Testul de Efort.doc

CURS ECG 4

ECG de efortImagini de monitor; substratul stopului cardiacAnaliza computerizata a ECGLimitele ECGSinteze

ECG de efort

Indicat pentru• Diagnostic: verificarea

etiologiei coronariene a durerii toracice

• Prognostic: estimarea severitatii afectarii coronariene/ indicatiei de revascularizare

Sensibilitate si specificitate: aprox 75% (posibile rez fals poz si fals neg)

Testul de efort EKG

Testul de efort EKG

• Testul de efort se poate efectua pe bicicleta sau banda rulanta. In timpul testului de efort se monitorizeaza electrocardiograma si tensiunea arteriala in timp ce dvs pedalati bicicleta sau mergeti pe banda rulanta.

• Testul de efort EKG evaluează capacitatea de adaptare a cordului în timpul efortului fizic și este indicat la pacienții cu angină pectorală stabilă, valvulopatii, după infarct miocardic sau după angioplastie coronariană

Cand aveti nevoie de test de efort?

• Cand aveti nevoie de test de efort?• Aveti nevoie daca ati avut vreunul din simptomele:

• Durere toracica• Dificultate in respiratie• Palpitatii in timpul efortului• Ameteli , lipotimii in timpul efortului

• Sau ati fost diagnosticat cu boala cardiaca ischemica sau infarct miocardic si e nevoie de un test de efort pentru :• stii daca puteti tolera exercitiile fizice.• a evalua necesitatea efectuarii angioplastiei sau bypasului aortocoronarian• A evalua eficacitatea tratamentului efectuat deja in spital( angioplastie sau bypass aortocoronarian)

• * in primul rind pentru diagnosticul si stratificarea riscului in cardiopatia ischemica.* atunci cand anamneza, examenul clinic si celelalte investigatii nu sunt suficiente pentru a stabili diagnosticul de cardiopatie ischemica.* pentru stabilirea severitatii bolii atunci cand diagnosticul este clar.In functie de pragul de efort pe care il poate atinge pacientul se poate stabili atitudinea terapeutica: controlul factorilor de risc si limitarea la tratament medicamentos sau trecerea la investigatii mai complexe (coronarografie).* in urmarirea bolnavilor care au beneficiat de diverse metode de tratament - medicamentos, angioplastie, by-pass aorto - coronarian.

• Testul de efort poate fi efectuat pentru a diagnostica si evalua si anumite tulburari

ale ritmului cardiac.

• Testul de efort in clinica noastra se efectueaza pe bicicleta, varianta mai usor

de utilizat pentru persoanele fara antrenament pentru efort;

• Dureaza aproximativ 1-2 ore (toata procedura , efortul propriu zis dureaza 10-

15 minute).

• Testul se efectueaza pe bicicleta ergometrica ; trebuie sa mentineti o viteza constanta de pedalare, timp in care la fiecare 2sau 3 minute rezistenta la pedalare creste; Pe tot intervalul testului se monitorizeaza ritmul cardiac prin lipirea unor electrozi pe piept si se masoara tensiunea arteriala la fiecare minut; efortul propriu-zis dureaza intre 10-15 minute.Dupa efectuarea testului va puteti intoarce la activitatea dvs normala.

• El compară vascularizația cordului în repaus cu cea din timpul solicitării fizice, încercând să

stabilească toleranța și funcționalitatea cardiacă la efort. Testul constă în efectuarea unui efort

fizic standard (mers pe bicicletă sau covor rulant după un anumit protocol) până la atingerea unei

frecvențe cardiace egală cu 220-vârsta pacientului – test de efort maximal; atunci când

se atinge doar 80% din frecvența maximală testul este submaximal. Dacă nu s-a atins nici măcar 80% din frecvența cardiacă țintă, testul

este neconcludent. Nivelul de stress mecanic se crește progresiv pe durata testului, prin

ajustarea dificultății și vitezei

Pregătire și reacții adverse

• Pacientul va fi îmbrăcat într-o ținută lejeră (sport) pentru a putea desfășura efortul fizic (alergat pe bandă, pedalat la bicicletă) cât mai ușor. Pentru a avea acces venos în eventualitatea unor incidente, se va monta o branulă înaintea începerii testului. În cazul studiilor imagistice nucleare cu radiotrasori repetarea frecventă a testului poartă un risc minor de cancer.

• Pe durata testului pot apărea palpitații, durere toracică, dispnee, cefalee, greață sau oboseală. Adenozina și dipiridamolul pot da hipotensiune ușoară. Pentru a minimiza riscul de greață și vărsături se recomandă să nu se consume apă sau alimente cu 3 ore înaintea testului de efort. Consumul de cofeină (cola, cafea, ceai negru) este restricționat cu 24 ore anterior probei de efort. Fumatul trebuie și el evitat în orele dinaintea procedurii. Pentru a preveni crampele musculare pacientul va fi sfătuit să facă câteva exerciții de încălzire în ziua precendentă testului.

Interpretarea testului de efort• Pe durata testului pacientul este monitorizat

EKG și se urmărește apariția semnelor de ischemie, prezența aritmiilor și reacția tensiunii arteriale. Testul este considerat pozitiv dacă apar:

• durere anginoasă• modificări de fază terminală – supradenivelare

ST peste 1 mm, undă T negativă• tulburări de ritm sau conducere – aritmii

ventriculare maligne, blocuri atrioventriculare• Apariția durerii, a modificărilor electrice

(ischemie, aritmie) sau tensionale (fie scădere – expresie a insuficienței ventriculare stângi, fie creștere) impun oprirea probei de efort. Un test pozitiv este indicator de cardiopatie ischemică.

Aspect normal al ECG la efort (test negativ pentru ischemie)

• Tahicardie sinusala

• Permisa subdenivelare ST cu caracter rapid ascendent

ECG de efort patologic (test pozitiv pentru ischemie)

• Subdenivelare ST orizontala sau descendenta min 1 mm (fata de aspectul de repaus)

• Supradenivelare ST min 1 mm (fata de aspectul de repaus)

Test ECG de efort pozitiv

Subdenivelare ST orizontala (aici) sau descendenta, minimum 1 mm fata de situatia de repaus

• Repaus

• Efort

Test ECG de efort intens pozitiv (risc inalt)

Sub/ supra denivelare ST

• ampla,

• in multe derivatii

• aparuta la efort mic

• cu remitere in timp indelungat

• acompaniata de – scadere tensionala– insuficienta ventriculara stanga acuta

Contraindicații

• Testul de stress este contraindicat în caz de bloc major de ramură stângă, infarct miocardic în ultimele 48 ore, aritmie semnificativă hemodinamic, hipertensiune arterială necontrolată, insuficiență ventriculară stângă, angină instabilă, boală multicoronariană cu risc major de declanșare a unui infarct, disecție de aortă, embolie pulmonară, pericardită sau afecțiuni care limitează capacitatea de efort – boli pulmonare obstructive, arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare, stenoză aortică severă.

Valoare diagnostică• Testul de efort este recomandat ca investigație

de elecție la pacienții cu risc cardiovascular moderat, însă are o valoare limitată în evaluarea încărcării aterosclerotice globale a circulației coronariene și în predicția unui viitor eveniment coronarian. Testul de efort pe bicicletă are o sensibilitate de 67% și o specificitate de 70%, iar cel pe covor rulant de 81%, respectiv 85-95%. Actualmente există alte teste cu acuratețe mai mare în identificarea bolii coronariene înainte de a deveni simptomatică: scorul de calciu, ecografie intracoronariană, profilul lipoproteinelor, Hs-CRP, homocisteina.

http://www.mymed.ro/scorul-de-calciu-scanarea-arterelor-coronare-pentru-calcificari.html

Forme particulare• În afara efortului fizic, testul de stress poate fi realizat și

în condiții de provocare medicamentoasă – după administrare intravenoasă de dobutamină, dipiridamol sau adenozină.

• Atunci când se dorește evidențierea cu acuratețe a modificărilor regionale ale fluxului coronarian în condiții de stressse efectuează o scintigrafie miocardică de perfuzie, care presupune injectarea unui radiotrasor (Tc-99 sestamibi sau Tl-201) și realizarea de fotografii ale circulației coronariene încărcate cu radioizotop cu ajutorul unei gamma camere. Imagistica nucleară de perfuzie poate fi realizată în condiții de stress fizic sau farmacologic. Pe lângă cardiolog, testul necesită și prezența unui specialist de medicină nucleară.

• O formă particulară de test de stress EKG este testul de provocare cu ergonovină, care se folosește pentru diagnosticul anginei vasospastice Prinzmetal.

Imagini de monitorPermit aprecierea ritmului: • normal, tahi, bradi• regulat, neregulat• Identificarea activitatii

atriale, ventriculare si a relatiei dintre ele

• QRS ingust/largNu permit cu acuratete

aprecieri morfologice: • hipertrofii camerale, • unde Q sau delta, • modificari STAlte informatii:• TA• Oximetria• Rata respiratorie

Testul de efort EKG evaluează capacitatea de adaptare a cordului în timpul efortului fizic și este indicat la pacienții cu angină pectorală stabilă, valvulopatii, după infarct miocardic sau după angioplastie coronariană.El compară vascularizația cordului în repaus cu cea din timpul solicitării fizice, încercând să stabilească toleranța și funcționalitatea cardiacă la efort. Testul constă în efectuarea unui efort fizic standard (mers pe bicicletă sau covor rulant după un anumit protocol) până la atingerea unei frecvențe cardiace egală cu 220-vârsta pacientului – test de efort maximal; atunci când se atinge doar 80% din frecvența maximală testul este submaximal. Dacă nu s-a atins nici măcar 80% din frecvența cardiacă țintă, testul este neconcludent. Nivelul de stress mecanic se crește progresiv pe durata testului, prin ajustarea dificultății și

vitezei.Pregătire și reacții adverse

Pacientul va fi îmbrăcat într-o ținută lejeră (sport) pentru a putea desfășura efortul fizic (alergat pe bandă, pedalat la bicicletă) cât mai ușor. Pentru a avea acces venos în eventualitatea unor incidente, se va monta o branulă înaintea începerii testului. În cazul studiilor imagistice nucleare cu radiotrasori repetarea frecventă a testului poartă un risc minor de cancer.Pe durata testului pot apărea palpitații, durere toracică, dispnee, cefalee, greață sau oboseală. Adenozina și dipiridamolul pot da hipotensiune ușoară. Pentru a minimiza riscul de greață și vărsături se recomandă să nu se consume apă sau alimente cu 3 ore înaintea testului de efort. Consumul de cofeină (cola, cafea, ceai negru) este restricționat cu 24 ore anterior probei de efort. Fumatul trebuie și el evitat în orele dinaintea procedurii. Pentru a preveni crampele musculare pacientul va fi sfătuit să facă câteva exerciții de încălzire în ziua precendentă testului.

Interpretarea testului de efortPe durata testului pacientul este monitorizat EKG și se urmărește apariția semnelor de ischemie, prezența aritmiilor și reacția tensiunii arteriale. Testul este considerat pozitiv dacă apar:

durere anginoasămodificări de fază terminală – supradenivelare ST peste 1 mm, undă T negativă

tulburări de ritm sau conducere – aritmii ventriculare maligne, blocuri atrioventriculareApariția durerii, a modificărilor electrice (ischemie, aritmie) sau tensionale (fie scădere – expresie a insuficienței ventriculare stângi, fie creștere) impun oprirea probei de efort. Un test pozitiv este indicator de cardiopatie ischemică.

ContraindicațiiTestul de stress este contraindicat în caz de bloc major de ramură stângă, infarct miocardic în ultimele 48 ore, aritmie semnificativă hemodinamic, hipertensiune arterială necontrolată, insuficiență ventriculară stângă, angină instabilă, boală multicoronariană cu risc major de declanșare a unui infarct, disecție de aortă, embolie pulmonară, pericardită sau afecțiuni care limitează capacitatea de efort – boli pulmonare obstructive, arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare, stenoză aortică severă.

Valoare diagnosticăTestul de efort este recomandat ca investigație de elecție la pacienții cu risc cardiovascular moderat, însă are o valoare limitată în evaluarea încărcării aterosclerotice globale a circulației coronariene și în predicția unui viitor eveniment coronarian. Testul de efort pe bicicletă are o sensibilitate de 67% și o specificitate de 70%, iar cel pe covor rulant de 81%, respectiv 85-95%. Actualmente există alte teste cu acuratețe mai mare în identificarea bolii coronariene înainte de a deveni simptomatică: scorul de calciu, ecografie intracoronariană, profilul lipoproteinelor, Hs-CRP, homocisteina.

Forme particulareÎn afara efortului fizic, testul de stress poate fi realizat și în condiții de provocare medicamentoasă – după administrare intravenoasă de dobutamină, dipiridamol sau adenozină.

Atunci când se dorește evidențierea cu acuratețe a modificărilor regionale ale fluxului coronarian în condiții de stressse efectuează o scintigrafie miocardică de perfuzie, care presupune injectarea unui radiotrasor (Tc-99 sestamibi sau Tl-201) și realizarea de fotografii ale circulației coronariene încărcate cu radioizotop cu ajutorul unei gamma camere. Imagistica nucleară de perfuzie poate fi realizată în condiții de stress fizic sau farmacologic. Pe lângă cardiolog, testul necesită și prezența unui specialist de medicină nucleară.O formă particulară de test de stress EKG este testul de provocare cu ergonovină, care se folosește pentru diagnosticul anginei vasospastice Prinzmetal.

http://www.mymed.ro/scorul-de-calciu-scanarea-arterelor-coronare-pentru-calcificari.html

Stopul cardiac

• Pacientul isi pierde brusc cunostinta, cianotic• Posibil scurt episod convulsiv (prin debit cerebral mic)• In cateva secunde se opreste si respiratia• Fara puls la carotide, fara zgomote cardiace

Pentru laici: persoana inconstienta care nu respira = stop cardiorespirator (moarte clinica)

Situatia este reversibila timp de cateva minute, apoi moartea creierului

Necesita de urgenta masuri de resuscitare bazala +

chemarea echipei de resuscitare avansata

Aspectul ECG in stopul cardiac• TV fara puls (incl TOR-V)

sau FiV – ind de soc electric (“ritmuri socabile”)

• Asistola sau ritmuri bradi-asistolice – sanse mai slabe de resuscitare; fara ind de soc electric; daca sunt unde P: cardiostimulare

• Activitate electrica fara puls (disociatie electro-mecanica) – necesita tratarea cauzei: hipoxie, hipovolemie, hipotermie, tamponada, pneumotorax, diselectrolitemie etc

Monitorul arata activitatea electrica DAR

Pulsul se verifica la carotida, nu pe monitor !!

SINTEZE

La interpretarea ECG, atentie la…

• Etalonare; cea tipica este:– Viteza hartiei: 25 mm/sec– Amplitudinea: 10 mm/mV

• Undele P sunt uneori mai greu vizibile (de cautat in DII, DIII, aVF, V1)

• Axa deviata dreapta sugereaza HVD, BPOC• analiza morfologica a QRS si ST-T nu mai este necesara

in caz de ritm de scapare ventricular, TV, BRS sau ritm de cardiostimulare

• Notati toate anomaliile pe masura ce le identificati, iar in final incercati sa dati o interpretare acestora si la nevoie luati in discutie diagnosticele diferentiale

Orientarea in interpretarea unui traseu ECG

• Exista complexe QRS? Daca nu: FiV sau asistola

• Frecventa QRS medie/ mare/ mica? • Ritmul ventricular este regulat/ neregulat? • Activitatea atriala vizibila?: P (sinusal), P’ (diferit de P

sinusal), f, F; Activitate atriala absenta: – oprire sinusala sau – activitate atriala mascata de ritm rapid (TPSV, FiA, FLA, TV)

• Exista corelatie intre activitatea atriala (P, P’, F) si cea ventriculara? Daca nu (=disociatie a-v): – Ritm ventricular mediu/lent → BAV III – Ritm ventricular rapid → TV

• QRS ingust (sub 0,12 sec) sau larg? • Analiza sistematica: intervale (PR, QT), axa, morfologia

P, QRS, ST-T

Schema simplificata a exclus

• Cardiostimularea

• Torsada varfurilor

Absenta QRS• Asistola fara

activitate atriala

(de verificat contactul electrozilor!)

• Asistola cu unde P prezente

• Fibrilatia ventriculara

Ritmul ventricular• Ritm regulat, frecv medie

– Ritm sinusal– Flutter atrial cu bloc av de grad inalt

• Ritm regulat, frecv mare – Tahicadie regulata cu QRS ingust

• Tahicardia sinusala• Tahicardia atriala• Tahicardia jonctionala cu reintrare (TPSV)• Flutter atrial cu bloc a-v constant (1:1 sau 2:1 sau 3:1)

– Tahicardie regulata cu QRS larg• TV• TPSV cu bloc ramura sau WPW cu conducere antidromica

• Ritm regulat, frecv joasa (bradicardie regulata)– Bradicardie sinusala– BAV II tip II (2:1, 3:1 etc)– BAV grad III (ritm atrial: RS, FiA, FLA)– Oprire sinusala

• Ritm neregulat– Complet neregulat: FiA sau tahicardie atriala polifocala– 2-(3) tipuri de intervale RR, care admit un divizor comun: FlA cu bloc variabil– Batai precoce ocazional, ± pauza dupa acestea: Ex– Batai lipsa ocazional: BAV II (P mai multe decat QRS) sau opriri sinusale

cu ritm de scapare jonctional (QRS ingust) sau ventricular (QRS larg)

QRS de obicei ingust; poate fi larg daca asociaza bloc ram sau WPW

Ritmul ventricular regulat, frecv medie

• Ritm sinusal

• Flutter atrial cu BAV constant de grad inalt

In ambele cazuri, QRS poate fi larg daca asociaza bloc ram sau WPW (aici RS cu bloc ram)

Tahicardia regulata cu QRS ingust

• Tahicardia sinusala (vizibile P normal si T intre doua R, frecv 100-150)

• Tahicardia atriala( P’ cu polaritate anormala)

• Tahicardia jonctionala cu reintrare (TPSV)(P nevizibile, sau P’ greu viz, retrograd; frecv 150-250)

• Flutter atrial cu bloc a-v constant(unde F mai bine viz in DII, DIII, aVF; frecv aprox 150 la bloc 2:1)

Tahicardia regulata cu QRS larg

• TV Pana la proba contrarie, reprezinta prima

suspiciuneArgumente suplimentare: unde P ocazionale,

necorelate cu QRS; capturi

• TPSV cu bloc ramura Blocul de ram poate persista la trecerea in RSPot fi uneori vizibile P’ retrograde, corelate cu

QRS

• WPW cu conducere antidromicaUnde delta vizibile in RS; uneori unde P’

vizivile retrograd, corelate cu QRS

Bradicardii regulate– Bradicardie sinusala

– BAV II tip II (2:1, 3:1 etc)

– BAV grad III (atriile pot fi in : RS (aici), FiA, FLA)

cu ritm de scapare jonctional (QRS ingust) sau

ventricular (QRS larg)

– Oprire sinusala cu ritm de scapare jonctional (QRS

ingust) sau

ventricular (QRS larg)

Ritmuri neregulate– Complet neregulat:

• FiA • tahicardie atriala

polifocala

– 2-3 tipuri de intervale RR, care admit un divizor comun: FlA cu bloc variabil

– Batai precoce ocazional, ± pauza dupa acestea: Ex

– Batai lipsa ocazional: • BAV II (P mai multe

decat QRS) sau • opriri sinusale

Lipsa corelatiei intre activitatea atriala si ventriculara

= disociatie atrioventriculara

– Ritm ventricular mediu/lent → BAV III Cu ritm de scapare

• Jonctional (QRS ingust)• Ventricular (QRS larg)

– Ritm ventricular rapid → TV

Vizibile unde P, P’, F si lipsa corelatiei atrioventric; sau FiA cu AV regulata

Scurta recapitulare a morfologiei

Unda P • Polaritate normala: + DI, DII, -

aVR• Durata normala: sub 0,12 sec

– Mai larga de 0,12 sec = HAS (vezi si comp 2 V1)

• Amplitudine normala: sub 2,5 mm– Mai ampla de 2,5 mm = HAD

Interval PR normal: 0,12-0,20 sec

• Sub 0,12: preexcitatie sau bataie jonctionala

• Peste 0,20: BAV I

Scurta recapitulare a morfologiei: QRS

1. durata

2. amplitudinea

3. Q patologic


1. durataDurata normala: sub 0,12 sec (3 patrate mici); QRS larg (>= 0,12):

•Bloc ramura (daca ritmul e supraventricular: vizibile unde P sau F si corelatie atrio-ventric; sau FiA)•Preexcitatie (unda delta, PR scurt)•Ritm de scapare ventricular •TV


2. amplitudinea

a) Voltaj mare S V1 + R V5 > 35 (Sokolov Lyon)

RaVL + SV3

>20 la femei;

>28 la barbati (Cornell)

plus modificari de repolarizare = HVS


2. amplitudineab) R inalt V1 (R/S > 1, R>7

mm); eventual qR V1

Plus • Modificari de repolarizare

V1, V2…

• Axa la dreapta

• P pulmonar

= HVD


3. Q patologicmin 0,04 sec durata si

min 1/3 din amplit undei R pe care o acompaniaza;

in min 2 deriv contigue

sau progresie slaba R in precordiale

– Infarct miocardic– Cardiomiopatie dilatativa

sau hipertrofica– BPOC– BRS, HVS

Scurta recapitulare a morfologiei: ST

• Modificari primareSupradenivelarea

– Minim 2 mm in V1, V2 sau minim 1 mm in celelalte derivatii

– In min 2 derivatii contigue*

Subdenivelarea– Min 1 mm – In min 2 derivatii contigue*

• Modificari secundareHVS, HVD, BRS, BRD, WPW

•IMA cu supraden ST (+ subden reciproce)

•Pericardita (supraden difuza, fara subden reciproce

•Repolarizarea precoce

•Sindrom coronarian acut fara supraden ST•Modificari “reciproce” in IMA cu supraden ST•Digitala

Prima suspiciune in denivelari ST primare = ischemia coronariana; mai ales daca modificarile sunt evolutive !

IMA

Pericardita

Repolarizarea precoce =

ST supradenivelat usor, concav in sus, in cateva derivatiiFara subdenivelari reciproce

Varianta de Varianta de normalnormal

Subden ST in sd coron ac fara supraden ST

Subden ST reciproca in IMA cu supraden ST

Subden ST digitalica

Scurta recapitulare a morfologiei: undaT negativa

Normal in aVR si varianta de normal in deriv DIII, aVF, V1-2

• Ischemia coronariana• Cardiomiopatii • Pericardita • Embolia pulmonara (V1-3)• Hipopotasemia (asociaza QT lung)• Hemoragia subarahnoidiana (T gigante, QT lung)• Modificari secundare in HVS, BRS

Unde T negative si ST subdenivelat in ischemie coronariana sau cardiomiopatie hipertrofica

T negative ample (si QT lung) in hemoragia subarahnoidiana

Scurta recapitulare a morfologiei: QT lung risc de tulburari de ritm ventriculare!

– Medicamente (amiodarona, chinidina)

– Hipokaliemie– Hipotermie

(asociaza bradicardie, unda Osborn)

– Congenital

Aspecte morfologice particulare

• Cordul pulmonar cronic (BPOC)

• Cordul pulmonar acut (embolia pulmonara)

• Diselectrolitemii

Cord pulmonar cronic in BPOC

P pulmonar, axa la dreapta, progresie slaba R V1-6, tranzitie tardiva

(mai pot apare: S1Q3, HVD, BRD)

Cordul pulmonar acut-embolia pulmonara-

Tahicardie sinusala, axa la dreapta, BRD minor, T neg V1-3, S1Q3

Modificari ECG in diselectrolitemii 1. Hiperpotasemie severa

T inalte, P disparute, QRS largit

Modificari ECG in diselectrolitemii2. Hipopotasemia

• T aplatizate, ST subdenivelate• QT lung

Risc: tulburari de ritm, inclusiv TOR-V

Exemplu de interpretare 1(simplu)

Exemple de interpretare 1 (simplu)

Descriere: Unde P absente, unde f vizibile (mai bine in V1); ritm ventricular neregulat, cu frecventa medie de 120/min, axa QRS intermediara, QRS cu durata de 0,08 sec (normala), cu morfologie normala; ST-T cu aspect normal; QT cu durata normala

Interpretare: Fibrilatie atriala cu alura ventriculara rapida


Descriere: Unde P prezente, cu morfologie normala, urmate fiecare de complex QRS; interval PR 0,16 sec (normal); frecventa ventriculara aprox 65/min; axa QRS intermediara; durata QRS 0,80 sec (normal); amplitudine normala QRS (indice Sokolov 30 mm); progresie slaba R V1-V3; fara modificari ST-T; interval QT normal (sub 50% din RR)

Interpretare: ritm sinusal, infarct vechi anteriorProbleme de dg dif: se poate lua in discutie si cardiomiopatia dilatativa ca motiv al progresiei

slabe R, dar apare ca mai putin probabila in absenta semnelor de HVS


Descriere: unde P cu morfologie normala, interval PR 0,14 sec (normal), fiecare unda P este urmata de complex QRS; ritm ventricular regulat, frecventa ventriculara aprox 80/min, axa QRS intermediara; durata QRS 0,80 sec (normala); QRS cu morfologie normala; ST si T cu aspect normal; interval QT sub 50% din intervalul RR

Interpretare: aspect normal


Descriere: unde P vizibile inconstant, necorelate cu complexele QRS; ritm ventricular regulat, cu frecventa de aproximativ 170/min; durata QRS o,140 sec (larg)

Interpretarea: tahicardie ventriculara


Descriere: unde P cu polaritate normala, cu componenta negativa ampla in V1, interval PR 0,16 sec (normal); fiecare unda P este urmata de complex QRS; ritm ventricular regulat, cu frecventa de aprox 65/min; axa QRS intermediara; durata QRS 0,80 sec (normala); amplitudine QRS crescuta (indice Sokolov 38 mm); subdenivelare ST descendenta urmata de T negativ in DI, DII, DII, aVF, V4-V6; interval QT sub 50% din RR (normal)

Interpretare: ritm sinusal, HAS, HVS

Descriere: unde P prezente, cu morfologie normala, urmate fiecare de complex QRS, frecventa ventriculara aproximativ 45-50/min, interval PR 0,20 sec (normal), durata QRS 0,16 sec (QRS larg), aspect rS in V1; modificari secundare ST-T; interval QT normal

Interpretare: bradicadie sinusala, bloc major de ram stang



Descriere: nu se vizualizeaza unde P, ritm ventricular regulat, cu frecventa de aproximativ 200/min (1500/RR in mm), QRS ingust, modificari ST-T secundare ritmului rapid

Interpretare: Tahicardie joctionala prin reintrare (TPSV)Comentariu: reintrarea poate avea loc in jonctiune sau cu participarea unei cai

accesorii, cu conducere ortodromica

Exemple de interpretare 8 (mediu)


Descriere: unde P cu morfologie normala, interval PR 0,16 sec (normal), fiecare unda P este urmata de QRS; ritm ventricular regulat, cu frecventa de aprox 45/min; axa QRS intermediara; durata QRS 0,12 sec (QRS larg); morfologia QRS cu RSR’ V1 si S larg V5-6; supradenivelare ST DII, DIII, aVF; subdenivelari reciproce ST DI, aVL, V2-V4; T neg V1-V3 (secundar); QT sub 50% din RR (normal)

Interpretare: bradicardie sinusala, infarct miocardic acut inferior, BRD


Descriere: Unde P prezente, componenta negativa ampla a undei P in V1; fiecare P urmat de complex QRS; interval PR 0,20 sec (normal); frecventa ventriculara aproximativ 100/min; axa QRS la 0 grade; QRS cu durata si morfologie normala; ST subdenivelat orizontal 1-2 mm V2-V6; unde T normale; interval QT mai greu interpretabil in conditii de tahicardie

Interpretare: Tahicardie sinusala, dilatatie atriala stanga, subdenivelare ST sugestiva de ischemie subendocardica anterioara


Descriere: Unde P sinusale prezente, amplitudine crescuta P in DII si aVF, componenta negativa ampla P in V1; fiecare unda P este urmata de complex QRS; interval PR 0,12 sec (normal); ritm ventricular regulat cu frecventa de aprox 130/min; axa QRS deviata dreapta; durata QRS o,10 sec (normala); morfologie qR in V1, cu R peste 7 mm; T negativ V1 (secundar HVD); Interpretare: tahicardie sinusala, HAD, HAS, HVD

Exemple de interpretare 11 (dificil)


Descriere: Unde P prezente, cu frecventa de aprox 85/min, cu morfologie normala; ritm ventricular regulat, cu frecventa de aprox 42/min, fiecare complex QRS e precedat de 2 unde P; intervalul dintre cea de-a doua unda P si QRS este constant; axa QRS este deviata la stanga patologic (complex poz DI, neg aVF si DII); QRS cu durata de 0,12 sec (QRS larg) cu morfologie RSR’ in V1; ST-T normale; QT normal

Interpretare: ritm sinusal, bloc atrioventricular 2:1, BRD si bloc fascicular stang anterior (axa deviata stanga patologic fara o alta etiologie cum ar fi HVS, BRS, IMV sau WPW)


Descriere: unde P cu morfologie normala, interval PR 0,14 sec (normal), fiecare unda P este urmata de complex QRS; ritm ventricular regulat cu frecv de aprox 60/min; durata QRS 0,14 sec; axa QRS deviata stanga patologic, morfologie QRS tip QR in V1 si RS cu S larg crestat in V6; Q patologice V1-V4; ST supradenivelat 2 mm V2-V4; T negativ V1-V4

Interpretare: ritm sinusal, infarct miocardic anterior, bloc major de ram drept, bloc fascicular stang anterior

ECG nu e un subiect facil

dar e posibil de invatat

Succes !!!

Pentru orice nelamurire puteti apela Dr Luminita Matei 0743337631

Testul de Efort.doc

Documents

Transcript of Testul de Efort.doc