $sinute deflileria lui Orouot. f*emea prinirtt.Egccui.$i relirea lui BagraLion, clipe de coufuzie in cenrrulllTll:1. -.. qeeazS-mEentuI propice penru dezt:rDpireaunul ulumatac cde ar f lbst deza$ruos petrtru armara rusi. Nevr Muat sesDeei, ac-easu clipa $i cer rrupe proaspete. Napo:rcoD msult coDstdera cd e timpul se_li truDce iezervele ia1P!,. lo39 gard^e priEelte ordjtr si se formeze in spateleorvrzrel lriaDt. Dtr, iE aceste clipe, stiDga frmezE estemcDElata de torle c(e nu por fi esdDare. Napoleon oprelterrnora garda, Fmrre rrupe in spriiinul lui Eueeniu. el insusimcrSe sd vadE ce se iDrifipl6. Un alac de caialuii, formaieh opecial.diD cazaci, fusese pddu acestui incjdeDr..

Acest mcrdetrr a avul darul si salveze trmala rusi, Kutuzovlf i rcorgmizeazi cetrtrul.

Orele 2 dupe mas,. NapoleoD ordoDenrrci red.ure. Esre cucerir; r' .a. ai, *H,t'riiM,lfllvdcrie, dtima, se atrgajeaza dincolo de redutd. pin'a h umellancczil rmD stepini De rerenul cucerir

.

DiE fronrul "'j"ririr ai-(wi""-nu mai ramirea decirrcdula coEsrruir, tor pe malul Calocei, iD dreDtul localidLtiiOorli, La ora 4 NapoleoD recuDoasle aceaste Doiirie si dec;ae

Cucarirca ei, ADtuajul sau se opune. Trupeld sini ilcapabiletl mri lace vreun eforr. Marsurile, calduia, luDrele itriliriited.ll timp.de ore io :jr, au vlagxit iofaDteria. Rrilii, ma,ati ioaDatclc r.dutei, nu mai pol schjta Djci ei ueo miqcare ofeniive.

Nemlsn ordoBa ca toala utileria sE bombedeze maLarusi. O beterie de ,lOO de lutrui *ameDd Eofftq io riaduilea@stei mate cde tre teMciEtea 9i rezisteDF sora*i sd truse clintesci phd ls ciderea strii.

Kuruzov, bitrzind cele Eai importdte pozilii fomifcate,comidere o adeldrati sinucidere sa contiaue lupta e doua zi,itr ctmp deschis, cu utr hmic superior. La adipostul ltrtutre-ricului ircepe rcEagerea spre Moscova.

Bdt5lia dh ? sepiembrie a fost nmitd de frarcezi bStdliaMo$ovei, iar de il$i, bltllia de la Borodim. Tactic, este ovictorie francezd. Sfiategic, de asemeoea, IEfiro ce deschidedrmul sore Moscova. Dil nu esle o bEtelie decisivd. Uo mi(lmolit iirs6: 85 de senerali si 80.OOO de oameEi sint h afdalupt6i. S-au rras l2o.ooo de iovituri de ruD, trei miliome desiruse- Franceii Dierd 47 de senerali si 3? de colonei. ( DiD50 de betilii date ae el, spmea-Napole6n la Sf. Elma, bltlliade la Moscova cre acea iu tiEpul cireia s-a desf!5uat celmai mult mtrir si s-au obtiDut cele mai mici rezulute. nArmm rusi e sa.lvitii $i are to;te mijloacele ti cotrdiliile Penuua fi !ef6@ta.Eile 9 sptmbrie. Napoleon aiuDge la Moiai*. E bolaav.In ziua d'e I t i$i revin;. curierii p;ane spre'toste pihleleEuoei vestea victoriei.

Ii i4 eptembrie, Mosova apare la orizont. lo 16,impiEtul doalEe la KremliD.

Guve!@torul Mosovei diidu* dispoztie ca toate pompelede apl str dispari dit orag. La 17 sptembrie, in Mqsovqizbuoe incmdii violeate. Ongul este Eistuit de flac-Ariaproape ln lfiregime. Kre6tioul lnsuti este ati6 de fEcili'\lapolton uebuia sA pirtrsea$tr petrtru srt tidp Mosova.

Un idcidert pe cale Napolon lo calculele $le au-l Pre_vizus. Arderea Mo*ovei a @Ndrir o gaea loviErd ptrfrplaDuile sale. Mai htii Napoleotr spera ctr h urma oeriliiiesrui ora$, AlesEdru va ede. Tratativele uEau str aibe

196

lG la Mo$ova fi Peterebug. Ooparea Momvei uu Drodueu a@enea dec poliric. Arderea ei il priveuii pe Nlooleoa& u enm de operalii. Inn-un orag ua-nsformt literaimentel[ ffi !u poate fi iarelitruta o armatii de aDroaDe lO0 m0dc oaagoi. gi toru5i, Nipoleou aqteapti @' Aliundru siedse. IDrre riEp, e de obiei, ia ciuiia dismtelor eaorme-Napoleotr reolva ti diriieue roate trebuile financiarc, ecoreEi@ ti poliri@ ale imperiului. La Mosco@ Napoleoo rellmo-tcetr pdnte altele, plia deset, staruul Cohediei Fiuee.

La u momeDr da!, lui Napol@a i-a suris ideea unei ras-@!lc I;rfuetti la Rwia. A cmt do@enre despre rescoalalui Pugaciov, s glnd@ la reitrvierea Ucrainei. Ii riserheatltuilor ditr Kazatr. D& roare acestea au fos! simple giDduri.gEu! tr!ryi are oroare de revolufii. Nu se hotlrigte-sd abo-lalci trici Eecar tsbia, fapt pe careJ fetuse pioi atuoci,dchri, itr Fdle ocrite. -Dh Spania, lo tor rimpul cmpadeiJ i-au vmir vegti tre-Eulruitode. MumoDt Du reugette sd ci$rige o vict6rie laSrlume. Imperuos, in loc sri primeascl atacuile luiVclliagton pe u plarou bine iDdiir, coboard diviziite iDclEpie, expuoitrdu-le focului liniilor engleze. E ratrit grav.loEct, diviziond de mre releDt, il inlocu-iste. Este iasi -si eltbit, Clausel preia coomda qi orrsz6 rirragerea la riord& Duro.

Soult, c5ruia i se ceruseri ajuroare, tru prea Eea se pfue-alaactr Atrdaluzia, demonstrcazi imooiunta' oozitiei dednuutlo cl d nu rrimite nimic. IoseDh se h;teras; iI-I ioriiindel oeMtrcnt, rcglijeazi sd-[ minle din tinip. In domentul iuaatc p&5sea Madridul,expedia ruierul cu vestea ajutorului.IfGEont, ffu6 se 6 fost iofrint, fusese nevoit s6 s; reEaql.rt, tatd si fi fost infrlnt, fusese nevoit si se rcEagE-

oD, mediocru, itr loc sI profrte de faprul ce marete_-liierau debioa1i, du mii ales cu iupe dispersie,

sil s itrdrepte spre Madrid. Joseph e fo4it sa-qi:! diD Dou capirala. Se iodreaple spre Valeniia, pro-

vincie pacificati ti bitre adDiEisEartr de @e$alul Sucher,sitrguul dinte Metalii aflali in pmirsuu 6e gi-a fdatdaroda. ( N-aB pe Dioeni, spuea Nalrc@tr; IEste tot utrde!u 6itrt eur siDt beftt.,

A$tepdtrd ltr Moscova realtatele deEssuilor feotepetrtru ducerea uo! taEtive fl Alilatrdru, situalia luiNapoleon se ltreudlelte itr chip al@Dt. Scade discipliM,* iDEultesc deMorii. Provizii peDm oammi il mi fi,dar furejele lip*sc N desAvirtire. Caii mor cu zecile de mii.KuMv $i-a ales abira itr flmcul e@rci fratrceze. Cu cava-lsia poate interepta dt@ul sIEe SEoleask. CoDviEs ltr celeditr lm6 cA AlesBdru este hotfuit si cotrtitrue lupta, Napoleonoldoni pdrdsirea Moscovei, La 19 octoDbrie, d@ta frecezdfa itralreapti spre SEoleask. Berthis uioisese orditre, itrretimp, ca toate rezewele i! matsiale Si oameni se 6e faDspor-ute spre SmoleDsk. IEtetrtia lEp6{etului m aceea de a uaE-foma ecsstE lo@LiEte ln @ltrul siu de operatii. Judecate hlmitra acesor misui de precaurie, tetrtatiE lui NapoleoDde a realva sodla campanjei priaE{ beralie data liDgeMoscova, sau prin cucerirea Moscovei, Du mai apare ba-zrdati.

Dmul ales de Napoleoo se tndrepta spre Kaluga. OrdoDiexeiltdea Edluluj iD Fabd. E tfuziu. Vio ploi, drmuile vordeveni impraciebile. Ia cel mult dourz(i de zile trebuie sefe in otrtonamente de i[n!.

lu seara zilei de 19 cotrvoiul, cee se formase, ou reugiss6 pfueseasci Moscova.

La 24 octoEbrie, Ia Maloidoslave!, Ku@v atac?i dEatsfratrced. LupE dureaza toat6 ziua, Maloitroslavepl treciDdde sse ori dio mtinile amatei frilceze h miilile trmateiruse. In cele diD urmd francezii rnEin sripini pe $iMlie.Pierderile erau grele d de o pafre !i de alta de pentu ilmitafrancezi cue Du rui ere posibilitat 6{-ti reimprosptrtsecadrele pot deveoi fatale.

A dou zi,-dupE^lupd, Napoleon, ia riDpul uei rcu-troaq(qi, era s2l 6e fecur priania de cazaci._Muai. RaDo.Bc$iqes, oflerii din uoiaj fac zid itr jml tu;. Uaciirlipolonei dia gtrdtr iDtsvitr 9i-i imprigtie pe cazaci. FuseuE EoEor de Eile eDotie. Napolrcn, elu, suidea. I-acmt too$i doctorului siu o fioltr de o@v5. peum oriceavenMliEte.__

Un lum develea liapede. Cu roate aiuroarele priEire,Kuozov nu putea s-l idrfuge deocmdati pe Niooleon.IDpEratul se horfutr$te se evire o mare lupt6 o ruqii,_@mc! s 6 fost inudH $i milita pi politic.'Ordooa schiibueadtecFej de mers: se reyile la d,@ul pustjit pe cee {maEfruceztr inaintase sDre Moscom.

La 30 crombrii se aiutrce llLs 30 crombrie se aiunge la Giarsk. IoceD serui su-priEetor de repezi. La Moitisk erau -4".Napleon coouluse la lneputul ceDmiei sreree temDe-!.rurii itr aceste regimi pe uitimii 20 de mi , RealuLirt :larurii h aceste regimi pe ultimii 20 de mi , Realgcruile iDcepeau in decembrie, se coDthuau in iuutrie.

Natra li 6te de data a@ase u dusMD de teEut. ONaua ii 6te de dara aeasB u dustuE de teEut. Ordotrdtdsea begaielor. Ctrlde, iE EesuA, pe ios, in oijlocuJ G5rzii,N.polsD i$i indemi omenii.La 3 miembrie cade nr;n^ ain di C.ii m6r in 6r

'.*ieLa 3 troiembrie cade prima zhDade. Caii mor in Dromftiecrt.rrofaltr. Uniu$le se disumd. Numirul bolmviloi; aiceiorOtc s dresc in lma aEalei creste ametrinGlor.

6 noimbrie, la Dorogobui. Nu mai are decir 5O.OOO deaEdi apti pilm luD6. Nilorocirea cea mi ffie o coDs-

dluuile, str orietrteze Irc commduol tei FirI @valtrie,reractrea iuceDe sai se iferuezc la intimplarc. Or, ,mtarue -te cai si.

_in sprcial, cdzaciB@ obitDuiti o rigorile uo-

rimoului rEri. Ca rin roi, aceasti caleliEe * in!'ilte to iuulammtei. dis@ee deus@entele mici razleBire, impiedici apro'viziomie ln ftiaie si ilimehte. Bolmvii, cdnvoaiele cue remitrln umii sitrt suorinse si caDuate.

Fiecue se giidegte im'se se bcalzescd, ce sd manitrce,Ne! is commda arielEtuzii.

'DiE Peis, vegti al-mante. Gseralul Mallet a itrcetat seoroclme reoublie. Savdv dte erstat, EinisEu.l de rizboiil;t. uattet eute moaits Iui Napoleon lo Rusia. Estear*tit si imousqt o alfi 12 insi. o Imbecilii se lmeDteazlNapohdn, dipi ce s-au tisat suiprhli, acu hce{c6 si-micistise incredirea ioDuscind omeli. ,

'iin sud Cicircoi,'ditr Dord WiftgeDsteh, d aproape80,000 de ometri se a;lopie de lioia de iomuiefie e @ateifreca. DaceL se uiescl dmul spre F@ta este lochis.ln ariugarda, Ney se bate e u leu. CoEite Pu

-si simpluEinud. Cu Dus@ itr mitre, fl u p@o de omenr reusetEsa-i opreasctr'pi ruli.-La gemetele huibunzilor rtrspude dmotrtea este aesena lur sr a lor.

Schwzmberg, Reloier, Gouviotr-saiDt-Cyr $i victormimesc dismzitii ca sa resDioq, aceste d@te. sa he cm_i,et"ti ZS.OOb d; cai diu Pisia, str 6e aduate proviziile laMinsk.- l*i*t.i.. Seolemk. Ilrani Peouu ?-8 zile. lotiriri?Nici vorbe. CiEva zile de odihni. Te-mperarua cobot:ala-20' .

A@ata ou Bd trmerd decit 37.0b0 de oaEeoi ti t27 detunui- Cevaleristii etrrzii siDt Emsformli lo doun divizii deDedsEasi a cir; 3.010 de omeB, sub co@da lui Latou-i[aubouis. La t4 loiembrie Smoienskul este ptuisit. Ney ti@etrii l-ui, frbfi de oboseald, de ftig, de fo@e s iuchiditr citadeH gi do!E.

200

_

Dispozigiile lui Napoleon nu fusesu?i erefrrate. La Sdo-lEsk, ude lmp6rarul spsa se gEsasd hrad $i itrhiri,ude.tr 6 puu ramiDe mai mufte Ee6e penuu refacereatupelor sale, tru gAseste oioic.-.

Viftg$reitr gtgpe- -Witebskul. Trebuie s6 se grEb6cd.Ulclacov se apropia de MiBk. Retraserea ftste Bereiina outa

!tr 6e diare. Voci din aDMaiul lui-Kuruiov ii cq s6-l iuce.Ace6u ii spue prinFJui de Wurtemberg: {inuicul cue sercEage e mgi reribil d(ir credeli; dacl ieug*c sr-l impiqcu- u&ata disrrusi pini la Berezina, sucini mea va 6'laipliEi$ ,.^

G*ul f1e ravagii. ArmaE * ropette. Siagur stoicullrorot, ,E cdoag, cu mirccile suflecate, iti rade bilba afard !L! 16 troiembrie, la Krasmie, umiti fraacez6 este ata-qttr de Miloradovici. Geda cu Nepoleotr treilse. MortisEugEu Si Davour iti qoiesc dru id ziua de I7, in uma unorllpjc gjspe.ate Hslnd 5.000 de mo4i 9i rtrnigi, -uui, bagaietl pc Ney, s triergtrda.-"

Miukul, prost ptrzit de polomzi, este surpria de rusi cee,-

rvlJs^ur, prosr pMr oe potomzl, este suq)rra de rusi c&e,$:9!c provizi.ile pe cee le ordome Nipoleoo. Oudinoi,IYifiornuse_inFleg, sererre& aplopiiad qi mai mult prinsapecrutea Ior trmeE ruse de druul pe cue rebuiaal 8c stecoare NaDol6n...

La.Orga, Napolion il afteaprd pe Ney, pe care toate Iumeall crcde pierdur. Muegalut, ddpa ce iicacase sd-qi facrillu-spre vest, o data o cederea ioptii, ordomse iotoucseal98c SEolmsk. Omenii Du-$i revei6au. SE se hrodca ie

navilor, femeilor, a celor @e se debmdaserd il itr sfirlit reiD-rilnirea emotioMti @ oamedi lui EugeDu lile plecasera ldiatimoirrta' oamenilot lui Ney o Aq 6 dat orice ca se tru v5ol*J",;i me.t*i".qt. Napolein )ui Ney, pe care tr@ta-.ilionsiderd eroul eroilor, in impreiuiri io cde tolr ffielalu,itrclusiv EugcDiu, se depalisera pe ei insiti iD I'apte de erojsm'--_Nr"of.o_" totata*" td, rhidd o zi Ia Or$a penuu odihl'Victor'se asigue flinol drept al atmatei rtspingitrdu_l peWi(eeDsteitr. OudiDot se-l sPriiiEe Pe SchwtrzeDberg.rDii-.ii, s*i".u. Ciciacov uebiie oprit-acolo. Demonsus$i io".easie

airecl;e peotru a-i face pe ruli si creadd ci Napoleon",

o".. s.riziri" De la Bori\ov. Oudioot Pierde iDsd podulde la Borisov. Coibincau il iDformcaza pe Napoleoa ci IaSrudianca, la Dotd de Borisov, exisll un vad.-' i" ,tira ordjDelor imparaiului, la 2J Doiembrie, Oudinotbate avanearda lui Ciciacoi, o resplnge in Borisov Ciciacov este-,'

ru-;isn *ea oe malul oous' si arlepre venirea lu i Wingen-steiri si imoreuni sa uie reuagerea francezilor' Kuruzov se,n, .,i so.ooo de oameni pe Nipru, la pesre I00 de km.

Ebl6, cu pontonierii gaizii, sd depla'iazi ;D secret la Stu-diatrca si. itr;Da pliM di sloiuj, oa;edi lui reulesc sE cons-truiasca ioui iod'ui ta 100 m, unul de altul.

i6 noimbiie. o..tc I dupa-masi: resruile corpului 2 trecBerezina sub oihii Iui Naioleon. Trec poloaii lui Dom-brcwski si cuirasierii lui Doumerc. 10.000 de oameni, care satat ilre stlnga, utungiod elementele de avaDgard:r trimise deCiciacov.

Traversarea Berezinei se face $i a doua zi. Podurile cde aucedaiin mi multe rindui, au fost refdcute datoriti ablegalieioamenilor lui Ebl6.

Pe matul stiog al Berezjnei, Vicbr -acoperea fi.prokia

becerea riului. Pe malul drept, lrupcle de exla care-l tma-*iia iui N"pot.o" respinge?li cu desol5 u;uridld atacuilelui Ciciacov.

Divizia Parloueux rezisd ore iD ilr uDei d@1e de aproalE40.000 de oameni. Redustr ca efectiv de ]a 4.000 h a00 aeoomcni, divizia PtrtouDeux se prede. Eb1, dupe ce ulrimeleunildri alc corpului lui Vlcror au uecut Buezina, aruDce podulln ocr pentru a nu ingidui rufilor si treaci riul. Urieazdrccnc lnspiimiDtltoee. Cei care se tiriseri itr urma armateiic aruncd in ape) iDcearcar sa rreaca pe{e poduille cuprjEse denlcdri. Cavaleria ru5a masacreazi o parte,iapueaze aha. PoD-lonicrii lui Ebld se retrag iD ordjDe; aiuDg a-r;ergtrda lui Ney.

'l rer armate ruse au maoevrar in a5a lel iDcjt ai jmpresiactr au cxecural ordiDe uansmise de Napo:eon. La Beriziu,Nspoleon a facut 6.000 de prizonieri. Li KOnigsberg, Bulin,l,uir este anunlara victorji de Ia Berezina I dregifrenre dilnfantcrie Si unul de oirasieri au inscrise pe stin;edele lorBcrczila. Victorie sualepica, impusS poar; de prezeEts luiNrpoleoo.

_

Dar pi de epuizarea ffipelor ruse. Luj Napoleon nu-i mairlnlnclu din cei pesre 400.000 de oameni ?u care trecuseNlcmcnul decit 11.800 in srarc de lupr;. Restul, deri foarleIumcroli, (jtrlr-o stare de debandare'. Ku(uzov. care-sirldlcesc srmara Ia aprorimariv 100.000 de ou*eit dup'XEorodino, ajunge la Vilu Dumai a 2?.500.

D0c! BercziDa a uebuir sa 6e trccurepe podurj. de la Bere-rln! la VilDa, ger (udplit.

.3 dccemtrie. NapoleoD dideaza buleriDul priE care des-Calo . ln stil epjc , traqcdia marii armarc.5 dcccmbrii. Smorg'oni. Napoleon Iasd comanda arftarelor[lc rcgclui Murat. IDsorit de Caulaitrcoufl. Duroc, MouroD,

Lrfcbvic-Desnoertes li Fain - io toral uei sanii -.

escoruidt l-00 d. lelcieri polonezi, Napoleon pleace spre Pilis.. .

Drunul plDe iD FraDts este parcurs'iocogaiio. Luj Cau-lalDcour!, tovar4ul seu de drum, i se deslaiDuie. SiDr de faDtdlpt dc rclaxare. Mareie scurier ri duce de Viceua asculiEaEollonrt. Abia acum il moalre pe Napoleon, omul.

La Tuileries, surprirs, ofiterul de gardd carel cledea peNapoleotr la SmolenskJ ii deschide impiratuiui porlile paia-tului, in troaptea de 18 decembrie. < De la sublim la ridicolnu este decit utr Pas. ,

Se impun citeva observalii itr legituri cu campaDia din1812. Planurilc strategice $i tactice cotrcepute de Napoleonsint perfe.re. Dar pe hn8a problemele de comandament pecarc le pune dezvollarea razboiului. problemcle politjce handi-capeazi pe militar. Ele alirDi greu in balanp decizirlor, Cam-pania din Ru.ia cunoalte acFuni irdrezncle, tcmerare chiar,marsul a.upra Mo'covei fuod esemplul cel mai strdlucil-Dff ti prudenle, dic.ate de ratiuai politice: problema polod,treexecutalea acliunii de iDccrcuirc propusi de DavoutJ ledereapreJqngitd la l{oscova,

In Ilalia, Napoleon risca totul penlru rot. Problemele mili-ure nu erau iD-fluenlate de Dimic. O daii cu con.liruirea impe-riului :i a sislemului coDrineDlal) care sintopera lui persoDale. acdror soarri depinde de soafta lui, grija peDrru intarirea;i sal-vdea lor apasi greu asupm umerilor sei, nu-l lasi indiferentpe gercral. A9a se explici prudenla lui Napoleoo id campmiadin 1812, de ce a fost trevoit sI faci utrele codcesii dh punctde vederc militsr. Dace adiugem accstora Qi ceilall factoric*e au contribuit la esuarea campaniei dio Rusia, avemEbloul coeplet al cauzelor cae au dus la cederea lu.

COALI|IA a VI-a(Cift n-a *et insuccese?... Eseadev&at d nimdi n-a inctrcat cevaascddror, dar aesnsete mele autebuit 31 6e propo4ionale rcloculd

Naraleoil

Organizdea uoei troi armate ti problemele politice ilchc&md in primul riEd pe Napoleoo la Paris. Afacerea Malletdcmonstrase ce dhastia pe care NalDleotr crezuse cio lntcmeiase exista tr@d prio puterea lui. Trebuie luatemlsuri pe$ru cotrsolidilea ei. La Paris, prezmla lui esteab,olut lecesari penru a asigua calmul fi devotamenirltupuqilor sri.

Siruelie mjlitari io Eomenrul in care iti p5.iisea armalatru cra aatastrofaH. Marca armal5 di

se su(liDs o troui cadpaDie. A pjerdut o armatd, va ridjcaalra troual de 300.000 de oameil. E suEcicnt ca lo.otcDclliisii sA pesueze o pozitie avaNate itr esrl etropeatr, peDtrua impuoe aliaFlor 9i a men!ft coalilia ti, in primivili, elva veni u o trouI arBate. De data aceasta Alexandru tru vamai fi salvat de nature.

Calmul lui uimelte pe cei ditr jur. ln dmp ce toli au fostiopresioeli de dezasrlul ditr Rusia, cl crede DezdruDciDatitr destinul seu.

Problemele care s-au acumulat ti iti a$teapti rezolvareasiot l$d mult prea nu&eroase. Este depi$it de complexi-tatea lor. Ar fi uebuit si fle pe Nieeetr ca si salveze ar-mata fraDcezd ti in acelafi timp ar fi trebuit si fie in Fradlapenuu a organiza alta. NeputiDd fi peste tot, cu toate cdplanuile, direclivele lui sint iDpccabile, inlocuitorii siigre;esc. In primul rind pe plan milirzr. Vilna, uDde Neyresphge utr Dou atac dat de cazaci este pedsit5. Niemenuleste traversat de resturile armatei fraDceze la 30 decembrie.(Sd ne aducem aminte: NapoleoD proiectase inceputul cam-paniei cu doui lud dai dcueme. Oricit dc timpuriu ar fivenit iarna;i chiar dacn Napoleon il 6 trebuit sa se-ieLragadin Rusia, ar fi ajuD. la NiemeE iD j0 oclombrje. IEziDleageruilor ! Cu o condilie inse: asentimcntul marii bugheziiftmceze.)

Ney, liudat de NapoleoD la Paris, acuzd cu voce tile pecel careJ B,opcrisc cu tjrlui ij grarificari ce a dus armrtaframcze la pieLc din iDprudctrIi. Murat rrdicd ti cl capul ddla obseffaliile lui Davout coDtiDui utr timp sx-ti faci datoria.

La 30 decembrie are loc prima defecliune. Gercmlulprusac York seftDeazi la Tauroggen cu rutii un act pritrcare tupele sale devin Deuhe. Gestul siu este aplaudat detoat{ Germania. York devine simbolul pauiotismului. Regeles{u il dezaweazl oficial. Napoleotr este lncl de temut, Eaiales ci fortiretele sale au garDizoate fraDceze.

206

Muat se retrage la iDceputul lui februarie din KdDigs-bcrg, Asiguindu-l pe Napoleon de devoramenrul seu-)iNlpoleon crede in el

-

Murat tddeaz!. AjuDs la Poseq lasicomonrlamcDrul vice-regelui Eugeoiu, parasestc trmara) selnuclinc cu Mellernich ti iD cca flai mare grab: se depla-Ftztr la Napoli. Il htcresea* coroana lui, nu )i .outr cum-n{tului cqre i-a dlruit-o. Eugeniu dovedise croism in timpulrlmJtlniei dif, Rusia, atit la BorodiDo cit ti in rimpu] rcua-{cril. Nu era iD\e un straleF. $j mai ale', in imprejur*iledc la inccpurul anului l8lJ jn Iruotca rcsrurilor armarcilllncczc era Eevoie de un suatcB care si dovedeasca abili-lltcr indrdzncali uneori, se maDeweze permanent petr1rut-Il lorla adversarul sA 6eprudenr. Djtr p6(ak, comaDdamen-Itl 0rmatei fraDceze nu se mai obliDe in futrcrie de raletrtulmllltor; cl se mo)reoesle iD familii lui Napolcon. rinindu-seront dc titlul celui care-l obtine. Plecarea lui Napoleon gialol 0 lui Murat compromit isihologic soata sm;tei fra;-cazc qi a alia[ilor. Schsarzenberg rcmarca jronic cd uDuilmriret i-a umar uD rege, unui rcge un vice-rege ti c pro-hrbll r! nu se mai aa\easca amarori Dentru o miliune alitd! IngutA, ccca ce iiiDdeamni .a{ i;ile pe York. Iocheiecu Kutuzov un acr de neurralitare la Zeyi, in 30 ianuarie.

Strivit de importanla misiutrii sale, iiugcniu lasi garni-to.nc ls Thorn, DaDzig, Sle(in, Kii"rriD; Spand"u ii, inftlntca e 40.000 de oameni. evacueazd PN.A, PoloDia. giohhr Bcrlinul. De la Paris, Napoleon. care nu $ ailepra ialrcmanca gafer ii db lecrii despre arra razboiului: " DJCA aill ocunst o pozilie jD fala (BclliDului) inamicul ar fi (rczurC vr.i rtr te bali. Atunci el n-ar fi rrccur Oderul deJir dupd celI ll rlrtns 60.000.80.0OO de omeni. Ai 6 Durutcistipa douizecidl rllc d aceasta ar fi fost loarre avanraios ooliiic-si miliur.h cllpr'ln care 1i-ai plasat carrieru) gencial d'incolo de Bulin,ll[nncazd ctr Du vrei se pd.rrezi acesl oral. Ai pierdut oD0llio lt cqre arta razb6iului cere sa ;rii s-o 'pi"trezi,.

Dispozitii .evcrc: .; DU se relragr la rest de Elba. Magde-bur;ulia li .enrrul seu dc operatii. l'a 6an(uri jl \or sP!ijiniib Dre.da:L Hxmburg, Rcynrlr )t Davout.

Efectul politic al rerragerii lui Eugeniu: incropirea celeidc-a sasea ccalitii.

Frlderic-Wilhelm mcrgc la Breslau undc incep sa secotrcenrreze fuoc srrio.e din DrJ\inciric de rr\arit al( fru-sici pc care le eia"uat EugeniLi. ln curin.l. s0.u00 de oameil,sub comanda generalilor Scharnhors[r GneiscDau, Clause-wirz .i Bliichcr, care nu .er\iserd sub Ncpoleon, formcaz,nuclcul armrrci pru.ace. Sc iau masuri pcnrru organizrreaarmatei, sc crccazi corpuri noi, ordine

-

la l0 martic, ad-versarea zilei dc nagtere a reginei, este creati Crucea deFier, burghezia se inroleaza volmtarr femeilc i9i vind biju-reriile Denrrtr rrzboiul dc elibcrarc. R.:uoa noi imurt mili-r:rc .z're indeamoa

" poporul , sa luple impotriva omuiui

carc a di\uus libeililea )i drcptul (rrebuie sa inl.lcgcm liber-tatea fi dreptul fcudal). Burghezul gcrman va lupta petrtruinfloriica iniu.rriei engleTe, itr Iaranul pentru ca motieriiprusaci s,-gi pisueze domeniile. Fichte, in rplauzele furtu-n..,\c ile ,,i\renrci. isi incheie lecria Jc ,a 19 februarie:. Cur.ul va n

"iAp.oaat pini la sfiryiLul camfaniei. Ilvom rclua in patrir' Doa.lra libcra) tnde vom 6 morli pcn-tru recucerirea libcrtilii . Cire fele poate 5i siba :ilibertalca I

Au loc tutative intre Jil $i rege petrtru tontierele dc cst,pentru Polonia, petruu frontierele de vest. La 27 februariese ircheie alianla ofensivi-defensivi de la Brcslau.

lI martiL'. Ruri; i.i fac inlrarca trimfau in Berlio. Tn 17,Pru\ir de,lara razboi Frantei. In apelul lui Hardenberg,brardeDburghezilor, prusacilor, sileziedlor, pomclanicnilor$i lituadenilor le sint amintite virtuile strdmolilor ti sintchemati si hvingi ( daca tru dodm si incetim de a fi pru-saci ti germani D !

. Auilrin, fn fala noilor evenimeDte. caurd \i-si

.6res. ( Midstrii ou trebuie se-i vorbeasca imP:iritesi desprelucrui care il purea-o neJinigti sau supara ', ii scie Napo-leotr athicaDcelarului

Petrtru a mlia pe catolici, du gi pentru a rezolva o pro-bleme de Dolitice r;liaioasi foarte spinoasa, NapoleoD semDeazlcu papa i'lu. al VII-lea concordttul de la Fonujneblcau (25ianuarie l8l3).

Iorefimi: ; fune ordine io afacerile talej nu cheltui maimuti de 1.50o.ooo de francj li punc de-o parte in fie.areatr tot atitl iB zece ani vei avea o rezervi de cincisprezece-itioro" oiouo neporii tij r. Josef$ este iDsa o risjpiloareincorieibiia. Napoieoi se supata. Mollies, iDsilciiat sdi."o.riiu nemuiumitea fostului so!, o facc lediplomat:oNu Eebuia s-o faci sa Pliogar, ii renro$eaza NaPoleotr.

ln timo ce ateotia lui iste coocenrati asupre trebuilormilirrre si Dolitice. NsDoleoD dideaze decretul diD 26 Mil8t3- Dril;are se orqailza sis(emul de retribule al miEie-rjlor'd]s regiuea Meinhe. Muncitorii 1i futr(lioffiji puteauface Dane diDu-o societater i-am spuoe de aslgur&l soclale.Vedirl se realiza din subvenlii de slzt,2y" ditr salaiulsocietitilor, contibulii ale proprjetarilor de mint repiezen-ii"a o.soy^ din montanrul ialaiiilor constante. Acesle veni-ru.; n".-ireau aiutoare DeDtu boala, accidentc. pensii penuuhrhi;ere. Socialilm de-blat atumi unii. In mod sigur, sint*:i*i'."r" exDlicd atitudinea ostil5 a milii burghezii faldde recimul lui NapoteoD. Penrru unij, cEderea Impetiului avenit-ln moaentui itr care abia iDcepea organizarea.

i Dor... oac.", dar nu DE tem de razboi t, declara laI0 ianuarie i813 Naooleon miniluilor care tecomandau sese faci Dace. Unii intercau sI schiteze uE tablou smbru:Franu e'ste eoujzad dupa eforui miljtare neinEerupte tiDPae niste doui decenii. '

irlaooleon veriEcii slatistjcjle. Ce spuo cifrele: tFru!aeste cei mai bogatd lari a unive$ului. Are mai mult numsar

210

da(lt rcfftul lumii la utr loc r. Are cea mai numeioasi popu-hll!! 42.000.000. Fatb de vechiul regim se inregisueizi o!'trllrrc dc l/10. Francerij pUlesc cele mai mici impozireriln lhrlrpu. Cu toare acesrea_, in ciriva ani o fosr folo;it uomlllukl pcnku podui, caDaler diumuri, porturi, peouuIttllumusclarea Parjsului) penuu imboga;irea muieelor,nrtulrctr l.uvrului, rcpararea palarului de la Versaillcs, penruorltliiltlc (tc. Rcsurse sint-

OIx zilin ? Ne insemDala. Cjliva maresa.li care murouA.Au oborit; marea bughezie, regali;tii ;i eilhilrii. In resr,ln lhlr c$cului djo I812, orAoljul Earional ratiazi in iuuilnllrrtuhri iDuegul popor. Zi !i Doapie Napoteon munie5reatrorm pcnlru reorganiTarea trmatci. Grelelile comise del!trcr[lii sAi crceaza complicalii fo]ili(e. Se duc uatarive.In lmprcjurerile exceplioDale diD anul l8l3 i-u rrebuir IaItlarnc, un om pc misura eveDidcnrelor, NuJ are. Tallev-trnd cnrc itrutilizabil, pentru cE ar sluii Euooa imootrii,alui, Austria ar dori se ibace un rol interinediu, Propuirailorfttr(crc ln legatura o Europa ceDuale ti se resp;ude fltltllc formulare de MerrcrDich cile consideri ct este itrlntcraaul FraDtei se reounle la uele st:DiDiri in Eurooa.

Sd-i ccri uoui militar si renunre la idealul sIu noliiic-llrl cr sccastil reDunTxre se 6e coDsfiElite de o infringoe,atl. lbturd. $i mai alis atunci ciDd esre'vorba de Napoii:on.Crlrullnd, rcce, gansele unei confruDrui armare, Nipoleon[u rc lndojetre de vicrorie. Dar chiar dace s-ar 6 iodoit,n'[ fl rcnunlit ]a cucedrile sale. Pe plan ideal, u fi consideraiCl ailc dezonoraDt. Iersonrl, il inreresa mai mull soatraarcrllal Gnlc decit propria-i soarri. Srirbit sau deziluzioEatdt ccl djn iur, a deciilar tru o dara ce esle'D stare sE uAias(ejlttlaar c6_ utr simplu retrtier, fird nici u regret. DiD momeni0l couiderd c, Dumai el este itr stare st organizeze si silalvfrc Europa, atit? vreDe cir are miiloa(ele"cu care ;a-9ihlluntc advErsrii, .re mult prea indrazneg cr si rcnunie

la toate realizfuile sale de dragul uaor sfatui cumi4i, goptiEin antumiul sau, trmsmise pe utr ton defereat de cite fo$tiiatiati si viiiorii adversili.

Supu:ii sri sint chemali sub trme, sa apere gloria Fraolei.In luaile ianurie-martie spilih]l de ordjne, muo'a meto-dice a im"em$lui, cde mueDeazi toala FraDla iatr-o acti-viure infirxurarS, reure:te sd ridice o armala dc 410000oameni. Ofiterii tineri aiot repanizali uoor vechi uitdli.Noii venid aiEt io)uuili )i comaDdali de vechi cadre, weau supravietuit cmpadilor napoleoniene de-a lungul EuopeiRecnitii. deouiti Mtria-Luiza, formeaze iumSlale din efec-riv. La incepurul Iui aprilie, o armata de 235.000 e'te gaEsE apard pe'cimpul de luptd. Rezultatul e.te speeacuios $iunuf din rirluile de glorie ale lui NapoleoD.

UD avatrtai eoor6 pe ctre il ate aceasti armatd este acelade a fi omandati de uul dinue cei mai ma.i conduditoride olti din istorie, Trupa are acest seotimeBt. Utr alt avatrtaipe dre il are armata fratrce, fata de dmak coajiliei e.teicela cd ea este comandat, de uo siDru om. Piod iD l8l3iEdile puteri ale Euopei fuseseli infritrte succesiv de Napo-leon. De data aceasu, ele inlelegeau s6_$i uneascii eforturileimDouiva Frmlei, dar tru aiuog phe la uoificarea commda_menrului. Abia iD a doua imetate a primului rizboi moE-dial se va realiza u asemeoea dcziderat.

Armata fraoc@6 prezintd doui Btri sl5biciui. Dispa-rifia cavaleiiei in tidpul cmpaDiei dio Rusia creeazi imeNeDieiudicii. Ded iofantoisrul poate 6 ismi! io citeva luoi,bmm a avea o cavalerie buoi Eebuie mult mai Eult tiEpii Naooleon tru-l are. Aceasta este o slrbiciutre. Cea de_aioua'prive.te cadrele superioare. Rdzboiul ditr Spada ab_sotrbc o p;rte diq ele ci :i dio armatd. Abia in condiliileanului I8i3 devine evideDtd greleala lui Napoleon de a cuceriSoania. Mai ales daci oe sitrdim c: spaniolii, alialii luiNipoleou, uu doreau de la-el drcir schimbuea regelui 9i

212

l.rr 6 foet nu numi aliali. dar $ recunoscatoril NapoleonCotrttattr ctr t les hommes de gurre n, oameu oe Eeseflcrcrb.blll 6a-si cutroa5(A mellelugul' 0evro rart'-"'l;-;.;;tit privinE se consulia cu aghiotanlji sai,

-Drouot.l Mouloo, osired valoroli d aElali Pe'soaDei sale' Llpsescft;;;"ii d; divizle il de bridada. Cei care au Pisit io b'ri-llllc rntcrioqre 5i in timpul campatriei dia Rusia siDt de DerD-iii.i,ri.-Uiit-* G.*i"eir1i, unii'au o condilie 6-zictr.'i eoml5ilrc-i 6cot in afara serviciului. Un gcneral de dlv'le (ue Duil;i;;i;;lrt; e bun de reformat:La 10 apri)ie NapoleoDIi.oi'fui Droro, ii Mourotr sa-i prezinte o Iisla de $aseii"ii"ii'il Ti*i*ii carc s5 meriri s. 6e fricuil sematiil6 dlvizic ri 12 colonci sau loloteDeDli-colotrer care sa nei".f"iiii-il it.au de seneral de brigada, ' 9i utrii $i allii itrnutatca vl$tei D.'-_

Wi[geo$eiq (Ku@v Eoue Ia 28 aprilie) ,i Bliicher,coeandantii amjei aliare, au inceput sa'avan'"eie. Daruieste.tflmrs ta Hambug. Trebuie si pAstreze Eordul G.,r_mao-rel, sd iopiedice debarcarea unei arEate engleze sausuedeze sub co@nda lui Bemadotte.

.

La 15 apdlie Napoleo! pdrise$te parisul. ( Ce vari 6ist2ivor peEece ", ce plinCe Mlria-Luiza btalui seu. in rimDe soFil ei strebare aproapc 600 dc km. io 40 de ore) inclusi;

Taauul de operarii: aproape acela;i ca in 1g06. NuEaiq 0e daB aceasra et va ved de la nord si. sDriiinitrdu_$ neforrere.Ta MaBdeburgului, va auca din h;"; i;;i;;;[:ceDuat in iuul l-eipzigului. Daca obliDe vicroria, ru;ii vorI arucati diDcolo de Oder, pru\ia supusij lrupele de vete_rani inchise itr forrarelele din oordul G*maniei vor fi rec;_perate.

La 28 aprilie e la Erfurt.Disciplim e ca $i inexisrenr;, dar la aDariria lui recruriiiti pun cu{mele iE vlrful baionerei $i-l acla;d f;eneric. Mori-lul este foane hrtn I

-Iu apropierea hmiclui, ioaiDEea esre leDri. Neaviodsutrcrctrl{ cavalerie, cde s6. acopere si sa ghideze millul,daotqE mfrge in fomalii bioe rticulare-peotru a nu fisuprime de cavaleria ioaDice.-

Cu.mulli aEi itr umjr Napoleon afuma ca succesul sreb -pjcioarele soldafilor. adicd itr eireza de deplasare I Derelout: peouu 29 aprilicJ dii ordib s6 6e rrvErsatd Saala.Ncy, ctre nu primise dispozigiile impnranrtui, daduse toare

ortuete peotru Ear:. La orele 9, citrd priDea iostructiuilemp.4aturu, puGa_sd raportse ci se afla deia in mdt.- .h ac@:i zi, la orele 2 dlpe-Miaze, la Weissenfels.beote de LiiizeoJ tre loc prima ciomire. Sub comatrdituectd a lui Ney, recrulii resping corpul de cavalerie al luiLeskoi, sprjiiair de iofanterie si ar1ilerie. r N_am v,zur

nlulodttl un ctrtuziasm mri general-li.mri viu' scrie.Neyiiii'iiii[r... A** prim succei este de buq a-ugu.r. Asigurinj Nloolcon cr, au acelti 1itrsi scldali, deveilF Darrrillnu-o il, tc poate merge cu indrdzneala impourva ltramrcuu'

Lc I'msi_are loc ioBctiua@ Iui EugeDiu cu grosul amaEl'Dln Dricino uDor proasle dispJzirii) vice-regele, ro loc oeli,O00 dc oameni pe care trebuie si-i aduca pe clmpul celubtl. vin. numai o 50.000.''''fr''iiliiri-i"

"vangardd aduce Erartea mtre$alului

lt*;ii*;: il--;;; oieidE pe "nul dinue

cei Eai talentali;tii;ii';ftii. i;;;i ,i; prietitr devout' Armata francezi truiiiiui. nia iro

-"i" *misdant de cas-alerie' Exact itr momea';;fi;-.;;; avea cea mai mare revoie de ei''-' ii i *iii" t"i iwta de Ia Liitzen.locul pe-ca-re-Gusuv-Artolf clttiqr cu Drctul vielii ultima sa bitilre (tojz)'

Nsoolc;tr ieaginase un plan de luptI care avea ca scoprnuiii[iiiiu drufrului spre'Berlia 9i in acelati timp ame-lintrrci oiosurei legdlui care-i maj teEiaea adversaruuliii'liiiri'i?ii b;iiJa. bace pluul s'u se realiza, victoriaii.Tiil'd"i'ia.i"a. tarul nu ciede cd Napoleon va indrazai'llrl cavalcrie. si iMiiteze iD clmp desctus De ace4' lEcre_lil,i tfi;;ri;tilG lor oumerica, alialii vor 6 aceia careliu ofcnrivs, cu inLenlia de a teia retragerea umtter lrancezeiii" iiii.6*e. Napoleon este surPritrl Eu pensu ci Du;['- d'il;;G"i"-;;i*"o"" e,oti'"lit"t' El d:duse iD-ItLii'ii'i,IiN* ,a r""aiecunoa:teri exact io dieqia dimpreiiii'i,"',ii,i- *"ii,t inamic. Ney rcgliiqz! acsL ametrut,iil--triiffi J"-ll"oot"oo ca pd froiul lui ou se. intimpldIfii;1'ffi i siir[d"i", i. I mri, Napoleon-insolit de NevilI;ol;i;; ipie l-eip,ig peouu a umiri felul ia cile 8eii -a:i"'iii-"Liitr Iui LaJ'iiton aquPra @halalelor acestuiotiilifl""1i;igl"t"ttii','"'i,i.,l"ii:J:i,:i'iJf,*b Frol crect la timp peDuu a-fi @oduce Eupele ra aLar'

Platrul. iEiljal conceput de Napoleotr Du oai tre dci o valoare.!l tebuie.si improvizeze Ia fata locului uD Dou plan. Mtr-3":t _.. Ty" in sprjjiDul lui. Ny. Eugedu primeqte misi_uea sa atace drn ffanc pe aliali. se le amenjnte reuasereaspre Dresda. Berrrand trebuia sa cad6 cu corDui sau in-qD,_tele iumicului. Liniite de comulicarie

"1" "fi;rei-f;;;!;.smt scmbaE din_ NauEbur& mulr spre Dordr incir Naoojreon oore+te ca- atlalii s6 execute iDcercuea de ilvaliireaslpra ilffater trancezer peDtru cE, in felul acesta ar fi cotr-Erout-er rnlr$r ta hcerojrea lor. Greul luprei il duce Nev.^lacurle

alialilor sinr djrijare ia cea mai maie oarte in di""l_Fa trupetor sale. Ti6p de cireva ore, cele d6un armar" ir;dsputa o iodLjire sarele Kais, Klein_Gitrscheo si Rahn'ac&e se alau in ceDtrul cimpului de bdraie.Ney le.pierd-e. Sosirea lui Napoleou provoacE eDMi6_-_l-l::.r-!!o., Moutotr ia co-mda uoei divizii li opre$reoreDsrva tuFElor prusace. Ney esre peste tot. NaDbIe;nBugr tncaaieazer opre$re udrrlle respinse, ie refoimeaztrU re aruDca & loc. WiltgeDsteiDr ilformat cri aDar hriririlraDceze, arunce itr Iupte alte doui corDui Drilsace- Nevsuporg_$ocul, Batalioatre se debmdeazi, Niooteon. orjis.mpla lui preanll, reuselte sa le opreascd. .ii,tamort.'*giapur.a$reaptn.ip^tdriri, degi nu re nivoie de ele. Napoircnr rc retuze, atregiDdu-i ateDIa c, lupla este la'Raia,nu ude se afla el.,

La_5 dupe-miea, MacdoDald sose$re r cimDul de luDtiSr prcIutrg@d fioDrul fmcez pe sdDqi meninte flatr;uiiffiHl;"fi '",',pi-Lt,.llX*#"h:'i;",r:'J; o&X',,,#.'o#i

..ele.d.n puftt realEa leri dificultate aceasra maaivri, care aiu oeos nu D@ai soarra bedliei de la Li.iEeD dar- soaru,Dtegii c-a_mpanii. Eugedu uirrisese doi ofileri de le;;ru;,o ooua rlDdur q sr-i oEunice lui Lauiston sE oirdieasclkrpzu ti si yiDi iD flmcul mpelor aliare, Cei ioi ofiIeri216

aU foit p_ain$i gi Laurisron a rAEas pe loc) cu toare ci datoriatut ola.ri Bc-apropie de cimpul de fupre itr momeDtul iD carenu Intllnca ltr calea sa o rezistcntA ierioasi. Dar Lauristonl\lcrc plntr ls Liitzctr diolomar IAtrcul lui Macdould a awr totu)i rezulrare. AmedDtari

Jr! Ioncr..nxalil au sltrbit prDtru moment atacuile lor'perrnlru, tsliicher, dispuDind de suficiente rezerve, incearti:llo.-gl:1" 6 uD akc disperar penru a srrdpunge cenrulttmrtcr lianceze. Ney pjerde lerin. Succesul lui Macdonaldr utctoc pc NapoteoD si deslen$ie atacul deci

E trevoie de lnci o bltelie pentu a de.ide atifidheaAustriei dar si souh campaoiei.

tnaniicul "6

poale rekag_e in doui direcfii: spre Dreldasi sore Bcrlio. Naooleon is--i imparte armala rn doui. Masairiniioala e,rc diriiaLa spri Dr6'da, ir cca secuDdardi subioman'da lui Ney, spre Bcrlin. MJnewa lui Ney d putcasdalraqa asupra lii aimata pruracd, pcouu a-ti rpira capi-tala. La 15 maj, Napolcotr esre irformat ci ilfiata prusacdsi rus, se afli dincolo de Drcsda, Ia Bautzen, uode fac lu_creri de itrtdrire a poziliilor. Adversarii lui NapoleoD, itrcre-zitod la Liitzeq incarcased sI manevreze lnsuccesul iiindeama la prudenla 9i se hotlrasc si dea lupte itrt!-o poziriedinaiotc aleasi ti fortificat:.

Io 18 eai, ordin lui Ncy sn diriisze pc Lauistotr io sPa-(ele armatej atiatc. De aldcl, Ney cxe re Ia dispozilie oarmad dc 6J.000 de oam,'ni, primclte hstrucliuDi-la l9mai sA ioaiorcze decis ti se uie reuagerea iamicului. Infrinlila Bautzetr, a.qtia nu au decit u siDgu drm pe care seDot reuape. Nev se va afla De acest drum.' Iq ziui ac zo mai, oudhor, Macdould, MarDcnt ti Ber-uand primesc ordif, se alace poziliile iDaillce lmportaDte ca aiiversarul sd fie atrgaial pe toat6 liila, Io felul acesla,marrul lui Ney nu va putca fi oprit. Bertrand este inlocuitin rimoul tuDtei Detrtru itrcaDacitale.

in iiu Oi Zt,'carc ucbuie sI fie deciliva, se cootinuape lot frotrtul o lunt, de uzurd, cu iDleDlia de a aDgaia toateiortele advssarului, de a nu-i ingedui s5 rrimit{i su6cieoteuu'pe care s, bareze marlul de ioveluire executat de Ney.

_Faprul c;r Oudinot piarde tereD, DuJ impresioDeaze pe

Napolion. Cererilor de ajulor le raspunde cd be(iLlia se vadccide ir akd ptrre. Ficcarc si rezi

impircrului, Ccl mai bun prieten. omul iniljar in^(oatc taFrc]c Dalarolui... Napolcon nu poatc suporra: ure rn \irou prii-crte pe Dimctrlr nu mai de Dici un ordin Dore;te

'iremiaa siDsur.

La 29 i'ai' alirlii, t.mindu-'e se nu Ii rc iaie rctragereala est dc Oder, trimit comisari la avanposturi, incep convor-birile cu.3r1ea franl(/a si lz 4 iutric {e semDar armisli-tiul de la'-Pleswjlz. cale lrebuia si duezc piDa la 28 iulje.h fost prelungit pini la l0 augu'r. Rigaz lolosil de ambclctabere Denuu a aducc itrtdriri

La )6 iutric are loc faimoasr intrevederc inrre Mctternichsi NaooieoD. CaDceiarul ausujac reiEnoja propunerilc fi(ulcinai iriainLc. Napoleon le respioge 5i, Ia obie(fiile lui Mel-trnich- ii arate cd . Suveranii dumneavor5tar nesculi peuoD. n; Dot jDle,eqc setrlimcntele carc ma slapinesc pe mine.Ei si inr6rc bituli-iD capiralele lor fi le cse indifereot Dareu sint un soldai, mie imi lrebuic onoarc 1i g)oric; eu nuDor se me iniorc iriosil iD miilocul poporului meu. . u'

,{'telternich Eu cedcar. " Ah, Mellartrich, cu cir te-a plalitAnslia ca sd'mi devii dusman? ,

i,laoolcon aducc la Dresda lrupe dc leatru. orgaoizcaza".,',i. r-, inceourul lui iulie ii sirie Mariei-Luiza

sa \iDriIa Ma.ieDra.

"Plic la Maienla, saie Maria-Luiza. ca sd_lintilnesc ie iDDerat. Nu e nevoie sa vorbesc dcspre buluriamea. vd iati sicma cu u:uin!a.r Le 26 julie, cei doi soliimnuiali se inliloesc. Caulaincourt esre uimit de tinerelealui' NaDoleoD si linjstea tui.

La i2 iulic.;leniD;rcnliarii phrlilor bcligerante )i mcJia-rorii austrieci s;.esi la traga_pcDtru a discula coEdiliileDncii. Nu se aiunse la dci un rezultat.' ADglia varsi R:usici 13 milioBDe, ixr Iru\ici l7 pentrua cootinua rizboiul.

Berudone debatca uD corp putcrnic in nordul Germa_niei. Io Spania, uEde fusese uimis Soult, Vellin8toD obline

vlatorfu dc la Vittoria. Francezii sint respin$i pe Piritrei,rllrl dc Catsloda, unde se afli Suchet.

l,n 7 lugust, prime$te ultimatumul Ausuiei pria cue ir. ltrin liunlci fronlierele nrruale )i Italia. La l0 augusrMcttcrnrrh punc capar comediei diplomatice de Ia Praga;(r{Urcsul csrc dizolvarJ rnzboiul va lraD)a soafla poljriceI lhrrr[ci. Dc data acea"ta intregul (unlinent estc coalizathtrs0rnvn lui Naoolcon-

'ln nor.l, Bcr'oadone cu I00.000 de suedezi ;i pru.aci;ln Sllczir, Bltchcr cu 100.000 de rugi qi prusaci; in Boemia,lirhwurzcnberg cu 250.000 de ausrrieci. Napoleon ii opunetri llcrnrLlotrc pe Oudioot (70.000), lu; Bliicher J'e Ney(120.(100) iar Iui SchwarzeDbcrg pc Gouvioo-SaintrCyr(l(r{),000). Coalifia dispune yi de sfatuile lui Moreau, rerpS-rill fc cimpul de lupld ti ale Iui Jomini, onler dc ralcnr)trlirl Jc stat-maior at lui Ncy carc fuci.e Ia inrmic de cirevatila. 'l'rupclc aliate se vor retage dil fata rupelor francezeaom0nd0tc de Napoleon, le vor ataca pe ccle comandate denldrcfilii stri. Ney dovedise ci tru poate comanda o armati,rl{r Nlooleon n-are cu ciDe-l itrlocui. Sitrt iDcercati Oudinorll (;,ruiion-SaiDtrCyr. MarmoDt pr,fcrizeard: o Prin crearea(!lur trci armate distiDcre, Majcsrdlea sa a reDuntal la ,van-lrlclc pc care le asiruA prezen(a sa pe cimpul dc lupri tim! tcm ci id ziua in care ca va obtitre o victorie. va afla(! r licrdut doua '.12 ougust. Bliicher ataci prin surprindere ccle pauu@rnurl de sub comandr lui Ncy, obrinc uo succcc ner.Nipolaoa aledgi cu Gardar restabileste situaiia, iar Bliicher,lonvlns de prezeola imp&atului, se re0agc.

23 Augusr. Schwilzetrberg ameornla Drc'.ia. I arur,llrrcl.v de Tollv si resele Prusiei vh cu aiuroare. Iomid;l Moicau iau pmie la-conducerea opcraliilo;. In fai uncimraG importaEte de pe\tc 200.000 de oameDi, Gouvion-SaiDr-Cyr ccri ajutoare. 'Edificar asupra inrenliilor immicu:ui.

Napoleon jmaBineazA una diDte (ele mai iDdrAzDe!e maDevre.Va cSdea in sparele iDamj.ului cu majoriutea forlelot sale.SaiDt-Cyr exagereazi pericolul) Napoleotr se giDdegte laefectul psihologic pc care l-ar produce ciderea Dresdei, dilsi Ia faptul ca d pierde aliania regelui Saxoniej, De accea,Macdonald, Ney )i Oudinor trcbuie s;i meDrinl pozi!iile.La 26 augusr, Ja-10 dimjneola, Napoleoo ajungc Ii Dresdainaitrtea Cirzri. Il urmeaTe Viclor, Latour-Mauboug, Mar-motrtr Mumt care venise, sp;qit, itr tabira jmperialE. Esreaclamar freDe(ic Jc soldalii sai, de saxotri cbiar. DupA mrse,porlile Drcsdci se deslbid !i cele doud diviTji ala TjEcrciGirzi conduse de Ney la arac, susljnute de Napoleon, ilaruDci pe adversar Ia o mare distanla de ora). Se siEle minaJrulul. Reprezentantii (oaliliei discuta. Voi sd se relragr.Sint prea atrgajali, Sa rezi5te iDca o zi li se ia misurj peDkuretragere.

NapoleoD carc dispune de Eproape jumeralc din efec-liwl coaliliei iDspecleazi, djtr lunul cetelii, terenul. Valeaabrupli a unui piriia$ imparte in chip Datural armata coali-Iiej iD douE. Aripa sliDge, formari de corpul lui Schstrzen-berg, este izolari, mai ales ce dmni Du ia rdsuri si umplegolul. Seam, Napoleon radiind) promite regelui SaxoDiei ci adoua zi va obtjDe o mare vicrorie. Cum ? Njmcni nu aBI o vorbi.

ID zori, 27 aueusl l8l3r Vi(tor ii Mural, la adepo:rulcetii, al terenului, ies iD,itriste din Dresda ri avanraza peflatrcul sriDg al ausuiecilcr. In momentul ili care poziriilcprescrjse de Napoleon siDt ocufale, umeazl utr Blac brusc)brutelj ctre dezorganizcaza aripa stingi a armatei aliate.Mii de prizoderi, tunui, succesul este complet. Ru$ii Siprusacii, atacali cu aceeali vjgoare, dupd ce schileazd o incer-care de apirarer siDt fo4ati si se reuagi.

Se spune (i la uo momenr dar, Napoleotr insuqi a djri-jat ba(eriile din centrul liEici franccze, iar priErre victi-mele focului cotrdus de el a fosl Moreau insuti.

22

0 vlctoric ri dour inlrinqrri ! Oudioo( a fost b,irut iDll rugurt, Macdooald in 26: BcrliDul n-a purur fi ocupar.()tdontr urmilrirea alialilor spre -Boemia, iar cl reviDe

ntllltrr 0 cumpini din trou sjrua1ia. In loc sa se aruDce cuk[lc lirrlclc pc urmele armarci batul, Ia Dresda! Murat,Mottlcr gi Mcrmonr Du suslin cum trebuje pe VaDdasme)unill dinkc cci mai valoroli geoerali si acesta, coplcljt deIUmIIul 0dvcrsarului, esre inccrluit ti sc preda Ia Kulm.Nry c(c birut Ia DennewiD in 6-seprrmbrie. ISrisltrh lniorr dc saxoni, este nevoit se sc reiragd. Davout seIttrhhlc ln'ILmburg. in 8 otrombrie, Bavaria"aderd la coa-lltlc,

'l l(lictr 0doprala de aliali i]i de roadelc. Ccrcul sc stringelr(It0t rn jurul lui Napleon al cerui ceDuu de operalii enel.tlnzis,Ll 7 ocrombric. Napoleotr pririselte Dresda. Vrca se-illtcc Fc Bliicher $i BerDadotte care au fdcut jonc.tiuea.(lcl rloi rc rerrag. MaDrwe, preqaliri. PeDrru I5- 16 oclom-hric, Napolcon prevede o Daie belelie iD jurul Lcipzigului.lnl.lttilc lui NaFoleou: se bare arData Boemiei itraitrle deI rc uni cu Bliicher li Bernadortc.

1.0 15 o.tombrie, insolit dc Murat, rccuDoatte poziliilc.l'ltcnul, la sud de ieipzig, perm;te efecruarea maievrilcr,Vr billc dcci a(ea\te armatS! ii ra raia liniile de comudcalii.Ncy li Marmont vot apira Leipzigul de atacuri eventuale,ur! not v(ni diD pailes lui Bltcher sau Bernsdolle. Torullnhuic subordooar luplei prjncipale care se va desf)|ualr rud dc Leipzig. Alialii, nearitrd unde sa se apro\izioneTe,tlu ac gindcsc decir la virlorje. I a l6 oLlombrie, orele 9J aus-lrilcll srecl: 200 dc ruDuri sprijiDe cojoatrclc carc iau ofcn-dvt. 300 dc tunuri sprijini trupele lui Poniatowski, care sinttalDlnic. Augereau intrrvine ti resabjlefre sirua!ia. Vicror,,r gcntru, pierde ti recucerc:tc dc (inci orj V'achau. Lauisronifillngc pe stin8a arecurile ruselli. MecdotraldJ angajat iE

ciocniri mfuute, du reusegte si execute agcul de flaDc.Napoloq amenilIat el hsu$i, uimite corpul lui Moftierca si spriiine ti sd prelungeasci dipa stisge.

La orele 4, Napoleon forleazi victoria. Drouot fomeazdo baterie imeEsi $i sprijini ofensiva Tiftrei Girzi. Dar sitrtprea puline forte ca si poaae streputrge ti dezorgaaiza froa-tul iuEic,

Ney Qi Mdmotrt tru Qi-au iDfeles misiuea. Ultimul te-buia se 6e pe cimpul dc lupti. Cei 20.000 de oameili ai siiputeau si decide soarta betiliei. Macdonald, aclioEeaze letrr.Pierderile sitrt etrorme: 20.000 de frmcezl 30.000 aliafi.

17 octombrie, zi de pauI. Alialii primesc hteriri: Ber-nadofte 60.000, Bemidgsen 50.000. NapoloE 7-8.000 !

Tinfua GudI inlocuiegtc corpul lui Beruand care pri-megte ordin si asigure druul $i si ocupe uecerile pesteSaa1a. Lui Muat ii spure: ( Nu trebuie sA De iatelem; Ee-buie sd ne gindim la retragere). Remine imi pe loc.h 18 octombrie, 300.000 de o@ed ataci 125.000. Luptaeste iospiimirtitode. Napoleon maDereazl rezervele, leEimite cind ir sudul oragului, cind itr trordul lui pentua respitrge pe adve6arul care s-a avedtulat prea mult, peotrua-$i p;stra poziliile. La orcle 3, doul biglzi rutembu-gheze qi una saxotre trec la ioamic cu 40 de tunui. Ney,cu hainele itr zdretrleJ se bate ca un tubat. Trupa este mag-nifici. Noaptea surprinde umata fraocezi pe poziliile pecare le awsese dimineala. Au fost uase 200.000 de obuze.Au mai rimas 16,000-

In zorii zilei de 19 octombrie iocepe reEagerea. TiriiaGardI pizeite podurile. Totu] s3 desfdtod, cu birc pltr,la orele 9,30 cind un caporal, care-gi pierduse capuL arumipodu.ile de pe Elsts io aer. Panicd, debandadd. Vecheagardl ii orgaf,iz@5 pe cei caie se debedaserS, sint tiditispre corpuile lor, li se dau gefi. Poniatowski, ritrit, se eudilo Elster $i oode ltrecat. Macdo&ld reuqe$te sE Eeac6.224

IrF'11,000 dc ommi il 250 de uui au lams in mloa du9-lmulul.

NrDoloo a sucombat ln fata imaicului, dar ti a hoia-drll rdvcrsuul"i de a iavinge. Trei vioorii mariJ'o iDfritr-la[r cu toate ci dutmaoul Du-i cucerise iDce dci o pozitie,ll conatrlng str se retragd, Silgur, impobiva EMor, !u pureaal m botA la idnil.

rAccaste memorabiH campatrie, va spurc NapoleoD lalf, tslcna, m fi triumful cuafului imisoi: al rinsimii fran-ola. t

I8I4. TRIiDAREA MARESALILOR

{ Mi-m reglsit dmele dia lali!. tNagoleor

Mul[i su iEcer@t str explice iDfriDgerile lui Napoleon dio1812 $i l8l3 datorita uor momente de slabiciue fizice $imorald de care el deduse dovad5. Este adevdrat cd,iD Rusia, Napoleotr s fost la s mometrt dat ricit; ctr iDcmpaoia di! l8l3 a awt dtreri acute de stomac. Da,aDleaiDdu-ft cu ateDge asupra planwilor de camPmie cotr-cipute Se Napoleon, iudeciDd adiviutea desfaqurat6 de el{iD aceste Eeme, coDcluia we se impuDe este ru totul alta.Planuile, manevrele giDdite de Napoleon in acest tIstimpslDr socotite de oameoii de meserie de la Clausewiu piDditr zilele Doastre ca sodele Dedecte.

In cmpania din l8l3 nuai prezeola 6zice a lui Napo-Ieon a asipai viflorii sBalucite impouiw celor mai bmigderali pe cde Euopa putea si-i sEi[gl la u loc, plusMoreau, Jonini qi Bemadotte, prioul creset de Revolufie,eilald doi serviDd ad indelugali 6ub Napoleon) drci aviEdtoatd weEea sd culeagi uEele inveleturi din leqiile prac-tice, geoiale, ale $efului lor. Activitarea lui NapoleoD iEaceasti cmpaoie, priD complexiEtea probleEelor politiceti

.miUgre cerora te-a ficut faF, se rjdi(5 deasupm altor&.D5

dc cde disDuDea? Thiers fecea o obsNatie cdcampaEie Napoleotr a dat dovade de mai hul!5

Itr probleEele politice decit ln cele Eilifte.oarc dreptate Thie$?til i-au fosr devoteli, ii admird el isuri. TrebuiacIE h6A ca geleralii Du tui siDt cei din lalia. Inlcolo iaercau sa se deD:is@sc, mereu mmeuind-iolo iaercau se se dep:i$@sc6 oereu mmeEind,

pssonal la ata@i, de daE aceasta sitrt obosiri.o!, deseraiarea este proporlioDalii @ e|eruile.dupA 19 decembrie 1813, cind incepe rctager@

&mata frmcezd se indreapti spre Maietrla,m am ln min5. La Heau, in 30 odom-

b$tii aliaf de ioi, incerci si-i bdeze dru-rrczii, fo$tii alial de iqi, iacetrci si-i bdeze dru-rli de ausaieci. Napoleoq insolit de Drouot, red-'zilis immici. O ploaie de obuze cad in apropiereDt sc plaseaz, inlre impirat Si locul in care cad$cful suide, face ciliva pafi $i se rerage. Ausro-

bavtreziiau 50.000 oameai,Napoleotr 16.000, Si a$tepte intlriri ?Si ia alt drum? Drouot c dc pircrc sa atace. Doua bataliodDedis gudd $i doui regimetrte de cavalerie asigud irstalueape pozilii-a unei bilerii de 56 de murj pe care o comandiDrouor. Ink-uD sf

itrlervetrlia Angliei ii decid si ia ofeDsiva. Itrffe 20 decembde$i 2 ian@ie Rioul est traversat !

$aNele de a olganiza o troui armati dispar, Napolcotrva rrebui:a facl fard cu ceea ce are la indemina: rrimisirelegma.lci grjn lulj, un loral de 7).000 inptrali de ta AitueaNordului Ja graDila Elveliei, a cerei neuriatiiale a fosr vio-late de iluoele eli,re

Coalilii se prezinra la horarele Eraorei cu rrei armaLe:tumta Norduluir de 150.000 de oameoi, sub romanda IuiBernadoile; tumara Sileziei,80.000, rub cmanda tui Bliicher;Armata Boemiei, 185.000, lub comanda lui Schs.arzrnberp.-

Mare)alii care comanJd corpurile fanromt alc armatEitraoceze_ ou Dumai (i siDr obo,i1i, dar, a.a cum remarcaMe(erdch: ralelti oamcDi \roisu \i se bucure dc avereaIor tj nu iDlelegeau sa ritte itr fic.dre zi bunurile ji yiara loritr oiilodl vicisiftdinilor rizboiului r. Le lipsea zeiul. rbacilmpiratul, \punea A4.arbor, ar 6 vrur si-i piJco.ea,.a oe ruiaceia care nu dddeu Llovadd dc zel, rr flLre6uit,i rinuoleaproape Ia serviciile tuluror mareralilor. ,

Nu s-e inleleg inrrc ei :i, iq loc'si facj demon\rralii pen-bu a iDtirzia iDahrarca dutmdouluj, ala cM le ccruse N;Do-lcoD, abaDdooeazd o mJre pilre din Lcriroriul Fraorei iarasd

^tragi un foc, Localiralile se predau la primele somalii,lD rara uou FmD de o@etri sau iD fala mui singur cdl;rel(cazul localiritii Chaumont)--

Prezcn[a lui estc absolLir nece:ari io frunrca rdmlsirelorarmatei sale. La 2l iaouarie Napoleoo numesre pe A.{iria-Luiza regemd; priD decrelul din-28, Jo.eph e trrimir loco-lencoleneml at Imperiului,;a! itr 25, la orcls 3 dimiDeataNapolcon parisqre Parj.ul.

_

Beflhie! il precedc'c peDrru a opri reragerea dezasrruoasda lui Victor.

-

ln 26 este la Chiloo,, cere inlormarii in legelur, cu uu-lElc salej cu ale inmicului. Se afld in flaDcul a;marelor Sile-

230

t*"

lhl ll llocmici. SchwarzeDberg ltrai!teazd prudeot'. Bliicler'Fh.'xl-ll,{'**:lr,l,1.ix*f ,,f [Tl']",i1i1"]fl :K:]lir{!'l}oilttil, Victor pe stioga li, la Imrna f,acarllor' Daul-i',ii .,i*tri-i'"trl. ia fugi. Pierderjle sint

-grele-lll0chir sc rerrage spre Bil-sur-Aube $I Iacc-)otrclLutrca

!u Sehwurzcnberg. Cei doi au peste 100000 dc oameu't["i:'ilil;;;;;:i.;junul luptei de la Brieone 30000 siiiiiiiii"

" tiierii-l' p;iportia ik r conua 4? se se retrasd?

I;i;i;""iliJ;;;j"ie i'cruli, ac'epu lupla la Rothi're'it rl ilrcoql' cu loata superiorilatea omerr(a' dulmatru;1,;;i;';..:..: ii".r' orouiL, cu tunuile

'ale, sustirc arier-

IrIJr, [coFcrtr rctrrgcrea.' Afhtil.'cu fortelc reunile, ceea-ce in'eamnn pe:te 200 000'uu i* iiiti.i ooi;ri' nici btirugi ln afde de cazul io ctre diil"lrc ;r,;;;li.-3;ffi*reobcrgi e lenr' metodic,-jil.Bliicherlmmru*, it;ar imprudeDr. Num'i imnreisanle deoseblreii'li"i ir"'.

".iti. adici tema dc Napoleoo Acea!6 dferenld

rir'icrin.rnm"'n_, poak fi exploatald Napolso dspare de;: "ii#;;i,i;'ir",;. Bliicher,'nemaiirtilnird

io lala lui fo(efi[ili:-,"-;;;;;i";" de -u..,r' lui schwuzenbsg $i'ii;;il;; ;i, io,il g',t" spre Paris Greieala 4tepta.elii--iiipotcon s-a pr-od's Intui1ie EeDialS' sursa uDor Bort*lTol""*

timD se deschidc ti coEgresul de Ia Chitillon'O ml comcdii diploEalicn, pedbil6 peEuu uaularDcourrir,iiiiiut-,ti

"r"tod 9i reprcze-ntanLul Franlei. la^accsr jon-

ciu. Rcorczcntanlii alialilor n-au iostrucusr' Lasxereago'Ilrrrronilotul Angliei, afum6 rispicat ca " ctuu daca Napo_liln-ii-n o.".puito"ie condiliile, englczii nu puteau seroafiiil.'i"irni.i. sedinte metrite sir fi-xeze alte sedinle, se1 ffi;]ii i'iil;6; .i aciepre vechiJ-e.granige alc Franlei ,

Marotalii 8ltrt penhu ftaratlve Napoleoo ese-ue acors'lctrttc tnrl condtii acceptabilc, jar alialil tru olera Imlc'

..

E adevarar ca druDuiie sitrt impracricabile. ca [nseranmenrelc) ca esre greu sA oblii vicrorji cu o mind de oa.menim Btre pd-c Deusrrulr, pe ctre bebuie sa_.i poni zi de zill, Tdtul lo-rfa_kl Au dreprare mare$lii, pe;uu ci sufle:lur,lgr 1 r,mballDlt, penku ce Dici unul tru esle mioar depasNAea oe a itrvlnge...

lnce o vesre uisle. Muat uadeaze. A refrr de n,rre.alralrror $r cu, r-mae lui il mednle pe fugeUu, ui6ii-,al,p"-. lh],1-S9 N-ord..Deci vice_regete nu poarc trimire inalurorut ralaru s,u vtrreg Eici o intdrire._.$riam, spuniNapoteon, ci nu-i mare lucru ae caoul tui, aaiita{e-aiinidejde ca

_fid iubefre ! Fcmeia lui .*"'.ruru "..*"i ,.r.Jfr,Ctrolina ! Sora mea !,

.Acesrea Du sinr siDsucle griji. parisul, oaDenji lisatjrcoto. De !d_i sc reme. Tor lui"ii;evin; i*it* *_i'rriir"r"jji% pe allii. gi a;a cum campaoia dio trafia poate-O u-mei;i;pas cu pa-s dD corespoodcDla lui Napoleot_ cu los.6na. taier poak h urmirjti cea djn t814, a;n cor.spooOinla-iu-icri_^

La 6 februaje-ii scrie si 6e lidtriti !i veseH. . Sdnerarer!,(a c5rc exccteDla, ucbutrc mele. crr roale cd sint dificile,,DY mers rdu; dc.8 zile s-au ifibhilatit qi spcr cu ajurorui,^1,-3:y..r:r."a Ie rezolv cu.biD.e. D Sinsouea era necesara,pcnrru ca, rn a(eeasr zi) CaDbacrCs il mupse despte sluiiii{!,.f i!:!3*uili",$,,.:,'.:J:"rH*":*':i.".,xru:i+:! *tT ituil'::fl " ;: #,f T,:ffiilT.,*-,iJ,Hapdririi.Parisului, cetor de la paris Ie raiae rueaEt;l]--,

La /. IebruarieJ piDe Ia miezul Dopfjij exped;aza ;p6_releser"alle trei_ scrisori. Sa Du_i fi. tiinia:. Sper "a_i 6itm cuiDd

.pe dufmu (Btiicher ""

a""or;o.".i.j" S.triil:::.l.iq}_1",,.j:, mai multc divizii frulmooe. 1r vo,t, l.uoua o)nzri orn SpaDra car vor forma corpul lui oudilor _

i-_l-1,000 dc

.oameni). Saoararea mea este foarle bune... Olltlltlrc micului rese ,-l.u] Joscph ii icrie si grabcascn formeea trDalei delrr.rvtrr 8tr inarmeze girzile mliolale, si plaseze ruui Ialfttrrctc cupiralei.. AD drcprul s6 fiu ajurar de oamedi care ma inconioari-

lnl[ lr|ltul cI eu iD\Mi i-m ajutar., lmparareasa si;eeci;totn(t ^f, n-u cadtr itr miiEjlc duqmaoului. Iotuielri cn_vorn rhrll l[ Vicna.

" ID ce ma privefre, spunc Napoleon. as

Irilrrr c[ hul mcu sd fie slrios de gil decir sd_i vid creruiIt vtcnt c3 prtnf austriac.,_

litl NsFoleon: 6N-am vezur trjciodara Andromaca fariil lllnr8 dotrrta lui Astianaxr.'lin ln 7 februarie: iD fara lu.i SchwarzeDbere. 13.000 de

umrnl, rub Victor; Macdonild, ., 2.000 da;#;rl;;;;rr:;rl llr! futl la l?.000 pe Marra-\oy, Marmont ti Monier, sub comaDda lui Napoleotr,til 20.0$0 infailtrjlri, tO.OO0 cavalcri)ri (recrurii,'numiri

_.&lt-lr-_l.uizr, ebia se litr iD $!) ii ,20 titrui: --.

Ill fcbruarie: Victoi uebuie s;i 'pe.uezc Doduile Deqeltlr c{ rtr-l poate araca pe Schwaizenberg.'In ziua ie 9Phtutrlc nu loc maluri foilate penru al a'iara pe Bliicher..ln lrabt lui, mreqalul prusac a iotjral corDurila. De drum-illualh idcal, prtrrru Napoleon. A doua zi, dimineata. laUnaml)tubcilr Napoleon cade asupra corpului Iui Oliu-ficvll ll dlrlrlgc. fumsra Sileziei e ruptn io'doud..

Mtrmont rdmine si-l attepte pe'Bliicher caie se iotoarcelI mrru Xrtbtr. Intercepras6 uln oidin al lui Napoleoo si abialrum lfi dI scama de situaria luj De)ocoriri.._

II rlur dc ll februarie, ia Monmirail, SackeD e biruuU- 12 fcbrutric, la Ch2teau-Thierry, esrc'barur corpu) luiJ_oIl ll rciturilc corpului lui SackeD. La 13 februarie, Napo_|.Cn ltlcurgc trcclsti drum in seDs invers. sc unesre cu Mar-lcrl ll, h Vauchamps, bate cele doua'corpuri cire-j mai

raf,asesere lui Bliichq. Armala Silezie-i este dezotguiardcomplet, a pierdut 20.000 de omeni. Iacd weo citeva zilede umfuire $i e putverizata.

':-Da Victor $i oudioot tru stiu, sltrt incapabili sa iDtirzieMgul lui Schwtrzenberg asupra Peisului. Raliui poUdeil fac pe Napoleou si-l sacrifice pe general. MamoDt tiMortier remitr si-l umSreasci pe Bliichd. Napoleon o res-flrl, tn cdrule rechiziliotrate, cilare, pe ios se itrdreapti vq-tiginos spre sud. Victor, Quditrot ti Macdomld siDt reuiiisub comtrda imptuaftlui. In zi@ de 17, la Mommt, Vidordisperseazd tot ce lotilne$te ln cale. Ordiaul iopdtaftlui elimpede: poduile de la Montereau si fie cucsite. viftoriqi prelungeste odihtra inE-utrul ditr ssrelele indlnite lqdr@, etace abia itr ziu d!: 18. Tradare, iDcriEi&aztr Napo-leotr, Victor se fie dmis. ID locul lui e trmit Grtrd. Vidorse piezindi iEpdratului, ti cu lacimi itr ochi, ere sE fie ldstsA-ti faca me*ria de $ldat. Nu cere decit o putce si ps-miaiunea sA lupte. Napoleou ii dI comeda Titrtrei Garzi,doud divizii, 10.000 de baionete. La Monteru, ausEieciisiat respioqi. Pajol qaieazd cu evaleritti cde ou sint in staresI exeete nici o Eaoevr6, diotr-u elatr @eregte podul,taverseazl localitafta ca o avala!95, ptitrlul de Vw@-bog e pe pucol de a fi flcut prizonier, debmdada cupriadeinfanteria inamici-

La orele 6 @ra Napoleon saie imperiteseii dB@ meaLuiza, sitrt obosit. A fost o zi superbd r, dup5 cile umeeilqarul advilseilor iDfriDti, facuu prianieri,: ' Schwdzenberg se retrage peste tot, in Me grabl. Ceresuspendarea ostilitiflor p6Eu cd la Chatilbtr s-a aim lao inlelegae

-

minciuoi pe cde Napolstr n-o trede.-

Spre RiD, t00.000 de austro-ruti fug dio fap a 40.000de .rmenr .rre nu-! trmaresc-

d De ce nu poate 6 impdrarul pste tot !r exclma Bel-lidd-

234

tlc 8c oEpond mgoifc. SuportA cu sroicisB md-ldclugate pe o wme de iuei rctrorociti, se amctrcu clatrul uor mpe anueMte ii odihdte. Tinsiibl fac mitruoi. Mrmont oovesreste nlin de rdmi-lbl fac mitruoi. Mirmoat povesr'egte plin de adEi-

a AE vezut u rmt ctre, indiferenr la guimrull|lalor, N Eegea Eici el cu pulca lui. I-m spus: ),De!U tragi?" Mi-a rlspuDs cu mivikre: ,,Ag rrage Ia felllm cr orictre altul dac5 tr fr ciqeva caie ia-mi incuce

rmdca: ( Dio @Epasia din Rusia, Napoleond lEpoEivirea soutei. Rdbda Iiri si se aesru-P-IltrlDd toatd femitaea, gdsind mereu iu itrepui-alu. geiu strategic loi combi@rii pouu a le iilo-lcaLs pe cde soua le faflse sd ;!u% ,,E vlcrclii ln 8 zile, obiitute pe doutr teatre de lupti,00 dc oueEi imporiv'a a 2Oi).000. Victorii ale iir+il rcinlei asupE trmerului D

-

cometrteel La-tt rdvdssild I fr fost dezasmoasl dacl Augereu,ul +u, u 6 mers d repeziciutre qi fird qovniie spriG 0 crzut itr sparele ru-pelor aliate care si reudgeiu.l, li eati cit de impoftanf,e este misiuea lui.

ndeu Augereau de la Castislione. DIstreazircl cci 60 de di te apase, pedse;re-o., Augereau@ul cupmiei dia IBlia, dd dci tru piristEt! ttie Gi poate aduce viirorul. La el sd giudesc

I ljlno_1"9,, e getrerali se depige)re. ( Mi-@ regisitlc.dia Italia r, spue celor din ju. r Prim sa cmp-anieldla !i ultiEa, dio Frmla, sint cele oai frumoas cam-,, I$.Dne&A Chateaubiled.

3rro$ getreral france in umu rusi 9i adversu pedc luptd, obsepe: rNapoleotr e reribil; se ceilelFltc tot, Ee teaea mereu de itrdr5zreala adiuEilorlapidihtea Eu$uilor, de @EbiMliile sale savaDte ,.

I--toti muesalii. Cc se vor face dace iDvirg alialii? I9i vor pas-ti riduiie. vor 6 ele recunoscute? Adversarul ii litriilefleatumind. o;oclamind. (a tru luprd impokiva Frmlei, ci alui Naoole;n. * In rimp ce soldalii ti ofiIerii !e luPle, peDlruvictorii. oenuu a se razbuna, sriteie-malorc Du luptau decit"."r" "i.. ,. souDc Houssaye.' Naoileon il'urmarese ie Schwuzcnberg. Acesta setekace'. Blijcher. care se unise cu geDeralul ausuiaci se des-oarte-jarasi de ei, .u doue inltujri (WiDlzinSerode .u 25 000ii Btilow .u l?.OOO de oameni), sc iEdreapt6 jarlli sPre Paris.' In loc sil urmareasci pe SchwarzeDber8, NaPolcon por_nesre imoouiva lui BliiLber, la 27 fcbruarie. ID Doaptcade 2 mariie. betriEul Earesal a6a ce NapoleoD e pe uDeleIui. Trece Marna. aruncind'poduile in aer ti fuge io inlim-DiDarea lui WintziDqerode. Urmarit de Napoleon, ara.ar dinilancuri de Mrmon-t ti Mortier, Bliicher sc afle itru-o silu_

Ncv. Victor ri Grouchy cu cavaleria p;truDd pe Platou,Itrouoi'ovan"eazi o balcrie dc 72 de Iutruri ii^ruso-pru5a(trrtil rErDinsi de De'te tot. Bliicher se relrage. ln zrlele de v.i to .i nii ue ioc lupta de la Laon, unde Bliicher se hute-iiri .n-i ot,"p,. pe Napoleon. Efonuile dcpu'e de soldali,vllrll{ Iui Ncy, Morlier, Vechca Gard, :1'lioara uarda Dutrn;ciu hdJ sc'oatd pc inamic io prima zi de luptc.Mllmout ili per.iiette corpul-formar ditr tineri neexperi-noultl ca s, ioarmi intt-,in Laiel din veciDetale Bltcherii rir.h p.lo suprize ti corpul 6 ie debandeaza Cu toateiii.ico, i{rpot.ori acceptd in conriruue lupta. Bliicher, ricit,Itrnrmitc comoda lui GDeisenau care) defl ar tr vrut 5a selalral!, c coosEios sd accepte lupta. Eforrurile dePuse dcNrrolcon ca se cucereascd halpmile pe care era posut oul-mlirul nu rdmas infrucuoase. Aliatil dcri Eult mei Drme-toal dccit srmata lui Napol@n, D-au Putut crftrga Ercr eIb;6n- NoaDtea. Naooleoo se reuage la Soissons' i,c Cminn,i 9i Laoo, Napolcon a pierdut 13.000 de oa-mnl. Cnrpurile 'de oasie cooduse de mdetali Du Duirifrrl mult de 2-3.000 de oameni; r.'gimentele,zuu' b5leitiio. itun.i ciod in Paris se anunla viarorii oblinure de unnumn dc o6meni impotriva uor umatc loarte nueroaseJ oodil lnrutl anula"c ie avea 100.000 ! N-o face decit resprc-ilhrl uri orincipiu de rezboi: 5d-!i exagerezi forfele, (Darlun rll lrci pa poe(i sd inleleage, citrd ei ceuti si m5 flarezeii ii flor.r" oi'ot'ut p'opriu naliirol ? a Marmont 5i Mortieriini lirrtt tn fap liri Bliicbei, cte acum era deprtc detiit.. C,i Ncv si Garda, in total 24.000 de omeni, Napo-lmn hl lnccaici nororui impouiva lui schwarzcnberg''_ ln'momcntul in cue Nadoleon se apropie, Schwarzeobergard;na rcusscrea, Itr zileG dc 20 ti 2t mdtie, NaPoleoDilunrr rrmrta Bomiei $i de lupta de la tucis-su-Aube lEde-ilii,X.poi.ono" po"t. infringi o armata imeose,iar ad-verstrolluirufiqtc te cgtige nici o ptlme de pemint armaiei fraDceze'

arie disDerate.' Dar.' eencraiul Morcau, care zpird Soj'sons-ul, dus de nas

dc cerrc"oametrii Iui Wicuingelode, capituleazJ, priDindonoruile ad\cr:3rului in momen-ru] in carehnurilc lui Napo-leon se aud itr Soissons. SA fi rezistat citevs ore, sau se fiaruncat Dodurile in aer: Nici ua, Eic; aha Bliicher lre(edincolo te Aisne. Arc acm t00.000 de oamcni Se insta-leazl De Dlatoul de Ia Craomc. Cu toati pozilia domiDaDtioe cari o'ocuoe Blijcher. la 7 martie, Napolcon il atac:' defiinferior numciic. Palrunderea pe platou se face dificil. Patlubarerii- uimise de NaDoleon sd sustini o divizie din TinuaGardri. nu dau randamcnt. Drouoi aleargi se tadi ce 5einrimoii. lmbcrbii rMaria-Luiza, DU !liauj sau incdrlaurdu tirnurile, suporrind eroic focul jnanic fari si poale ris-' rEste un nou masacru al iDocenlilor", strigx Drouot,cffe descalei 9i-i iDvald cu calmul lui obi$Duit cw simitruiasci tunurile.

La 25 mtie, Mmoat $i Morder siEr betuti. Lui Nano-IeoD ii rlEineau Eei posibilidri: sa mqrei li paris si'seorgmizea aptuarea luj, str-i mfueasce $i s6--i auce oe aiiati-su sE s itrdepfuteze, se hainteze spre esr, 6E te raie tiniltJde_ comuooFe, str le duorgmjzeze aproviziotrdea. Ukimastube eB cea Eai itrdrdzneali $i putea se dea cele mi mariredbte-

Manewa lui Napoleoo il nelidsreite pe aliati. gi, itr rimDce acesla delberau asupra misurilor cde rebuiau lur;-sint ilfomali ca h Pdis si4 alreputi lTalleyrand ie cerea siDu mailoloseasca c,rlete, sa meergA cu propriile Ior Dici@e).-

lhrul Alexmdru, Bliicber ii Schmzen-berg cad de acorilsd Eeargi asupra Parisului...La 27 maflie, Napoleon_ aflj de iDrdliile aljafilor, esteel hsuil rdormat asupra trddtuii care se uzelre, Nu_i rdmine

decit o solulie: se incerce o bautje linga paris. De-u rezistacapltdat tntr-uD oraS iEeDs, alialii tr pulea fi bdtuli $i ire_meoaDu pterdutr..

Pome5te ,spre Paris. Pred6 commda e@rei luj Benhier

ts, .m rrasua oe posra, goDe$le spre capitalA. Repede. Clt

mai repede. Prezenla Iui ar euuiaim pi omeni.'m pen;"iti capacirarea lui de muDcd u putea orginiza aparirea bre-lui oras.

29 manie. Imptu,iteasa ptu5se$re Puisul. Cluke si To-seph iau.mesui de.apirre. Abii acum ! Cind duyilaiuJe Ia po$ile orasului !^

30 mdrie. NapoleoE accelereue- goam spre epible,Urele rrec greu) drumul pde fere s["rrit., La Paris, beuioul Moocey ii eeriile trarjoMlc aDfuhbariqa_de Ia Clichy. La 9 seara imp5rarul e la Fxsonies,ude afl5 cd se dau lupre Ia Psis. La It seu afltr c6 parisja capitulat._ ,

Ce-au ficut omeDii Iui ? Joseph e o Duliule. Cldke tafa]. Mii de putli zac it depozjre,_MuD(itorii au cerur sd se*a

llilrilc au lsceput abia la 29 Eiltie?l- B dc aord o CaulaiDcout sa accepre u raut de paceaara .tr-i asigue FratrIei hotarele de iinainte de l?92: Se

volutar. De o luni de zile nu s-a ficut Dimic. Pr+

cl ar fi obrilut Dmai viftoriiintr-un grup de mre$di $i generali spune destulca sI fe auzit: ( Nmai abdicarea tre-ar salva !D

aara .tr-i asirue Fratrtei horarele de dinainte de l?92: Sedldclte totuii str-5i coocenueze otrile la Fonrainebl@u, Itr, rDrilie s avea 70.000 de omeii sub ordiDete lui. Chiildml l-ar reuEi sa-i baG pe aliali i! Puis, se poate ituageb rud de Loua, si chemd popoiul sub ame gi'cm Spmial.t lnfrlnt pe el, ap sa-i infiiiga Frmga pe acii cde inardz-llsrl 8d-i calce pimitrrul. In ziua de 4 aprilie uece in revis!5iuDclc. EtrMiasoul acestora este ror atit de mare ca ii

,foauaFt cadsea lui. Napoleon ii risputrde ctr SenaElarc o osEetre purere. Pe aliari ii poale zdrobi iE Peis.,r lnplacabil, cere abdicarea. MacdoDald ti OudjDor, care

iltDolaon 6e preface ce tru-l aude. ReiDuat itr aptrra-E[c 6ale, Lefebwe, Motrcey !i Ney il umeazi de apioape.ll lDu.abe daca are veiti de la Ptris. La rlspusut neia-rl lEptuatului, Ney' il itrcudottiinteazi^cd Seaaiul'Oauatat cadsea lui. Naooleon ii risDutrde ctr Senani

cabil, cere abdicarea. MacdoDald qi Ouditrot, care: 1imp, ce! acela$i lucu. Le explici planuile lui,fuMla il va llma. o Sire, ii rdspude Ney, ar-:tr pe geoeralii ei. , Ar putea sa-i tresreze pe to!i.:otr Du e6re capabil nici in acesre @Ddilii elceptio-l dovadd de ieverirate fatE de oamenii cue'l'-au

Scc, le ordoni sA plece. Cu 'Caulaircoffi, Napoleonftl crpitulsea cotrditioMte, pritr care se asigud coroaMlu aub resesta imDidte6ei. Cu Caulaincoffi vor merserb regesla impidte6ei. Cu Caulaincouri vor metge

y ti Mecdonald, ca reprezilkDli ai sa pe li!g4 aliaF.!I 6e rimis Mtrmont, omul in cue il av& toati

IYcu corpul lui. Ducele de Ragusa avea si decidi dac6-i insolea

MarmotrL, iDsd, indemar de Tallelrand si alli Eediirori,ldudat ca cl cste salvalorul Franlci, iti ia in serios rolul 9ise hoted$te si trideze pe Napoleotr ti sI treaci iD tabir;inamici cu corpul siu de armat5.

Delegalia timistr de Napoleon este pdmitS de laul Rusiei.Alcxaod.u I ela iD prircipiu de scord cu condiliile cerurcde Napoleon. In timpul dlsculiilor i se aduce la cuoostint.itrddarea lui Mrmont. Tuul schimbe looul si.i atruni,pe cei rrei cd refua si ua(eze cu NapoleoD sau cu orice;ealt membru al familiei sale.

Ncy ii scrie lui Tallelrand ce siDEWa solulie e si seralieze cauzei

"fo?rilor rctui regi'. II asigu,, in acelasitimp, ci a doua zi dimiaeala va smulge $i-i va aduce abdi-carca lui NaDoleotr.

Inci o dard Napoleon iDcetrci s5-i convitrgi pe Etre-iali s6 coarinue lupta. Toti :int de gheaF. 0VreJj liniire',ii intreabe Napoleon, aMci avei-o r ii, stezhdu-se pe usciuDel scrie actul de abdicare fere cotrdilii.

Ney, trlacdoDald )i Caulaincourr pleac: la Paris se duceacNl de abdicare (6 aprilie) $i sa disdre coDdiTiile pecii,sA apere iateresele Fraolei, ale ilmtei. Ncy, spre stupe-faclia colegilor \ii $i a diplomarilor srreid, se buculi sadescrie starca mizerabile a uupelor, oboseala generali.

AlStui de Marmotrr, Ney i-a fecur cel mai mare riului NapoleonJ dar $i FraDlei. Alialii au impus Frblei cotrdjliiiD(piale, iD ptrre, de spusele Eare;alului..

( Eu li iert, spurc Napoleotr iD testmeot; fie ca poste-iltatca fiaDcezd sd-i ierte. D

Lui Napoleon i se rerunosc rirlurile, i se dfuuie insutaEIba, al ctuei suveraD va fi, Si o subveDlie aDuali de douimilioane de fraDci. Meia-Luiza ti 6ul Ior vor primi uprincipat itr ftalia.

ln noaptea de 1l spre 12 aprilie, valetul de cmerd allmFtrratului spuDe ce NapoleoD a vrut sa se olreveasce. La8f. lll.na, Napoleotr, care considertr sinuciderea ca o lagi-tttc, 0 tregat acest fapt. Dace a feot-o totuii, un sif,gur lucrul.!r li lmpiDs spre uD asemeoea gest: hgratituditrea celo! diDlurul slu. Nimic tru l-a impresioDrt m3i mult decit lipsarla rccuno)tinl:L r uor omcDi ctrc s-au ridicat pc treplelelorrthici sociale Dmai datoriti lui. Or, din mofrentul in(rro 0 obdicat, a fost piresit de toF, de familia lui, chir Sirlo vulctul s5u de camerd.

Sau aproape de to!i. De fapt ^u:da@rii au fost pulid,(kl mulli ii rdmlseserd devotaii. ID Paris, mucitorii fier-

ltalu dc mioie. La Footainebleau, soldalii )i, in special Ctrda,nu dorcau decit se meargi impouiva rredilorilor.I.! 20 aFilie, data Ia cse bebuie sA se indrepte spre&lbl, lqi ia adio de Ia Vcchea Gddd.

. Soldali I De doutrzeci de ad v-m gesit coosknl perltumul glorjei ii al onoarei,,. Adjo copiji mei, ai fr ruttl vl tElnS pe toli la piept. SI serut cel pulio drapelul vosEu. ,

Gcncr.lul Petit if,clhd dEpelulj Napoleotr ii