Teste drept civil si notarial

1. Prin termen egal cu jumătate de lună se înţelege:

a. 15 zile;

b. 2 săptămîni;

c. 14 sau 15 zile, în funcţie de numărul de zile pe care îl are luna.

2. Cum se calculează termenul de un an şi o lună ţînîndu-se cont de curgerea lui neîntreruptă:

a. se consideră că luna are 30 de zile şi anul 365 de zile

b. se consideră că luna are respectiv 28,29,30,31 de zile, iar anul 365 sau 366 zile;

c. se consideră anul şi luna respectivă a ultimului an al termenului.

3. Dacă ultima zi a termenului este o zi de duminică, termenul expiră;

a. în ziua lucrătoare imediat anterioară;

b. în următoarea zi lucrătoare;

c. la ora 24:00 a zilei respective.

4. Dacă o anumită acţiune trebuie săvîrşită la o persoană juridică, termenul stabilit pentru respectiva acţiune expiră:

a. cînd personalul persoanei juridice părăseşte sediul ei;

b. la ora 24:00;

c. cînd persoana juridică încheie programul de lucru.

5. Odată cu expirarea termenului de prescripţie:

a. debitorul are dreptul să refuze executarea obligaţiei;

b. nu se poate de înaintat o acţiune în instanţa de judecată;

c. obligaţia se stinge şi debitorul este liberat de obligaţie.

6. Un drept încălcat poate fi apărat în instanţa de judecată:

a. doar dacă acţiunea este intentată pînă la expirarea termenului de prescripţie;

b. independent de expirarea termenului de prescripţie, dacă persoana în a cărei favoare a curs prescripţia, nu a cerut aplicarea prescripţiei extinctive pînă la încheierea dezbaterilor de fond;

c. după expirarea termenului de prescripţie.

7. Cesiunea de creanţă sau preluarea datoriei duce la modificarea termenului de prescripţie?

a. Da;

b. Nu;

c. Da, dacă părţile o prevăd;

8. În cazul omiterii termenului de prescripţie extinctivă repunerea în termen poate fi dispusă dacă partea şi-a exercitat dreptul la acţiune înainte de împlinirea unui termen de:

a. 20 de zile de la momentul cînd creditorul a aflat s-au trebuia să afle despre încetarea motivelor omiterii termenului de prescripţie;

b. indiferent de termenul scurs de la momentul cînd creditorul a aflat sau trebuia să afle despre încetarea motivelor omiterii termenului;

c. în termen de 30 de zile de la momentul cînd partea a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depăşirea termenului de prescripţie.

9 .Dacă debitorul a executat obligaţia sa după expirarea termenului de prescripţie:

a. el poate pretinde restituirea a tot ceea ce s-a executat;

b. el poate pretinde restituirea a tot ceea ce s-a executat dacă demonstrează că nu cunoştea faptul expirării termenului de prescripţie extinctivă;

c. el nu poate pretinde restituirea a celor executate.

10. Care din următoarele este un act juridic unilateral?

a. contractul de donaţie;

b. oferta de a contracta;

c. contractul de mandat.

11. Obiectul material al actului juridic trebuie să:

a. existe la momentul încheierii contractului;

b. să fie determinat sau determinabil;

c. nu contravină standardelor de stat.

12. Este ilicită cauza actului juridic care:

a. nu a fost convenită de părţi;

b. contravine bunelor moravuri;

c. a cauzat un prejudiciu.

13. Conform regulii generale dacă pentru încheierea actului juridic este necesar acordul unui terţ acesta poate fi exprimat:

a. atît faţă de o parte cît şi faţă de cealaltă parte;

b. doar faţă de ambele părţi;

c. doar faţă de notar.

14. Conform regulii generale dacă pentru încheierea actului juridic este necesar acordul unui terţ acesta poate fi exprimat:

a. în orice formă;

b. doar în forma stabilită pentru actul juridic;

c. doar în formă autentică.

15. Acordul prealabil pentru încheierea actului juridic, de regulă:

a. nu poate fi revocat;

b. poate fi revocat pînă la momentul încheierii actului juridic;

c. poate fi revocat oricînd.

16. Un act juridic este încheiat sub condiţie suspensivă dacă:

a. apariţia drepturilor subiective civile şi a obligaţiilor corelative prevăzute de el depinde de un eveniment viitor şi incert survenit, însă deocamdată necunoscut părţilor;

b. apariţia drepturilor subiective civile şi a obligaţiilor corelative prevăzute de el depinde producerea unui eveniment despre care se ştie cu certitudine dacă se va îndeplini sau nu;

c. stingerea drepturilor şi obligaţiilor depinde de producerea unui eveniment despre care nu se ştie cu certitudine dacă se va îndeplini sau nu.

17 . Un act juridic este încheiat sub condiţie rezolutorie dacă:

a. realizarea condiţiei arage desfiinţarea actului juridic sau restabilirea situaţiei existente pănă la încheierea lui;

b. naşterea drepturilor şi obligaţiilor depinde de producerea unui eveniment despre care se ştie cu certitudine dacă se va îndeplini sau nu;

c. realizarea condiţiei arage desfiinţarea actului juridic şi restabilirea situaţiei existente pănă la încheierea lui.

18 . Forma este o condiţie de validitate a actului juridic numai în cazurile:

a. în care obiectul este un imobil;

b. prevăzut prin acordul părţilor;

c. contractul nu se execută la momentul încheierii.

19 . În cazul în care clauza penală nu este scrisă:

a. clauza este nulă;

b. în caz de litigiu, părţile nu pot aduce martori pentru a demonstra existenţa clauzei penale;

c. clauza este valabilă.

20 .Dacă una dintre părţi a executat total sau parţial actul juridic pentru care se cere forma autentică, iar cealaltă parte se eschivează de la autentificarea lui notarială:

a. instanţa poate declara contractul valabil;

b. instanţa va obliga partea de rea credinţă să se prezinte la notar;

c. instanţa va sancţiona partea care refuză să se prezinte la notar.

21. Dacă a fost încheiat verbal actul juridic pentru care legea prevede forma scrisă, de regulă:

a. actul juridic nu este valabil în toate cazurile;

b. actul juridic este valabil;

c. actul juridic este inopozabil.

22. Nulitatea absolută poate fi invocată:

a. doar de părţile contractului;

b. de orice persoană care are un interes născut şi actual;

c. doar de către debitor.

23. Nulitatea relativă poate fi invocată:

a. de către persoana în interesul căreia este stabilită;

b. de instanţa de judecată;

c. de orice persoană care are un interes născut şi actual.

24. Nulitatea absolută:

a. este imprescriptibilă;

b. este prescriptibilă;

c. este imprescriptibilă cu condiţia că părţile cunosc cauza nulităţii.

25 .Nulitatea relativă

a) este prescriptibilă; b) este imprescriptibilă;c) este imprescriptibilă, dacă părţile nu cunosc cauza nulităţii.

26 .Nulitatea absolută:

a) poate fi acoperită de către părţi;b) nu poate fi acoperită de către părţi; c) poate fi acoperită de către părţi, dacă acestea nu au cunoscut cauza nulităţii.

27 .Confirmarea actului lovit de nulitate relativă se poate face:

a) doar prin declaraţii exprese;b) în orice mod din care rezultă voinţa de a confirma actul juridic; c) doar în cazurile prevăzute de lege;

28 .Actul juridic lovit de nulitate, de regulă:

a) încetează doar pentru viitor;b) încetează cu efect retroactiv; c) încetează în partea în care nu a fost executat.

29 .În cazul unui act juridic afectat de o condiţie negativă, iar partea pentru care survenirea condiţiei este avantajoasă a contribuit la survenirea condiţiei cu rea-credinţă:

a) condiţia se consideră survenită;b) condiţia nu se consideră survenită; c) condiţia se transformă în condiţie pozitivă.

30 .Acţiunea în nulitate absolută poate fi înaintată:

a) doar pînă la expirarea a termenului de trei ani din momentul în care persoana a aflat sau trebuia să afle despre temeiul anulării;

b) oricînd, indiferent de momentul în care persoana a aflat sau trebuia să afle despre temeiul anulării;

c) doar pînă la expirarea a termenului de şase luni din momentul în care persoana a aflat sau trebuia să afle despre temeiul anulării.

31 .Acţiunea în nulitate a actului juridic afectat de eroare poate fi înaintată:

a) doar pînă la expirarea a termenului de trei ani din momentul în care persoana a aflat sau trebuia să afle despre temeiul anulării;

b) oricînd, indiferent de momentul în care persoana a aflat sau trebuia să afle despre temeiul anulării;

c) doar pînă la expirarea a termenului de şase luni din momentul în care persoana a aflat sau trebuia să afle despre temeiul anulării.

32 .Este fictiv actul juridic:

a) în care nu este indicat bunul;b) încheiat fără intenţia de a produce efecte juridice; c) încheiat cu intenţia de a ascunde un alt act juridic.

33 .Actul juridic a cărui încheiere de către o parte a fost determinat de comportamentul dolosiv sau viclean al unui terţ poate fi anulat dacă:

a) terţul este de bună-credinţă;b) terţul este de rea-credinţă;c) cealaltă parte este de rea-credinţă.

34 .Dacă o parte la un act juridic l-a încheiat în baza unei erori aceasta nu poate invoca eroarea dacă:

a) eroarea se referă la natura actului juridic;b) eroarea se referă la calităţile substanţiale ale actului juridic;c) eroarea îi este imputabilă.

35.Actul juridic încheiat în baza erorii nu poate fi contestat dacă:

a) cealaltă parte îl execută imediat;b) cealaltă parte este de acord să-l execute în conformitate cu dorinţa părţii aflate în eroare; c) cealaltă parte declară rezoluţiunea actului juridic.

36 .Actul juridic de dispoziţie este actul juridic prin care:

a) se realizează ieşirea din patrimoniu a unui lucru;b) se realizează ieşirea din patrimoniu a unui drept; c) se urmăreşte punerea în valoare a unui bun.

37 .Poate încheia personal acte juridice minorul în vîrsta de la 7 la 14 ani:

a) nu;b) poate încheia acte de conservare; c) poate încheia acte de administrare.

38 .Contractul de uzufruct:

a) este un act de dispoziţie; b) este un act de administrare;c) este un act de conservare.

39 .În cazul unui act juridic afectat de o condiţie pozitivă, iar partea pentru care survenirea condiţiei este dezavantajoasă, a reţinut survenirea condiţiei cu rea-credinţă:

a) condiţia se consideră survenită; b) condiţia nu se consideră survenită;c) condiţia se transformă în condiţie negativă.

40 .Manifestarea de voinţă care trebuie recepţionată de cealaltă parte produce efecte:

a) la momentul în care a parvenit acesteia; b) la momentul în care cealaltă parte a luat cunoştinţă de conţinutul ei;c) la momentul expedierii.

41 .Care din următoarele nu constituie o condiţie pentru aplicarea analogiei legii?

a) acordul expres sau implicit al părţilor pentru aplicarea analogiei; b) legea aplicată prin analogie să reglementeze raporturi similare;c) aplicarea legii prin analogie să nu limiteze drepturi civile.

42 .Legea civilă are caracter retroactiv:

a) doar dacă instituie o răspundere mai blîndă pentru autorul prejudiciului civil;b) prin acordul ambelor părţi şi cu încuviinţarea instanţei de judecată;c) în cazurile prevăzute de lege.

43 .Dacă o persoană juridică nu exercită un drept al său ce-l revine, iar legea sau contractul nu dispun altfel, de regulă:

a) dreptul este stins după expirarea termenului de 3 ani;b) dreptul este prescris;c) persoana juridică poate să-l exercite ulterior.

44 .Capacitatea de exerciţiu deplină a persoanei fizice, de regulă:

a) apare la vîrsta de 14 anib) apare la vîrsta de 18 ani; c) nu depinde de vîrstă, iar uneori poate apărea şi înainte de naştere.

45 .Capacitatea de folosinţă a persoanei juridice de regulă apare la data:

a) autentificării actului de constituire;b) depunerii cererii de înregistrare;c) înregistrării de stat persoanei juridice.

46 .Capacitatea de exerciţiu reprezintă:

a) aptitudinea de a dobîndi drepturi şi asuma obligaţii prin încheierea de acte juridice; b) aptitudinea de a a-şi asuma obligaţii prin săvîrşirea unui delict civil;

c) aptitudinea de a avea drepturi şi obligaţii.

47 .În cazul declarării căsătoriei nule, soţul minor este lipsit de capacitatea deplină de exerciţiu, de regulă:

a) în baza hotărîrii judecătoreşti de anulare a căsătoriei, cu efect retroactiv;b) în baza hotărîrii judecătoreşti de anulare a căsătoriei, pentru actele viitoare;c) în baza hotărîrii judecătoreşti exprese în acest sens şi doar din momentul stabilit în

respectiva hotărîre.

48 .Emanciparea operează:

a) prin hotărîrea autorităţii tutelare, independent de opinia părinţilor minorului;b) prin hotărîrea autorităţii tutelare, cu acordul părinţilor minorului; c) prin hotărîre judecătorească, cu acordul părinţilor minorului.

49 .Poate un minor fi emancipat în lipsa acordului său?

a) Da;b) Nu; c) Da, dacă există acordul părinţilor.

50 .Poate fi emancipat minorul care:

a) intenţionează să încheie un contract individual de muncă;b) lucrează în baza unui contract individual de muncă; c) a lucrat în baza unui contract individual de muncă, dar s-a concediat din proprie

iniţiativă.

51 .În cazul încheierii unor acte juridice la care este parte persoana pusă sub tutelă, tutorele:

a) încheie actul din numele şi pe seama persoanei puse sub tutelă; b) dă acordul la încheierea actului juridic de către persoana pusă sub tutelă;c) încheie actul din numele tutelatului dar din cont propriu.

52 .Asupra persoanelor fizice limitate în capacitate de exerciţiu se instituie:

a) tutela;b) curatela; c) fie tutela, fie curatela, la decizia autorităţii tutelare.

53 .Poate tutorele unui minor care are vîrstă de 10 ani să doneze imobilul ce aparţine acestui minor?

a) Nu; b) Da, dacă tutorele consideră aceasta în interesele minorului;c) Da, dacă există permisiunea prealabilă a autorităţii tutelare.

54 .Raporturile dintre administrator-persoană fizică (organul executiv) şi persoana juridică sunt reglementate de:

a) regulile contractului de mandat; b) regulile contractului individual de muncă;c) regulile mandatului, dacă legea sau actul de constituire nu prevede altfel.

55 . poate fi constituită persoană juridică pentru termen fix sau pînă la o anumită dată:

a) Nu, persoana juridică este perpetuă; b) Da, dacă este prevăzut în actul de constituire; c) Poate avea durată de maxim 99 de ani.

56 .Care din următoarele nu au statut de persoana juridică:

a) gospodăria ţărănească; b) asociaţia de coproprietari în condominiu;c) societatea în comandită.

57 .Dacă o societate comercială este declarată nulă:

a) ea dispare cu efect retroactiv;b) ea se dizolvă şi intră în lichidare; c) actele juridice încheiate anterior declarării nulităţii nu sunt valabile.

58 .Asociatul unic trebuie să execute obligaţia de vărsare integrală a aportului la o societate comercială:

a) pînă la data înregistrării societăţii comerciale; b) în termenul prevăzut în actul de constituire;c) în termen de 6 luni de la data înregistrării societăţii comerciale.

59 . Prestaţiile în muncă a asociatului pot constitui aport social la o societate comercială?

a) Da, dacă actul de constituire o prevede;b) Da, dacă cu el se încheie un contract individual de muncă;c) Da, numai în cadrul societăţii în nume colectiv şi de asociaţii comanditaţi din societatea

în comandită.

60 .Dacă un asociat al unei societăţi comerciale nu execută obligaţia de a vărsa integral aportul, executarea ei poate fi cerută de:

a) toţi asociaţii în comun;b) oricare asociat; c) de Camera Înregistrării de Stat.

61 .Dacă actul de constituire nu conţine o prevedere în acest sens, bunurile aduse ca aport într-o societate comercială:

a) sunt aduse cu titlu de proprietate; b) sunt aduse în folosinţă perpetuă;c) sunt aduse în folosinţă pentru 99 de ani.

62 .Bunurile aduse ca aport într-o societate comercială cu titlu de proprietate:

a) rămîn proprietatea asociatului care le-a adus ca aport;b) devin proprietatea comună a tuturor asociaţilor;c) devin proprietatea societăţii comerciale.

63 .În ce termen trebuie vărsat aportul în cazul majorării capitalului social al societăţii comerciale?

a) în termenul indicat în hotărîrea de majorare a capitalului social de către adunarea generală, dar nu mai tîrziu de 30 de zile de la adoptarea respectivei hotărîri;

b) la orice moment indicat în hotărîrea de majorare a capitalului social de către adunarea generală;

c) în termenul indicat în hotărîrea de majorare a capitalului social de către adunarea generală, dar nu mai tîrziu de 60 de zile de la adoptarea respectivei hotărîri.

64 .Care este raportul dintre patrimoniul social şi capitalul social?

a) ele sunt sinonime;b) capitalul social se include în patrimoniul social; c) patrimoniul social se include în capitalul social.

65 .Asociaţii au o obligaţie de confidenţialitate faţă de societatea comercială?

a) Da; b) Da, dacă actul de constituire o prevede expres;c) Nu.

66 .O persoană juridică poate fi asociat al societăţii în nume colectiv?

a) Nu;b) Doar în cazul în care nu este asociat al unei societăţi cu răspundere limitată;c) Da, însă numai într-o singură societate în nume colectiv.

67.Asociaţii unei societăţi în nume colectiv răspund pentru obligaţiile societăţii:

a) dacă este prevăzut de actul de constituire;b) doar în cazul şi în limitele prevăzute de lege;c) nelimitat.

68 .Care din următoarele acţiuni emise de o societăţii pe acţiuni dau drept de vot titularului ei?

a) acţiunea ordinară; b) acţiunea de tezaur;c) acţiunile preferenţiale.

69 .Nu are membri:

a) asociaţia;b) fundaţia; c) instituţia.

70 .Care este forma contractului de înstrăinare a părţii sociale în SRL?

a) scrisă;b) autentică; c) forma se determină prin acordul părţilor.

71.Comanditarul unei societăţi comandită:

a) răspunde pentru obligaţiile societăţii doar în limita aportului vărsat; b) răspunde pentru obligaţiile societăţii subsidiar şi solidar cu societatea; c) nu răspunde pentru obligaţiile societăţii, ci suportă riscul pierderilor rezultate din

activitatea societăţii, în limitele participaţiunii lui la capitalul social.

72 .Dacă există unul din temeiurile de excludere a asociatului din societatea cu răspundere limitată, excluderea se face de către:

a) prin hotărîrea adunarii generală a asociaţilor;b) administrator;c) prin hotărîrea instanţei de judecată.

73 .Nu poate fi încheiat prin reprezentare:

a) contractul de înstrăinare cu condiţia întreţinerii pe viaţa;b) testamentul; c) contractul de mandat.

74. Dacă reprezentantul este limitat în capacitatea de exerciţiu, actul juridic încheiat din numele reprezentatului:

a) este nul;b) produce efecte pentru reprezentat; c) produce efecte pentru reprezentat dacă acesta îl ratifică.

75. Reprezentantul poate să transmită împuternicirile sale unui terţ:

a) dacă aceasta o cer interesele reprezentatului;

b) dacă aceasta o cer interesele reprezentantului;c) numai în cazul în care acest drept este expres prevăzut în mandat.

76.Un act juridic încheiat fără împuterniciri de reprezentare poate fi confirmat?

a) nu;b) da, în termen de 3 ani din data încheierii actului juridic fără împuterniciri;c) da, în termen de 2 săptămîni de la momentul în care s-a solicitat confirmarea.

77 .Procura emisă de persoana juridică pentru încheierea contractului de gaj a părţii sociale trebuie să fie în formă:

a) autentificată notarial, doar in cazul persoanelor fizice;b) scrisă;c) autentificată notarial.

78 .Procura emisă de persoana care execută o pedeapsă privativă de libertate poate fi autentificată:

a) doar de notarul care activează în circumscripţia în care este situat penitenciarul;b) de şeful penitenciarului; c) şeful sau adjunctul şefului penitenciarului.

79 .Dacă procura nu prevede termenul în interiorul căruia sunt valabile împuternicirile, ea este:

a) nulă;b) inopozabilă terţilor;c) valabilă timp de un an.

80 .Dacă procura nu prevede data la care a fost întocmită, ea este:

a) nulă; b) inopozabilă terţilor;c) valabilă timp de un an.

81 .Procura de substituire poate acorda mai multe împuterniciri decît acordă procura de bază?

a) Da, în cazul în care există acordul reprezentatului;b) Nu; c) Da, dacă aceasta o cer interesele reprezentatului.

82 .În cazul anulării procurii reprezentatul trebuie să anunţe:

a) doar notarul;b) doar notarul şi reprezentantul;c) doar reprezentantul şi terţii cunoscuţi de el cu care reprezentantul urma să contracteze.

83. Dacă în timpul negocierilor în vederea încheierii unui contract o parte comunică informaţii celeilalte părţi, aceasta din urmă are obligaţia:

a) de confidenţialitate; b) de a încheia contractul negociat;c) nu are nici o obligaţie.

84. O obligaţie indivizibilă între debitori devine divizibilă dacă este moştenită de doi sau mai mulţi succesori?

a) Da;b) Nu; c) Da, dacă testamentul prevede astfel.

85. Solidaritatea creditorilor sau debitorilor:

a) apare dacă contractul nu prevede altfel;b) apare dacă legea nu prevede altfel;c) apare dacă contractul sau legea o prevăd în mod expres.

86 .Dacă un creditor solidar a semnat cu debitorul un contract prin care acesta din urmă recunoaşte datoria:

a) contractul nu este opozabil celorlalţi creditori solidari;b) contractul profită doar creditorul solidar care a semnat cu debitorul contractul sus-

indicat;c) contractul profită tuturor creditorilor solidari şi fiecare din ei îl poate invoca.

87 .Dacă creditorul a acţionat în judecată unul din debitorii solidari, respectivul creditor:

a) nu poate acţiona în judecată pe ceilalţi debitori solidari;b) poate acţiona în judecată şi pe ceilalţi debitori solidari; c) poate acţiona în judecată şi pe ceilalţi debitori solidari doar dacă şi-a rezervat acest drept

în contract.

88 .Dacă obligaţia este alternativă, iar partea în drept să aleagă nu a ales prestaţia ce trebuie executată:

a) obligaţia este stinsă;b) partea este obligată să repare prejudiciul cauzat;c) dreptul de a alege trece la cealaltă parte.

89 .Obligaţia este facultativă cînd:

a) debitorul nu poate fi silit să o execute;b) ea are ca obiect o singură prestaţie principală, dar debitorul se poate libera prin

executarea unei alte prestaţii;

c) debitorul are dreptul de a alege prestaţia care trebuie executată.

90 .Dacă cesionarul se află în altă localitate decît cedentul, debitorul suportă cheltuielile suplimentare de executare a obligaţiei în acea localitate?

a) Nu; b) Da;c) Da, dacă contractul de cesiune a creanţei prevede aceasta.

91. Dacă contractul interzice cesiunea creanţei fără acordul debitorului clauza este:

a) nulă;b) nulă în cazul în care prejudiciază creditorul;c) valabilă, dacă debitorul poate invoca un interes legitim pentru instituirea interdicţiei.

92 .Dacă o creanţă este donată, contractul:

a) se supune regulilor cesiunii de creanţă, şi nu regulilor donaţiei;b) se supune regulilor donaţiei, şi nu regulilor cesiunii de creanţă;c) se supune atît regulilor cesiunii de creanţă, cît şi regulilor donaţiei, în mod corespunzător.

93 .Dacă este cesionată o creanţă garantată prin gaj, atunci dreptul de gaj:

a) rămîne la cedent, dacă contract de cesiune nu prevede altfel;b) trece la cesionar; c) se stinge.

94 .Dacă creanţa cesionată s-a prescris extinctiv pînă ce cesiunea a fost comunicată debitorului, acesta din urmă:

a) poate opune prescripţia cesionarului; b) nu poate opune prescripţia cesionarului;c) poate invoca nulitatea.

95 .Contractul dintre creditor şi terţ prin care acesta din urmă garantează datoria debitorului cu propria sa executare:art. 1146

a) este un contract de fidejusiune; b) este nul;c) este o preluare de datorie.

96 .Preluarea datoriei, care s-a născut dintr-un contract pentru care se cere forma scrisă sub sancţiunea decăderii din proba cu martori este valabilă:

a) dacă este făcută verbal; b) numai dacă este făcută în scris;c) numai dacă este autentificată notarial.

97 .Debitorul poate transmite unui terţ datoria sa:

a) doar cu acordul creditorului; b) fără acordul creditorului;c) cu notificarea creditorului.

98 .Dacă contractul nu conţine nici o clauză privind momentul executării obligaţiei şi nici din natura obligaţiei nu rezultă acest moment, debitorul este îndreptăţit s-o execute:

a) doar la cererea creditorului;b) oricînd; c) doar în termen de 7 zile de la cererea creditorului.

99 .Dacă creditorul gajist urmăreşte bunul gajat, care a fost vîndut de debitorul gajist, cumpărătorul poate executa obligaţia garantată prin gaj:

a) independent de acordul debitorului gajist; b) cu acordul creditorului gajist;c) cu notificarea debitorului gajist.

100 .Dacă debitorul oferă creditorului o altă prestaţie decît cea datorată:

a) creditorul poate să accepte noua prestaţie; b) creditorul poate accepta prestaţia dacă aceasta nu prejudiciază debitorul;c) creditorul poate refuza prestaţia doar în cazurile prevăzute de lege.

101 .Dacă nu este stabilită şi nici nu poate fi determinată calitatea prestaţiei datorate debitorul datorează o prestaţie de o calitate:

a) cel puţin minimă;b) cel puţin medie; c) superioară.

102 .În cazul în care debitorul datorează bunuri determinate generic, iar bunurile pregătite de executor pentru a fi transmise creditorului au pierit:

debitorul este eliberat;

debitorul răspunde cu bunuri de acelaşi gen;

debitorul trebuie să plătească doar preţul bunurilor.

103 .În cazul acţiunii oblice creditorul poate cere executarea:

în favoarea sa;

în favoarea debitorului său;

în favoarea sa sau a debitorului sau.

104 .Debitorul va răspunde pentru neexecutarea obligaţiei dacă:

creditorul va demonstra că debitorul este vinovat de neexecutare;

debitorul nu va demonstra că el nu este vinovat de neexecutare;

debitorul ştia sau trebuia să ştie despre existenţa obligaţiei.

105 .Care din următoarele sunt condiţii obligatorii ale forţei majore:

să fie insurmontabilă;

să fie imprevizibilă;

ambele.

106 .De regulă, creditorul poate pretinde de la debitor despăgubiri băneşti în locul executării obligaţiei în natură:

doar dacă contractul prevede astfel;

din momentul expirării unui termen de graţie rezonabil stabilit de creditor;

din momentul în care obligaţia este scadentă şi debitorul nu a executat.

107 .Dacă împrejurările care au stat la baza încheierii contractului s-au schimbat neesenţial după încheierea acestuia partea dezavantajată:

poate cere declararea nulităţii contractului;

poate cere ajustarea contractului, doar dacă prevăzînd schimbarea, ea nu ar fi încheiat contractul sau l-ar fi încheiat în alte condiţii;

este obligată să execute contractul aşa cum el a fost încheiat.

108 .Dacă împrejurările care au stat la baza încheierii contractului de rentă viageră s-au schimbat în mod considerabil după încheierea acestuia, debirentierul:

poate cere declararea nulităţii contractului;

poate cere ajustarea contractului, doar dacă prevăzînd schimbarea, el nu ar fi încheiat contractul sau l-ar fi încheiat în alte condiţii;

este obligat să execute contractul aşa cum el a fost încheiat.

109.Clauza penală este inclusivă în cazul în care creditorul poate cere:

fie repararea prejudiciului, fie plata penalităţii

repararea prejudiciului în partea neacoperită de penalitate;

doar penalitatea.

110 .Cînd creditorul poate cere repararea prejudiciului peste penalitate:

în toate cazurile;

doar în cazurile prevăzute de lege;

doar în cazurile prevăzute de lege şi contract.

111 .Poate instanţa de judecată micşora clauza penală?

nu poate micşora;

Da, însă numai în cazuri excepţionale şi dacă ea este disproporţionat de mare, inclusivdacă deje a fost achitată;

Da, însă numai în cazuri excepţionale şi dacă ea este disproporţionat de mare.

112 .Înţelegea cu privire la arvună trebuie să se facă în forma:

scrisă;

autentică;

prevăzută pentru obligaţia garantată.

113 .În cazul în care nu a fost respectată forma înţelegerii cu privire la arvună:

aceasta este nulă;

părţile sunt decăzute din dreptul de a aduce proba cu martori;

aceasta este inopozabilă terţilor.

114 .În cazul în care nu a fost respectate cerinţele cu privire la forma clauzei penale: aceasta este nulă;

părţile sunt decăzute din dreptul de a aduce proba cu martori;

aceasta este inopozabilă terţilor.

115 .Dreptul de retenţie este:

dreptul debitorului de a reţine executarea obligaţiei;

dreptul celui care deţine un bun de a refuza predarea acestuia pînă la despăgubirea de către creditor pentru cheltuielile necesare şi utile;

dreptul celui care deţine un bun de a refuza predarea acestuia pînă la plata preţului.

116 .Dacă o obligaţie se stinge:

aceasta devine naturală;

raporturile juridice dintre părţi încetează în partea ce se referă la obligaţia stinsă;

raporturile juridice dintre părţi încetează atît în partea ce se referă la obligaţia stinsă, cît şi în privinţa oricăror altor prestaţii.

117 .Obligaţia se stinge dacă debitorul execută cu acordul creditorului o altă prestaţie decît cea convenită iniţial?

Nu;

Da;

Doar în cazul în care aceasta are o valoare cel puţin egală cu prestaţia convenită iniţial.

118 .Dacă creditorul acceptă executarea obligaţiei:

creditorul nu mai poate înainta pretenţii;

creditorul poate demonstra că obligaţia n-a fost executată;

debitorul trebuie să demonstreze că executarea a fost corespunzătoare.

119 .Dacă obligaţia s-a născut dintr-un contract încheiat în formă autentică, executarea poate fi demonstrată:

doar printr-un înscris;

prin orice mijloc de probă;

doar printr-o declaraţie autentificată notarial din partea creditorului.

120 .Pot fi consemnate:

orice bunuri;

doar bunurile prevăzute de lege;

orice bunuri aflate ]n circuitul civil.

121 .Poate fi condiţionată de debitor predarea bunurilor consemnate de executarea simultană a obligaţiei creditorului:

Da;

Nu;

Numai în cazurile expres prevăzute de lege.

122 .Bunurile pot fi consemnate la locul:

de executare a obligaţiei;

doar expres prevăzut de contract;

locul aflării bunurilor.

123 .Este debitorul în drept să solicite restituirea bunurilor consemnate?

Nu, cu excepţiile prevăzute de lege;

Da, cu excepţiile prevăzute de lege;

Da.

124 .Creditorul este în drept să preia bunurile consemnate:

în termen de trei ani de la momentul cînd a aflat sau trebuia să afle despre consemnare;

indiferent de termenul expirat din momentul cînd a aflat sau trebuia să afle despre consemnare;

în termen de un an de la momentul cînd a aflat sau trebuia să afle despre consemnare.

125 .Dacă obligaţia a fost executată prin consemnare, ea se consideră stinsă din momentul:

scadenţei obligaţiei;

predării bunurilor la bancă sau notar, după caz;

notificării creditorului despre consemnare şi despre instituţia unde a fost făcută consemnarea.

126 .Dacă notarul a predat creditorului bunul după expirarea perioadei de 3 ani din momentul în care el l-a notificat pe creditor despre consemnare, atunci:

obligaţia notarului este stinsă;

notarul este ţinut să-l despăgubească pe debitor pentru valoarea bunului;

creditorul este ţinut să-l despăgubească pe debitor pentru valoarea bunului sau să-i restituie bunul.

127 .Se pot stinge prin compensaţie creanţele care nu sunt echivalente:

Doar în cazurile prevăzute de lege;

Nu;

Da.

128. Novaţia operează prin:

efectul legii;

declaraţia unei părţi faţă de cealaltă;

prin înţelegerea dintre părţi.

129. În cazul obligaţiilor de mijloace debitorul răspunde pentru neexecutare:

dacă nu a fost atins rezultatul scontat;

doar dacă a garantat executarea;

dacă nu a dat dovadă de diligenţa necesară.

130 .În cazul obligaţiilor de rezultat debitorul răspunde pentru neexecutare.

dacă nu a fost atins rezultatul scontat;

doar dacă aceasta este expres prevăzut de contract;

dacă nu a dat dovadă de prudenţa necesară.

131 .Notarul autentifică procura la cererea persoanei ce nu poate semna personal:

doar în prezenţa reprezentatului şi a semnatarului;

doar la prezenţa a 2 martori şi a reprezentatului, reprezentantului şi a semnatarului;

doar la prezenţa a 2 martori şi a reprezentatului şi a semnatarului.

132 .Certificatul de moştenitor se eliberează:

de notarul de la locul de deschidere a moştenirii;

de către secretarul primăriei de la locul de deschidere a moştenirii;

de orice notar din ţară.

133 .Procura privind înstrăinarea unui bun se autentifică:

doar la prezentarea actelor de proprietate şi actelor de identitate a reprezentatului;

doar la prezentarea actelor de identitate a reprezentatului;

doar la prezentarea actelor de identitate a reprezentatului şi reprezentantului.

134 .Notarul este în drept să legalizeze copii:

de pe contract între persoana juridică şi fizică;

de pe actele eliberate de cetăţeanul;

doar de pe actele eliberate de către autorităţile publice şi persoane juridice, care nu sunt în contradicţie cu lege şi au putere juridică.

135 .Notarul autentifică testamentul la cererea persoanei ce nu poate semna personal:

doar la prezenţa a 2 martori şi a testatorului;

la prezenţa a 2 martori şi a persoanei care semnează în numele testatorului;

doar în prezenţa testatorului şi persoanei care semnează în numele testatorului.

136 .La autentificarea testamentului notarul va verifica:

identitatea testatorului şi dreptul de proprietate al testatorului asupra bunurilor testate,

identitatea testatorului;

dreptul de proprietate al testatorului asupra bunurilor testate şi existenţa acordului soţiei.

137 .Notarul este în drept să elibereze certificat de moştenitor după decesul unui cetăţean al Republicii Moldova cu ultimul domiciliu în altă ţară:

dacă pe teritoriul Republicii Moldova se află bunuri mobile;

dacă pe teritoriul Republicii Moldova se află bunuri imobile;

dacă moştenitorii locuiesc în Republica Moldova.

138 .În ce cazuri notarul public trebuie să informeze Ministerul Justiţiei despre lipsa sa:

absenţa timp de 8 zile lucrătoare consecutiv;

absenţa timp de 7 zile lucrătoare consecutiv;

absenţa timp de 5 zile lucrătoare consecutiv.

139 .Comun pentru procedura îndeplinirii oricărui act notarial este:

verificarea identităţii şi capacităţii de exerciţiu, şi a dreptului de proprietate;

verificarea identităţii persoanei;

verificarea identităţii şi capacităţii de exerciţiu a persoanei.

140 .Actele juridice care se autentifică notarial:

pot fi se semnate doar în prezenţa notarului;

se semnează în prezenţa notarului-stagiar;

pot fi semnate în lipsa persoanei care desfăşoară activitate notarială, semnatarul trebuie să confirme personal că documentul a fost semnat de el.

141 .În registrul actelor notariale se înregistrează:

dosarele de moştenire;

declaraţiile de acceptare;

interpelările la organele de stat.

142. În actul notarial autentificat în numele unei persoane fizice se indică:

Numele, prenumele deplin şi, după caz, patronimicul persoanelor fizice, indicîndu-se domiciliul şi numărul de identificare;

Numele şi prenumele şi domiciliul;

Numele, prenumele şi după caz, patronimicul prescurtat, indicîndu-se şi numărul de identificare.

143 .Dacă actul notarial este expus pe două sau pe mai multe foi separate:

ele vor fi cusute şi sigilate;

ele vor fi cusute, numerotate şi sigilate;

ele vor fi capsate, numerotate şi sigilate.

144 .Girul de autentificare se aplică:

la eliberarea certificatului de moştenitor asupra bunurilor imobile;

la confirmarea faptelor şi autentificarea actelor juridice;

la autentificarea actelor juridice.

145 .Autentificarea testamentelor este interzisă:

dacă testatorul lezează interesele moştenitorilor legali;

prin reprezentare;

în afara sediului biroului notarial.

146 .Numărul de exemplare ale contractului de vînzare-cumpărare a bunurilor imobile în care se expune conţinutul actului juridic autentificat notarial nu poate depăşi:

numărul părţilor actului juridic şi plus un exemplar ce se va păstra în arhiva notarului;

numărul persoanelor participante a actului juridic şi plus un exemplar ce se va păstra în arhiva notarului;

numărul părţilor actului juridic şi plus un exemplar ce se va păstra în arhiva notarului şi un exemplar organelor unde acesta urmează a fi înregistrat.

147.Conform regulii generale dreptul de proprietate asupra bunului mobil este transferat cumpărătorului:

în momentul încheierii contractului;

în momentul predării bunului;

în momentul achitării preţului.

148 .Nu pot forma obiectul contractului de vînzare-cumpărare:

Drepturile litigoase;

bunurile necorporale;

drepturile nepatrimoniale.

149 .Este naturală obligaţia:

care nu este prevăzută de lege;

în care nu este cunoscut debitorul;

în a cărei privinţă nu se poate cere executarea silită.

150 .Este solidară creanţa în cazul în care:

există mai mulţi creditori;

creditorii nu pot cere executarea obligaţiei în rate;

oricare dintre creditori poate cere executarea integrală a obligaţiei.

151 .În cazul în care există mai mulţi creditori se prezumă că

creanţa este divizibilă;

creanţa este indivizibilă ;

creanţa este solidară.

152.Cuantumului despăgubirii ce are ca scop compensarea prejudiciului moral:

nu depinde de existenţa şi mărimea daunei materiale;

depinde de existenţa şi mărimea daunei materiale;

se acordă în măsura în care acesta nu este acoperit de despăgubirea stabilită pentru repararea daunei materiale.

153 .Modul de calculare a preţului de vînzare a terenurilor proprietate publică se stabileşte:

prin lege;

prin decizia autorităţilor administraţiei publice locale;

prin negocieri directe.

154 .Conform regulii generale cheltuielile de întocmire, autentificare şi înregistrare a unui contract de vînzare-cumpărare a unui bun imobil sunt suportate:

de vînzător;

de cumpărător;

de vînzător şi cumpărător în părţi egale.

155 .În contractul de achiziţie de mărfuri pentru necesităţile statului calitatea de cumpărător o are:

Agenţia pentru Achiziţii Publice;

Grupul de lucru pentru achiziţii publice;

Beneficiarul de stat.

156 .Dacă bunul datorat a pierit din vina unuia sau mai multor debitori solidari ceilalţi debitori:

sînt eliberaţi de răspundere;

trebuie să plătească doar preţul bunului;

trebuie să plătească preţul bunului li prejudiciile cauzate.

157 .Donaţia este un contract unilateral, deoarece:

presupune numai consimţămîntul donatorului;

naşte obligaţii numai pentru donator;

naşte obligaţii numai pentru donatar.

158 .În cazul decesului dobînditorului întreţinerii:

contractul se reziliază;

drepturile şi obligaţiile trec la succesorii dobînditorului;

drepturile şi obligaţiile beneficiarului se sting.

159. Persoanele incapabile:

nu pot dona;

pot dona cu acordul părinţilor;

pot dona cu autorizaţia prealabilă a organului de tutelă.

160 .Dacă contractul nu prevede altfel, donatarul:

nu este obligat să plătească datoriile donatorului;

este obligat să plătească datoriile donatorului;

este obligat să plătească doar datoriile donatorului pe care le cunoştea.

161 .Revocarea donaţiei pentru neîndeplinirea sarcinii poate fi cerută:

de donator;

de terţul în favoarea căruia a fost stipulată sarcina;

de orice persoană interesată.

162 .Renta se stabileşte de către părţi:

doar în expresie bănească;

în expresie bănească sau naturală;

doar în formă mixtă.

163 .În cazul decesului beneficiarului întreţinerii:

contractul se reziliază;

drepturile şi obligaţiile trec la succesorii benificiarului;

drepturile şi obligaţiile beneficiarului se sting.

164 .Lombardul acordă împrumuturi:

persoanelor fizice;

persoanelor juridice;

persoanelor fizice sau juridice.

165 .În cazul în care împrumutătorul nu execută obligaţia de a da cu împrumut, împrumutatul poate cere:

doar executarea obligaţiei;

doar repararea prejudiciului cauzat;

executarea obligaţiei şi repararea prejudiciului cauzat.

166 .Comodatul are ca obiect:

doar bunuri determinate generic;

doar bunuri individual determinate;

bunuri individual determinate şi bunuri determinate generic.

167 .În cazul în care comodantul nu execută obligaţia de a transmite bunul, comodatarul poate cere:

doar executarea obligaţiei;

doar repararea prejudiciului cauzat;

executarea obligaţiei şi repararea prejudiciului cauzat.

168 .În conformitate cu Codul civil neînregistrarea în termen a contractului de înstrăinare a bunurilor imobile în registrul bunurilor imobile are ca efect:

nulitatea contractului;

sancţionarea cu amenda;

inopozabilitatea faţă de terţi.

169 .În cazul în care bunul transmis are vicii comodantul răspunde:

doar în cazul în care a ascuns viciile cu viclenie;

pentru toate prejudiciile cauzate comodatarului;

doar în cazul în care viciul era ascuns.

170 .În conformitate cu Codul civil neînregistrarea a contractului de locaţiune în registrul bunurilor imobile are ca efect:

nulitatea contractului;

inadmisibilitatea probei cu martori;

inopozabilitatea faţă de terţi.

171 .Locatorul răspunde pentru viciile bunului închiriat:

doar dacă viciul nu poate fi remediat;

doar dacă bunul nu poate fi folosit după destinaţie;

doar dacă nu există o clauză contractuală care-l exonerează de răspundere.

172 .Locatorul poate cere modificarea chiriei:

cînd starea bunului s-a înrăutăţit considerabil în virtutea unor circumstanţe obiective;

cînd condiţiile economice fac ca neajustarea să fie inechitabilă;

dacă locatarul foloseşte bunul contrar destinaţiei.

173. În cazul decesului uneia din părţi, contractul de locaţiune:

încetează;

nu încetează;

se reziliază.

174 .Dacă raporturile contractuale continuă în mod tacit după expirarea termenului contractului de locaţiune, acesta se consideră prelungit:

pe un termen egal cu cel stipulat în contract;

pe o perioadă nedeterminată;

pe termen de 1 an.

175 .În cazul pierii bunului închiriat:

contractul de locaţiune încetează de drept;

contractul de locaţiune încetează prin acordul părţilor;

locatorul este obligat să pună la dispoziţia locatarului un alt bun.

176 .Conform prevederilor Codului civil contractul de arendă poate fi încheiat pe un termen minim:

nu există un termen minim;

de un an;

de 3 ani.

177 .Contractul de arendă trebuie să fie încheiat în formă:

Verbală sau scrisă în dependenţa de valoare a bunului arendat;

scrisă;

scrisă şi autentificată notarial.

178 .Arendaşul poate cere reducerea plăţii pentru arendă

pînă la separarea fructelor;

pînă la expirarea contractului;

în termen de maximum trei ani de la momentul pieirii fructelor.

179 .Contractul de leasing care are obiect bunurile imobile trebuie să fie încheiat în formă:

Autentificat notarial;

scrisă;

scrisă sau autentificată notarial, la discreţia părţilor.

180 .În contractul de leasing riscul pieirii bunului este suportat de către:

locator;

locatar;

proprietar.

181 .Cheltuielile de reparaţie a bunului în cazul contractului de leasing sunt suportate de:

locator;

locatar;

proprietar.

182 .Beneficiarul este obligat să furnizeze materialele necesare antreprenorului:

în cazul în care contractul nu prevede altfel;

dacă aceasta este prevăzut de contract;

la cererea antreprenorului.

183.În baza contractului de investiţii în construcţii partea ce se obligă să asigure construcţia imobilului poate să perceapă plăţile de la investitori persoane fizice:

oricînd, în baza acordului comun al părţilor;

în orice moment după încheierea contractului;

doar după înregistrarea contractului.

184 .Modalitatea prestării serviciilor este determinată de:

prestator;

beneficiar;

de lege.

185 .În cazul sistemului antreprizei generale răspunderea faţă de client pentru executarea lucrării revine:

antreprenorului general;

antreprenorului general şi subantreprenorilor în mod solidar

antreprenorului general şi subantreprenorilor în mod solidar, dacă contractul nu prevede altfel.

186 .Preţul forfetar în contractul de antrepriză:

nu poate fi modificat la cererea uneia din părţi;

poate fi redus la cererea clientului pe motiv că lucrarea a solicitat mai puţin lucru sau cheltuieli;

poate fi majorat la cererea antreprenorului pe motiv că lucrarea a solicitat mai mult lucru sau cheltuieli.

187 .Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a obiectului contractului pînă la recepţionarea lui îl suportă:

antreprenorul;

clientul;

partea care a furnizat materialele.

188 .În cazul decesului beneficiarului antreprizei:

contractul încetează de drept;

contractul încetează în cazul în care executarea lui devine imposibilă sau inutilă;

contractul încetează la cererea succesorilor.

189 .Dacă clientul pretinde remedierea viciului, antreprenorul poate:

doar să remedieze viciul;

doar să execute o nouă lucrare;

refuza remedierea, plătind despăgubire, dacă este posibilă cu cheltuieli disproporţionale.

190 .Mandatarul poate transmite executarea mandatului unui terţ:

numai în cazul în care este prevăzut acest drept în contract;

dacă aceasta o cer interesele mandantului;

dacă nu este interzis de contract.

191 .Dacă au fost desemnaţi mai mulţi mandatari mandatul produce efecte:

doar dacă este acceptat de toţi;

dacă este acceptat măcar de unul dintre mandatari;

dacă este acceptat de majoritatea mandatarilor.

192 .În cazul desemnării mai multor mandatari aceştia încheie actele:

împreună, dacă altfel nu este stipulat sau nu rezultă cu certitidine din mandat;

dacă participă majoritatea;

fiecare în limitele mandatului.

193 .Mandatarul poate încheia acte juridice în numele mandantului cu sine însuşi:

doar dacă aceasta este prevăzut expres de contract;

dacă aceasta nu este interzis de contract;

dacă această o cer interesele mandantului.

194 .Mandatarul are dreptul să folosească în avantajul său informaţia pe care o obţine în exercitarea mandatului:

dacă nu este interzis de contract;

dacă există acordul mandantului;

dacă nu prejudiciază mandantul.

195 .Riscul pieirii bunurilor transmise în administrare fiduciară le suportă:

administratorul fiduciar;

fondatorul administrării;

fondatorul administrării, dacă aceasta este prevăzut de contract.

196 .În cazul mandatului gratuit mandatarul răspunde:

doar în cazul intenţiei sau culpei grave;

indiferent de culpă;

doar în limita prejudiciului real.

197 .Dacă actul juridic a fost încheiat de mandatar în condiţii mai avantajoase decît cele stabilite de mandant, diferenţa:

revine mandantului;

revine mandatarului;

se împarte în mod egal între părţi.

198 .Comisionarul răspunde pentru executarea obligaţiilor de către terţ:

în toate cazurile;

dacă a garantat executarea obligaţiilor de către terţ;

dacă contractul nu prevede altfel.

199. Dacă depozitarul este profesionist, depozitul este:

oneros dacă aceasta este prevăzut de contract;

gratuit;

prezumat oneros.

200 .La eliberarea bunului depozitarul:

nu este în drept să ceară dovada faptului că persoana este proprietar;

este în drept să ceară dovada faptului că persoana este proprietar;

poate să ceară dovada faptului că persoana este proprietar dacă contractul nu prevede altfel.

201 .În cazul sechestrului, în calitate de depozitar apare:

un terţ;

un terţ, dacă contractul nu prevede altceva;

una din părţile litigiului.

202 .Contractul de franchising trebuie să fie încheiat în formă:

verbală;

scrisă;

autentică.

203 .Nerespectarea formei stabilite de lege pentru contractul de franchising

atrage nulitatea contractului;

decade părţile de dreptul de a proba prin martori încheierea contractului;

atrage inopozabilitatea contractului.

204 .Contractul de fidejusiune trebuie să fie încheiat în formă:

Verbală sau scrisă în dependenţa de valoare obligaţiei garantate;

scrisă;

autentică.

205 .Nerespectarea formei stabilite de lege pentru contractul de fidejusiune:

atrage nulitatea contractului;

decade părţile de dreptul de a proba prin martori încheierea contractului;

atrage inopozabilitatea contractului.

206 .Care sînt limitele fidejusiunii

nu poate depăşi datoria debitorului;

nu există limite;

nu poate fi garantată plata dobînzilor de întîrziere.

207 .Care sînt excepţiile ce le poate invoca fidejusorul?

excepţiile proprii şi excepţiile debitorului;

doar excepţiile propriii;

doar excepţiile debitorului.

208 .În lipsa unei alte înţelegeri, dobînda pentru depozite se plăteşte la expirarea:

fiecărei luni;

fiecărui trimestru;

termenului de depozitare.

209 .Banca poate rezilia contractul şi cere restituirea creditului dacă clientul persoana juridică:

nu a restituit cel puţin o tranşă a creditului;

nu a oferit garanţiile cerute sau a redus garanţiile oferite;

s-a reorganizat fără autorizaţia băncii.

210 .Ordinul de plată:

nu poate fi revocat;

poate fi revocat doar în ziua în care a fost depus;

poate fi revocat dacă nu a fost executat.

211 .Pentru comunicarea preţului nereal al bunului, în procesul încheierii actului juridic:

răspunderea o poartă notarul;

răspunderea o poartă partea vinovată;

răspunderea o poartă părţile şi notarul.

212 .Cambia este simplă în cazul în care;

poate fi cesionată liber;

plata se efectuează de către trăgător;

plata se efectuează de către tras.

213 .Trata este titlul de credit în care:

în mod obligatoriu trebuie stipulat numele beneficiarului;

plata se efectuează de către trăgător;

plata se efectuează de către tras.

214 .Trata poate fi prezentată pentru plată:

de orice persoană, care are un drept;

de trăgător;

doar de executorul judecătoresc.

215 .Se permite transmiterea tratei?

doar dacă este trasă la ordin;

nu;

da.

216 .În cazul nerespectării formei contractului de asigurare:

contractul este nul;

contractul este inopozabil terţilor;

părţile sînt decăzute din dreptul de invoca proba cu martori.

217 .La certificarea faptului aflării persoanei în viaţă:

se aplică girul de autentificare;

se eliberează certificatul respectiv;

se eliberează certificatul respectiv şi se aplică girul de autentificare.

218 .Preţul bunului imobil trebuie să fie plătit:

la momentul stabilit de părţi în contract;

pînă la momentul autentificării contractului;

la momentul autentificării contractului.

219 .În cazul evicţiunii cumpărătorului, acesta are dreptul de a pretinde de la vînzător:

reducerea preţului de cumpărare;

repararea prejudiciului cauzat;

remiterea unui alt bun liber de drepturile terţilor.

220 .Încăperea neizolată:

poate constitui obiect distinct al contractului de vînzare-cumpărare;

nu poate constitui obiect distinct al contractului de vînzare-cumpărare;

poate constitui obiect distinct al contractului de vînzare-cumpărare cu autorizaţia organelor locale.

221 .În caz de reziliere a contractului de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă valoarea întreţinerii prestate de dobînditor:

nu se restituie;

se restituie;

se restituie dacă contractul nu prevede altfel.

222 .Are dreptul împrumutatul să restituie împrumutul înainte de termen?

nu;

dacă nu este interzise de contract;

dacă în contract nu s-au stabilit dobînzi.

223 .În caz de pluralitate de comodatari, aceştia răspund pentru deteriorarea sau pieirea bunului:

pe cote-părţi;

solidar;

subsidiar.

224 .Are dreptul locatorul să nu consimtă la transmiterea bunului în sublocaţiune:

da, în cazurile prevăzute de contract;

nu;

da, dacă are motive temeinice.

225 .În cazul cesiunii locaţiunii:

locatarul rămîne obligat faţă de locator;

locatarul este liberat de obligaţiuni;

locatarul este liberat de obligaţiuni în cazurile prevăzute de contract.

226 .Dacă contractul de depozit este încheiat pe un anumit termen, deponentul:

nu are dreptul să ceară restituirea bunului înainte de termen;

are dreptul să ceară restituirea bunului înainte de termen;

are dreptul să ceară restituirea bunului în cazurile prevăzute de contract.

227 .Dacă cecul nu este prezentat spre plată în termen de 8 zile din momentul emiterii:

trasul îl poate plăti şi după expirarea termenului dacă n-a fost revocat;

trasul nu are dreptul să-l plătească după expirarea termenului;

trăgătorul nu are dreptul să-l revoce.

228 .Poate fi revocat cecul?

nu;

doar dacă nu a expirat termenul de prezentare spre plată;

doar dacă a expirat termenul de prezentare spre plată.

229 .Cine răspunde în cazul neplăţii cecului?

doar trăgătorul;

trăgătorul, girantul şi alte persoane obligate;

doar trăgătorul şi girantul.

230 .În cazul nulităţii obligaţiei pentru plata căreia a fost eliberat cecul:

cecul este valabil;

cecul nu este valabil;

cecul este valabil în cazurile prevăzute de contract.

231 .În cazul nulităţii obligaţiei pentru plata căreia a fost emisă o cambie:

cambia este valabilă;

cambia nu este valabilă;

cambia este valabilă în cazurile prevăzute de contract.

232 .Riscul asigurat este un eveniment:

viitor;

actual;

atît viitor cît şi actual.

233 .Contractul de societate civilă poate fi încheiat:

doar între persoane juridice;

doar între persoane fizice;

între orice persoane.

234 .Prin contract de societate civilă:

nu se constituie o persoană juridică;

se constituie o persoană juridică;

se constituie o persoană juridică în cazurile prevăzute de părţi.

235 .Părţile contractului de societate civilă:

sunt obligate să verse contribuţii;

nu sunt obligate să verse contribuţii;

sunt obligate să verse contribuţii în cazurile prevăzute de contract.

236 .Contribuţiile la societatea civilă:

devin proprietate comună a tuturor asociaţilor;

rămîn în proprietate celui care a vărsat contribuţia;

devin proprietate comună în cazurile prevăzute de contract.

237 .Pot fi aduse în calitate de contribuţii la societatea civilă:

orice bunuri;

doar bunurile determinate individual;

doar bunuri mobile.

238 .Cotele-părţi din patrimoniul societăţii civile:

nu pot fi transmise;

pot fi transmise doar între asociaţi;

pot fi transmise oricui, dar asociaţii au drept de preemţiune.

239 .Prin moştenire se transmit moştenitorilor:

Toate drepturile şi obligaţiile patrimoniale;

Drepturile şi obligaţiile patrimoniale, cu excepţiile prevăzute de lege;

toate drepturile şi obligaţiile patrimoniale personale

240 .În cazul declarării judecătoreşti a morţii persoanei, momentul deschiderii succesiunii se consideră data:

dispariţiei persoanei fără veste;

ziua morţii prezumate;

rămînerii definitive a hotărîrii judecătoreşti.

241 .Locul deschiderii succesiunii este locul unde se află partea cea mai valoroasă a bunurilor imobile succesorală este atunci cînd:

ultimului domiciliu al defunctului nu este cunoscut;

nu este cunoscut ultimul domiciliu al decedatului, iar locul unde se află partea cea mai valoroasă din bunurile succesorale nu poate fi stabilit;

nu este cunoscut ultimul domiciliu al decedatului, iar bunurile succesorale se află în locuri diferite.

242 .Pot fi moştenitori în cazul succesiunii legale:

persoanele fizice care se aflau în viaţă la data deschiderii moştenirii şi copiii concepuţi ai defunctului şi juridice care au capacitate juridică la data deschiderii moştenirii;

doar persoanele care erau în viaţă la data deschiderii succesiunii;

persoanele care se aflau în viaţă la data deschiderii moştenirii şi copiii concepuţi ai defunctului, născuţi vii.

243 .Comorienţii sînt persoanele care:

moştenesc reciproc în cazurile prevăzute de lege;

nu moştenesc reciproc;

au supravieţuit una alteia.

244 .Acţiunea privind declararea moştenitorului nedemn poate fi intentată:

în termen de 3 ani din data deschiderii succesiunii;

în termen de 1 an din data deschiderii succesiunii;

în termen de 6 luni din data deschiderii succesiunii.

245 .Acţiunea privind declararea moştenitorului nedemn poate fi intentată:

numai de moştenitorii;

de orice persoană pentru care decăderea succesorului nedemn din dreptul la moştenire are consecinţe nepatrimoniale;

de orice persoană pentru care decăderea succesorului nedemn din dreptul la moştenire are consecinţe patrimoniale.

246 .Nu pot fi succesori testamentari:

persoana care a comis intenţionat o infracţiune împotriva ultimei voinţe, exprimate în testament, a celui ce a lăsat moştenirea, fapt constatat de instanţa de judecată;

părinţii decăzuţi din drepturile părinteşti care, la data deschiderii succesiunii, nu au fost restabiliţi în aceste drepturi;

persoana care a comis o faptă amorală împotriva celui ce a lăsat moştenirea, fapt constatat de instanţa de judecată.

247 .Lipsa datei întocmirii testamentului:

nu atrage nulitatea acestuia;

atrage nulitatea acestuia în toate cazurile;

atrage nulitatea doar în cazurile prevăzute de lege.

248 .Acţiunea privind declararea nulităţii testamentului poate fi intentată în decurs de: 3 ani de la data deschiderii succesiunii;

1 an de la data deschiderii succesiunii;

6 luni de la data deschiderii succesiunii.

249. Desemnarea executorului testamentar se face:

fără acordul acestuia;

numai cu acordul acestuia;

cu acordul acestuia, dacă el nu face parte din categoria moştenitorilor.

250 .Legatarul:

nu răspunde pentru datoriile testatorului;

răspunde doar în cazurile prevăzute de lege;

răspunde pentru datoriile testatorului în limita valorii bunurilor primite.

251.Dreptul de folosinţă asupra încăperii de locuit dobîndit de legatar:

este un temei pentru membri familiei legatarului de a locui în ea;

nu este un temei pentru membri familiei legatarului de a locui în ea;

este un temei pentru membri familiei legatarului de a locui în ea, doar dacă aşa prevede testamentul.

252 .Fac parte din clasa a 2-a de moştenitori

înfietorii;

unchii;

bunicii.

253 . În cazul colateralilor, reprezentarea succesorală nu se aplică:

Colateralilor priveligiaţi şi ordinari;

Colateralilor ordinari;

la infinit.

254 . Mărimea rezervei succesorale constituie:

cel mult 2/3 din cota ce s-ar fi cuvenit în caz de moştenirea legală;

cel puţin 1/2 din cota ce s-ar fi cuvenit în caz de moştenirea legală;

cel mult 1/2 din cota ce s-ar fi cuvenit în caz de moştenirea legală.

255 .În cazul în care moştenitorul rezervatar a renunţat la rezerva succesorală, cota sa trece:

la ceilalţi moştenitori rezervatari;

la moştenitorii legali;

la moştenitorii testamentari.

256 .Termenul de acceptare a succesiunii poate fi prelungit de către instanţa de judecată:

cu cel mult 6 luni;

cu cel mult 3 luni;

pe orice perioadă la discreţia instanţei de judecată după circumstanţele cauzei.

257 .Declaraţia de renunţare la moştenire:

poate fi revocată;

nu poate fi revocată;

poate fi revocată în cazul succesiunii vacante.

258 .Moştenitorii rezervatari:

nu răspund pentru datoriile celui ce a lăsat moştenirea;

răspund pentru datoriile celui ce a lăsat moştenirea;

răspund pentru datoriile celui ce a lăsat moştenirea, dacă aceasta este prevăzut în testament.

259 .Moştenitorii răspund pentru obligaţiile celui ce a lăsat moştenirea:

în limita valorii patrimoniului succesoral;

nelimitat;

în limita valorii patrimoniului succesoral, numai dacă a fost întocmit un inventar al averii de către notar.

260 .Efectele juridice ale acceptării sau renunţării la succesiune survin din momentul:

depunerii cererii de acceptare sau renunţare la succesiune;

indicat în cererea de acceptare sau renunţare la succesiune;

deschiderii succesiunii.

261 .Notarul ia măsurile necesare pentru paza şi păstrarea averii succesorale:

pînă la acceptarea moştenirii de către moştenitori;

pînă la expirarea termenului stabilit pentru acceptare;

pînă la eliberarea certificatului de moştenitor.

262 .Partajul averii succesorale se face:

pînă la primirea certificatului de moştenitor;

după acceptarea moştenirii;

după primirea certificatului de moştenitor.

263 .Dacă moştenitorul a decedat după deschiderea succesiunii şi pînă la acceptarea ei, dreptul de a primi cota succesorală ce-i aparţine:

trece la moştenitorii săi prin reprezentarea succesorală;

trece la moştenitorii legali din clasa respectivă;

trece la moştenitorii săi prin transmisie succesorală.

264 .Executorul testamentar este obligat să întreprindă măsuri de pază şi administrare a patrimoniului succesoral:

din momentul înaintării cererii de către creditori;

din momentul înaintării cererii de către moştenitori;

din momentul deschiderii succesiunii.

265 .Persoana care desfăşoară activitate notarială este obligată să îndeplinească actul notarial:

la cererea solicitantului, cu depunerea documentelor necesare ulterior;

din momentul prezentării tuturor documentelor necesare;

în ziua prezentării tuturor documentelor necesare, dacă legea sau acordul cu solicitantul nu prevede altfel.

266 .Persoana care desfăşoară activitatea notarială poate amîna îndeplinirea actului notarial:

numai în cazurile prevăzute de lege;

oricînd doreşte, fără vreun temei;

în cazul în care obţine hotărîrea instanţei de judecată în acest sens.

267 .Notarul poate îndeplini actul notarial în afara sediului la solicitarea:

oricărei persoane;

numai a pensionarilor;

persoanelor, care nu pot din motive întemeiate să se prezinte la biroul notarial.

268 .Notarul suspendă îndeplinirea actului notarial

în baza cererii persoanei care are un interes născut şi actual;

în baza hotărîrii instanţei de judecată;

în baza ordonanţei Procurorului General.

269 .Notarul este obligat să refuze îndeplinirea actului notarial în cazul în care acesta se face:

în numele angajatului său;

pe numele şi în numele afinilor pînă la gradul II inclusiv;

în numele stagiarului său.

270. Notarul refuză îndeplinirea actul notarial:

Dacă imobilul se face ce face obiectul contractului se află în teritoriul activitate a altui notar;

dacă solicitantul întocmirii unui testament îşi are domiciliul în altă localitate decît teritoriul de activitate a notarului ;

dacă actul notarial urmează a fi îndeplinit de un alt notar.

271 .Notarul stabileşte identitatea minorului:

în baza certificatului de naştere;

în baza actului de identitate a minorului;

în baza buletinului de identitate a unuia dintre părinţi.

272 .Persoana care desfăşoară activitatea notarială are dreptul să îndeplinească actul notarial la cererea:

persoanei lipsită de capacitatea de exerciţiu în baza hotărîrii instanţei de judecată;

persoanei care suferă de o boală ce nu-i permite înţelegerea sensului actului notarial;

persoanei cu deficienţe fizice.

273 .Persoana care desfăşoară activitate notarială va accepta pentru îndeplinirea actului notarial extrasul din registrul bunurilor imobile dacă:

rectificările efectuate în textul acestuia sînt confirmate prin ştampilă oficiului cadastral, fără semnătura persoanei care a efectuat rectificarea;

rectificările efectuate în textul acestuia sînt confirmate prin ştampilă oficiului cadastral şi semnătura registratorului;

rectificările efectuate în textul acestuia sînt nespecificate.

274 .În cazul în care se eliberează duplicatul, notarul îl înregistrează în registrul actelor notariale:

atribuindu-i numărul de ordine al originalului;

atribuindu-i numărul de ordine respectiv din registrul actelor notariale la data eliberării;

nu-l înregistrează.

275 . În actul notarial urmează a fi stipulate în mod obligatoriu:

denumirea prescurtată a persoanei juridice;

IDNO al persoanei juridice;

data naşterii persoanei fizice.

276 .În cazul legalizării semnăturilor pe fişele bancare, notarul:

este obligat să stipuleze numărul de identificare al semnatarilor;

stipularea codului personal al semnatarilor nu este obligatorie;

codul personal nu se indică.

277 .Notarul are dreptul să modifice (să reducă sau să majoreze):

plata pentru serviciul notarial propriu-zis;

taxa de stat pentru serviciul notarial;

ambele plăţi menţionate.

278. La autentificarea contractului de rentă avînd ca obiect un bun imobil certificatul privind lipsa sau existenţa restanţelor la impozit de la inspectoratul fiscal:

nu se prezintă;

se prezintă în mod obligatoriu;

se prezintă la solicitarea credirentierului.

279. Persoana care desfăşoară activitate notarială eliberează extrase din registrul actelor notariale:

numai în legătură cu cauzele penale sau civile aflate în curs de examinare;

la cerere oricăror persoane;

la solicitarea persoanelor numite expres în lege.

280 .La autentificarea testamentului, persoana care desfăşoară activitatea notarială verifică:

existenţa dreptului de proprietate la testator;

dacă dispoziţiile testamentare nu contravin legii, ordinii publice şi bunelor moravuri;

doar identitatea şi capacitatea de exerciţiu a testatorului.

290 .În cazul eliberării certificatului de moştenitor, depunerile băneşti:

reprezintă bun evaluabil;

reprezintă bun neevaluabil;

nu se transmit prin moştenire.

291 .Dacă în patrimoniul succesoral intră creanţele pecuniare ale defunctului, data scadenţei acestora:

devine ziua decesului creditorului;

rămîne neschimbată;

devine ziua eliberării certificatului de moştenitor.

292 .În cazul în care întregul patrimoniul a fost divizat între moştenitori prin testament, iar la momentul decesului testatorului unul dintre moştenitori testamentari a decedat:

faţă de partea lui se aplică moştenirea legală;

partea acestuia se împarte în părţi egale între ceilalţi moştenitori testamentari;

testamentul devine caduc.

293. În cazul în care a fost prezentat testamentul mistic, notarul:

aplică pe acesta girul de autentificare şi îl pune în plic;

refuză primirea acestuia;

aplică girul de autentificare pe plicul care conţine testamentul mistic, apoi semnează pe plic împreună cu testatorul.

294. În cazul în care la ziua deschiderii succesiunii există două testamente întocmite la date diferite ce se completează şi nu se substituie integral:

se aplică prevederile primului testament conform datei întocmirii acestuia;

se aplică prevederile celui de al doilea testament conform datei întocmirii acestuia;

se aplică prevederile primului testament numai în măsura în care ultimul testament nu modifică prevederile primului.

295.Testamentul autentic se revocă:

la cererea testatorului;

distrugerea originalului testamentului autentic;

prin depunerea cererii la notar.

296. Dacă testatorul în timpul vieţii a donat apartamentul testat:

testamentul devine nul;

testamentul nu are putere legală;

moştenitorul testamentar primeşte apartamentul în baza testamentului.

297 .Testatorul nu poate constitui prin testament:

dreptul de superficie;

dreptul de gaj;

dreptul de abitaţie.

298 .Testatorul poate dezmoşteni prin testament:

pe oricare moştenitor, cu excepţia celor care au dreptul la cota din rezerva succesorală.

pe oricare moştenitor fără excepţii;

numai moştenitori de clasa a II şi a III;

299 .Moştenitorul poate renunţa în folosul altor moştenitori:

oricînd din ziua decesului;

numai în perioada de 6 luni după deces;

numai după expirarea termenului de 6 luni din ziua decesului.

300. Notarul autentifică contractul de partaj al averii succesorale:

după eliberarea certificatului de moştenitor;

odată cu eliberarea certificatului de moştenitor;

pînă la eliberarea certificatului de moştenitor.

301.Măsurile pentru paza bunurilor succesorale pot fi luate:

oricînd după decesul proprietarului;

pînă la expirarea termenului pentru acceptarea succesiunii;

orice perioadă indiferent de termen.

302 .Participarea a cel puţin 2 martori este necesară pentru:

legalizarea semnăturii pe fişa-cheie publică;

întocmirea actului de protest de mare;

autentificarea procurii din numele solicitantului nevăzător.

303. În cazul în care notarului i se prezintă două testamente, prin care testatorul a testat toată averea, din care unul este autentificat de notar, iar al doilea - olograf:

certificatul se eliberează în baza testamentului autentificat;

certificatul se eliberează în baza testamentului olograf;

certificatul se eliberează în baza testamentului, întocmit ultimul după dată.

304 .Notarul poate îndeplini acţiunea de transmitere:

numai a cererilor;

numai a documentelor, pe care este legalizată semnătura;

a oricăror documente notariale.

305. În cazul în care are dreptul la legat şi la cota din rezerva succesorală, moştenitorul:

poate accepta legatul şi pretinde la rezerva succesorală fără a pierde dreptul la cota din rezerva succesorală în mărimea legatului;

poate pretinde la rezerva succesorală dacă renunţă la legat;

poate accepta legatul, cu condiţia renunţării la rezerva succesorală.

306. Efectele juridice ale acceptării succesiunii survin:

a) din momentul depunerii declaraţiei la notar;b) din momentul decesului celui ce a lăsat moştenirea; c) din momentul eliberării certificatului de calitate de moştenitor.

307 .Nu răspunde pentru obligaţiile celui ce a lăsat moştenire:

a) legatarul; b) statul;c) moştenitorii rezervatari.

308 .În cazul în care prin moştenire trece un imobil ipotecat, notarul:

a) nu eliberează certificat de moştenitor pe acest imobil, pînă cînd nu va fi stinsă ipotecă;b) eliberează certificat de moştenitor pe acest imobil, menţionînd grevearea cu ipotecă;

c) înstrăinează imobilul ipotecat, din contul banilor obţinuţi satisface pretenţiile creditorului, iar pe suma rămasă eliberează certificat de moştenitor.

309 .În cazul eliberării certificatului de moştenitor unei persoanei incapabile, notarul trebuie să anunţe:

a) Ministerul Justiţiei;b) Autoritatea tutelară; c) Oficiul Stării Civile.

310 .În cazul decesului unuia dintre coproprietari, certificatul cu dreptul la dreptul proprietate asupra cotei - părţi din proprietatea comună în devălmăşie se eliberează:

a) la cererea soţului supravieţuitor;b) la cererea tuturor coproprietarilor;c) la cererea tuturor coproprietarilor şi a moştenitorilor.

311 .Certificatul de calitate de moştenitor se eliberează pentru:

a) a fi înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial;b) a fi prezentat la organele competente pentru ridicarea actelor ; c) a fi înregistrat la Camera Înregistrării de Stat.

312 .Duplicatul procurii este eliberat la cererea:

a) mandatarului indicat în procură;b) mandantului; c) la cererea moştenitorilor mandantului.

313 .Modificarea unilaterală a contractului privind plata pensiei de întreţinere sau refuzul unilateral de a-l executa:

a) sunt admisibile, dacă contractul nu prevede aceasta;b) sunt inadmisibile; c) sunt admisibile.

314 .Contractul matrimonial poate fi încheiat:

a) numai după înregistrarea căsătoriei;b) pînă la înregistrarea căsătoriei sau, în orice moment, după înregistrarea căsătoriei; c) pînă la înregistrarea căsătoriei sau, în orice moment, după înregistrarea căsătoriei sau

după desfacerea acesteia.

315 .Dreptul de a primi informaţia din arhiva notarială are:

a) persoana la solicitarea căreia a fost îndeplinit actul notarial; b) persoana care a reprezentat partea la întocmirea actului;

c) accesul la informaţie este liber.

316 .Percheziţia biroului notarial se efectuează:

a) în temeiul încheierii instanţei de judecată; b) după autorizarea Ministerului Justiţiei;c) după autorizarea Comisiei de licenţiere a activităţii notariale.

317 .Pînă la pronunţarea instanţei de judecată cu privire la nulitatea actului notarial:

a) actul notarial nu are putere juridică;b) actul notarial se consideră veridic; c) actul notarial îşi suspendă acţiunea.

318 .Extrasele din documente se legalizează dacă:

a) cuprinde textul deplin ce se referă la o problemă; b) cuprinde tot conţinutul documentului;c) cuprinde cel puţin o jumătate din conţinutul documentului.

319 .Se legalizează semnătura de pe:

a) documentul care reprezintă o expunere a unei act juridic;b) procură;c) pe fişa cheie publică.

320. Notarul legalizînd semnătura traducătorului:

a) răspunde pentru veridicitatea traducerii;b) confirmă semnătura pe document; c) certifică faptele expuse în act.

321. De competenţa cărui notar ţine îndeplinirea procedurii succesorale în cazul în care bunurile imobile succesorale se găsesc pe teritoriul Republicii Moldova şi Ucrainei:

a) primul notar sesizat;b) notarii din ambele state; c) notarul pe teritoriul căruia se află bunul cu valoarea mai mare.

322.Consulii au următoarea competenţă:

a) autentificarea contractului de vînzare-cumpărare a apartamentului;b) autentificarea contractului de donaţie a părţii sociale din societatea cu răspunderea

limitată; c) autentificarea contractului de ipotecă.

323 .Persoanele cu funcţie de răspundere abilitate ale administraţiei publice locale au competenţă:

a) privind deschiderea procedurii succesorale;b) privind eliberarea duplicatelor documentelor pe care le-au întocmit; c) privind autentificarea tuturor procurilor.

324. Cine va fi invitat de către notar ca participant la autentificarea contractului de vînzare-cumpărare, în cazul în care vînzătorul este surdomut şi analfabet:

a) martorul;b) interpretul special; c) traducătorul.

325. Pe documentele destinate pentru străinătate:

a) locurile goale din rînduri vor fi tăiate cu o linie;b) locurile albe pe document vor fi tăiate cu o linie;c) nu se completează locurile goale.

326.Girul se aplică la:

a) certificarea neachitării cecurilor; b) certificarea faptelor;c) eliberarea certificatului de moştenire.

327 .Termenul maxim pentru procurile destinate pentru străinătate este de:

a) trei ani;b) pînă la anularea acesteia de către persoana care a întocmit-o; c) numai un an din momentul autentificării procurii.

329. Dacă testatorul nu a determinat în testament cotele succesorale sau părţile din patrimoniul succesoral ce revin moştenitorilor:

a) testamentul nu are puterea legală;b) testamentul este valabil, iar cotele se determină de către moştenitori în baza acordului

comun;c) testamentul este valabil, iar cotele se împart egel între moştenitori testamentari.

330. Renunţarea moştenitorului testamentar la succesiune se permite:

a) doar fără a indica persoana în favoare căreia renunţă;b) cu dreptul de a indica persoana în favoare căreia renunţă;c) se permite atît cu indicarea cît şi fără indicarea persoanei în favoare căreia renunţă.

331. Moştenitorul legal nu poate moşteni partea netestată a patrimoniul succesoral, dacă:

a) este dezmoştenit indirect;b) este dezmoştenit prin dispoziţia testamentară expresă; c) ester dezmoştenit de testator, indiferent direct sau indirect.

332.Testamentul revocat prin testamentul întocmit mai tîrziu:

a) se restabileşte şi are valoare doar în cazul în care testamentul ulterior a fost revocat prin depunerea unei cereri la notar;

b) se restabileşte şi are valoare doar în cazul în care moştenitorii indicaţi în testamentul ulterior au renunţat la moştenirea testamentară;

c) nu poate fi restabilit nici într-un caz.

333. În ce cazuri testamentul se consideră fără putere legală:

a) cînd condiţiile testamentare nu sînt clare;b) cînd condiţiile testaemntare contracin ulna alteia;c) cînd averea testată de testator este înstrăinată de testator în timpul vieţii.

334. Termenul de solicitare a executării legatului:

a) 6 luni de la momentul decesului persoanei;b) 6 luni de la data deschiderii procedurii succesorale;c) 6 luni de la momentul decesului persoanei, dacă testamentul nu prevede altfel.

335. Dacă legatarul renunţă la legat, acesta trece către:

a) moştenitorii legali;b) doar la moştenitor testamentar însărcinat cu executarea legatului;c) toţi moştenitori testamentari în cote egale.

336. Dacă testamentul nu se referă la întreg patrimoniul succesoral:

a) rezerva succesorală mai întîi se separă din patrimoniul testat şi apoi se completează cu cel netestat;

b) rezerva succesorală mai întîi se separă din patrimoniul netestat şi apoi se completează cu cel testat;

c) rezerva succesorală se separă din fiecare bu al patrimoniului succesoral.

337. Pe ce termen se alege preşedintele Camerei Notariale:

a) 2 ani;b) 4 ani; c) 5 ani;

TESTE GRILĂ - DREPTUL FAMILIEI

1. Căsătoria se încheie de către:

a. Organul de stare civilă;b. Ministerul Justiției;c. Notar.

2. Codul familiei al RM stabilește drept proprietate comună în devălmășie:a. Bunurile dobîndite până la căsătorie;b. Bunurile mobile și imobile dobândite în timpul căsătoriei din contul mijloacelor

comune;c. Bunurile primite în dar în timpul căsătoriei de către fiecare dintre soți.

3. Proprietatea personală a soților:a. Veniturile obținute de fiecare dintre soți din activitatea de muncă;b. Bunurile primite în dar sau obținute prin moștenire de către unul din soți în timpul

căsătoriei;c. Bijuterii de preț, fabricate din aur și argint, ce le poartă doar unul dintre soți, deși

sunt procurate în timpul căsătoriei.

4. Bunurile imobile proprietate comună în devălmășie a soților pot fi înstrăinate:a. De către ambii soți sau de către unul dintre soți cu acordul celuilalt soț;b. De fiecare soț în parte;c. De o persoană țertă în baza procurii din numele unuia dintre soți.

5. Contractul matrimonial poate fi încheiat:a. Între oricare persoane fizice;b. Între persoane fizice sau persoane juridice;c. Între soți sau persoane care au intenția să se căsătorească.

6. Contractul matrimonial se încheie în formă:a. Verbală;b. Scrisă;c. Autentică.

7. Contractul matrimonial încheiat între soții dintr-o căsătorie nulă este și el nul din momentul:a. Autentificării contractului matrimonial;b. Înregistrării căsătoriei;c. Înaintării cererii în instanța judecătorească privind recunoașterea nulității căsătoriei.

8. Declararea nulității căsătoriei:a. Nu afectează drepturile copiilor născuți din această căsătorie;b. Afectează drepturile copiilor născuți din această căsătorie;c. Drepturile succesorale dintre copii și părinți rămân neatinse.

9. Înregistrarea nașterii copilului nou-născut se efectuează la:a. Primărie;b. Oficiul Stării Civile;c. Organele abilitate de lege pentru înregistrarea actelor de stare civilă.

10. În cazul desfacerii căsătoriei la organele de înregistrare a actelor de stare civilă, căsătoria încetează:a. În ziua depunerii cererii de divorț;b. Din ziua înregistrării divorțului;c. Din ziua ridicării actului de divorț.

11. În cazul desfacerii căsătoriei pe cale judecătorească, căsătoria încetează:a. Din ziua înaintării acțiunii privind desfacerea căsătoriei în instanța judecătoreacă;b. Din ziua emiterii hotărârii instanței judecătorești;c. Din ziua în care hotărârea instanței de judecată a rămas definitivă.

12. Notarul stabilește legătura de rudenie dintre părinți și copii în baza:a. Actului de identitate a minorului;b. Certificatului de naștere a minorului;c. Declarației părinților.

13. Notarul stabilește identitatea minorului în baza:a. Certificatului de naștere a minorului;b. Actului de identitate a minorului;c. Actului de identitate a unuia dintre părinți.

14. Conform Codului familiei al RM, cererea privind contestarea paternităţii (maternităţii) poate fi depusă timp de:a. 3 ani de la data nașterii copilului;b. 1 an din momentul cînd una din persoanele îndreptățite (persoanele înscrise drept

tată sau mamă sau persoanele care sînt mama sau tatăl firesc al copilului) a aflat sau trebuia să fi aflat despre înscrierea privind paternitatea (maternitatea) sau din momentul atingerii majoratului, în cazul unui minor;

c. 6 luni din momentul eliberării certificatului de naștere al copilului.

15. Conform jurisprudenței CEDO (cauza Shofman c. Federației Ruse din 24.11.2005), acțiunea privind contestarea paternității (maternității):a. Poate fi depusă timp de 1 an din momentul cînd una din persoanele îndreptățite

(persoanele înscrise drept tată sau mamă sau persoanele care sînt mama sau tatăl firesc al copilului) a aflat sau trebuia să fi aflat despre înscrierea privind paternitatea (maternitatea) sau din momentul atingerii majoratului, în cazul unui minor;

b. Poate fi depusă timp de 3 ani de la data nașterii copilului;c. Este imprescriptibilă.

16. La soluţionarea în familie a problemelor care ating interesele copilului, se va ţine cont în mod obligatoriu dacă aceasta nu contravine intereselor lui începând cu vârsta de:a. 16 ani;b. 14 ani;c. 10 ani.

17. Conform legislației RM, reprezentanții legali acționează la notar în numele minorilor care nu au atins vârsta de:a. 10 ani;b. 14 ani;c. 16 ani.

18. La autentificarea actelor notariale, cu acordul reprezentanților legali, acționează minorii cu vârsta cuprinsă între:a. 14 și 18 ani;b. 10 și 14 ani;c. 14 și 16 ani.

19. Împărțirea bunurilor proprietate comună a soților este posibilă:a. Doar după desfacerea căsătoriei;b. În cazul confiscării averii unuia dintre soți;c. Doar la solicitarea creditorilor unui adintre soți.

20. Acțiunea de împărțire a bunurilor care constituie proprietate comună în devălmășie a soților:a. Se înaintează în decurs de 3 ani;b. Este imprescriptibilă;c. Se înaintează în decurs de 1 an de la desfacerea căsătoriei.

21. Temeiurile încetării căsătoriei sunt:a. Decesul sau declararea pe cale judecătorească a decesului unuia dintre soți;b. Acordul verbal dintre soți;c. Cererea părinților unuia dintre soți.

22. Desfacerea căsătoriei poate fi realizată:a. La primărie;b. Doar la Oficiul de Stare Civilă;c. La Oficiul de Stare Civilă sau pe cale judecătorească.

23. Notarul autentifică contractul de partajare a averii soților:a. Doar după divorț;b. Doar în timpul căsătoriei;c. În baza cererii ambilor soți.

24. La restabilirea căsătoriei în cazul apariției soțului declarat decedat sau dispărut, bunurile dobândite în perioada de absență a unui dintre soți aparțin:a. Ambilor soți;b. La toți membrii familiai;c. Soțului ce le-a dobândit.

25. Temeiurile declarării nulității căsătoriei sunt:a. Persoanele nu s-au informat reciproc despre starea financiară în momentul încheierii

căsătoriei;b. Căsătoria este fictivă;c. Consimțământul reciproc, neviciat, al ambilor soți.

26. Paternitatea copilului născut în afara căsătoriei poate fi recunoscută printr-o declarație comună a acestuia și a mamei copilului, depusă la:a. Notar;b. Primărie;c. Oficiul de Stare Civilă.

27. Pentru 1 copil minor, cuantumul pensiei de întreținere constiuie:a. 1/4 din salariul și sau din alte venituri ale părinților;

b. 2/5 din salariul și sau din alte venituri ale părinților;c. 1/3 din salariul și sau din alte venituri ale părinților;

28. Modificarea sau rezilierea contractului privind plata pensiei de întreținere se perfectează în formă:a. Scrisă;b. Scrisă și autentică;c. Verbală.

29. Modificarea unilaterală a contractului privind plata pensiei de întreținere sau refuzul unilateral de a-l executa sunt:a. Inadmisibile, dacă contractul nu prevede aceasta;b. Inadmisibile;c. Admisibile.

30. Tutela se instituie asupra copiilor:a. La atingerea vârstei de 14 ani;b. Până la atingerea vârstei de 14 ani;c. La atingerea vârstei de 16 ani.

31. Curatela se instituie asupra copiilor cu vârsta cuprinsă între:a. 10 și 14 ani;b. 14 și 18 ani;c. 16 și 18 ani.

32. La eliberarea certificatului de moștenitor pe numele unui copil minor aflat sub tutelă, la notar se prezintă:a. Numai minorul;b. Tutorele în numele minorului;c. Obligatoriu minorul și tutorele.

33. Încheierea actelor juridice privind bunurile imobile ale persoanei puse sub curatelă:a. Se interzice;b. Se admite cu permisiunea autorității tutelare;c. Se admite cu consimțământul prealabil al curatorului.

34. Contractul de vânzare-cumpărare pe numele copilului minor se înregistreazî:a. La Camera Înregistrării de stat;b. La Oficiul Cadastral Teritorial respectiv;c. La autoritatea tutelară.

35. Părinții reprezintă interesele minorului la autentificarea actelor notariale:a. Până la 14 ani;b. De la 14 la 16 ani;c. De la 16 la 18 ani.

36. Minorii semnează actele de vânzare-cumpărare autentificate notarial cu acordul părinților:a. De la 7 la 14 ani;b. De la 14 la 18 ani;c. De la 10 la 16 ani.

37. Partajul bunurilor comune ale soților se realizează prin:a. Acordul soților sau hotărârea instanței de judecată;b. Înțelegerea verbală;c. Lege.

38. Filiația față de mamă se stabilește:a. Prin simpla afirmație;b. Prin certificatul de naștere;c. Prin actul de identitate.

39. Ca efect al divorțului:a. Se menține necondiționat obligația de întreținere între soți;b. Încetează regimul matrimonial;c. Nu încetează obligația reciprocă a soților privind fidelitatea conjugală.

40. Sunt rude în linie dreaptă:a. Tatăl și fiul;b. Bunicul și nepotul de frate;c. Bunicul și nepotul de soră.

41. Afinitatea reprezintă:a. Legătura dintre rudele unui soț și rudele celuilalt soț;b. Legătura dintre un soț și rudele celuilal soț;c. Legătura dintre un soț și celălalt soț.

42. Afinitatea există:a. Atât timp cât durează căsătoria;b. Atât pe durata căsătoriei, cât și după divorț;c. Atât pe durata căsătoriei, cât și înainte încheierii acesteia.

43. Efectele nulității căsătoriei constau în:a. Încetarea ei;b. Desfacerea acesteia cu efecte pentru viitor;c. Desființarea acesteia cu efecte retroactive.

44. Scopul căsătoriei este:a. De a conviețui împreună;b. De a întemeia o familie;c. De a avea un patrimoniu comun.

45. Copii din afara căsătoriei:a. Nu sunt egali în fața legii cu copii din căsătorie;b. Nu sunt egali în fața legii cu copii adoptați;c. Sunt egali cu copii din căsătorie, precum și cu copii adoptați.

46. Nulitatea căsătoriei:a. Are efect în privința copiilor;b. Copii dobândesc situația de copil din afara căsătoriei;c. Nu are niciun efect în privința copiilor, aceștia păstrând situația de copil din

căsătorie.

47. Efectele divorțului cu privire la relațiile personale dintre soți se referă la:a. Cetățenie;

b. Vocația succesorală în cazul decesului unuia dintre soți;c. Capacitatea de exercițiu deplină a soților minori.

48. Izvor al întemeierii familiei este:a. Legea;b. Voința soților;c. Actul căsătoriei.

49. Copilul adoptat are drepturi patrimoniale față de:a. Părinții săi biologici și rudele acestora;b. Părinții adoptivi și rudele acestora;c. Părinții biologici și părinții adoptivi simultan.

50. În cazul decesului părinților adoptivi, efectele juridice ale acceptării succesiunii lor de către copilul adoptat survin:a. Doar din momentul depunerii declarației de acceptare a succesiunii la notar;b. Din momentul depunerii declarației de acceptare a succesiunii la notar sau din

momentul intrării în posesia patrimoniului succesoral;c. Din momentul decesului celor ce au lăsat moștenirea.

DREPT INTERNAȚIONAL PRIVAT - TEST GRILĂ

1) Raporturile de drept internaţional privat sunt:a. raporturi civile fără element de extraneitateb. raporturi de drept privat cu element străinc. raporturi de drept public

2) Raportul de drept internaţional privat se diferențiază de raportul de drept intern prin:a. existenţa unuia sau mai multor elemente de extraneitateb. obiectc. continut

3) Raportul de drept internaţional privat poate fi reglementat cu ajutorul :a. normelor conflictualeb. normelor de drept constitutionalc. normelor de drept administrative

4) Care categorie de norme indică doar legea competentă?a. normele conflictualeb. normele materialec. normele substantiale

5) Ce rol au normele materiale ?a. indică doar legea competentab. reglementează direct şi nemijlocit raportul juridic cu element străinc. nu se aplică în niciun caz direct şi nemijlocit raportului juridic cu element străin 6) Elementele prin care se stabileşte legătura dintre un raport juridic şi un anumit sistem juridic se numesc :a. formule de fixareb. puncte de legătură

c. raporturi juridice

7) Sunt izvoare interne ale dreptului internaţional privat :a. Constituţia Republicii Moldovab. uzanţele comerciale internaţionalec. cutuma internaţională

8) Au valoare de factori în cadrul calificării :a. faptul că noțiunile şi termenii au acelaşi sens în sistemele de dreptb. faptul că sistemele de drept au instituții juridice proprii, necunoscute celorlalte sisteme de dreptc. faptul că dreptul internaţional privat conţine doar elemente naţionale

9) Calificarea se realizează de regulă :a. potrivit lex forib. întotdeauna după lex causaec. întotdeauna autonom11) Tratatele internaţionale constituie excepţii de la calificarea după 'lex fori'?a. da, deoarece unele norme conflictuale se găsesc în izvoare internaţionaleb. nu, fiindcă nu există vreo legătură între tratate şi calificarec. nu, deoarece prin tratate internaţionale se face o calificare după lex causae

12) Sunt situaţii când poate interveni fraudarea legii :a. în ce priveşte statutul personal, prin schimbarea locului contractuluib. în privinţa succesiunii, prin mutarea imobilelor dintr-o ţară în altac. în ce priveşte statutul personal, prin schimbarea domiciliului

13) Norma conflictuală poate figura :a. în dreptul intern al fiecărei ţărib. numai în conţinutul unei convenţii sau tratat internaţionalc. numai în dreptul intern al unui stat

14) Starea, capacitatea şi relaţiile de familie ale persoanei fizice sunt reglementate :a. de legile internationaleb. de legea sa naţională, afară numai dacă prin dispoziţii speciale, nu se prevede altfelc. de nici o lege

15) Moştenirea în dreptul internaţional privat este supusă în ceea ce priveşte bunurile mobile :a. oriunde acestea s-ar afla, legii naâionale pe care persoana decedată o avea la data morții.b. legii locului unde fiecare din aceste bunuri este situat.c. lex rei sitae

16) Moştenirea în dreptul internaţional privat este supusă în ceea ce priveşte bunurile imobile :a. oriunde acestea s-ar afla, legii naţionale pe care persoana decedată o avea la data morţii.b. legii locului unde fiecare din aceste bunuri este situat.c. lex personnalis

17) Regula locus regit actum cârmuieşte:a. forma de publicitate a actului juridicb. forma exterioară a actului juridicc. situaţia bunurilor imobile

18) Divorţul soţilor cetăţeni ai Republicii Moldova aflaţi în străinătate este supus:

a. legii statului străinb. legii Republicii Moldovac. lex voluntatis

19) Ce se înţelege prin “luarea în considerare a legii străine”?a. situaţia în care legea străină nu se aplică delocb. situaţia în care legea străina este numai o condiţie pentru aplicarea legii propriic. situaţia în care legea străina înlocuieţte total legea naţională

20) Potrivit cărei reguli se vor conduce instanţele judecătoreşti chemate să aplice legea străină?a. potrivit lex forib. potrivit lex causaec. potrivit lex mercatoria

21) Sunt fapte de stare civilă :a. moartea persoaneib. căsătoriac. recunoaşterea filiaţiei

22) Sunt acte de stare civilă (negotium) :a. moartea persoaneib. naşterea persoaneic. adopţia

23) Care dintre următoarele efecte se datorează regulii “locus regit actum”?a. actul juridic încheiat într-o ţară străină, în mod valabil, va avea în Republica Moldova aceeaşi forţă probantă cu cea prevăzută în legea ţării unde s-a efectuat actulb. lipsa cetăţenieic. aplicarea regulii lex rei sitae

24) În cazul înscrisurilor sub semnătură privată, ce fel de caracter are regula “locus regit actum”?a. caracter complementarb. caracter obligatoriuc. caracter facultativ

25) În cazul înscrisurilor autentice întocmite de străini în Republica Moldova, ce fel de caracter are regula “locus regit actum”?a. caracter complementarb. caracter imperativc. caracter facultativ

26) În ceea ce priveşte efectele căsătoriei, dacă soţii au cetăţenii diferite, ce lege urmează a fi declarată competentă?a. legea naţională comunăb. legea domiciliului comunc. legea contractului

27) Cum se stabileşte filiaţia copilului din afara căsătoriei?a. potrivit legii naţionale a copilului, de la data naşteriib. potrivit lex contractusc. potrivit lex voluntatis

28) Cărei legi este supusă moştenirea privind bunurile imobile?a. legii nationaleb. legii situatiei bunuluic. legii contractului

29) Care este legea aplicabilă în cazul succesiunii de state?a. legea forului în cazul în care statul a fost desfiinţat prin contopire voluntară cu un alt statb. regulile de drept tranzitoriu din tratatul de unificare a celor două state, atunci când un stat se desfiinţează prin contopire voluntară cu un alt statc. regulile de drept tranzitoriu din tratatul de unificare a celor două state, atunci când un stat a fost desfiiţat prin constrângere

30) Noţiunile juridice cu ajutorul cărora se determină conţinutul normei conflictuale sunt:a. starea civilă, capacitatea, forma actului juridicb. forma actului juridic, locul executării contractuluic. succesiunea bunurilor mobile, locul încheierii contractului, domiciliul

31) Prin legea străina se înţelege:a. determinarea efectelor juridice în conformitate cu legea unui stat pentru o anumită situaţieb. dreptul străin indiferent care este izvorul săuc. nici una din variante nu este corectă

32) Cine are obligaţia de a stabili conţinutul legii străine?a. organul de jurisdicţie conform sistemului de drept în care sarcina probei revine părâii care invocă legea străinăb. organul de jurisdicţie sau judecătorul conform sistemelor de drept în care sarcina probei revine părţii care invocă legea străinăc. nici una din variante nu este corectă

33) Ce presupune statutul legii străine în sistemul nostru de drept?a. legea străina se aplică în temeiul normei conflictuale a foruluib. legea străină se aplică cu titlu de element de faptc. legea straină se interpretează ca în sistemul nostru de drept si nu ca în sistemul de drept din care face parte

34) Care sunt efectele unui drept dobândit potrivit legii străine:a. produce toate efectele pe care i le-a dat legea respectivăb. produce efecte în altă ţară dacă contravine ordinii publice a ţării respectivec. produce mai multe efecte în altă ţară decât ar produce în conformitate cu legea potrivit căreia s-a creat

35) Care sunt deosebirile dintre ordinea publică din dreptul internaţional privat şi ordinea publică din dreptul intern:a. toate normele de ordine publică din drept intern sunt de ordine publică în drept internaţional privatb. ordinea publică în dreptul internaţional privat indică limitele aplicării legii străinec. ordinea publică în drept intern nu se confundă cu normele teritoriale

36) Cum se înregistrează actele şi faptele de stare civilă când există un element de extraneitate.a. diferă în funcţie de cetățenia persoanelor cărora li se aplică şi de statul în care se află

b. diferă în funcţie de locul încheierii actelor sau faptelor juridicec. ambele variante sunt corecte

37) Legile Republicii Moldova privind statul personal urmăresc pe cetăţeni, atât timp cât:a. nu au pierdut cetăţenia Republicii Moldovab. au pierdut cetăţenia Republicii Moldova, dar au fost cetăţenic. nu au pierdut cetăţenia Republicii Moldova, chiar dacă au dobândit şi o altă cetăţenie

38) Legea Republicii Moldova admite ca lex personalis să fie lex domicilii, în cazul:a. străinilor cu mai multe cetăţeniib. apatrizilorc. apatrizilor şi străinilor cu mai multe cetăţenii

39) Regimul juridic al drepturilor reale accesorii este cârmuit de:a. lex situsb. lex contractusc. lex fori 40) Care sunt formele actelor juridice?a. forma de publicitate, forma de abilitare, forma de procedură şi forma exterioarăb. numai forma de procedură şi forma exterioarăc. numai forma de abilitare şi cea de publicitate

41) Excepţiile de la competenţa legii locului încheierii actului juridic:a. ordinea publică ca excepţie generalăb. ipotecile constituite într-o ţară străină asupra unor construcţii situate în ţara noastră – ca excepţie generalăc. nici una din variante nu este corectă

42) Prescripţia extinctivă a dreptului la acţiune este supusă:a. legii care se aplică dreptului subiectiv însuşib. legea statului unde se află bunul la împlinirea termenuluic. nici una din cele două variante

43) În cazul contractului de donaţie, dacă părâile nu au convenit asupra legii aplicabile sunt incidente dispoziţiile:a. legii naţionale a donatoruluib. legii domiciliului donataruluic. ambele variante sunt corecte

44) Ce interesează atunci când se aplică regula 'lex rei sitae'?a. dacă bunurile sunt considerate ut singulib. dacă bunurile sunt corporale sau incorporalec. ambele variante sunt corecte

45) Competenţa în cauzele referitoare la succesiune în baza Convenţiei CSI ţine de:

a. competenţa instituţiei Părţii contractante, pe teritoriul căreia testatatorul domicilia la data morţii sale

b. competenţa instituţiei Părţii contractante, pe teritoriul căreia se află bunurile sale

c. ambele variante sunt corecte

46) Testamentul sau anularea acestuia nu pot fi recunoscute nevalabile drept urmare a nerespectării formei, dacă:

a. corespunde cerintelor locului întocmirii lui

b. corespunde legii statutului unde testatorul îşi avea domiciliul la momentul întocmirii testamentului

c. ambele variante sunt corecte

47) Efectele juridice ale acceptării sau renunţării la succesiune survin din momentul:

a. depunerii cererii de acceptare sau renunţare la succesiune

b. indicat în cererea de acceptare sau renunţare la succesiune

c. deschiderii succesiunii

48) De competenţa cărui notar ţine îndeplinirea procedurii succesorale în cazul în care bunurile imobile succesorale se găsesc pe teritoriul Republicii Moldova şi Ucrainei:

a. primul notar sesizat

b. notarii din ambele state

c. notarul pe teritoriul căruia se află bunul cu valoarea mai mare

49) Legea aplicabilă bunurilor succesorale:

a. lex personalis

b. lex rei sitae

c. ambele variante sunt corecte

50) Testatorul poate supune transmiterea prin succesiune a averii sale unei alte legi decât cea prevăzută de Codul civil al Republicii Moldova dacă:

a. nu înlătură dispoziţiile imperative

b. nu se opune ordinea publică

c. nu este rezultatul fraudei de lege.

Teste drept Procesual Civil

1. Din care categorie a participanților la proces notarii nu pot fi parte:a) reclamanțib) pârâțic) persoanelor care contribuie la înfăptuirea justiției

2. Refuzul notarului de a îndeplini actul notarial poate fi contestat în instanța de judecată în procedura:

a) contenciosului administrativ b) procedura în acțiuni civilec) procedura în ordonanță

3. Cererea prin care se solicită anularea unui act administrativ sau recunoaşterea dreptului pretins poate fi înaintată în instanța de judecată în termen de:

a) 30 de zile de la data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluţionarea acesteia

b) 1 an de zile de la data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluţionarea acesteia

c) 3 ani de zile de la data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluţionarea acesteia

4. La examinarea în instanţa de contencios administrativ a cererii în anulare, sarcina probaţiunii este pusă pe seama:

a) reclamantuluib) pârâtuluic) ambelor părți

5. Calitatea procesuală a notarului în cazul contestării actului notarial de către părţi sau de orice persoană interesată, în condiţiile legii, în instanţele judecătoreşti de drept comun din teritoriul în care notarul îşi desfăşoară activitatea este:

a) pârât b) intervenient principal de partea pârâtuluic) intervenient accesoriu de partea pârâtului

6. Actele notariale contestate de către părţi sau de orice persoană interesată, în condiţiile legii, în instanţele judecătoreşti de drept comun din teritoriul în care notarul îşi desfăşoară activitatea se judecă în procedura:

a) contenciosului administrativb) acțiunii civilec) procedurii speciale

7.   Hotărârea instanţei de contencios administrativ asupra acţiunii judecate în fond:a) poate fi atacată cu apelb) poate fi atacată cu recursc) nu se supune nici unei căi de atac

8. Hotărârea instanței de contencios administrativ se execută în termenul stabilit în dispozitivul ei, iar în cazul în care termenul nu este stipulat:

a) în cel mult 10 de zile de la data la care hotărârea devine irevocabilăb) în cel mult 30 de zile de la data la care hotărârea devine irevocabilăc) în cel mult 90 de zile de la data la acre hotărârea devine irevocabilă

9. Notarii dispun de dreptul de asigurare a probelor:a) doar până la intentarea procesului civilb) în timpul examinării litigiului în instanța de judecatăc) După pronunțarea hotărârii de către instanța de fond în cadrul procedurii de executare

10. Cererea de asigurare a probelor se depune la instanţa care judecă pricina sau, după caz, la executorul judecătoresc ori la notarul:

a) de la locul îndeplinirii actelor de procedură în vederea asigurării probelor

b) de la domiciliul solicitantuluic) de la domiciliul pârâtului

11. Încheierea de asigurare a acţiunii se execută:a) imediatb) în decurs de 3 zilec) în decurs de 5 zile

12. Încheierea judecătorească privind substituirea unei forme de asigurare a acţiunii printr-o altă formă:

a) nu se supune nici unei căi de atacb) poate fi atacată cu apelc) poate fi atacată cu recurs

13. În ce caz legea permite notarului comunicarea informației confidențiale primite în exercițiul funcției în cazul citării lui în calitate de martor în cadrul unui proces civil:

a) în toate cazurileb) legea nu acordă notarului acest dreptc) la discreția notarului

14. Pretenţiile care derivă dintr-un act juridic autentificat notarial pot constitui obiect de examinare în cadrul:

a) procedurii de insolvabilitateb) procedurii în ordonanțăc) procedurii speciale

15. Cauţiunea se stabileşte în proporţie de 20% din valoarea bunurilor a căror asigurare se solicită, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil, suma cauţiunii constituie până la:

a) 5000 leib) 50000 leic) 10000 lei

16.  Cererea de chemare în judecată introdusă în instanţă se repartizează, judecătorului sau, după caz, completului de judecată în mod aleatoriu, prin intermediul  Programului integrat de gestionare a dosarelor în termen de:

a) 24 de oreb) 36 de orec) 72 de ore 

17. Printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, judecătorul acceptă cererea de chemare în judecată în decurs de câte zile de la repartizare, dacă legea nu prevede altfel:

a) 1 zib) 3 zilec) 5 zile

18.  Încheierea privind pregătirea pricinii pentru dezbateri judiciare se emite de către judecător, fără înştiinţarea participanţilor la proces, în decursul a câte zile de la data la care s-a dat curs cererii de chemare în judecată, cu enumerarea actelor ce urmează a fi efectuate pentru pregătirea pricinii şi cu indicarea termenelor îndeplinirii lor:

a) 1 zib) 3 zile

c) 5 zile

19. Termenul de declarare a apelului este de:a) 15 zile de la data pronunţării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfelb) 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfelc) două luni de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede

altfel

20.   Termenul de judecată, cu excepția celor urgente, se stabileşte astfel încât, de la primirea citaţiei, pârâtul să aibă la dispoziţie cel puţin câte zile pentru a-şi pregăti apărarea:

a) 5 zileb) 10 zilec) 15 zile

21. Termenul de judecată în cazul pricinilor urgente, se stabileşte astfel încât, de la primirea citaţiei, pârâtul să aibă la dispoziţie cel puţin câte zile pentru a-şi pregăti apărarea:

a) 5 zileb) 10 zilec) 15 zile

22.  În cazul neprezentării în şedinţă de judecată a unui participant la proces despre a cărui citare legală nu există date, procesul:

a) se amânăb) se întrerupec) se suspendă

23. Dacă instanţei judecătoreşti nu i s-a comunicat motivul neprezentării în şedinţă de judecată a participantului la proces citat legal sau dacă instanţa consideră neîntemeiat motivul neprezentării, pricina:

a) se amânăb) se suspendăc) se examinează în absenţa acestuia

24. Dacă nu s-au prezentat în şedinţă de judecată din motive considerate de instanţă ca fiind neîntemeiate, martorul, expertul, specialistul şi interpretul, citaţi legal, pot fi supuşi:

a) unei amenzi de până la 5 unităţi convenţionaleb) unei amenzi de până la 10 unităţi convenţionalec) unei amenzi de până la 20 unităţi convenţionale

25. După încheierea susţinerilor orale, completul de judecată se retrage pentru deliberare. În cazuri complexe, instanţa, prin încheiere protocolară, dispune amânarea deliberării pentru cel mult câte zile, înştiinţând participanţii la proces despre locul, data şi ora pronunţării dispozitivului hotărârii:

a) 5 zileb) 10 zilec) 15 zile

26.  Participanţii care nu au fost prezenţi la pronunţarea dispozitivului hotărârii primesc copia hotărârii în decurs de:

a) 3 zile

b) 5 zilec) 15 zile

27. Dreptul la ultima replică îl au:a) reclamantul și reprezentantul luib) pârâtul şi reprezentantul luic) intervenienții și reprezentanții lor

28. Cererea de apel se depune în scris:a) la instanţa judecătorească a cărei hotărâre se atacăb) la Curtea de Apelc) la alegerea apelantului: instanța de fond sau Curtea de Apel

29. Termenul de declarare a recursului împotriva actelor de dispoziție ale Curților de Apel este de:

a) 15 de zile de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integraleb) 30 de zile de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integralec) 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale

30. Cum va proceda judecătorul instanţei de fond în cazul în care la primirea cererii de chemare în judecată va constata că cererea de chemare în judecată este depusă fără achitarea taxei de stat?

a) printr-o încheiere va dispune amânarea achitării taxei de stat până la prima şedinţă de judecată

b) printr-o încheiere va restitui cererea de chemare în judecatăc) printr-o încheiere nu va da curs cererii de chemare în judecată acordând un termen reclamantului pentru achitarea taxei de stat

31. Cum va proceda judecătorul instanţei de fond în cazul în care la primirea cererii de chemare în judecată va constata că cererea de chemare în judecată este depusă cu omiterea termenului de prescripţie extinctivă a raportului material litigios, fără a fi indicate motive de repunere în termenul omis?

a) printr-o încheiere va intenta procesul, urmând a se expune odată cu examinarea fondului cauzei

b) printr-o încheiere va refuza în primirea cererii de chemare în judecatăc) printr-o încheiere nu va da curs cererii de chemare în judecată acordând un termen

reclamantului pentru completarea cererii de chemare în judecată cu temeiurile de repunere în termenul de prescripţie extinctivă omis.

32. Cum va proceda judecătorul instanţei de fond în cazul în care la prima şedinţă de judecată pârâtul nu a prezentat referinţa? a) va examina cauza în lipsa referinței pârâtuluib) va acorda pârâtului un termen repetat pentru prezentarea referințeic) printr-o încheiere va întrerupe examinarea cauzei

33. Cum va proceda instanţa de apel în cazul în care la primirea cererii de apel va constata că cererea de apel este depusă cu înaintarea unei pretenţii noi, neexaminată în prima instanţă?

a) va admite cererea de apel și va trimite cauza la rejudecareb) va restitui cererea de apelc) va separa pretenția nou înaintată într-un proces separat

34. Cum va proceda instanţa de recurs în cazul în care la primirea cererii de recurs va constata că aceasta este depus repetat?

a) va restitui cererea de recursb) va declara inadmisibil recursul declaratc) va examina cererea de recurs în fond și o va respinge ca fiind depusă repetat

35. Cum va proceda instanţa de recurs în cazul în care la primirea cererii de recurs va constata că aceasta este depusă peste termenul prevăzut de lege?

a) va restitui cererea de recursb) va examina cererea de recurs în fond și o va respinge ca fiind prescrisăc) va declara inadmisibil recursul declarat

36. Cum va proceda instanţa de recurs în cazul în care la primirea cererii de recurs va constata că aceasta este depusă fără indicarea numelui şi adresei intimatului?

a) va restitui cererea de recursb) va declara inadmisibil recursul declaratc) va refuza să primească cererea de recurs

37. Cum va proceda instanţa de recurs în cazul în care la primirea cererii de recurs va constata că aceasta este depusă fără indicarea denumirii instanţei care a emis decizia în apel şi argumentele respingerii sau admiterii apelului?

a) va restitui cererea de recursb) va declara inadmisibil recursul declaratc) va examina cererea de recurs în fond și o va respinge ca fiind depusă încălcarea

cerințelor de conținut a cererii de recurs

38.   Instanţa judecătorească dispune încetarea procesului în cazul în care:a) cererea este semnată sau este depusă în judecată de o persoană neîmputernicită

b) pricina nu urmează a fi judecată în procedură civilăc) litigiul dintre aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri se află

în curs de judecată la aceeaşi instanţă sau la o alta

39.  Instanţa judecătorească dispune încetarea procesului în cazul în care:a) litigiul dintre aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri se află

în curs de judecată la aceeaşi instanţă sau la o altab) părţile au încheiat un contract prin care litigiul urmează a fi soluţionat pe cale

arbitrală, iar până la examinarea pricinii în fond pârâtul a ridicat obiecţii împotriva soluţionării litigiului în judecată

c) reclamantul a renunţat la acţiune, renunţul fiind admis de instanţă

40.  Instanţa judecătorească dispune încetarea procesului în cazul în care:a) cererea de chemare în judecată este depusă de un organ, o organizaţie sau o persoană în

vederea apărării drepturilor, libertăţilor sau intereselor legitime ale unei alte persoane fără ca prezentul cod sau o altă lege să le confere acest drept

b) părţile citate legal nu s-au prezentat la şedinţa de judecată după a doua citare şi nici nu au solicitat examinarea pricinii în absenţa lor

c)  instanţa a amânat sau a eşalonat plata taxei de stat, iar reclamantul nu a plătit-o în termenul stabilit de instanţă

41.   Instanţa judecătorească scoate cererea de pe rol în cazul în care:a) părţile au încheiat o tranzacţie, confirmată de instanţă

b) reclamantul nu a respectat procedura, prevăzută prin lege sau prin contractul părţilor, de soluţionare prealabilă a pricinii pe cale extrajudiciară, inclusiv prin mediere

c)  într-un litigiu între aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri s-a emis o hotărâre arbitrală care a devenit obligatorie pentru părţi, cu excepţia cazului în care instanţa refuză eliberarea titlului executoriu sau desfiinţează hotărârea arbitrală

42.  Instanţa judecătorească scoate cererea de pe rol în cazul în care:a) părţile au încheiat un contract prin care litigiul urmează a fi soluţionat pe cale

arbitrală, iar până la examinarea pricinii în fond pârâtul a ridicat obiecţii împotriva soluţionării litigiului în judecată

b) partea în proces persoană fizică decedează şi raportul juridic litigios nu admite succesiunea în drepturi

c)  reclamantul a renunţat la acţiune, renunţul fiind admis de instanţă

43.  Instanţa judecătorească scoate cererea de pe rol în cazul în care:a) reclamantul şi-a retras acţiunea civilă la faza judecării cauzei în procesul penal,

dacă retragerea a fost acceptată de instanţăb) soţul a înaintat acţiune de desfacere a căsătoriei fără consimţământul soţiei în

timpul sarcinii ei sau în decursul unui an de la naşterea copilului, iar cererea nu a fost restituită reclamantului de către judecător

c) cererea de chemare în judecată este depusă de un organ, o organizaţie sau o persoană în vederea apărării drepturilor, libertăţilor sau intereselor legitime ale unei alte persoane fără ca prezentul cod sau o altă lege să le confere acest drept

44.  Instanţa judecătorească scoate cererea de pe rol în cazul în care:a) instanţa a amânat sau a eşalonat plata taxei de stat, iar reclamantul nu a plătit-o în

termenul stabilit de instanțăb) partea în proces persoană fizică decedează şi raportul juridic litigios nu admite

succesiunea în drepturic)  pricina nu urmează a fi judecată în procedură civilă

45. Încheierea judecătorească privind scoaterea cererii de pe rol:a) nu se supune nici unei căi de atacb) se atacă cu apelc) se atacă cu recurs

46.  Dacă persoana care a depus cererea îndeplineşte în termen toate cerinţele care au servit drept temei de a nu da curs cererii de chemare în judecată:

a) cererea se consideră depusă la data prezentării iniţiale în judecatăb) cererea se consideră depusă la data îndeplinirii cerințelor înaintatec) cererea se consideră depusă la data comunicării despre scoaterea cererii de pe rol

47. Judecătorul primeşte acţiunea reconvenţională dacă:a) admiterea ei exclude total admiterea acțiunii inițialeb) admiterea ei exclude parțial admiterea acțiunii inițialec) admiterea ei exclude, total sau parţial, admiterea acţiunii iniţiale

48. În vederea asigurării acţiunii, judecătorul sau instanţa este în drept:    a) să pună sechestru pe bunurile sau pe sumele de bani ale pârâtului, inclusiv pe cele care se află la alte persoane

b) să pună sechestru pe bunurile sau pe sumele de bani ale reclamantului, inclusiv pe cele care se află la alte persoane

c) să pună sechestru pe bunurile sau pe sumele de bani ale intervenientului principal, inclusiv pe cele care se află la alte persoane

49.  Procesul-verbal al şedinţei de judecată trebuie să fie întocmit  şi semnat în maxim câte zile de la data încheierii ședinței?

a) cel mult 3 zile de la data încheierii şedinţeib) cel mult 5 zile de la data încheierii şedinţeic) cel mult 7 zile de la data încheierii şedinţei

50.  Instanţa judecătorească dispune încetarea procesului printr-o:a) încheiereb) deciziec) hotărâre

51.  Dispoziţiile primei instanţe sau ale judecătorului prin care pricina nu se soluţionează în fond se emit în formă de:

a) încheiereb) deciziec) hotărâre

52. Instanţa judecătorească este obligată să suspende procesul în cazul:     a) decesului sau reorganizării părţii în proces ori a intervenientului principal dacă raportul juridic litigios permite succesiunea în drepturi

b)  pârâtul este căutatc) pricina nu poate fi judecată înainte de soluţionarea unei alte pricini conexe

53. Refuzul judecătorului de a primi cererea de chemare în judecată:a) exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiaşi reclamant, cu

aceeaşi acţiune împotriva aceluiaşi pârât, cu acelaşi obiect şi aceleaşi temeiurib) nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiaşi reclamant, cu

aceeaşi acţiune împotriva aceluiaşi pârât, cu acelaşi obiect şi aceleaşi temeiuric) exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiaşi reclamant, cu o altă

acţiune împotriva aceluiaşi pârât

54. Taxa de stat pentru eliberarea de duplicate de pe documentele autentificate notarial constituie:

a) 1 leub) 10 leic) 100 lei

55. Sunt scutiți de plata taxei de stat pentru îndeplinirea actelor notariale:a) Persoanele fizice – pentru legalizarea copiilor (duplicatelor) de pe documentele

necesare pentru primirea alocațiilor de stat, pentru tutelă și curatelăb) Persoanele fizice – pentru legalizarea copiilor (duplicatelor) de pe documentele

necesare pentru obținerea salariuluic) Persoanele fizice - pentru legalizarea copiilor (duplicatelor) de pe documentele

necesare pentru obținerea creditului bancar

56. Taxa de stat pentru autentificarea testamentelor și a contractelor de transmitere a averii în folosul statului sau în scop de caritate întocmite de către persoanele fizice constituie:

a) 0 leib) 100 leic) 200 lei

57. Sunt scutiţi de plata taxei de stat pentru îndeplinirea actelor notariale:a) persoanele fizice - pentru eliberarea certificatelor de succesiune a casei de locuit, a

apartamentului sau a cotei de contribuţie la construcţia casei de locuit ori a apartamentului, dacă moştenitorii au trăit cu cel care a lăsat moştenire în aceeaşi casă sau apartament până la decesul acestuia

b) persoanele fizice - pentru eliberarea certificatelor de succesiune a casei de locuit, a apartamentului sau a cotei de contribuţie la construcţia casei de locuit ori a apartamentului, dacă moştenitorii au trăit cu cel care a lăsat moştenire în aceeaşi casă sau apartament cel puțin șase luni până la decesul acestuia

c) persoanele fizice - pentru eliberarea certificatelor de succesiune a casei de locuit, a apartamentului sau a cotei de contribuţie la construcţia casei de locuit ori a apartamentului, dacă moştenitorii au trăit cu cel care a lăsat moştenire în aceeaşi casă sau apartament cel puțin un an până la decesul acestuia 

58. Documentele executorii eliberate de instanţa de judecată prin care s-a dispus asigurarea probelor se pun în executare prin intermediul:

a) notaruluib) mediatoruluic) executorului judecătoresc

59. Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea şi-a exercitat dreptul la acţiune înainte de împlinirea cărui termen, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depăşirea termenului de procedură:a) 30 zileb) 90 zilec) un an

60. Măsurile de asigurare a probelor se consideră nule în cazul în care reclamantul nu intentează în termen de câte de zile lucrătoare o acţiune în instanţă judecătorească privind încălcarea drepturilor:

a) 10 zile lucrătoareb) 20 zile lucrătoarec) 30 zile lucrătoare

61.     Instanţa emitentă a încheierii cu privire la amendă aplicată în cadrul procesului civil este în drept, la cererea persoanelor interesate, să amâne ori să eşaloneze executarea acestei sancţiuni pe termen de până la:

a) 1 lunăb) 2 luni c) 3 luni

62. Taxa de stat pentru cererile de chemare în judecată privitor la litigiile cu caracter patrimonial constituie:a) 3 % din valoarea acțiunii sau din suma încasată, dar nu mai puțin de 150 și nu mai mult de 25000 lei de la persoane fiziceb) 3 % din valoarea acțiunii sau din suma încasată, dar nu mai puțin de 250 și nu mai mult de 25000 lei de la persoane fizice

c) 3 % din valoarea acțiunii sau din suma încasată, dar nu mai puțin de 150 și nu mai mult de 2500 lei de la persoane fizice

63. Taxa de stat pentru cererile de chemare în judecată privitor la litigiile cu caracter patrimonial constituie:a) 3 % din valoarea acțiunii sau din suma încasată, dar nu mai puțin de 270 și nu mai mult de 25000 lei de la persoane juridice b) 3 % din valoarea acțiunii sau din suma încasată, dar nu mai puțin de 270 și nu mai mult de 50000 lei de la persoane juridice c) 3 % din valoarea acțiunii sau din suma încasată, dar nu mai puțin de 270 și nu mai mult de 5000 lei de la persoane juridice

64. Încheierea judecătorească prin care este respinsă cererea de repunere în termen poate fi atacată cu:a) apelb) recursc) nu se supune nici unei căi de atac

65. Cererea de recuzare a expertului se depune în instanţa judecătorească care a dispus expertiza, în cel mult câte zile de la data înştiinţării despre desemnarea expertului, dacă motivul refuzului există la acea data:a) 3 zileb) 5 zilec) 7 zile

66. Raportul de expertiză se depune în instanţă judecătorească în ce termen înainte de data şedinţei de judecată:a) cu cel puțin 3 zile înainte de data ședinței de judecatăb) cu cel puțin 5 zile înainte de data ședinței de judecatăc) cu cel puțin 10 zile înainte de data ședinței de judecată

67. Preşedintele şedinţei dispune ca lista cauzelor fixate pentru judecare să fie afişată, în loc public, cu cel puţin câte zile înaintea termenului de judecată:a) 3 zileb) 5 zilec) 7 zile

68. Înaintarea acțiunii reconvenționale în cadrul ședinței de judecată servește temei de:a) întrerupere a ședinței de judecatăb) amânare a ședinței de judecatăc) suspendare a procesului civil

69. Dacă locul de aflare a pârâtului nu este cunoscut şi reclamantul dă asigurări că, deşi a făcut tot posibilul, nu a reuşit să afle domiciliul acestuia, preşedintele instanţei dispune citarea acestuia prin publicitate:

a) publicarea citaţiei în ziar se face cu cel puţin 10 zile înainte de data şedinţei de judecată

b) publicarea citaţiei în ziar se face cu cel puţin 15 zile înainte de data şedinţei de judecată

c) Publicarea citaţiei în ziar se face cu cel puţin 30 zile înainte de data şedinţei de judecată

70. Persoana sancţionată prin încheiere judecătorească cu amendă poate depune în aceeaşi instanţă cerere de reexaminare a încheierii în vederea anulării ori reducerii amenzii.    a) cererea se depune în termen de 5 zile de la data emiterii încheierii de sancţionare sau de la data comunicării ei

b) cererea se depune în termen de 10 zile de la data emiterii încheierii de sancţionare sau de la data comunicării ei

c) cererea se depune în termen de 15 zile de la data emiterii încheierii de sancţionare sau de la data comunicării ei

Test grilă dreptul funciar

1. Care tip de proprietate aste protejat prioritar de stat.a) Publică b) Privatăc) Ambele tipuri

2. Obiecte a relatiilor funciare sunt:a) Sectoarele de teren, cotele de teren şi drepturile asupra lorb) Imobilie particulare si publice drepturile asupra lorc) Drumurile publice și private

3. Cine stabileste forma titlului de a utentificare a dretului detinatorului de terena) Primaria b) Consiliul raionalc) Guvernul

4. Gradini se considerăa) Terenurile atribuite  în  proprietate ca loturi de lîngă  casăb) Cotele echivalente de terenc) Terenuri arendate

5. Terenurile prprietate de stat sunt date in arenda dea) Parlamentb) Guvern și autoritățile publice localec) Agenția proprietații publice

6. Cadastrul Funciar este tinut dea) Autoritatile administrației publice localeb) Guvernc) Parlament

7. Titularii dreptului de proprietate, de posesiune, de beneficiere funciară sint:a) Deținatorii de terenb) Cetățenii Republici Moldovac) Autoritățile publice

8. Deţinătorii de terenuri cu titlu de proprietate privată pot fia) Autoritățile publiceb) cetăţeni ai Republicii Moldova şi investitorii străinic) Apatrizii

9. Restituirea terenurilor foştilor proprietari și urmașilor lor are loc in urmatoarele conditii:a) se restituie exavt terenurile confiscateb) se restituie contravaloare in valutăc) nu se admite

10. Statul are obligatia sa inregistreze a) Trenurile proprietate publicăb) Terenurile proprietate privatăc) Ambele tipuri

11. În ce condiții este admisă atribuirea repetată fara plată a terenului pentru construcția caseia) Cînd terenul aribuit ințial a fost vîndut.b) Cînd a fost lasat drept mostenirec) Cînd a fost distrus de calamitați naturale

12. Terenurile proprietate privată se transmit  prina) Exclusiv moştenire și donațieb) Exclusiv Vinzare cumpărarec) Toate cazurile

13. Pentru amenajarea cimitirelor se atribuie a) terenuri proprietate publicăb) terenuri proprietate privatăc) ambele cazuri

14. contractul de vînzare-cumpărare a) confirmă drepturile deţinătorilor de terenb) confirmă drepturile de mostenirec) confirma dreptul de arendă

15. renunţarea benevolă a deţinătorului la terena) presupune incetarea lui temporarăb) stinge dreptul asupra terenuluic) se referă la suspendarea dreptului

16. Impozitul funciar este stabilit dea) Codul funciarb) Codul fiscalc) Codul penal

17. Terenurile din intravilan sunta) Toate terenurile din Moldovab) Terenurile din perimetrul unei localitățic) Terenurile din suprafața construita unui oraș sau a unui sat

18. Terenuri destinate activităţii recreative sînta) Cele pentu odihnă şi turismb) Cele care urmeaza a fi regeneratec) Cele acre au foat regenerate

19. Terenurile din fondul silvic sunta) Cotele echivalente de terenb) Cele acoperite cu paduri sau desinate impaduririic) Livezile

20. Terenurile fondului de rezervă sunta) terenurile neatribuite în proprietate, posesiune şi în folosinţăb) drumurile publice c) terenurile ce nu pot fi prelucrate si/sau atribuite in constructii

21. Informaţii şi documente despre regimul juridic al terenurilor gasim:a) la notarb) în primarie c) în cadastru funciar.

Testul grilă dreptul afacerilor.

1. Capacitatea de folosinţă a persoanei fizice apare:a) în momentul înregistrării în Registrul de Stat al Oficiul Stării Civileb) în momentul obținerii certificatului de naștere

c) în momentul naşterii 2. Minorul în vîrstă de la 7 la 14 ani este în drept să încheie de sine stătător:

a) acte juridice care se execută la momentul încheierii lor; b) acte juridice oneroarese care necesită autentificare notarială sau înregistrarea de stat a

drepturilor apărute în temeiul lor; c) acte de conservare.

3. Persoanele juridice de drept privat pot avea:a) scop lucrativ (comercial) şi scop nelucrativ (necomercial) b) exclusiv scop lucrativ (comercial)c) scop nelucrativ (necomercial)

4. Persoana juridică dobândește capacitate de folosință:a) din momentul autentificării actelor constitutiveb) din momentul publicării in Monitorul Oficialc) din momentul înregistrării în Registrul de Stat a Camerii de Înregistrare CC)

5. Persoana juridică dobândește capacitate de exercițiu:

a) De la data constituirii b) De la data înregistrării în Registrul de Stat a Camerii de Înregistararec) De la data autentificarii actelor constitutive

6. Statutul persoanei juridice:a) Se aprobă și autentifică la notarb) se aprobă de către fondatorii (membrii) ei c) se aprobă de administratorul societății comerciale

7. Persoana juridică se reorganizează prin următoarele forme:a) prin conexare de patrimonii și contopire de funcții b) prin fuziune, dezmembrare sau transformare.c) prin transmitere de drepturi și obligații.

8. În cazul contopirii persoanelor juridice, drepturile şi obligaţiile fiecăreia din ele:a) trec la noua persoană juridică, în conformitate cu actul de transmitere. b) trec la persoana juridică absorbantă în conformitate cu actul de transmitere.

c) trec la noua persoană juridică în conformitate cu bilanţul de repartiţie

9. Societatea comercială se constituie prin:a) act de constituire autentificat notarial b) aprobarea statutului de către administratorc) votării actului de constituire de către membri (fondatorii)

10. Hotărîrea privind nulitatea societăţii comerciale poate fi pronunţată numai atunci cînd: a) la momentul constituirii un fondator a fost în străinătateb) actul de constituire nu este autentificat notarial c) unul din fondatori au fost incapabil la data constituirii societăţii

11. La formarea capitalului social al societăţii comerciale, capitalul social se va vărsa integral în:a) cel mult 5 luni de la data înregistrării societăţii comerciale.b) cel mult 4 luni de la data înregistrării societăţii comercialec) cel mult 6 luni de la data înregistrării societăţii comerciale

12. Prestaţiile în muncă şi serviciile depuse la înfiinţarea societăţii comerciale şi pe parcursul existenţei ei:a) nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalului social b) pot constitui aport la formarea capitalului social. c) pot constitui aport la majorarea capitalului social.

13. Aportul în natură la capitalul social al societăţii comerciale are ca obiect:a) exclusiv banii şi valorile mobiliareb) orice bunuri aflate în circuit civil c) doar bunurile care pot fi împărţite în natură fără a i se schimba destinaţia economică

14. Valoarea aportului în natură la capitalul social al societăţii comerciale:a) se aprobă de adunarea generală a societății comerciale b) se aprobă de fondatoric) se aprobă în administratorul societății comerciale

15. Numărul asociaţilor societății în nume colectiv poate fi:

a) De la 2 pînă la 20 de persoane fizice sau juridice

b) De la 10 pînă la 20 de persoane fizice sau juridice.

c) De la 5 pînă la 20 de persoane fizice sau juridice.

16. Răspund solidar si nelimitat:a) asociații comanditari, in societatea in comandita simplab) asociații, in societatea in nume colectiv c) acționarii, in societatea pe actiuni

17. Membrul societăţii în nume colectiv:a) nu poate fi comanditat în societatea în comandită b) poate fi comanditat în societatea în comandită doar într-o singură societate în comandităc) poate fi comanditat în cel mult două societăți în comandită.

18. Conducerea societăţii în comandită se exercită de către:a) comanditari și comanditațib) comanditaţi c) comanditari

19. Societate cu răspundere limitată este societatea comercială al cărei capital social este divizat în:a) părţi sociale b) participațiuni și părți socialec) participațiuni

20. Societatea cu răspundere limitată poate fi constituită din:a) de cel puțin două persoaneb) de la două pînă la cinci persoanec) una sau de mai multe persoane

21. Mărimea capitalului social al societăţii cu răspundere limitată:

a) se stabileşte de către fondatori în statut b) este minim de 5400 leic) este pînă la 5400 lei

22. Societatea pe acțiuni poate fi constituită din:a) de cel puțin două persoaneb) una sau de mai multe persoane c) de la două pînă la 100 persoane

23. Societatile pe actiuni se constituie cu un capital minim în valoare de:a)      10.000 leib)      20.000 lei (158 alin.1)c)      25.000 lei

24. Societăţile pe acţiuni sînt în drept să emită:a) doar acţiuni nominativeb) doar obligațiuni nominativc) acțiuni și oblgațiuni nominative

25. Acţiunea de tezaur este acţiunea dobîndită de societatea pe acţiuni emitentă:a) acţiunea dobîndită de societatea pe acţiuni emitentă de la un acționar din afara societățiib) de la acţionarul său c) indiferent de la care acționar.

26. Registrele sînt ţinute de un registrator independent, dacă societatea are:a) are mai mult de 50 deţinători de acţiuni b) are mai mult de 100 deţinători de acţiuni sau obligaţiunic) indiferent de numărul de deținători de acțiuni

27. Societatea formează un capital de rezervă, a cărui mărime va fi stabilită de statut şi va constitui:a) nu mai puţin de 5 % din capitalul social al societăţii.b) nu mai puţin de 10% din capitalul social al societăţii c) nu mai puţin de 15% din capitalul social al societăţii.

28. Organele de conducere a societății de pe acțiuni sunt:a) Adunarea generală a acționarilor, consiliului societății, organul executiv, comisia de cenzori b) Adunarea generală a acționarilor, organul executiv, comisia de cenzoric) Adunarea generală a acționarilor, consiliului societății, comisia de cenzori

29. Numărul membrilor comisiei de cenzori în societatea entitate de interes public va fi:a) de cel puţin 3 persoane b) de cel puţin 4 persoanec) de cel puţin 5 persoane.

30. Cooperativă este asociaţia benevolă de persoane fizice şi juridice, care nu poate avea: a) de la 2 pînă la 20 de membrib) mai puţin de 5 membri c) nu are număr minim reglementat.

31. Organul suprem de conducere al cooperativei este:a) consiliul de administrațieb) președintele cooperativi

c) adunarea generală a membrilor

32. Întreprinderile de stat și municipale:a) poartă răspundere pentru obligaţiile statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale. b) nu poartă răspundere pentru obligaţiile statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale c) poartă răspundere în limita patrimoniului.

33. Organizaţii necomerciale sînt: a) asociaţia; fundaţia; instituţia. b) asociaţia; fundaţia; partidul politicc) asociaţia; instituţia

34. Fundaţie este organizaţia necomercială, a) fără membri, înfiinţată de una sau mai multe persoane fizice şi juridice b) cu membri, înfiinţată de una sau mai multe persoane fizice şi juridicec) fără membri, înfiinţată de de cel puțin două persoane fizice şi juridice

35. Organizaţiile necomerciale sînt în drept să desfăşoare orice gen de activitate neinterzis de lege, care ţine de realizarea scopurilor prevăzute de:

a) statutb) decizia adunării generale a membrilorc) acordul fondatorilor