1. Limitele pediculului vascular sunt formate de:aortă;vena cava superor;atrii;ventricoli.artera pulmonară,

2. Componenţii zgomotului II sunt: valvular;vascular;muscular;atrial;combinat.

3. Componentul valvular al zgomotului I este cauzat de vibraţia:valvulei mitrale;valvulei tricuspide;valvulei aortale;arterei pulmonare;de creşterea viscozităţii sângelui.

4. Suflul diastolic se auscultă în caz de:stenoza aortală;stenoza mitrală;insuficienţa mitrală;stenoza pulmonară.stenoza tricuspidă.

5. Suflurile funcţionale se depistează în caz de:vicii cardiace congenitale;vicii cardiace dobândite;micşorarea viscozităţii sângelui;reumatizmcreşterea vitezei circulaţiei sanguine

6. Unda R este înaltă în derivaţiile I, II, aVL V5-6 în caz de:hipertrofia ventricolului stâng;insuficienţa mitrală;hipertrofia ventricolului drept;hipertrofia atriului drept;în normă.

7. În caz de hipertrofie a ventricolului stâng la ECG au loc schimbările din partea:amplitudei undei P;amplitudei undei R;intervalului PQ;axei electrice a cordului;duratei undei P.

8. Apariţia zgomotului II a cordului la FCG este cauzată de:vibraţiile miocardului;închiderea valvulei mitrale;închiderea valvulei tricuspide.închiderea valvulei aortale;închiderea valvulei arterei pulmonare

9. În normă amplituda zgomotului II depăşeşete amplituda zgomotului I la FCG în următoarele puncte de înregistrare:la aortă;la artera pulmonară;în punctul Botkin;la apex;la nivelul procesului xifoid.

1. 10. Pulsus vacuus se apreciază în caz de:insuficienţă cardiacă;hipertensiune arterială;hipertensiune pulmonară;hemoragie;soc traumatic.

11.Pulsus plenus se determină în caz de;hipertensiune arterială;volumul normal de sânge;hipertensiune pulmonară;viciu mitral.umplere satisfăcătoare a arterei.

12. Dispneеa apare la insuficienţa cardiacă şi este cauzată de:hipertensiunea arterială;stază în circulaţia micătulburarea metabolismului gazos;acumularea în sânge a produselor neoxidate;edeme.

13. Cauzele cianozei la insuficienţa cardiacă sunt:stază în circuitul mic;creşterea presiunii în circuitul mare;micşorarea presiunii în artera pulmonară;respiraţia frecventă;dereglarea arterializării sângelui.

14. Pentru staza în circuitul mic la bolnavii cu nsuficienţă cardiacă este caracteristic:respiraţie rugoasă;raluri umede;eritrocitoză;hipertensiune arterială;mărirea splinei.

15.Sindromul de insuficienţă ventriculară stângă acută se manifestă prin:bradicardie;acces de sufocare;hipotonie;raluri umede în plămîni;hipertensiune

16.Sindromul de insuficienţă ventriculară dreaptă acută provoacă:stază în circuitul mare;hipertensiune arterială.stază în circuitul mic;edeme periferice;hipotensiune

17. La auscultaţia cordului în caz de insuficienţă mitrală se determină:diminuarea zgomotului I la apex;suflu sistolic la apex;suflu diastolic la apex;accentuarea zgomotului I la apex;accentul zgomotului II la aortă.

18. La bolnavii cu stenoză mitrală la apexul cordului se auscultă:diminuarea zgomotului I;suflu diastolic;suflu sistolic;zgomotul I clacant;diminuarea zgomotuluiII.

19.În cazul decompensării atriului stâng şi ventricolului stâng limitile matităţii relative a cordului se deplasează:în jos;în dreapta şi în jos.în dreapta;în stânga;în sus;

20.Diminuarea zgomotului I şi II a cordului se apreciază în caz de:obezitate;stenoza mitrală;stenoza aortală;micşorarea capacităţii de contracţie a miocardului;insuficienţă mitrală.

21. Hipertrofia ventricolului stâng provoacă creşterea amlitudei undei R în următoarele derivaţii de ECG:V1-2;V5-6;III;I;aVL.

22.Hipertrofia ventricolului drept provoacă mărirea amplitudei undei R în următoarele derivaţii de ECG:III;V2-3;I;V5-6;aVF.

23.Hipertrofia atriului stâng provoacă creşterea amplitudei undei P în următoarele derivaţii de ECG:I;V2-3;III; V5-6;a VF.

24.Suprafaţa anterioară a cordului este formată de:ventricolul drept;ventricolul stâng;atriul stâng;atriul drept;arcul aortal.

25.Intensificarea zgomotului I la apex este întîlnită la:insuficienţa mitrală;stenoza mitrală;insuficienţa aortală;stenoza aortală;insuficienţa tricuspidă.

26Diminuarea zgomotului II la aortă are loc în caz de:insuficienţă aortală;hipertensiune arterială;micşorarea presiunii în artera pulmonară;stenoza aortală;creşterea presiunii în circuitul mic.

27.Zgomotul de deschidere a valvulei mitrale este caracteristic pentru:insuficienţa aortală;insuficienţa mitrală;stenoza aortală;stenoza mitrală;stenoza tricuspidă.

28.Suflul sistolic în caz de insuficienţă mitrală se auscultă mai bine la:baza cordului;apex;aortă;artera pulmonară;spaţiul IV intercostal din stânga sternului.

29.Pentru aprecierea frecvenţei contracţiilor cardiace este necesar de calculat pe ECG:durata intervalului R-R;durata intervalului T – P;durata segmentului PQ;durata complexului QRS;durata complexului QRST.

30.La FCG zgomotul de deschidere a valvulei mitrale se apreciază în caz de:stenoza mitrală;insuficienţă mitrală;miocardită;pericardită;infarct miocardic.

31.Creşterea vitezei de circulaţie sanguină provoacă apariţia:suflului funcţional;suflului diastolic;suflului organic;suflu de regurgitaţie;tablou auscultativ normal.

32.Diferenţa dintre numărul contracţiilor cardiace şi a pulsului este numită:pulsus deficiens;pulsus durus;pulsus molis;pulsus aequalis;pulsus parvus.

33.Rînduirea undelor înalte şi joase a pulsului este numită:pulsus alternans;pulsus aequalis;pulus altus;pulsus magnus;pulsus durus.

34.Zgomotul dublu Traube în caz de insuficienţă aortală se auscultă la:aortă;artera pulmonară;artera femorală;artera carotidă;artera brahială.

35. Sindromul de insuficienţă ventriculară stângă se caracterizează cu:edeme;bradicardie;mărirea ficatului;acces de sufocare brusc apărut;hipotonie.

36. Mărirea ficatului la bolnavii cu insufucienţă cardiacă este cauzată de:stază în circuitul mare;stază în circuitul mic;hipertensiune pulmonară;hepatită;insuficienţă ventriculară stângă.

37. La bolnavii cu insuficienţă cardiacă edemele apar în primul rînd:în cavitatea pleurală;în abdomen;în pericard;pe gambe;paraorbital.

38. Reflexul Kitaev la insuficienţa mitrală se caracterizează prin:spazm reflector a arteriolelor pulmonare;creşterea presiunii în ventricolul stâng;creşterea presiunii în aortă;tahicardie;hepatomegalie.

39. Ritmul de galop se depistează la:stenoza mitrală;miocardită;insuficienţă mitrală;stenoză aortală;insuficienţă aortală.

40. Freamătul catar sistolic deasupra focarului aortal este caracteristic pentru:insuficienţa aortală;stenoza aortală;stenoza mitrală;infarctul miocardicvalvulopatie congenitală.

41.Suflu sistolic sever deasupra aortei este caracteristic pentru:stenoza aortală;insuficienţa aortală;hipertensiunea arterială esenţială;stenoză mitralăcoarctaţia aortei

42.Etiologia frecventă a insuficienţei aortale:ateroscleroză;endocardită reumatică;luesul;endocardită bacteriană.Anevrismul disecant de aortă.

43. Balansarea capului sincron, cu pulsaţia exagerată a carotidelor, (s-mul Mousset) caracteristică pentru:stenoza aortală;hipertensiunea arterială esenţială;insuficienţa aortală;insificienţa tricuspidiană.uremie.

44.”Dansul carotidelor” (pulsaţia exagerată a arterelor carotide) este caracteristic pentru:stenoza mitrală;stenoza aortală;hipertensiunea arterială esenţială;insuficienţa aortală.defect septal

45.Pulsul capilar (simptom Qwincke) este caracteristic pentru:insuficienţa tricuspidiană;insuficienţa aortală;boala hiprtonică;infarctul miocardic.dermatomiozită

46.Suflul diastolic deasupra aortei este caracteristic pentru:stenoza mitrală;insuficienţa aortală;stenoza aortală;hipertensiunea arterială esenţială miocardită

47.Suflu dublu Vinogradov- Dourosier la artera femorală este caracteristic pentru:insuficienţa aortală;stenoza aortală;stenoza mitrală;insuficienţa mitralăEndocardită.

48. Caracteristica tensiunii arteriale în insuficienţa aortică: tensiunea sistolică se micşorează, diastolică creşte;tensiunea sistolică creşte, cea diastolică se micşorează;tensiunea sistolică nu se schimbă, diastolică se micşorează;tensiunea sistolică se micşorează, iar cea diastolică rămâne neschimbatătensiunea arterială normală

49.Semnele ECG caracteristice pentru aritmia sinusală :Marirrea intervalului P-Q;dilatarea undei P;marirea complexului QRSintervalul R-R diferitdeformarea complexului QRS

50. Semnele ECG caracteristice pentru extrasistole:apariţia prematură a complexului cardiac;creşterea duratei intervalului P-Q;creşterea frecvenţei contracţiilor cardiace;micşorarea intervalului R-Rprezenţa perioade Wachenbax-Samoilov.

51.Semnele ECG caracteristice pentru extrasistolia ventriculară :deformarea complexului QRS;micşorarea intervalului PQ;prezenţa undelor f;tahicardia sinusalăPQ mai mare de 0,25 s.

52. Semnele ECG caracteristice pentru bloc atrioventricular de gradul I:durata intervalului PQ mai mare de 0,21 s;durata intervalului PQ mai mică de 0,18 s;creşterea intervalului R-R;durata undei P mai mare de 0,11sdurata undei P mai mică de 0,08 s.

53.Semnele ECG caracteristice pentru bloc atrioventricular gr.II Mobitz I:creşterea treptată a duratei intervalului PQ;deformarea complexului QRS;apariţia undelor f;depresia segmentului ST.perioadele Venchebah-Samoilov.

54.Semnele ECG caracteristice pentru bloc atrioventricular gr.II Mobitz II:numărul undelor P este mai mare decît numărul complexelor QRS;creşterea treptată a duratei intervalului PQ;deformarea complexului QRS;depresia segmentului STunda Q mai mare de ¼ din R.

55.Semnele ECG caracteristice pentru bloc atrioventricular gr.III:undele P şi complexele QRS se înregistrează în ritm propriu;durata intervalului PQ mai mare de 0,21 s;tahicardie ventriculară;bradicardie sinusalăpuls deficitar

56.Semnele ECG ale fibrilaţiei atriale:lipsa undei Pdeformarea complexului QRS;creşterea intervalului PQ;bloc atrioventricularR-R diferit.

57.Semnele stetacustice ale hipertensiunii arteriale :suflu sistolic la aortăaccentuarea zgomotului II la aortădiminuarea zgomotului I la apex;suflu diastolic la apexE. dedublarea zgomotului II pe aortă

58. Semnele ECG caracteristice pentru angina pectorală:subdenivelarea segmentului STcreşterea intervalului PQ;bloc atrioventricular;creşterea intervalului R-Rcomplexul QRS deformat.

59. Complicaţiile anginei pectorale:infarct-pneumonie;infarct miocardiccriză hipertonică;cord pulmonar cronicbronşită cronică

60. Simptomul principal în infarctul miocardic:cefalee;dureri retrosternale (status anginosus)hemoptezie;edeme perifericediscomfort gastrointestinal.

61. Semnele ECG caracteristice perioadei acute a infarctului miocardic :A. bloc atrioventricular;B. bloc sinoauricular;C. curbă monofazică;D. subdenivelarea segmentului STE. PQ mai mic de 0,12 s.

62 . Complicaţiile infarctului miocardic:A. anevrizm disectant al aortei;B. anevrizm cronic al cordului;C. criză hipertonică;D. ictus hemoragicE. insuficienţă renalî acută.

63. Penrtu angina pectorală este caracteristic:A. durata durerilor până la 10 min;B. durerile dispar după întreruperea efortului fizic;C. iradierea durerilor în umărul drept;D. hemopteziaE. vertijele.

64. Simptomele caracteristice pentru stenoza aortală :A. freamătul sistolic deasupra aortei;B. freamătul sistolic la apex;C. suflu diastolic la aortă;D. suflu sistolic la aortă;E. deminuarea Zg II pe aortă.

65. Vertijele la efort fizic sunt caracteristice pentru:A. stenoza aortală;B. stenoza mitrală;C. insuficienţa aortală;D. insuficienţa mitralăE. ciroză hepatică.

66. Deplasarea şocului apexian în stânga şi în jos este caracteristic:A. stenoza mitrală;B. insuficienţa tricuspidiană;C. stenoza aortală;D. insuficienţa aortalăE. valvulopatii congenitale.

67. Dureri retrosternale, de tip ischemic sunt caracteristice pentru:A. stenoza mitrală;B. insuficienţa aortală;C. extrasistolie supraventriculară;D. bloc atrioventricular gr. I;E. pericarditele.

68. Semnele stetacustice ale insuficienţei aortale:A. zg.I diminuat la apex;B. suflu sistolic la aortă;C. zg.II diminuat la aortă;D. suflu diastolic la aortă;E. dedublarea zg. II la aortă.

69. Suflul diastolic în insificienţa aortală se aude:A. la apex;B. în punctul Botkin – Erbah;C. la aortăD. pe dreapta lângă procesul xifoidE. pe artera cubitală.

70. Tahicardia sinusală se depistează în ;A. anemii;B. ulcer gastric;C. hipertireoidizm;D. sub influenţa atropinei;E. pneumonii.

71. Pentru insuficienţa aortală este caracteristic:A. suflu sistolic la aortă;B. suflu diastolic la aortă;C. zg.II diminuat la aortă;D. zg.II accentuat la aortă;E. zg. I diminuat la apex

72. Bradicardia sinusală poate fi cauzată de:A. influenţa glicozidelor cardiace;B. influenţa adrenalinei;C. influenţa frigului;D. mixedem.E. la creşterea temperaturii.

73. Extrasistolie se întâlneşte:A. la oamenii sănătoşi;B. în tireotoxicoză;C. în colită ulceroasă nespecifică;D. la folosirea ceaiului, cafelei.E. În emfizem pulmonar

74. Semnele ECG ale blocului atrioventricular de gr. I :A. intervalul PQ până la 0,20s;B. creşterea intervalul PQ mai mult de 0,21 s;C. undele f;D. decăderea complexului QRSE. Lipsa intervalului PQ.

75. Semnele ECG ale blocului atrioventricular de gr . II Mobitz I:A. mărirea treptată a intervalului PQ cu dispariţia periodică a complexului QRS ulterior;B. durarata intervalului PQ este stabilă;C. durata intervalului P-Q este mărită permanent;D. dilatarea complexului QRS.E. Lipsa undei P.

76. Semnele ECG ale blocului atrioventricular de gr.II Mobitz II: А. creşterea treptată a intervalului PQ cu dispariţia ulterioară a complexului QRS;B. durarata intervalului PQ este normală cu dispariţia ulterioară a complexului QRS;C. intrvalul P-Q micşorat;D.dilatarea complexului QRS.E. prezenţa undelor f.

77. Semnele ECG ale blocului atrioventricular gr.III A. numărul undelor P este egal cu numărul complexelor QRS;B. numărul complexelor QRS este mai mic decăt al undelor P;C. undele P şi complexele QRS se înregistrează în ritm propriu;D. unda P se înregistrează după complexul QRS.E. Intervalul P-Q mai mic de 0,12s.

78. Semnele ECG caracteristice pentru blocul fasciculului His:A. modificarea undei P;B. unda P nu este schimbată;C. complexul QRS nu este dilitat;D. durata complexulului QRS se măreşte până la 0,18 sE. axa electrică îndreptată spre stânga.

79. Semnele ECG caracteristice pentru fibrilaţia atrială A. dilatarea undei P;B. dispariţia undelor P;C. dispariţia complexului QRS;D. apariţia undelor f.E. extrasistolie ventriculară.

80. Fibrilaţia atrială se manifestă prin:A. puls deficitar;B. “pulsus diterens”;C. pulsul înalt şi rezistent;D. creşterea intervalului PQ.E. Puls săltăreţ

81. Semnele radiologice ale insuficienţei aortale :A. talia cardiacă pronunţată;B. talia cardiacă dispare;C. dilatarea aortei;D. hipertrofia ventriculară stângăE. mărirea atriului stâng

82. Semnele radiologice ale stenozei aortale:A. hipertrofia ventriculară stângă;B. talia cardiacă dispare;C. talia cardiacă pronunţată;D. hipertrofia atriului stâng.E. configuraţia mitrală.

83. Complexul QRS pe traseul ECG reflectă:A) depolarizarea atriilor;B) depolariyarea ventricolelor;C) excitabilitateaD) conductibilitateaE) starea refractară.

84. Durerile tipice din stenocardie au sediul:a) în regiunea axilară stângă;b) în regiunea hemitoracelui stâng;c) subscapular stâng;d) în regiunea epigastrică;e) retrosternal.

85. Zgomotul II este accentuat în focarul aortic în caz de:a) stenoza mitrală;b) infarct miocardic;c) hipertensiune arterială;d) insuficienţă mitralăe) defect septal atrial.

86. În focarul aortic zgomotul II poate fi diminuat în:a) insuficienţa mitrală;b) insuficienţa aortică;c) hipertensiunea arterială;d) stenoza aortică;e) stenoza mitrală.

87. Complicaţii ale hipertensiunii arteriale sunt:a) ictusul cerebral;b) infarctul miocardic;c) embolia de a. Mezenterică;d) insuficienţa renală;e) artrită reactivă

88. Electrostimularea cardiacă este indicată în:a) bloc atrioventricular de gr. IIIb) bloc atrioventricular de gr. II, grad avansatc) extrasistole ventriculară frecventăd) colapse) criză hipertensivă.

89. Pentru care valvulopatie este caracteristică diminuarea zgomotului I cu un suflu sistolic la apex:a) stenoza mitrală;b) insuficienţa mitrală;c) stenoza aortică;d) insuficienţa aortică.e) persistenţa ductului Batalov

90. Fibrilaţia atrială este întâlnită mai frecvent în:a) tireotoxicoză;b) hipertensiunea arterială;c) stenoză mitrală;d) pericardită constructivăe) coarctaţia aortei.

91. Ritmul “de prepeliţă” se percepe în:a) stenoza mitrală;b) stenoza aortică;c) infarct miocardicd) extrasistolii;e) huipertensiune pulmonară.

92. Modificarea intrvalului PQ pe traseul ECG atestă dereglări de:a) conductibilitate;b) excitabilitatea;c) automatismd) refractiritate.

93. Zgomotul I este clacant la apex în:a) stenoza aortică;b) insuficienţa aortică;c) hipertensiunea arterială;d) stenoza mitrală;e) insufuicienţa mitrală.

94. Cum se schimbă zgomotele cardiace în hipertensiuna pulminară:a) accent şi dedublare a zg. II în focarul arterei pulmonareb) accent şi dedublare a zg.II în focarul aortei;c) dedublare a zg. I la apex;d) diminuarea zg. I la apexe) accentuarea zg. I la apex.

95. Zgomotul I este diminuat la apex în:a) stenoza mitrală;b) insuficienţa mitrală;c) stenoza arterei pulmonare;d) insuficienţa aortică;e) insuficienţa tricuspidiană.

96. Suflul diastolic se auscultă în:a) stenoza mitralăb) stenoza arterei pulmonarec) stenoza aorticăd) insuficienţa mitralăe) insuficienţa aortică.

97. Cum se schmibă TA în insuficienţa aortică marcată:a) nu se schimbăb) creşte TA sistolică şi diastolicăc) scade TA sistolică şi diastolicăd) creşte TA sistolică şi scade TA diastolicăe) scade TA şi creşte TA diastolică

98. Cordul pulmonar se deyvoltă în urma:a) valvulopatiei mitraleb) valvulopatiei aortalec) bronşită acută d) pneumonie francă-lombarăe) bronşită cronică,

99. Formele clinice ale cardiopatiei ischemice:a) angor pectoralb) infarctul miocardicc) tromboembolismul arterei pulmonared) tulburări de ritm e) insuficienţă cardiacă

100.Indicaţi semnele clinice şi ECG ale fibrilaţiei atriale:a) rutmul cardiac rarb) ritmul cardiac frecventc) deficit de pulsd) lipsa deficitului de pulse) intervale R-R pe traseul ECG diferit

101.Selectaţi datele stetacustice caracteristice blocului –ventricular complet:a) I zgomot la apex diminuatb) I zgomot la apex accentuatc) Suflul sistolic la apex d) Zgomotul de “tun” Strajescoe) Zgomotul II la aortă dedublat.

102.Care semne clinice se apreciază atât în tahicardia paroxistică supraventriculară cât şi cea ventriculară:a) început bruscb) început treptatc) puls ritmic, FCC până la 140 bătăi de minutd) puls ritmic, FCC mai frecvent de 140 bătăi pe minute) puls aritmic, frecvent.

103.Şocul apexian în insuficienţa valvei aortale se deplasează:a) în jos şi în dreaptab) în jos şi în stângac) în sus şi în dreaptad) în sus şi în stângae) fără modificări.

104.Indicaţi caracteristicele statacustice ale suflului la aortă în insuficienţa valvei aortale:a) se auscultă suflu diastolicb) se auscultă suflu sistolic şi diastolicc) suflu diastolic urmează imediat după Zg. IId) suflu distolic urmează peste un interval anumit după Zg. IIe) suflu diastolic se amplifică spre sfârşitul diastolei

105.Caracterizaţi freamătul catar apreciat la bolnav cu stenoza orificiului aortic:a) se apreciază în regiunea şocului apexianb) se apreciată în spaţiul intercostal II din dreapta c) se apreciază în spaţiul intercostal II din stângad) se apreciază în mijlocul sternului la nivelul spaţiului intercostal II.e) Se apreciază pe vasele cervicale

106.Caracterizaţi zgomotele cardiace în stenoza aortică:a) Zg. I la apex poate fi diminuatb) Zg. I la paex poate fi accentuatc) Zg. II pe aortă diminuat sau lipseşted) Zg. II pe aortă accentuate) Suflu diastolic pe aortă

107.Caracterizaţi suflul sistolic în stenoza aortală:a) atenuat, de durată scurtă finb) brutal pe aortăc) creşte la reţinerea respiraţiei după un inspir adâncd) se accentuiază în tahiaritmii e) se propagă pe arterele carotide.

108.Indicaţi semnele ECG caracteristice stenozei aortale:a) ritm sinusalb) fibrilaţie atrialăc) ritm nesinusald) hipertofia ventricolului stânge) hipertrofia atriului stâng.

109.Deplasarea şocului apexian spre stânga în insuficienţa valvei mitrale depinde de:a) dilatarea şi hipertrofia ventriculului stângb) dilatarea şi hipertrofia atriului stângc) dilatarea şi hipertrofia ventriculului dreptd) dilatarea şi hipertrofia atriului drept.e) Ateroscleroza coronarelor

110.Indicaţi semnele stetacustice ale insuficienţei valvei mitrale:a) Zg. I deseori lipseşteb) Zg. I frecvent diminuatc) Zg. I frecvent accentuatd) Zg. I frecvent păstrat nemodificate) Zg. II pe artera pulmonară accentuat.

111.Primul semn clinic al stenozei mitrale de obicei este:a) edeme perifericeb) dureri abdominale în urma măririi ficatului c) palpitaţii din cauza fibrilaţiei atrialed) dispneee) ortopnoe.

112.Limitele matităţii relative ale cordului în stenoza mitrală pot fi deplasate:a) în susb) în sus şi în dreaptac) în sus, în dreapta şi în stânga.d) Fără modificărie) În jos şi drepta.

113. Cum se schimbă limitele inimii în caz de acumulare mare de lichid în pericard.a) se măreşte matitatea absolută a inimii;b) se măreşte matitatea relativă a inimii;c) se măreşte matitatea relativă a inimii în stângad) se măreşte matitaea relativă a inimii în dreaptae) se măreşte matitatea relativă a inimii în sus şi în stânga.

114. Cum se schimbă limitele inimii în hidropericard:a) se deplasează în stânga;b) se deplasează în dreapta;c) se deplasează în sus şi în stânga;d) se deplasează în sus şi în dreapta;e) se deplasează în dreapta şi în sus(Trapeţiu).

115. Datele palpatoare în insuficienţa valvulelor aortale:a) pulsaţia retrosternală;b) şoc apexian în formă de cupolă;c) şoc apexian atenuat;d) şoc cardiac;e) puls “celler”;

116.Pulsaţia epigastrală se întâlneşte în:a) hipertrofia ventriculului drept;b) hipertrofia şi dilataţia ventriculului drept;c) hipertrofia ventriculului stâng;d) pulsaţia aortei abdominalee) pulsaţia ficatului.

117. Cum se schimbă limitele matităţii relative a inimii în insuficienţavalvulelor tricuspidale:a) limita dreaptă se deplasează în dreapta;b) limita stângă se deplasează în stânga;c) limitele nu se schimbă;d) se deplasează în dreapta şi în sus;e) se deplasează în stânga şi în sus

118. În ce valvulopatii apare “freamătul catar” sistolie:a) stenoza aortică;b) stenoza mitrală;c) insuficienţa valvulei mitrale;d) stenoza orificiului arterei pulmonare;e) în tetrada Follo.

119. În ce valvulopatii se palpează “freamătul catar” în diastolă:a) stenoza orificiului arterei pulmonare;b) stenoza mitrală;c) insuficienţa valvulelor mitrale;d) stenoza tricuspidianăe) triu+ventricular din dreapta

120. Datele palpatoare în stenoza mitrală:a) freamătul catar diastolic;b) pulsaţia în regiunea epigastrală;c) şoc apexian intensificat;d) şoc cardiac;e) pulsaţia retrosternală

121. Datele palpatoare în stenoza aortală:a) pulsaţia retrosternală;b) fenomenul freamătului catar sistolic;c) pulsul tardus et parvus;d) şocul apexian atenuat;e) apariţia şocului cardiac;

122. Cauzele intensificării I zgomot:a) peretele toracic subţire;b) anemii;c) tireotoxicoză;d) hipertonia arterială;e) boala ischemică.

123. Cum se schimbă proprietăţile pulsului în stenoza mitrală:a) p. differens;b) p. dificensc) p. dicroticus;d) p. parvus;e) p. celler.

124. Proprietăţile pulsului în insuficienţa valvelor aortale:a) p. magnus;b) p. celler et altus;c) p. mallin;d) p. frecvens;e) p. differens.

125. Ce proprietăţi a pulsului determină la palpaţia:a) puterea; b) ritmul;c) frecvenţa;d) înălţimea;e) tensiunea arterială.

126. În ce afecţiuni zgomotul II e accentuat pe aortă:a) hipertensiunea în artera pulmonară;b) insuficienţa valvulelor aortale;c) hipertensiunea arterială;d) ateroscleroza aortei;e) stenoza aortală.

127. În ce afecţiuni va fi accentuarea zgomotului II pe artera pulmonară:a) hipertensiunea arterială:b) hipertensiunea în sistemul artetei pulmonare;c) staza de sânge în mica circulaţie;d) stenoza aortală decompensată;e) ateroscleroza aortală.

128. Cum se schimbă tensiunea arterială în insuficienţa valvelor aortale:a) 140/70 mm Hg;b) 110/70 mm Hg;c) 180/110 mm Hg;d) 180/20 mm Hg;e) 90/50 mm Hg.

129. Cauzele umbrei inimii în formă de trapez la radiografie:a) hidropericard;b) configuraţia mitrală;c) configuraţia aortală;d) car bovinum;e) dilatarea pronunţată a muşchiului ventriculului stâng.

130. Semnele la radioscopie – acumulării totale a lichidului în pericard:a) forma de trapez a umbrei inimii;b) micşorarea sau lipsa pulsaţiilor pe conturul inimii;c) umbra – configuraţiei aortale;d) umbra – configuraţiei mitralee) desen pulmonar accentuat

131. Cum se schimbă proprietăţile pulsului în fibrilaţia atrială:a) puls iregularis et inequalles;b) puls dificiens;c) puls molis;d) puls magnuse) puls parvus.

132. Cum se deosebeşte frotaţiile pericardice de sufluri intracardiace:a) se ascultă în ambele faze lucrului inimii;b) nu iradiază;c) se aude mai bine în regiunea matităţii absolute;d) iradiază după fluxul sângelui;e) se aude în timpul sistolei.

133. În ce valvulopatii cardiace ar putea să se mărească tensiunea venoasă:a) stenoza mitrală compensată;b) stenoza mitrală decompensată;c) insuficienţa valvulei tricuspidale;d) stenoza orificiului aortal în stad de compensaţiee) prolap mitral

134. Ce valvule sunt lezate mai frecvent în endocardită bacteriană:a) insuficienţa valvulelor aortale;b) stenoza mitrală;c) stenoza aortală;d) insuficienţa valvulei tricuspiden;e) insuficienţa valvulei bicuspidale.

135. Simptomele clinice în sindromul stenozei orificiului aortal:a) paluarea tegumentelor;b) cianoza tegumentelor;c) dureri retrosternale (anginoase);d) pulsaţia arterelor superficialee) pulsaţia ficatului

136. Care sunt cauzele mai frecvente a valvulopatiilor dobândite:a) endocardita reumatică;b) pneumonia;c) endocardita bacteriană;d) pericardită;e) sifilisul.

137. În decompensaţia cărei valvulopatii poate să apară acces de astm cardiac:a) insuficienţa valvulelor aortale;b) stenoza mitrală;c) stenoza aortală;d) insuficienţa valvulei mitrale;e) insuficienţa valvulei tricuspedale.

138. Ce complicaţii pot să apară în infarct miocardic (pericarda acută):a) ruperea muschiului cardiac şi tomponada inimii;b) acces de astm cardiac;c) insuficienţa cardiacă cronică după ventricolul stâng;d) şoc cardiogen;e) pneumonia.

139. Simptome clinice caracteristice pentru sindromul lezării miocardului sunt:a) atenuarea Zg.1 la apex;b) mărirea limitei matităţii relative a inimii în stângac) suflu sistolic fin la şoc apexian;d) Zg. 1 intensificat în şoc apexian;e) Suflu diastolic pe aortă.

140. În ce afecţiuni apare hipertensiunea arterială secundară:a) glomerulonefrită difuză;b) pielonefrită cronică;c) polichistoza renală;d) hipofuncţia glandelor suprarenale;e) feocromocitomul.

141. Alegeţi valvulopatiile congenintale:a) insuficienţa valvulei mitrale;b) coarctaţie de aortă;c) tetrada Fallo;d) persistenţa septului interventricular;e) insuficienţa valvulei tricuspidale.

142. În ce valvulopatii poate să apară simptomul sincopal:a) stenoza aortală;b) insuficienţa valvulei mitrale;c) stenoza mitrală;d) insuficienţa valvulelor aortale;e) insuficienţa valvelor tricuspidale.

143. Pentru care valvulopatii sunt caracteristice dureri retrosternale (angor pectoral):a) insuficienţa valvulei mitrale;b) insuficienţa valvulelor aortale;c) stenoza aortală;d) stenoza mitrală;e) insuficienţa valvulei tricuspedale.

144. Pentru care valvulopatii e caracteristică apariţia şocului cardiac:a) stenoza aortală;b) insuficienţa valvulelor tricuspidale;c) insuficienţa valvelor aortale;d) stenoza mitrală;e) insuficienţa valvulei mitrale.

145. Care sunt cauzele pulsaţiei în regiunea epigastrală:a) hipertrofia şi dilatarea ventricolului drept;b) hipertrofia ventricolului stâng;c) pulsaţia aortei abdominale;d) hipertrofia şi dilatarea atriului stâng;e) pulsaţia ficatului (în insuficienţa valvelor tricuspidale).

146. În ce valvulopatii apare puls venos pozitiv:a) insuficienţa valvulei mitrale;b) insuficienţa valvulei tricuspidale;c) steniza mitrală;d) insuficienţa valvulelor semilunare aortale;e) insuficienţa valvulelor semilunare arterei pulmonare.

147. În ce afecţiuni poate surveni starea de comă:A. pneumonie;B. diabet zaharat;C. bronşită cronică;D. anemie;E. ciroza ficatului.

148.Poziţia forţată ortopnoe e caracteristică pentru:A. insuficienţa hepatică;B. insuficienţa respiratorie;C. insuficienţa cardiacă;D. lezarea foiţelor pleurale;E. lezarea bronhiilor

149.Faţa edemaţiată şi palidă e caracteristică pentru:A. insuficienţa cardiacă;B. acromegalie;C. mixedem.D. glomerulonefrită difuză acută;E. guşă difuză toxică.

150.Faţa hipoctratică e caracteristică pentru:A. insuficienţa renală;B. în afecţiuni grave ale organelor cavităţii abdominale;C. insuficienţa cardiacă;D. insuficienţa respiratorie;E. insuficienţa hepatică;

151.Exoftalm se întîlneşte în:A. mixedem;B. tireotoxicoză;C. boala Addison;D. diabet zaharat;E. glomerulonefrită difuză cronică.

152. Expresia feţei bolnavului cu hiperfuncţia tiroidei (faciesbasedovică):

A. ochi lucitori cu clipirea rară;B. îngustarea fantelor orbitale;C. exoftalmie (ochi larg deschişi);D. edemaţierea feţei;E. faţa exprimă spaimă.

153.Expresia feţei în hipofuncţia glandei tiroide:A. edemaţierea feţei;B. trăsăturile feţei şterse (fără mimică);C. exoftalm;D. îngustarea fantelor palpebrale;E. hiperemia obrajilor.

154.Care sunt cauzele schimbării culorii pielei:A. gradul de umplere a vaselor sangvine cu sănge;B. cantitatea şi calitatea pigmentului;C. grosimea şi transparenţa pielei;D. toate cauzele sus numite;E. nici unul din răspunsurile indicate mai sus.

155.Cauza paloarei pielei:A. spazmarea vaselor sangvine;B. hipercolesterolemia;C. dilatarea vaselor sangvine abdominale:D. hipoalbuminemia;E. anemia.

156.Hiperemiea pielei poate fi întâlintă în:A. stări febrile (trecătoare);

B. policitemie;C. hipercolesterolemie;

D. icter;F. dilatarea vaselor sangvine din cavitatea abdominală

157. Cauzele umidităţii exagerate a tegumentelor:A. guşa difuză toxică;B. hipofunţia glandei tiroide;C. scăderea critică a febrei;D. coma hipoglicemică;E. procese purulente în plămîni.

158.Cauzele pielii uscate:A. diabet zaharat;B. hipofuncţia glandei tiroide;C. dehidratarea organismului (diaree, vomă îndelungată);D. uremie;E. osteoartroza

159.Culoarea pielei carateristica în insuficienţa respiratorie: A. acrocianoză;B. cianoza difuză;C. paluare;D. icter;E. nuanţă pământie.

160.Culoarea pielei carateristica în insificienţa catrdiacă:A. culoarea roşie a pielei;B. paluare;C. acrocianoză;D. culoarea icterică;E. nuanţă pământie, hiperpigmentaţii.

161. Mărirea ganglionilor limfatici submaxilari se întîlneşte în:A. procesul inflamator în cavitatea bucală;B. cancer gastric (metastaze);C. cancerul glandei mamare (metastaze);D. cancer pulmonar (metastaze);E. limfogranulematoză.

162. Limitele oscilării temperaturei timp de 24 ore în caz de temperatură subfebrilă:A. 36 - 37C;B. 37 - 38C;C. 38 -39C;D. 39 - 40C;E. 40 - 41C;

163. În ce limite oscilează febra hiperpiretică:A. 37 - 38C;B. 38 -39C;C. 39 - 40C;D. 40 - 41C;E. 41 - 42C;

164.Cauzele dispneei expiratoare:A. lezarea traheei şi a bronhiilor de calibru mare;B. lezarea alveolelor;C. lezarea pleurei;D. obstrucţia bronhiilor mici şi bronhiolelor;E. acumularea lichidului în cavitatea pleurală.

165.Cauzele dispneei inspiratoare:A. lezarea alveolelor;B. lezarea foiţelor pleurale;C. lezarea traheei şi a bronhiilor de calibru mare;D. acumularea aerului în cavitatea pleurală;E. obstrucţia bronhiilor mici.

166.Cauzele apariţiei respiraţiei periodice:A. hiperaeraţia plămânilor;B. induraţia ţesutului alveolar;C. stare de comă;D. cumularea lichidului sau a aerului în cavitatea pleurală:E. obturaţia unui bronh.

167.Eliminarea sputei în cantităţi mari 200,0 cu “gura plină” poate fi întâlnită în:A. bronşită cronică;B. prezenţa cavităţii în plămîni;C. proces inflamator acut în plămîn;D. prezenţa lichidului în cavitatea pleurală;E. bronşită acută.

168. Cauzele intensificării vibraţiilor vocale:A. induraţia ţesutului pulmonar în caz de infiltraţie inflamatoare;B. cumularea lichidului în cavitatea pleurală;C. cumularea aerului în cavitatea pleurală;D. obturaţia completă a unui bronh mare;E. lezarea mucoasei bronhiilor.

169. Caracterul sunetului percutor în emfizem pulmonar:A. mat;B. timpanic;C. submat cu nuanţă timpanică;D. de cutie;E. clar pulmonar.

170.Caracterul sunetului percutor în hidrotorax (de asupra lichidului):A. timpanic;B. mat;C. de cutie;D. clar pulmonar;E. submat cu nuanţă timpanică.F.

171.Caracterul sunetului percutor în obturaţia completă a unui bronh de calibru mare:A. mat;B. submat cu nuanţă timpanică.C. metalic;D. clar pulmonar;E. de cutie.

172.Caracterul sunetului percutor în infiltraţia inflamatoare a unui lob pulmonar:A. de cutie;B. mat;C. submat cu nuanţă timpanică.D. clar pulmonar;E. timpanic.

173. Caracterul sunetului percutor în prezenţa cavităţii în plămîn (cavitate mai mare de 6 cm cu pereţii netezi, şi induraţii care comunică cu bronh):

A. submat cu nuanţă timpanică.B. mat;C. de cutie;D. timpanic;E. metalic

174. . Caracterul sunetului percutor în hidropneumotorax deasupra lichidului şi aerului:A. mat; B. de cutie;C. timpanic;D. mat + timpanic;E. submat cu nuanţă timpanică.

175.Caracterul sunetului percutor în infiltraţia inflamatoare a ţesutului pulmonar în focar (focar mare):A. timpanic;B. mat;C. submat;D. de cutie;E. clar pulmonar.

176. Caracterul sunetului percutor în hiperpneumatizare vicară:A. submat;B. mat;C. cu nuanţă timpanică;D. de cutie;E. submat cu nuanţă timpanică.

177.Ce sunet percutor depistăm deasupra toracelui în caz de prezenţa aderenţelor însemnate între foiţele pleurale:A. mat;B. timpanic;C. submat;D. clar pulmonar;E. de cutie.

178.Cauza apariţiei suflului respiraţiei tubare patologice:A. induraţia ţesutului alveolar cu bronhiil permiabile;B. atelectazie de compresieC. aderenţe pleuraleD. inflamaţia pereţilor bronhiali;E. hiperaeraţia plămînilor.

179.Cauza apariţiei suflului amforic:A. cavitate mare în plămîn cu 5-6 cm în diametru pereţi netezi şi induraţi care

comunică cu bronh.B. hiperaeraţia plămînilor;C. prezenţa lichidului în cavitatea pleurală;D. prezenţa aerului în cavitatea pleurală;E. obstrucţia bronhiilor.

180.Cauza apariţiei respiraţiei rugoase:A. prezenţa cavităţii în plămîn;B. prezenţa sputei în plămîn;C. cumularea aerului în cavitatea pleurală;D. inflamaţia mucoasei bronhiilor;E. induraţiile în focar a ţesutului pulmonar.

181. Cauzele atenuării murmurului vezicular:A. pierderea (diminuarea) elasticităţii alveolare;B. lezarea bronhiilor;C. focare infiltrative injflamatoare mici în plămîni;D. cavitate în plămîn;E. cumularea exagerată a lichidului în cavitatea pleurală.

182.Cauzele apariţiei crepitaţiilor:A. spazmarea bronhiilor de calibru mic;B. prezenţa exudatului în alveole;C. prezenţa exudatului şi a aerului în alveole;D. prezenţa sputei lichide în bronhiile de calibru mic;E. rezenţa exudatului viscos în bronhi.

183.Locul formării ralurilor:A. in alveole;B. între foiţele pleurale;C. în conductele bronşice şi trahee;D. cumularea lichidului în cavitatea pleurală;E. cumularea aerului în cavitatea pleurală.

184. Cauza apariţiei ralurilor sibilante (şuerătoare):A. prezenţa exudatului lichid în bronhiile de calibru mic;B. prezenţa exudatului văscos în bronhii de calibru mic şi

bronhiole;C. prezenţa exudatului viscos în bronhii de calibru mare;D. prezenţa exudatului lichid în bronhiile de calibru mare;E. dehidratarea foiţelor pleurale.

185.Cauza apariţiei ralurilor umede buloase mari sonore:A. prezenţa exudatului viscos în bronhii de calibru mare;B. prezenţa exudatului în alveole;C. prezenţa exudatului lichid în cavitate mare care comunică cu bronh;D. prezenţa lichidului în cavitatea pleurală.E. prezenţa exudatului lichid în bronhiile de calibru mic.

186. Cum se aude bronhofonia deasupra focarului mare de infiltraţie inflamatoare, situat superficial:A. intensificată;B. nu se transmite;C. atenuată;D. foarte exagerată;E. nu se schimbă.

187.Cum se transmite bronhofonia în caz de hidrotorax sau pneumotorax (în cantităţi mari):A. atenuată;B. nu se transmite;C. nu se schimbă;D. intensificată;E. intensificată exagerat.

188.În ce afecţiuni pulmonare apare hemoptizia:A. cancer pulmonar (bronşic);B. infiltraţie inflamatoare (pneumonia în focar);C. bronsiectazie;D. bronşită acută;E. infarct pulmonar.

189.În care afecţiuni pulmonare degetele pot avea formă de “beţişoare de tobă”, sau unghiile – formă “sticlă de ceas”:A. bronşită cronică complicată cu bronşiectazii;B. afecţiuni pulmonare acute;C. hidrotorax;D. absces pulmonar cronic;E. pneumoscleroză.

190.Particularităţile durerii în cutia toracică din cauza lezării pleurale:A. se intensifică la respiraţie adîncă şi tuse;B. se atenuiază în poziţia forţată şi tuse;C. se intensifică în poziţia bolnavului pe partea afectatăD. caracterul durerilor sub formă de junghiE. dureri retrosternale sub formă de accese.

191. Ce schimbări din partea toracelui se observă la inspecţie în emfizem pulmonar:A. micşorarea excursiei cutiei toracice;B. cutia toracică sub formă de butoi;C. rămânerea în urmă în respiraţie a unui hemitorace;D. iau parte în respiraţie muşchii auxiliari;E. micşorarea volumului unui hemitorace.

192. Alegeţi formele patologice a toracelui: A.hiperstenică;B.rahitică;C.paralitică;D.astenică;E. emfizematoasă.

193.Care sunt semnele caracteristice pentru cutia toracică rahitică:A. mărirea dimensiunii antero-posterioare în urma carenei;B. unghiul epigastral ascuţit;C. apariţia “mătăniilor rahitice”;D. unghiul epigastral obtuz;E. asimetria hemitoracelor.

194. Diferenţa dintre cutia toracică emfizematoasă şi hiperstenică:A. unghiul epigastral obtuz;B. coastele situate mai orizontal;C. mărirea dimensiunii antero-posterioare în comparaţie cu cele laterale;D. poziţia toracelui în faza de inspir;E. unghiul epigastral de 90.

195.Ce formă toracică e caracteristică pentru emfizem pulmonar:A. de butoi;B. retractarea fosetelor supraclaviculare;C. proeminarea fosetelor supraclaviculare;D. mărirea în volum a unui hemitorace;E. retracţia spaţiilor intercostale.

196.Schimbările toracelui,apreciate la inspecţie, în atelectazie prin obturaţie:A. mărirea în volum a hemitoracelui afectat;B. micşorarea în volum şi retracţia muşchilor intercostali din

partea afectată;C. partea afectată nu ia parte la respiraţieD. cutia toracică în formă de butoi;E. forma toracelui paralitică.

197.Schimbările toracelui la inspecţie în hidrotorax sau pneumotorax:A. hemitoracele afectat rămâne în urmă în respiraţie;B. asimetria toracelui cu mărirea în volum a hemitoracelui afectat;C. retracţia spaţiilor intercostale;D. cutia toracică în formă de butoi;E. proimenarea spaţiilor intercostale din partea afectată.

198.Schimbările toracelui în timpul accesului de astm bronşic: A. nu se schimbă;B. în formă de butoi;C. în faza de inspir;D. iau parte în respiraţie muşchii auxiliari;E. bombarea fosetelor supraclaviculare.

199.Schimbările toracelui în emfizem pulmonar apreciate la palpaţie:A. toracele elastic;B. toracele rigid;C. micşorarea excursiei respiratoare a toracelui;D. intensificarea vibraţiilor vocale;E. atenuarea vibraţiilor vocale.

200. Cauzele atenuării sau dispariţiei vibraţiilor vocale:A. induraţia ţesutului pulmonar în infiltraţia inflamatoare;B. îngroşarea peretelui toracic (din contul ţesutului adipos);C. cumularea de lichid în cavitatea pleurală;D. cavitate în plămân;E. obturaţia unui bronh de calibru mare

201. Matitatea percutorie deasupra plămânilor apare în:A. hiperaeraţia plămânilor;B. induraţia ţesutului pulmonar (inflamator);C. prezenţa cavităţii în plămîn;D. prezenţa lichidului în cavitatea pleurală;E. colabarea plămînului în urma obturaţiei unui bronh de calibru mare.

202. În ce proces patologic limita inferioară a plămînului se deplasează în jos:A. pneumonia în focar mic;B. emfizem pulmonar;C. hiperaeraţia vicară pulmonară;D. deplasarea diafragmului în jos;E. lezarea bronhiilor.

203.În ce proces patologic limita inferioară a plămânului drept se deplasează în sus:A. cavitate în lobul inferior drept;B. mărirea ficatului;C. pneumoscleroza lobului inferior al plămânului drept;D. induraţia inflamatoare a lobului superior din dreapta;E. obturaţia complectă a bronhului lobului inferior din dreapta;

204.În care patologii poate fi auscultată respiraţia tuboveziculară:A. cavităţi mici acoperite cu ţesut pulmonar;B. atelectazie prin compresiune;C. hiperaeraţia ţesutului pulmonar;D. focare de induraţie situate superficial, înconjurate de ţesut pulmonar neafectat;E. inflamaţia bronşilor

205. Cauza apariţiei frotaţiilor pleurale:A. dehidratarea foiţelor pleurale (uscarea);B. prezenţa sputei în bronhii;C. inflamaţia foiţelor pleurale;D. depuneri de fibrină pe foiţele pleurale;E. inflamaţia alveolelor.

206. Diferencierea frotaţiilor pleurale de raluri umede: A. se aud în ambele faze ale respiraţiei;B. se aud numai în inspir;C. se aud mai bine la apăsarea cu stetoscopul pe cutia toracică;D. nu se schimbă după tuse;E. se aud în respiraţie imitată cu gura şi nasul închise.

207.Diferencierea crepitaţiilor de raluri umede buloase mici:A. se aud în inspir şi expir;B. se aud la apogeul inspirului;C. nu se schimbă după tuse;D. se aude uniform sunetul acustic;E. se aud raluri buloase mici, mijlocii şi mari.

208.Cauzele intensificării bronhofoniei:A. infiltraţia inflamatoare a ţesutului pulmonar;B. prezenţa lichidului în cavitatea pleurală;C. prezenţa lichidului şi aerului în cavitatea pleurală;D. prezenţa cavităţii mari în plămîn, superficială, care comunică cu bronh;E. obstrucţia bronhiilor.

209.Cauzele atenuării bronhofoniei:A. infiltraţia inflamatoare a ţesutului pulmonar;B. prezenţa aerului în cavitatea pleurală;C. prezenţa cavităţii în plămîn,care comunică cu bronh;D. hiperpneumatizarea plămînilor (emfizem);E. prezenţa lichidului în cavitatea pleurală în cantităţi moderate;

210.Ce zgomote principale şi supraadăugate se vor auzi în bronşita cronică, fără complicaţii:A. raluri uscate;B. raluri umede nesonore;C. raluri umede sonore;D. respiraţie rugoasă;E. respiraţie mixtă.

211.Cauza sonorităţii înalte a ralurilor umede:A. prezenţa secretului lichid în cavitate cu pereţi netezi şi induraţi, superficială, care comunică cu bronh;B. hiperpneumatizarea plămînilor;C. prezenţa sputei lichide în bronhi, înconjuraţi de ţesut pulmonar indurat;D. prezenţa sputei lichide în bronhiile mici;E. prezenţa sputei vâscoase în bronhii.

212.Care din simptomele enumerate sunt caracteristice pentru atelectazie prin compresie (în hidrotorax exagerat):A. la percuţie sunet submat cu nuanţă timpanică;B. auscultativ – respiraţie tubară;C. vibraţiile vocale şi bronhofonia atenuate;D. zgomotele respiratoare lipsesc;E. vibraţiile vocale şi bronhofonia intensificate.

213.Ce simptome clinice sunt caracteristice pentru pneumotoraxul închis;A. percutor – sunet timpanic;B. atenuarea sau lipsa zgomotelor respiratoare şi a bronhofoniei;C. intensificarea vibraţiilor vocale;D. mărirea în volum şi rămânerea în urmă în actul de respiraţie din partea afectată;E. frotaţiile pleurale.

214. Simptomele clinice caracteristice pentru hiperpneumatizarea plămînilor, pierderea elasticităţii alveolare (emfizem pulmonar):

A. cutia toracică rigidă;B. vibraţiile vocale intensificate;C. sunet percutor de cutie;D. murmur vezicular atenuat;E. frotaţiile pleurale.

215.Care din simptomele enumerate sunt caracteristice pentru cumularea lichidului şi a aerului în cavitatea pleurală:A. sunet percutor mat;B. sunet percutor mat şi timpanic;C. zgomotele respiratoare şi bronhofonia lipsesc;D. vibraţiile vocale intensificate;E. mărirea în volum şi rămânerea în urmă la respiraţie din partea afectată.

216.Care din afecţiunile enumerate preced dezvoltării emfizemului pulmonar:A. bronşită acută;B. bronşită cronică obstructivă;C. pneumoscleroza difuză;D. astm bronşic cu acuze de sufocare frecvente;E. pneumonia acută.

217.Acuzele principale a bolnavului în bronşiectazia saciformă:A. eliminarea sputei în cantităţi mari (peste 200,0 ml);B. nuanţa timpanică a sunetului percutor;C. raluri umede buloase medii şi mici sonore;D. murmur vezicular atenuat;E. vibraţiile vocale şi bronhofonia atenuate.

218. Schimbările caracteristice la inspecţia generală în insuficienţa hepatică cronică:A. steluţe vasculare pe partea superioară a corpuluiB. tegumentele icterice;C. hemoragii subcutanate;D. paloarea tegumentelor;E. ţesutul adipos subcutanat edemaţiat.

219. În bronşita cronică la auscultaţia plămînilor depistăm:a) raluri uscate; a) raluri umede sonore;b) raluri umede nesonore;

d) crepitaţiee) zgomotul picăturii căzânde.

220. Indicaţi în care din sindroamele enumerate bronhofonia este atenuată:a) sindromul de induraţie inflamatoare; b) sinrdomul cavităţii în plămân;c) sindromul acumulării lichidului în cavitatea pleurală;d) sindromul acumulăriic aerului în cavitatea pleuralăe) la emfizem pulmonar.

221.Ce este caracteristic pentru hidrotoraxul moderat?a) murmur vezicular intensificat;b) sunet percutor submat;c) murmur vezicular atenuat;d) vibraţiile vocale atenuate;e) bronhofonia exagerată.

222. În ce maladie se determină în spută spiraleleCurschmann şi cristale Charcot-Leyden:a) bronşită acută;b) bronşită cronică;c) astm bronşic;d) pneumonie în focar;

e) pneumonie crupoasă.

223. Cum se schimbă caracterul zgomotelor principale în perioada de stare a pneumoniei crupoase?a) murmur vezicular;b) respiraţia mixtă;c) suflu amforic;d) respiraţia rugoasă;e) respiraţie tubară.

224. Limitele plămînilor şi mobilitatea limitelor inferioare în timpul accesului de astm bronşic?a) nu se schimbă;b) limitele superioare se deplasează în jos;c) limitele superioare se deplasează în sus;d) limitele inferioare se deplasează în sus;e) limitele inferioare se deplasează în jos.

225. În care stadiu al pneumoniei crupoase (franca lobară) în spută se depistează o cantitate sporită de macrofagi:a) debutul bolii;b) starea bolii;c) vindecare (rezorbţie)d) în stadiul de heofizaţie roşiee) în stadiul de hepofizaţie cenuşie

226. În forma alergică a astmului bronşic în spută se depistează:a) flora bacteriană abundentă;b) eozinofile;c) cristale Charcot-Leyden;d) fibre elasticee) epitelul alveolar.

227. Emfizemul pulmonar apare ca complicaţie a:a) pneumoniei;b) bronşitei acute;c) bronşitei cronice;d) pleureziei;e) astmului bronşic.

228. Ce fel de zgomote respiratorii supraadăugate apar în pneumonia crupoasă stadiul de rezorbţie?a) raluri uscate;b) crepitaţii sonore;c) crepitaţii nesonore;d) raluri umede buloase mici sonore;e) raluri umede buloase mici nesonore.

229. Ralurile umede apar în:a) acumularea secretului văscos în lumenul alveolelor;b) cavitatea (caverna) pulmonară golită incomplet;c) uscarea foiţelor pleurale;d) acumularea în lumenul bronhiilor unui secret lichide) pleurezie fibrinoasă.

230..Palparea cutiei toracice în pneumotorax atestă:a) micşorarea elasticităţii cutiei toraciceb) vibraţii vocale intensificatec) vibraţii vocale nu se transmitd) vibraţii vocale neschimbatee) crepitaţie.

231. Sunetul percutor de asupra plămânilor în bronşită cronică necomplicată:a) clar pulmonarb) submatc) matd) timpanice) submat-timpanic.

232. Care modificări patologice se produc în alveole în caz de emfizem pulmonar:a) pierderea elasticităţii de către alveoleb) distrucţia alveolelor cu formarea cavităţii în plămânc) cumularea de exudat în alveole d) distrucţia septelor interalveolaree) colapsul alveolelor

233. Indicaţi semnele clinice ale pneumotoraxului spontan:a) tusea uscatăb) dureri acute în regiunea cutiei toracicec) febrăd) hemoptiziee) dispnee

234. În timpul accesului de astm bronşic pacientul primeşte poziţia:a) în decubit lateral pe partea afectatăb) cu partea superioară a trunchiului ridicatăc) şezîndă în decubit ventrald) şezîndă cu fixarea centurii scapulare şi mâinilore) genu-cubitală

235. Pentru hemoragie pulmonară este caracteristic:a) eliminarea sângelui cu sputab) masele vomitive de culoarea “zaţului de cafea”c) amestec de alimente în masele vomitived) prezenţa bulelor de aer în sângele eliminate) culoarea roşie-aprinsă a sângelui eliminat. f)

236. Acuzele principale ale bolnavului în acces de astm bronşic:a) dureri în cutia toracicăb) tusea uscatăc) tusea cu eliminarea sputei purulented) acces de sufocare cu inspir dificile) acces de sifocare cu expir dificil.

237. Cum se schimbă vibraţiile vocale în stadiul II al pneumoniei crupoase (stadiul de stare)?a) atenuate;b) intensificate;c) nu se transmit;d) nu se schimbă.e) egofonie

238. . Durerea în pleurezia uscată se accentuiază:a) în decubit lateral pe partea afectatăb) la inspir adâncc) în decubit lateral pe partea opusă d) în orele de zie) la micşorarea temperaturii corpului

239. Numiţi semnele clinice ale pleureziei exudativea) lipsa freamătului vocalb) raluri uscatec) prezenţa liniei Damuazeaud) crepitaţiee) sunet mat percutor.

240. Semnele radiologice principale ale pleureziei exudative:a) opacitate masivă cu limita superioară oblicăb) opacitatea unui lob pulmonarc) deplasarea organelor mediastenale în partea opusă afecţiuniid) lipsa modificărilor infiltrative în plămânie) arcul aortei mărit.

241. Semnele caracteristice pentru exudat:a) densitatea < 1015b) densitatea > 1015c) proteine < 2,5gÂld) proteine > 3,8 gÂle) proba Rivalt pozitivă.

242. Voma esofagiană are următoarele particularităţi:A. survine fără greţuri;B. apare după greaţă;C. masele vomitive conţin hrană modificată;

D. masele vomitive conţin hrană nemodificată;E. masele vomitive nu conţin pepsină şi acid clorhidric.

243. Contrindicaţiile pentru fibroesofagoscopiei sunt următoarele stări:A. pirozis;B. combustia esofagului în primele 7-10 zile;C. esofagita corozivă;D. boala hipertonică de gradul 3;E. toate de mai sus.

244.Mirosul fetid din gură se datoreşte:A. boala ulceroasă a stomacului;B. gastrită acută;C. gastrită hiperacidă cronică;D. cancer esofagian cu stenoză;E. ahalazia cardiei.

245.Masele vomitive, care conţin produse alimentare demult ingerate, cu miros fetid, se observă (determină) în:A. diverticulele esofagiene;B. ahalazia cardiei stomacului; C. cancerul esofagian cu descompunere;D. stenoza pilorică;E. toate de mai sus

246.Metodele diagnostice, cele mai informative în afecţiuni esofagiene sunt:A. examenul citologic al apelor de spălătură;B. radiografia esofagului;C. fibroesofagoscopia;D. pH-metriaE. renghenoscopia baritată a esofagului

247.Scăderea poftei de mîncare până la dispariţia ei completă (anorexie), mai des se întîlneşte în:A. gastrita acută;B. gastrita hipoacidă cronică;C. stenoza pilorică;D. cancer gastric;E. istorie

248.Pofta de mîncare la bolnavi cu boala ulceroasă este:A. Mărită (bulemie)B. frica faţă de mîncare (citofobie)C. perversia poftei de mîncare;D. aversiune faţă de carne;E. toate de mai sus

249.Voma de origine gastrică are următoarele particularităţi:A. se produce fără greaţă;B. se produce după greaţă;C. masele vomitive conţin alimente nedigerate;D. masele vomitive conţin alimente digerate;E. masele vomitive conţin pepsină şi acid clorhidric.

250.Voma apărută peste 10-15 minute după masă se observă în:A. acalazia cardiei;B. ulcerul porţiunii cardiale a stomacului;C. cancerul porţiunii cardiale a stomacului;D. gastrită acută;E. gastrită cronică

251.Voma apărută peste 2-3 ore după masă se observă în:A. acalazia cardiei;B. ulcer duodenal;C. ulcerul corpului stomacului;D. cancerul corpului stomacului;E. ulcerul porţiunii pilorice a stomacului

252.Voma apărută peste 4-6 ore după masă se observă în:A. ulcerul porţiunii pilorice a stomacului;B. ulcerul duodenal;C. stenoza porţiunii pilorice a stomacului;D. pancreatită cronică;E. toate de mai sus

253.Pentru stenoza pilorului e caracteristică voma alimentelor ingerate:A. cu 2-3 ore până la vomă;B. în ajun;C. cu 4-6 ore până la vomă;D. cu 1-2 zile până la vomă;E. toate de mai sus

254.Reacţia bazică a maselor vomitive o întîlnim în:A. achilie;B. stenoza pilorului;C. insuficienţa renală;D. refluxul duodenogastral;E. toate de mai sus

255.Determinarea în sucul gastric a acidului lactic duce la:A. gastrită hipoacidă;B. achilia gastrică;C. neoplasm a stomacului;D. stenoza pilorului;E. toate de mai sus

256.Hematemeza este des întîlnită în:A. boala ulceroasă;B. gastrită cronică;C. cancer şi polipi a stomacului;D. sifilisul stomacului;E. tuberculoza stomacului

257.Hemoragia gastrică clinic se manifestă prin:A. hematemeză;B. vomă cu “zaţ de cafea”;C. constipaţii;D. melenă;E. toate de mai sus

258.La inspecţia abdomenului peristaltica gastrică este apreciată la:A. persoane sănătoase;B. persoane caşexiate;C. în gastrită hiperacidă;D. stenoza pilorului;E. toate de mai sus

259. Clapotajul gastric se determină peste 7-8 ore după masă:A. la persoane sănătoase;B. în stenoza pilorică;C. în gastrosucoree;D. în ulcer duodenal;E. în gastrita anacidă

260.Durerile de pumnal în boala ulceroasă sunt cauzate de:A. acutizarea ulcerului;B. periviscerita;C. malignezarea ulcerului;D. ulcer penetrant;E. ulcer perforant

261.Pentru stenoza părţîî pilorice a stomacului e caracteristic:A. dureri de “pumnal”;B. dureri permanente în epigastru;C. eructaţie cu miros fetid;D. constipaţii;E. voma peste 2-3 ore după masă

262.Semnele directe şi inderecte radiologice ale bolii ulceroase sunt:A. lipsa plicelor mucoasei;B. hipertrofia plicelor mucoasei;C. “nisa”;D. intensificarea peristalticii;E. prezenţa stratului secretor

263.Voma în cazul bolii ulceroase are următoarele particularităţi:A. îi predicezează greaţa;B. apare la apogeul bolii;C. aduce uşurare;D. masele vomitive au just şi miros acru;E. toate de mai sus

264.Din ce componente e format reactivul Gregersen:A. iod;B. soluţie de lugol;C. soluţie amidopirină 10%D. apă oxigenată (peroxid şi hidroxid);E. benzidină

265. În patologia ficatului şi căilor biliare ridicarea temperaturii (starea febrilă) se întîlneşte în:A. procese acute inflamatorii a colicistului;B. abcesele ficatului;C. dischinezia căilor biliare;D. ciroza ficatului;E. cancerul ficatului

266.Deplasarea limitei inferioare a ficatului în jos se manifestă în:A. micşorarea ficatului;B. hepatită;C. ehinococoza ficatului;D. cancerul şi ciroza ficatuluiE. atelectazia plămânilor.

267.Cauzele meteorismului sunt:A. intensificarea formării gazelor în intestin;B. scăderea motilităţii intestinale;C. aerofagie;D. scăderea absorbţiei gazelor prin peretele intestinal;E. nici unul de mai sus

268.Ridicarrea marginii inferioare a ficatului se observă la:A. meteorism;B. ascită;C. peritonită;D. hepatită;E. echinococ hepatic

269.Auscultaţia ficatului este informativă pentru diagnostic în:A. hepatită;B. ciroza hepatică;C. ascită;D. perihepatită;E. pericolecistită

270.Manifestările hipersplenismului sunt:A. anemia;B. leucopenia;C. leucocitoza;D. trombocitopenie;E. limfocitopenie

271. Care din segmentele intestinale se palpează bimanual:A. intestinul sigmoid;B. colonul transfersC. colonul ascendent;D. colonul descendent;E. pilorul

272.Pentru tumoarea esofagului este caracteristic:A. disfagie;B. melena;C. xerostomie; D. pirozis;E. toate de mai sus.

273.Eructaţie acidă este condiţionată.A. formare de gaz exagerată în stomac;B. stenorul pirolului;C. hermia oficiului esofagian a diafragmei;D. hipersecreţia sucului gastric;E. toate de mai sus.

274. Eructate cu miros de putrefacţie este cauzată de:A. dilatarea marcată a stomacului;B. hipoclorhidrie;C. ahilie cu stază;D. staza conţinutului în cancer stomacal;E. toate de mai sus.

275.Pentru stenoza pilorului cu dilatarea stomacului este caracteristic eructaţie cu:A. gaze fără miros;B. ou clocite;C. acru;D. amar;

Е. miros putrefid.276. Pentru ulcer localizat în stomac sunt caracteristice dureri:

A. pe foameB. precoce;C. tardive;D. nocturne;E. permanente.

277.Pentru ulcer localizat în pilor sau duoden sunt caracteristice durerile:A. nu legate cu alimentaţie;B. precoce;C. tardive;D. permanente;E. toate de mai sus.

278.La bolnavi cu boala ulceroasă alimentaţia calmează durerea în cazul:A. dureri precoce;B. dureri tardive;C. dureri nocturne;D. dureri pe foameE. nici într-un caz.

279.În boala ulceroasă cu localizarea ulcerului în duoden se observă:A. scăderea apetitului;B. creşterea apetitului;C. anorexie;D. citofobia;E. perversia poftei de mîncare

280.Cele mai dese complicaţii în boala ulceroasă sunt:A. hemoragie;B. perforarea;C. penetrarea;D. stenoza;E. diareea

281. Culoarea neagră a materiilor fecale poate însemna:A. folosirea preparatelor de bismut şi fier;B. hemoragie;C. folosirea carbolenului;D. folosirea coacăzei negre;E. folosirea lactatelor

282.Prezenţa mucusului în materiile fecale e cauzat de afectarea:A. stomacului;B. duodenului;C. aponereosului;D. intestinului subţire;E. intestinului gros.

283. Dispariţia peristalticii intestinale la auscultaţia abdomenului ne vorbeşte despre:A. colita cronică cu acutizare;B. meteorismul;C. ocluzia intestinală paralitică ;

D. limitarea îndelungată a primirii hrăniiE. constipaţiile rebale

284.Tăcerea “mormîntală” apare la auscultaţia abdomenului în caz de:A. ocluzie intestinală mecanică;B. perforaţia ulcerului cu paralizia intestinuluiC. penetraţia ulcerului în pancreas;D. stenoza decompensată a pilorului;E. toate de mai sus.

285. Fibre musculare cu strii în materiile fecale se întâlnesc:A. la persoane sănătoase;B. la inflamaţia peretelui intestinal;C. în hemoragii;D. în ulcer a peretelui intestinal;E. în insuficienţa fermentativă.

286.Fibre musculare fără strii în fecale se întâlnesc:A. la persoane sănătoase;B. inflamaţia peretelui intestinal;C. în hemoragii;D. în ulcer a peretelui intestinal;E. în insuficienţa enzimatica.

287.Cauza pruritului cutanat în patologia ficatului este:A. conţinut crescut de bilirubină în sânge;B. acumularea acizilor biliari în sânge;C. acumularea stercobilinei în sânge;D. conţinut mărit de uree în sânge;E. toate de mai sus.

288.Icterul tegumentelor şi mucoaselor se observă în caz de acumulare în sânge:A. acizilor biliari;B. pigmenţilor biliari;C. mărirea holesterolului în sânge;D. concentraţie mărită a hemoglobinei;E. toate de mai sus.

289. În care din afecţiunile de mai jos se întîlneşte simptomul “gheţii plutitoare”:A. chist hepatic;B. colelitiaza;C. cancer primar hepatic;D. echinococoza ficatului;E. ciroza hepatică cu ascită manifestă.

290. Prurit cutanat marcat e caracteristic pentru icterul:A. hemolitic;B. parenchimatos;C. mecanic.D. FalsE. medicamentos

291.La bolnavii cu ciroza ficatului în rezultatul dereglării metabolismului colesterolului pe piele apar:A. steluţe vasculare;B. teleangioectazia;C. xantome şi xantilasme;D. erupţii petihiale;E. leziuni de grataj.

292. Conţinut mărit de amidon în masele fecale se determină în următoarele patologii:A. stomacului,B. intestinului subţire,C. intestinului gros,D. pancreasului,E. vezicii biliare.

293.Greaţa este un act reflex legat cu excitarea:A. nervului vag,B. nervului recurent,C. nervului frenicD. nervul PawlovE. parasimpatic.

294.Factorii de baza ce duc la diaree în patologia tractului gastro-intestinat sunt:A. peristaltismul accelerat,B. tulburările de absorbţie;

C. încordarea peretelui abdominal,D. inflamaţia acută a peritoneului,F. toate de mai sus enumerate.

295. La simptoamele mici a cirozei se referă:A. steluţe “vasculare” şi palme “hepatice”,B. caput MedusacC. xantome şi xantelazme, D. ginecomasti la bărbaţi,E. degete hippocratice,

296.În ciroza hepatică se atestă creşterea în ser:A. bilirubinei conjugate,B. bilirubinei neconjugate,C. bilirubinei conjugate şi neconjugateE. trombocitelorF. leucocitelor

297. În clinica cirozei biliare predomină icter de:A. tip hemolitic, B. tip parenchimatos,C. tip mecanic;D.mixt.E. de stază venoasă.

298. Prurit cutanat marcat în ciroza hepatică este mai caracteristic pentru:A. ciroza portală,B. ciroza biliară,

c) ciroza postnecrotică.d) hepatomegalie

e) insuficienţă hepato-renală299. Concentraţia mărită de estrogeni în sânge la bolnavii cu afecţiuni hepatice explică prezenţa:

A. steluţe vasculare,B. palme hepatice,C. limbă zmeurie,D. capul meduzei,E. ginecomastie la bărbaţi.

300.Contraindicaţiile fibrogastroscopei sunt:A. diverticule esofagului,B. tumorile esofagului cu îngustarea lui,C. isterie,D. anevrismul aortei,E. dilatarea varicoasă a venelor.

301. Durerile în regiunea hipocondrului drept ce poartă caracter bont, de obicei sunt cauzate de:A. necroze în interiorul ficatului,B. întinderea capsulei hepatice,C. perihepatită,D. inflamarea cailor biliar,E. toate de mai sus enumerate.

302.Anemia în ciroza hepatică este cauzată de:A. hipersplenism,B. hemoragii gastro-intestinale,C. insuficienţa hepato-celulară,D. hiperbilirubinemie,E. Hemiliză manifestă

303. Cele mai frecvente cauze directe de moarte a bolnavilor de ciroză hepatică sunt:A. ascita marcată,B. hemoragii gastro-intenstinale,C. coma hepatică,D. hiperbilirubinemia marcată,F. toate de mai sus enumerate.

304. Complicaţiile litiazei biliare sunt:A. obturaţia ductului comun biliar,B. hidropsul vezicii biliare, C. perforaţie vezicii biliare,G. pneumonie cruăpoasăE. icter mecanic

305. În pancreatita acută intoxicaţia marcată se manifestă prin următoarele modificări a pielei :A. hiperemia,

B. icter,C. paliditatea,D. cianoza (locală ori difuză)E. hiperemia pomeţilor

306. În patologia cronică a pancreasului sunt caracteristice următoarele modificări a fecalelor:A. melena,

B. steatoreea,C.creatoreea,D.amiloreia,E. toate de mai sus enumзerate.

307. Ce mecanism predomină în icterul suprahepatic (hemolitic):a) dereglarea funcţiei hepatocitului de a capta bilirubina;b) dereglarea procesului de conjugare a bilirubinei;c) dereglarea excreţiei bilirubinei de către ficat;d) dereglarea excreţiei bilirubinei prin blocarea căilor biliare;e) dezintegrarea eritrocitelor.

308. Semnul de bază în hemoragia din varicele esofagiene dilatate este:a) durerea în regiunea epigastrică;b) pirozisul;c) sânge arterial în masele vomitive;d)sânge venos în masele vomitivee) tusea cu spută rozată.

309. Bilirubinuria se depistează în:a) icter hemolitic;b) icter mecanic;c) ambele afirmaţii sunt corecte;d) ambele afirmaţii sunt incorecte;e) icter parenchimatos.

310. Pruritul cutanat apărea în:a) boala Hodgkin;b) ciroza hepatică biliarăc) icter mecanic;d) anemia posthemoragică;e) diabetul zaharat;

311. Icterul cutanat şi al mucoaselor este cauzat de acumularea în sânge a:a) acizilor biliari;b) pigmenţilor biliari;c) hemoglobinei redused) ureeie) carotinelor

312. Pentru stenoza pilorului este caracteristic:a) durere acută de pumnal la epigastru;b) poziţie forţată de decubit dorsal;c) melena;d) suflu bronşic;e) eructaţie cu miros de ou clocit

313. Ce este caracteristic vomei în stenoza pilorului:a) apare la apogeul durerii;b) cu resturi de hrană îngerate în ajun;c) voma aduce diminuarea durerilor;d) are un miros fetid, de putrefacţie;e) are un miros acru;

314. În ce stări se constată o mărire simetrică a abdomenului:a) obezitateb) hepatomegaliec) tumoare mare în cavitatea abdominalăd) ascităe) splenomegalie.

315. Pentru hemoragia gastrică este caracteristic:a) eliminarea sângelui prin vomăb) voma “în zaţ de cafea”c) prezenţa produselor alimentare in masele vomitived) prezenţa bulelor de aer în sângele eliminat

e) reacţia acidă a maselor vomitive316. Cauza durerilor epigastrice:

a) inflamaţia mucoasei stomacului (gastrită);b) dilatarea stomacului;c) stenoza pilorului;d) disfagia;e) compresiunea plexului solar ( de către tumoră);

317.Simptomele ulcerului perforant:a) dureri de pumnal;b) vomă;c) melenă;d) disfagia;e) constipatie.

318.Pentru ce afecţiune sunt caracteristice dureri permanente în regiunea epigastrică:a) gastrită cronică;b) duodenită cronică;c) perigastrită;d) boala ulceroasă fără complucaţii;e) cancer gastric.

319.Pentru ce afecţiuni sunt caracterisitce dureri sezoniere:a) ulcer gastric;b) gastrită;c) ulcer duodenal;d) cancer gastric;e) cancer esofagian.

320.Datele inspecţiei generale în perforaţia ulcerului gastric şi duodenal (peritonită acută):a) poziţia forţată – decubit ventral (de abdomen);b) poziţia forţată – în decubit dorsalc) imobil;d) faţă hipocratică;e) hiperemia feţei

321.La ce afecţiune a aparatului digestiv, ţesutul adipos subcutanat poate să scadă până la caşexie:a) cancer gastric;b) cancer esofagian;c) pilorostenză;d) gastrită cronică;e) duodenită cronică.

322.Sindromul disfagiei:a) dificultatea în înghiţirea alimentelor, cu senzaţie de oprire a bolului alimentar şi a lichidului în

esofag;b) senzaţie de nod în gât;c) dureri retrosternale intense, care se jugulează cu nitriglicerină;d) regurgitaţie;e) pirozis.

323.Cauzele disfagiei:a) acalazia cardiei;b) spasmarea difuză a esofagului;c) cicatrice esofagiene;d) compresiunea a esofagului din afară (ganglion limfatic, tumoră);e) diverticul esofagian;

324.Alcalazia cardiei:a) dificultatea trecerii prin esofag alimentelor solide, mai ales celor lichide;b) insuficienţa de relaxare a sfincterului asofagian inferior;c) pierderea tonusului esofaguluid) pierderea peristaltieri esofagului e) cancer esofagian.

325.Selectaţi simptomele caracteristice pentru stenoza pilorică:a) vomă abundentă cu alimente îngerate în ajun cu miros de putrefacţie;b) eructaţie cu miros de ouă clocite;c) caşexie;d) ţesutul adipos subcutanat – 20-25 cm;e) tegumentele palide şi uscate.

326.Sindromul peritonitei acute;a) dureri abdominale difuze, acute;b) dureri periodice în abdomen;

c) dureri abdominale permanente care se intensifică la tuse, respiraţii şi mişcări;d) dureri de pumnal;e) lipsa ameliorării la palpaţia abdomenului;

326. Fosfotaza alcalină creşte în sânge în:a) colestoza intra şi extrahepatică;b) carcinomul primitiv hepatic;c) carcinomul vezicii biliare;d) metastaze hepatice;e) steatoza hepatică.

327. Prin diureză pozitivă se înţelege:A. diureza diurnă mai mare decât nocturnă;B. diureza nocturnă mai mare decât diurnă;C. diureza în 24 ore mai mare de 1,5 l.D. volumul urinei emise (cantitatea de urină) în 24 ore e mai mare decât cantitatea lichidelor ingerate.E. Diureza nictemirală e mai mică de 1,5 l.

328.Prin diureza negativă se înţelege:A. volumul diurezei în 24 ore e mai mic de 0,5 l;B. volumul urinei emise în 24 ore e mai mic decât cantitatea

lichidelor ingerate.C. diureza nocturnă mai mare decât diurnă;D. diureza diurnă mai mare decât nocturnă.E. volumul de urină eliminat în 24 ore e mai mare de 2 l.

329. Prin oligurie se înţelege:A. diureza (în 24 ore) e mai mică de 500 ml;B. diureza (în 24 ore) e mai mică de 50 ml;C. diureza nictemerală mai mare de 1,5 lD. volumul de urină eliminat noaptea e mai mare decât

volumul de urină eliminat ziua;E. volumul de urină eliminat în 24 ore e mai mic decât volumul

lichidelor îngerate.330.Prin poliurie înţelegem:

A. diureza nictemirală e mai mică de 1l;B. diureza nictemirală e mai mare de 1,5 l;C. diureza de zi e mai mare decât de noapte;D. diureza nocturnă e egală cu cea diurnă;E. micţiuni dureroase.

331.Prin anurie înţelegem:A. volumul de urină eliminat în 24 ore e mai mic de 2l;B. volumul de urină eliminat în 24 ore e mai mic de 1 l;C. volumul de urină eliminat în 24 ore e mai mic de 50 ml;D. nu se elimină deloc urina;E. volumul de urină eliminat în 24 ore e mai mic de 0,5 l.

332.Prin işurie înţelegem:A. reţinerea eliminării urinei (retenţie de urină);B. volumul de urină eliminat în 24 ore e micşorat;C. micţiuni dureroase şi îngreunate;D. micţiuni frecvente;E. eliminarea urinei în cantităţi egale peste intervale egale de timp.

333.Prin polachiurie înţelegem:A. micţiuni dureroase ;B. reţinerea eliminării urinei;C. micţiuni frecvente;D. emisie îngreunată de urină;E. urină nu se emite deloc.

334.Prin izurie înţelegem:A. emisie de urină în cantităţi egale peste timp egal;B. densitatea specifică a urinei e mică (1008 –1012);C. emisie de urină în cantităţi diferite peste timp egal;D. micţiuni frecvente;E. micţiuni dureroase.

335.Prin nicturie înţelegem:A. diureza diurnă mai mare decît nocturnă;B. diureza nocturnă mai mare decît cea de zi;C. diureza nictemerală e scăzută;D. diureza nocturnă lipseşte;

E. diureza nictemerală e mai mare de 2 l336.Prin strangurie înţelegem:

A. retenţia de urină;B. micţiuni dureroase;C. micţiuni îngreunate;D. micţiuni frecvente;E. micţiuni dureroase cu porţii mici de urină;

337. Prin ce metodă de investigaţie clinică se determină simptomul Pasternaţki:A. palpaţia;B. percuţia;C. tamponament a regiunii lombare;D. auscultaţia;E. ultrasonografie.

338. În urina normală cantitatea maximală de proteine :A. mai mare de 3,5 gr/l;B. mai mică de 3,5 gr/l;C. 0,0330;D. lipseşte;E. mai mică de 1gr/l.

339.Densitatea specifică a urinei la normal poate varia timp de 24 ore:A. 1001 – 1028;B. 1016 – 1023;C. 1009 – 1011;D. 1000 – 1040;E. 1015 – 1020.

340. Cauza proteinuriei funcţionale:A. lezarea inflamatoare a vaselor glomerulare;B. schimbări degenerative în canalicule renale;C. proteinuria după un marş;D. proteinuria la rece;E. ortostatică.

341. Prin proteinuria renală organică înţelegem:A. apariţia proteinei în legătură cu lezarea inflamatoare a glomerulelor B. schimbările degenerative în canalicule renale (nefropatii tubulare);C. apariţia proteinleor în urină în urma inflamaţiei organelor genitale externe;D. proteinuria ortostatică;E. proteinuria febrilă.

342.În ce lezări a căilor urinare apare hematuria:A. în glomerulonefrită;B. nefrolitiază;C. schimbări distrofice din partea canaliculelor;D. cancer a căilor exterioare de urină;E. polichistoza renală.

343.Cilindruria apare:A. la oameni sănătoşi;B. în lezarea canaliculelor;C. în nefrolitiază;D. în procesele inflamatoare a căilor uroexcretorii;E. în glomerulonefrită difuză.

344. Edemele renale apar în legătură cu:A. creşterea permiabilităţii capilareB. reţinerea de Na în organizm;C. hipoalbuminemie;D. retenţie acută de urină;E. azotemie.

345.Pentru edemele renale e caracteristic:A. la palpaţie sunt reci;B. sunt calde, palide;C. sunt dure;D. sunt laxe;E. se extind de sus în jos.

346.Caracteristica edemelor renale:A. se răspândesc de sus în jos;B. apar dimineaţa;C. predominant pe picioare;

D. predominant pe faţă (sub ochi);E. poate apare anasarсa.

347.Prin ce se diferă edemele cardiace de edemele renale:A. sunt reci, dure la palpaţie;B. pe fonul acrocianozei;C. apar în primul rând pe picioare;D. faţa edemiţiată;E. sunt calde, laxe la palpaţie.

348.Culoarea tegumentelor în afecţiunile renale:A. cianotice;B. palide;C. roz-pale;D. hiperemiate;E. icterice.

349.Durerile în regiunea lombară în lezarea rinichilor apar din cauza:A. inflamaţiei ţesutului adipos perirenal;B. extensiei capsulei renale;C. extensiei bazinetelor renale;D. excitării parenchinului renal;E. spasmării ureterelor.

350.Caracterul simptomului de durere în nefrolitiază:A. localizate în regiunea lombară;B. iradiază în umăr;C. iradiază în perineu;D. iradiază în canalul uretral;E. iradiază sub omoplat.

351.Paluarea tegumentelor la bolnavii renali apare din cauza:A. angiospazmării vaselor pielii;B. azotemiei;C. anemiei;D. hipoalbuminemiei;E. hipertoniei.

352.La palparea rinichilor bolnavul trebuie să fie în poziţie:A. culcat pe spate (decubit dorsal);B. pe şezute;C. verticală;D. culcat pe abdomen;E. decubit lateral.

353. Simptomul Pasternaţki pozitiv în leziunile renale poate fi în: A. pielonefrită;B. miozita muşchilor lombari;C. cistică;D. paranefrită;E. nefrolitiază.

354.Schimbările urinei în sindromul nefrotic:A. hematurie;B. proteinuria mai mare de 3 gr/l;C. proteinuria mai mică de 1 gr/l;D. leucocituria;E. apariţia cilindrilor granuloşi şi hialinoşi, ceroşi

355.Sindrom urinar în procesul inflamator a pelvisului renal:A. proteinuria mai mică de 1 gr/l;B. proteinuria mai mare de 3 gr/l;C. leucocituria;D. prezenţa cilindrilor hialini;E. bacteriuria

356.Sindromul urinar în inflamaţia glomerulelor:A. hematuria;B. proteinuria mai mică de 3 gr/l;C. leucocituria;D. cilindril hialini;E. cilindri granuloşi şi ceroşi.

357.Pentru sindromul de hipertensiune arterială în afecţiunle renale e caracteristic:A. cefalee, vertijuri;B. poliuria;

C. dereglarea văzului;D. valori crescute a TA;E. schimbări din partea fundului ochiului.

358.Hipertensiunea arterială în afecţiunile renale e cauzată de:A. mărirea volumului bătaie;B. hipervolemiei;C. retenţia de Na şi apeiD. intensificarea producerii reninei;E. ateriolosclerozarea vaselor renale.

359. Simptomul caracteristice pentru insuficienţa renală cronică: A. pielea uscată;B. pielea umedă;C. miros de amiac din gură;D. “steluţe vasculare” pe piele;E. hipoizistenuria.

360. Proba Neciporenco reprezintă;a) determinarea cantităţii de leucocite, eritrocite şi cilindri în urina în 24 ore;b) determinarea cantităţii de leucocite, eritrocite şi cilindri în urina pe 1 oră;c) determinarea cantităţii de leucocite, eritrocite şi cilindri în urina în 1 ml;d) determinarea cantităţii de leucocite, eritrocite şi cilindri într-un litru urinăe) determinarea numărului de leucocite, eritrocite şi cilindri în 5 ml urină.

361. În pielonefrită se afectează:a) aparatul glomerular;b) aparatul tubular;c) sitemul de calice şi bazinete;d) ţesutul interstiţial;e) ţesutul paranefric.

362. Diagnosticul de pielonefrită acută este mai mult probabil dacă pacientul prezintă:a) bacteriurie şi piurie;b) iregularis şi frisoanec) dureri surde în regiunea lombară şi hematurie (unilateral);d) dureri surde în regiunea lombară şi leucociturie 2 mln/l (bilateral)e) vomă.

363. Glomerulonefrita difuză acută streptococică apare:a) cu 7-14 zile după infecţia streptococică acută;b) cu 40-50 zile după infecţia streptococica acută;c) cu 4-5 zile după infecţia streptococica acută;d) după o infecţie enterococică sau cu proteie) concomitent cu infecţia streptococică.

364. Urina devine tulbure în caz de:a) piurie;b) bilirubinurie;c) hematurie;d) oxalaturie;e) mucus

365. Cauza poliuriei:a) îngerarea lichidului în cantităţi mari;b) diabet zaharat;c) diabet însipid;d) în perioada micşorarea edemelor;e) în uremie.

366. . Selectaţi simptomele clinice pentru inflamaţia vezicii urinare:a) dureri în regiunea lombară;b) dureri în regiunea suprapubiană;c) micţiuni frecvente şi dureroase;d) edeme pe faţă;e) piurie

367.Cauza leucocituriei:a) glomerulonefrita difuză acută;b) pielonefrita acută;c) pielonefrita cronică;d) litiaza renalăe) cistita

368.Cauza reţinerii micţiunii:a) adenom prostatic;b) cancer prostatic;c) colica renalăd) pielonefrita acută. e) hipernefrom.

369. La inspecţia bolnavului cu acromegalie se observă:A. exoftalmie;B. mărirea spaţiului interdentar “diastemă”;C. zîmbet forţat;D. ingustarea fantelor orbitale;E. îngroşarea şi creşterea neproporţională a areadelor supraorbitale, mandibulei.

370.Starea ţesuturilor tegumentare în mixedem:A. hiperemia fetei;B. paloarea fetei cu nuanta gălbuie;C. acrocianoza;D. cianoza difuza;E. tegumente uscate si reci.

371.Acuzele bolnavului de mixedem:A. crize de frisoane;B. căderea părului;C. hirsutism la femei;D. căderea părului din părţile laterale ale sprincenelorE. sete violentă şi uscăciune în gură.

372.În hipertireoidism la auscultaţia glandei tiroide mărite în volum se înregistrează:A. suflu Austin-Flint;B. zgomotul de titerez;C. suflu diastolic;D. suflu sistolic;E. dublul suflu arterial” Vinogradov-Diurozier”;

373.Simptoamele oculare în mordul Basedov:A. simptomul Graefe;B. simptomul Hyost.C. Simptomul Trusso;D. Simptomul Veis;E. Simptomul Stelwag.

374.Inspecţia generală a bolnavilor cu morbul Bazedov denotă:A. majorarea exagerată a limbii;B. simptomul Elinec;C. fantele orbitale îngustate;D. edem cutanat;E. exoftalmie.

375.Afecţiunea sistemului cardiovascular întâlnita la bolnavii de hipertireoză:A. cresterea tensiunii pulsative,B. bradicardie;C. micsorarea tensiunii diastolice;D. tahicardie;E. micsorarea tensiunii sistolice.

376. Investigaţia ECG la bolnavii de hipertireoidism denotă:A. bradicardie;B. reducerea amplitudinei undelor;C. tahicardie sinusala;D. P-pulmonale;E. extrasistolie.

377. Afecţiunea sistemului nervos caracteristică pentru bolnavii de hipertireoidism:A. agitatie motorie;B. somnolenta;C. excitabilitate exagerata;D. apatie;E. depresie;

378. Complicaţiile principale în hipertireoidism:A. coma diabeticaB. criza tireotoxicaC. psicozeD. insuficienta renala

E. sindrom hepato-renal379. Afectiunea sistemului cardiovascular la bolnavii de mixedem:

A. tahicardie;B. bradicardie;C. cresterea TA sistolice;D. cumularea de lichid in cavitatea pericardica;E. fibrilatia atriala.

380.Cauzele răguşirii vocii la bolnavii de mixedem:A. edem al mucoasei bronhiilor;B. corp străin în laringe;C. convulsia laringelui;D. paralizia nervului diafragmal;E. îngroşarea coardelor vocale, limbii si buzelor.

381.Patogenia poliuriei în diabetul zaharat:A. glucozurie;B. hiperaldosteronism;C. proteinurie;D. hiperenemie;E. hipoalbuminemie;

382. La inspecţia bolnavului cu diabet zaharat se observă:A. dereglarea convergenţei globilor oculari;B. obezitate;C. hiperhidroză a tegumentelor;D. lipodistrofie insulinica;E. furunculoză.

383.Afectiunea rinichilor în diabet zaharat se caracterizează prin instalarea:A. pielonefrităB. colagenoza;C. sindromului Kimmelstil-Willson (glomerulosclerozei diabetice);D. amiloidoza;E. rinichi polichistici.

384.Metodele principale de diagnostic de laborator ale diabetului zaharat:A. aprecierea cortizolului in urina;B. aprecierea glucozei si corpilor cetonici in urina;C. aprecierea fractiilor proteice in singe,D. aprecierea catecolaminelor in urina;E. aprecierea glucozei in singe.

385.Afecţiunea sistemului nervos în diabetul zaharat se caracterizează prin apariţia de:A. hemiplegii;B. hemipareze;C. polineurite;D. cresterea capacitatii de munca;E. halucinatii.

386.Coma hiperglicemică cetoacidă se manifestă prin:A. hipotensiune arterială;B. tegumentele hiperhidratate;C. tegumente uscate, turgorul pielei diminuat;D. tonusul globilor oculari normal;E. respiraţie de tip Kussmaul.

387.Coma hipoglicemică se manifestă prin:A. tonusul globilor oculari diminuat;B. tonusul globilor oculari neschimbat, midriaz;C. tegumentele şi limba umede;D. respiraţie de tip Kussmaul.

388. Acuzele bolnavului cu diabet zaharat:A. febră;B. dispnee;C. scădere ponderală;D. hirsutism;E. sete violentă cu uscăciune în gură.

389.Acuzele bolnavului în hipertireoidizm:A. tahucardieB. dureri în oase;C. transpiraţie;D. căderea părului;

E. poliurie.390. Tegumente uscate, reci se depisteaza în:

A. hipotiroidism,B. hipertireoidism;C. coma hipoglicemica;D. sindromul Itenko-Cushing;E. obezitate;

391.La care afectiuni dermatologice sunt predispuşi bolnavii obezi:A. ptiriasis vezicular,B. furunculoza;C. psoriaz;D. piodermie;E. trihofitie.392.Dereglarea severă a metabolismului lipidic în diabet zaharat se manifestă prin:A. hipoalbuminemie,B. hiperglicemie,C. cumularea în sânge a corpilor cetonici şi cetoni;D. hiperurichemie;E. icter.393. Afectiunea sistemului cardiovascular la bolnavii obezi:A. fibrilatie atriala,B. hipertensiune arteriala;C. ateroscleroza,D. pericardita;E. reumocardita.394.Simptomele care anticipă instalarea comei hipoglicemice:

A. cresterea capacitatii de munca;B. transpiratie;C. uscaciune in gura;D. tremor in tot corpul;E. polachiurie.

395.Tratamentul urgent al comei hipoglicemice:A. administrarea intravenoasa de prednizolon;B. administrarea insulinei simple,C. administrarea intravenoasa a solutiei hipertonice de glucoza;D. administrarea diureticilor;E. administrarea narcoticilor.

396.Afecţiunea sistemului osos şi muscular în diabet zaharat decompensat:A. atrofie musculara;B. osteoporoza;C. ingrosarea arcadelor sprincenelor;D. stern in forma de carena;E. ingrosarea si dezvoltarea neproportionala a mandibulei.

397.Tratamentul urgent al comei diabetice, hiperglicemice:A. administrarea intravenoasa a solutiei hipertonice de glucozaB. administrarea diureticilorC. administrarea insulinei simpleD. administrarea intravenoasa de prednizolonE. administrarea narcoticilor

398. Pentru coma hipoglichemică este caracteristic:a) tonusul muscular şi reflexele reduse;b) creşterea tonusului muscular şi a reflexelor tendinoase;c) globii oculari moi la palpared) globii oculari nu sunt moi, mioza;e) hipoglichemia.

399. Stabilirea tireotoxicozei se face prin:a) ultrasonografia glandei tiroide;b) scanografia glandei tiroide;

c) determinarea absorbţiei Iod (131) de către glanda tiroidă;d) determinarea metabolismului bazale) palpaţia glandei tiroide400. Simptomele clinice caracteristice pentru boala Adison (insuficienţa glandei suprarenale):

a) hiperemia tegumentelor;b) tegumentele icterice;c) hiperpigmentaţia tegumentelor şi mucoasei a cavităţii bucale;

d) caşexia;e) obezitatea;

401.Cauzele dezvoltării hipofuncţiei glandei tiroide:a) hipoplazia înnăscută a glandei tiroide;b) tumoara glandei tiroide;c) după operaţie pe glanda tiroidă;d) tireoidită autoimună;e) angina.

402. În care din afecţiunile menţionate apar celulele nediferenţiate (“blastilor”) în sângele periferic:a) anemia feriprivă;b) anemia prin carenta de vitamina B12;c)leucemia acută;

d) purpura trombocitopenicăe) pneumonie

403. În care din afecţiuni ale sistemului hepatopoietic apar megaloblaşti în sângele periferic:a) anemia hemolitică;b) anemia posthemoragică;c) leucemia acută;d) leucemia limfatică cronică;e) anemia prin carenţă de vitamina B12 şi acid folic;

404. Care din schimbările hemogramei denotă leucemia acută:a) scăderea hemoglobinei cu eritropenie;b) corpusculii Jolli şi inelele Cabot în eritrocite;c) leucocitoza marcată;d) mielocite şi metamielocite în formula leucocitară;e) “blaşti” în cantităţi mari.

405. Trombocitopenia se înregistrează în:a) hemofilie;b) purpura trombocitopenică;c) anemie feriprivă;d) leucemie acută.e) Viroză

406. Sunt caracteristice anemiei feriprive:a) osalgia;b) vertijul;c) fatigabilitatea;d) dureri cu senzaţie de greutate în hipocondrul stâng;e) gust şi miros pervers.

407. Leucocitoză marcată se depistează in:a) anemiaprin carenţa vitaminei B12

b) anemia feriprivăc) hiemofilied) leucemie acutăe) purpură trombocitopenică

408.Mărirea nodulilor limfatici este caracteristică pentru:a) purpură trombocitopenicăb) anemiec) leucemie acutăd) limfoleucemie cronicăe) boala Hodgkin.

409. Care din factori contribuie la dezvoltarea anemiei prin carenţa vitaminei B12.a) hemoragiile croniceb) hemolizac) carenţa factorului extrinsec şi intrinsec (Kastle)d) enteritelee) colitele

410. Bolnavii cu afecţiuni ale sistemului cardiovascular nu vor prezenta acuze de:a) dureri retrosternale şi în regiunea precordialăb) dispneec) prurită cutanatăd) tahicardiee) edeme la gambe

411. Ce este caracteristic pentru un colectat pleural?a) se dezvoltă la bolnavii cu insuficienţă cardiacă, pneumonie, sindrom nefroticb) dispnee

c) freamătul vocal e diminuat ori lipseşted) sunet percutor pulmonar clare) respiraţia brusc redusă (diminuată).

412. Care manifestări nu sunt caracteristice pentru sindromul Dresler?a) pericardităb) pneumonităc) pleurităd) polineuropatiee) artrită

413. Care din următoarele antecedente heredo-colaterale au semnificaţie pentru afecţiunile bronhopulmonare?a) silicozab) tuberculoza pulmonarăc) astmul bronşicd) sarcoidozae) sifilisul

414. Care din următoarele profesii determină afectarea bronho-pulmonară?a) extracţia şi prelucrarea cărbuneluib) fabricarea şi prelucrarea fetrului pentru pălăriic) stropitul cu pesticide organo-fosforated) tabacismule) vânzător

415. Care din bolile de mai jos apar frecvent la femei?a) hemocromatozab) boala ulceroasă gastro-duodenalăc) colelitiazad) cancerul vezicii biliaree) cancerul de pancreas

416. Care din antecendentele personale de mai jos pot fi sugestive pentru o afecţiune digestivă prezentă?a) anemiab) astmul bronşic intrinsec necomplicatc) angine repetated) diabetul zaharat tip Ie) rubeola

417. Ce afecţiuni e necesar de a exclude în caz de hemoragie gastro-intestinală ocultă?a) ulcer duodenal în acutizareb) tumoare a colonuluic) disbacteriozăd) ciroză hepaticăe) esofagită de reflux

418. În care din afecţiunile de mai jos se produce frison solomn?a) pneumonie franclobarăb) bronhopneumoniec) tuberculoză pulmonarăd) pleurezie exudativăe) pneumonie virală

419. În care din afecţiunile respiratorii enumerate mai jos lipseşte durerea toracică?a) neoplasmul bronhopulmonar în situb) astmul bronşicc) pleurezie purulentăd) scizurităe) fibroze pulmonare

420. Care din confirmaţie referitor la zgomotele I şi II sunt incorecte?a) I zgomot la apexul inimii este mai puternic, sonor, mai lung decât zgomotul II, urmează după pauza mareb) Zgomotul II urmează după pauza mică, mai bine se aude la baza inimiic) Zgomotul I coincide cu şocul apexiand) Şocul apexial concide cu zgomotul IIe) Pulsaţia arterei carotide coincide cu zgomotul I

421. Care din entităţile patologice de mai jos evoluează cu tahipnee?a) edemul pulmonar acutb) polipi nazo-faringienic) emfizemul pulmonard) pneumotoraxe) intoxicaţie cu oxid de carbon

422. Alegeţi din enumărarea de mai jos maladiile în care se poate întâlni respiraţia Cheyne-Stokes:a) ateroscleroza cerebrală

b) intoxicaţia cu morfinăc) pneumotorax spontand) uremiee) embolie pulmonară.

423. Care sunt accidentele la care să puteţi aştepta după o chintă de tuse?a) pneumotoraxb) pierderea cunoştinţeic) stop-cardio-respiratord) hemoptiziie) vomitare

424. Alegeţi răspunsul corect. Hemoptizia poate apare în:a) atelectaziib) infarct pulmonarc) bronşită acutăd) astm bronşice) bronhopneumonie

425. Apreciaţi care din afecţiunile de mai jos pot cauza dureri în limbă?a) limba geograficăb) maladia Behcetc) hipovitaminoza Ad) miozitee) cancer esofagian

426. Modificări ale gustului pot apare în următoarele condiţii:a) intoxicaţie cu digitaliceb) scorbutc) sindromul Sjogrend) isteriee) tetanos

427. Gustul de fecale (cacogenzia) poate fi cauzat de:a) carcinom esofagian sau gastricb) stenoza piloricăc) neoplazii la nivelul cavităţii bucaled) carii multiplee) pancreatită cronică

428. În care din afecţiunile de mai jos întâlniţi mărirea de volum a buzelor?a) gastrită cronicăb) dermatomiozităc) cheită granulomatoasăd) mixedeme) bronhopneumonie

429. În care din situaţiile de mai jos se poate întâlni tumefierea gingiilor?a) diabetul zaharatb) scorbutc) etilism cronicd) ciroze hepatice

430. În care din cele enumerate mai jos poate apare disfagie?a) ulcer duodenalb) anemie feriprivăc) miastenia gravisd) botulisme) tabacismul

431. În care din condiţiile de mai jos apare în mod obişnuit regurgitaţia?a) acalaziab) sarcinac) colecistopatii croniced) structuri fibrotice esofagienee) etilismul

432. În achalazia cardiei se pot întâlni următoarele semne:a) voce răguşităb) tuse rebelăc) costipatied) dureri retrosternale cu iradiere în umărul stânge) dureri în rebordul costal drept.

433. În care din afecţiunile enumărate mai jos, bolnavii sunt siliţi să ia poziţia de ortopnee:a) status asmaticus

b) pneumotorax spontanc) pleurezie exudativăd) bronşiectaziee) nevroză respiratorie.

434. Unde căutaţi instalarea cianozei centrale?a) la nivelul sclerelorb) la nivelul tegumnetelor feţeic) la nivelul tegumentelor mâinilord) sublinguale) la nivelul patului ungheal.

435. Alegeţi afecţiunile pulmonare în care se poate întâlni hipocratism digital:a) abces pulmonar cronicb) fibroză chisticăc) bronşiectazie complicatăd) empiemule) toate aceste maladii

436. Diminuarea vibraţiilor vocale apare în cîteva din situaţiile enumerate mai jos:a) la bărbaţib) în jumătatea superioară a hemitoracelui drept anteriorc) în prezenţa unei cavităţi intrapulmonare cu bronhiile de drenaj liberăd) pahipleurităe) condensări masive pulmonare cu obstruarea bronhiei respective

437. Ralurile crepitante apar în:a) bronşiectaziib) proces bacilar cazeificatc) corticopleurităd) edem pulmonar acute) proces de alveolită.

438. Toracocenteza are următoarele indicaţii majore:a) pleurezii masive cu deplasarea organelor mediastinuluib) pleurezii purulente, dar în cantitatea minimăc) chinlotoraxuld) pleurezii trenante care răspund greu la tratamente) în toate aceste situaţii patologice

439. Care din elementele enumărate mai jos pot fi cauza emfizemului pulmonar primar?a) eliberarea unei cantităţi mari de enzime proteolice provenite din polimorfonucleare şi/sau macrofageb) existenţa unor deficite imunec) existenţa unor cantităţi sczute de alfa-antitripsinăd) prezenţa unei hiperreactivităţi bronşicee) modificări moleculare la nivelul substanţei fundamentale si/sau elastinei pulmonare

440. Radiologic pentru emfizemul pulmonar e caracteristic:a) aplatizarea diafragmuluib) coaste orizontalizatec) cord orizontalizatd) desen pulmonar accentuat până –n periferiee) torace în butoi

441. Care din condiţiile de mai jos constituie factori de risc pentru astml bronşic?a) deficitul de Ig Gb) părinţi fumătoric) antecedente personale alergiced) antecedente heredo-colaterale pozitive pentru astme) hiperreactivitatea arborelui bronşic

442. Care din formele de astm de mai jos presupun un mecanism de producere imunologic?a) astmul de efortb) astmul profesionalc) astmul alergicd) astmul iritative) astmul infecţios

443. La examenul microscopic al sputei unui bolnav cu abces pulmonar se pot găsi:a) fibre elasticeb) dopuri Dittrichc) polinucleare neutrofile intacte şi distrused) spirale Curschmanne) cristale de colesterină, leucină şi tirozină

444. Care din pleureziile de mai jos evoluează cu volum mic de lichid?a) pleurezia neuplazicăb) pleureziile viralec) pleureziile postemboliced) pleurezia din lupusul eritematos sistemice) toate acestea

445. Care din maladiile de mai jos pot asocia pleurezie şi atralgii?a) ciroza hepaticăb) sindromul Dreslerc) poliserozita paroxistică familialăd) hipersensibilizare la antibioticee) bronşita cronică necomplicată

446. Care din elementele de mai jos confirmă prezenţa cancerului de esofag?a) abuzul în antecendente, de alcooluri concentrateb) prezenţa disfagiei progresivec) pierdere în greutate şi anemie progresivăd) sialoreee) nici unul din elementele de mai sus

447. Care din cele mai jos enumerate maladii pot fi însoţite de dureri abdominal:a) ulcerul gastric şi duodenalb) coagularea intravasculară diseminatăc) colecistita acutăd) insuficienţa renală acutăe) peritonita

448. Mărirea globală de volum a abdomenului se întâlnesc în:a) enteroptozăb) tabes dorsalesc) chist ovarian voluminosd) ileus paralitice) gută

449. Examenul radiologic al abdomenului pe gol este util în precizarea diagnosticului următorilor afecţiuni:a) intoxicaţia cu ciupercib) hemanghioni hepaticc) ascaridozăd) ocluzie intestinalăe) ulcer duodenal perforat

450. Care din condiţiile patologice de mai jos pot evolua cu fenomene de gastrită:a) diabet zaharatb) pelagrac) mixedemd) febra tifoidăe) sindromul Mallorz-Weiss

451. Diagnosticul pozitiv într-o gastrită cronică se face prin:a) examen clinicb) examen radiologicc) examen endoscopic cu biopsied) Eco-grafia organelor internee) Coprologie

452. Care din simptoamele enumerate mai jos caracterizează ulcerul duodenal?a) epigastralgii cu ritmicitatea şi periodicitatea sezonierăb) pirozisc) xerostomied) alternanţa diaree-constipaţiee) nicturie

453. Care din leziunile de mai jos pot constitui “leziuni precanceroase”?a) Gastrita Menetrierb) Ulcerele de stresc) Polipi gastrici adenimatoşi mai mari de 2 cmd) Ulcerul duodenal rezistent la tratamente) Gastrita atrofică

454. Care din antecendentele personale enunţate mai jos pot avea semnificaţie pentru o patologie intestinală prezentă?a) febra tifoidăb) rubeolac) boala Addisond) rezecţia ileală

e) astmul bronşic455. Durerea din colica biliară are toate caracteristicile de mai jos, cu excepţia uneia:

a) are sediul în hipocondrul dreptb) poate iradia la baza hemitoracelui drept, posteriorc) durerea poate iradia în regiunea cervicală-dreaptă, supraclaviculard) durerea are caracter continuu, surde) durerea poate iradia în colon sau în sigma

456. Pruritul într-o afecţiune hepato-biliară, poate orienta către:a) steatoza hepaticăb) chist hidatic hepaticc) diskinezie biliarăd) litiaza coledocianăe) amiloidoza hepatică

457. În hepatopatie cronică pot fi prezente:a) eritem palmarb) Koichilonichiec) Herpes perioro-nazald) Eritem nodose) Unghii albe

458. Auscultaţia hepatică poate fi edificatoare îna) ciroza hepaticăb) perihepatităc) ascită sifilis hepaticd) abces hepatic

459. Ce semn întâlniţi mai frecvent în icterul prehepatic?a) prezenţa unei coloraţii tegumentare flaviniceb) fecale decoloratec) urini hipercromed) leziuni de grataj determinate de prurite) splenomegalie

460. Care sunt consecinţele fiziopatologice ale hipertensiunii portale?a) dezvoltarea de anastomoze porto-cave extrahepaticeb) hepatomegaliac) steluţe vasculared) encefalopatia portală (hepatică)e) scăderea sintezei de proteine

461. Care credeţi că sunt elementele ce contribuie la apariţia hemoragiilor în ciroze?a) prezenţa peptidului vasoactiv intestinalb) scăderea magneziuluic) hipersplenismuld) deficitul factorilor de coagularee) scăderea vasopresinei

462. Care pot fi sursele hematemezei la un cirotic?a) sindrom Mallory-Weisb) gastropatia din hipertensiunea portalăc) varicele esofagiened) ulcerul peptice) coagularea intravasculară diseminată.

463. Ce seminificaţie are creşterea temperaturii la un cirotic?a) puseu evolutiv al afecţiunii hepatice (puseu “citolitic”)b) supradozare de diureticec) endotoxinemie sistemicăd) reducerea dimensiunilor ficatuluie) tromboflebită portală

464. Care din elementele de mai jos contribuie la formarea ascitei?a) starea de hipervagotonieb) deversarea limfei hepatice direct în cavitatea abdominalăc) stimularea axei renină-angiotensină-aldosterond) creşterea gama-globulinelor sericee) scăderea albuminei serice

465. Care din structurile biochimice implicate în encefalopatia hepatică?a) amoniacb) fenolic) catecolamined) beta-endofine

e) enkefaline466. Care manifestări pot orienta către diagnosticul de encefalopatie portală?

a) tulburări ale scrisuluib) somnolenţăc) hiperroflectivitate osteo-tendinoasăd) afectare hepatică severăe) hipertensiune arterială

467. Ce alte afecţiuni credeţi că pot evolua cu ascita?a) mixedemb) sindromul nefroticc) pericardita constructivăd) sindromul Cushinge) colita ulceroasă cronică

468. Care sunt caracteristicile durerii pancreatice?a) durere colicativă în etajul abdominal inferiorb) durere în hipocondrul stâng cu iradiere în umărul dreptc) cedează la administrarea de tazepamd) are localizare profundă paraombilicale) prezintă iradiere în centură.

469. Cum definiţi steatoreea?a) prezenţa în scaun de fragmente de carne nedigeratăb) scaune frecvente şi abundentec) cantităţi mari de grăsimi eliminate prin scaund) scaune cu aspect chitose) diaree

470. Prin ce se caracterizează angorul pectoral instabil?a) risc înalt de instalare a infarctului de miocardb) risc înalt de moarte subităc) creşterea duratei şi intensităţii acceselor de dureri retrosternaled) prezenţa undei Q pe ECGe) efect pozitiv după întrebuinţarea nitroglicerinei

471. Ce este caracteristic pentru sindromul Pikvic?a) se dezvoltă la bolnavii obezib) e însoţit de somnolenţăc) e însoţot de policitomie cu hemoglobina înaltă în sânged) formarea cordului pulmonar cronice) în acest sindrom se dezvoltă insuficienţă cardiacă în mica circulaţie

472. În ce cazuri nu poate să se reducă ambele zgomote cardiace?a) în obezitateb) hidrotorax pe stângac) hidropericardd) emfizem pulmonare) după efort fizic

473. Cu ce scop se foloseşte endoscopia?a) diagnosticul maladiilorb) biopsia ţesuturilor modificatec) inspecţied) înlăturarea formaţiunilor patologice micie) profilactic

474. Care sunt manifestările hipertensiunii pulmonare?a) se dezvoltă la bolnavii de boli respiratorii cronice obstructiveb) hipoxia şi hipoxemia – factori de bază în dezvoltarea eic) tensiunea în artera pulmonară nu depăşeşte 20/15 mm Hgd) utilizarea oxigenului nu este element strict necesar în tratamente) la auscultaţia inimii – zgomotul II accentuat pe a. Pulmonară

475. În ce cazuri se reduce sonoritatea I zgomot la apex?a) la stenoza mitralăb) insuficienţa mitralăc) insuficienţa aortalăd) insuficienţa cardiacăe) miocardită

476. Ce factori favorizează dezvoltarea ulcerului gastric şi duodenal?a) acidul clorhidricb) acizi biliaric) helicobacter pylori

d) tensiune arterială înaltăe) Întrebuinţarea produselor lactate în cantităţi mari

477. Care sunt factorii de protecţie a mucoasei stomacului?a) bariera muco-bicarbonicăb) pepsinac) prostoglandineled) hipersecreţia de gastrinăe) producerea de urează de către celulele mucoasei stomacului

478. Alegeţi confirmaţia incorectă despre amplificarea zgomotului I la apex:a) Zgomotul I se amplifică din contul umplerii mai mici cu sânge în timpul diastoleib) Sonoritatea I zgomot depinde de viteza contractării miocardului ventricolului în momentul sistoleic) Zgomotul I amplificat se auscultă în stenoza mitralăd) Zgomotul I amplificat apare la contractarea concomitentă a ventricolelor şi atriilore) Zgomotul I amplificat se aude la hipertensiunea arterială

479. Ce este corect referitor la zgomotul II la baza inimii?a) în normă sonoritatea zgomotului II pe aortă şi a. Pulmonară e echivalentăb) accentuarea zgomotului II pe aortă are loc la hipertensiunea arterialăc) scăderea sonorităţii zgomotului II pe aortă are loc la ateroscleroza aorteid) amplificarea zgomotului II pe a. Pulmonară apare la hipertensiunea pulmonarăe) scăderea sonorităţii zgomotului II pe a. Pulmonară corespunde stenozei aortice

480. Pe baza căror semne se confirmă diagnoza de ulcer stomacal şi duodenal?a) prezenţa durerilor în epigastru, legate cu ingerarea hrăniib) amplificarea sau mărirea frecvenţei durerilor la primirea alcalizantelorc) evidenţierea simptomului de “nişă” la explorarea rentghenologicăd) defectului mucoasei evidenţial endoscopice) lipsa manifestărilor dispeptice la utilizaea lactatelor

481. Care sunt semnele şocului cardiogen la infarctul de miocard?a) scăderea tensiunii arteriale sistolice până la 80 mmHgb) creşterea tensiunii pulsativec) oligurie (mai puţin de 20 ml/oră)d) puls celler et altuse) semne de dereglare a circuitului sanguin periferic (paliditate, hiperhidroză, extremităţi reci)

482. La interogarea bolnavului, care prezintă dureri în regiunea inimii e necesar de concretizat:a) legătura cu efortul fizic şi psihicb) localizarea corectă a dureriic) caracteruld) duratae) legătura cu anotimpul anului

483. Care acuză nu-i caracteristică pentru afecţiunea esofagului?a) disfagiab) vomac) diareead) hemoragiee) pirozis

484. Care sunt variantele poziţiei bolnavului în pat?a) activă a omului sănătosb) pasivă în caz de comăc) semişezândă la insuficienţa cardiacă de compartiment stângd) şezândă, înclinat înainte, la pericardita exudativăe) în decubit dorsal, fără mişcări la colica renală

485. Ce nu este caracteristic pentru sindromul de durere în stenocardie de efort?a) localizarea retrosternalăb) caracter de constrângere, apăsătorc) durata mai lungă de 1 orăd) legătura de efort fizice) recuperarea accesului cu nitroglicerină.

486. Ce semne pot fi evidenţiate la explorarea pielii?a) urme de grataj la uremieb) icter în patologia ficatuluic) purpura hemoragică la hemoblastozed) hirsudism la femei tineree) coilonihie la anemie B12 – deficitară

487. Care simptom nu este semn de insuficienţă a micului circuit sanguin?a) tahicardiab) dispneea cu accese de sufocare

c) raluri umede insonore în părţile inferioare ale plămânilord) turgescenţa venelor jugularee) hemoptizie

488. Ce este caracteristic pentru sindromul malabsorbţie?a) diareeab) edemelec) steatoreiad) obezitateae) anemia

489. În caz de patologie inspecţia cutiei toracice s-a evidenţia:a) herpes labialisb) hipocratism digitalc) cianoza “caldă”d) eritemia nodularăe) exoftalm

490. Alegeţi semnele insuficienţei cardiace cu stază în marea circulaţie:a) astmul cardieib) hepatomegaliec) poziţie în pat semişezândăd) edeme pe gambee) simptomul Pleş pozitiv (reflux hepatojugular)

491. Care aritmie rar apare la infarctul miocardic?a) extrasistolie atrială rarăb) extrasistolie ventricularăc) paroxism de aritmie fibrilarăd) tahicardie paroxistică supraventricularăe) tahicardie ventriculară

492. Ce permite de a aprecia palpaţia cutiei toracice?a) simetrici mişcărilor respiratoriib) rezistenţa cutiei toracicec) locuri dureroase, crepitaţiid) freamătul vocale) raluri umede sonore

493. Care din cele enumerate mai jos nu pot fi cauza insuficienţei cardiace cronice?a) cardiopatia ischemicăb) boala hipertonicăc) bronşita acutăd) cardiomiopatia dilatativăe) valvulopatiile cardiace

494. Pentru care afecţiuni mai jos enumerate nu-i caracteristic amplificarea vibraţiilor vocale?a) pneumoniab) infarct pulmonarc) tuberculoza infiltrativăd) atelectazie de compresiee) pneumotoraxul

495. În ce caz se va reduce freamătul vocal?a) atelectazie obturativăb) pleurezie exudativăc) hidrotoraxd) la bolnavii slăbiţie) bronşita cronică

496. Care confirmaţie referitoare la suflul diastolic e incorectă?a) se auscultă în pauza mare între zgomotele II şi Ib) se auscultă la stenoza mitralăc) se auscultă la stenoza orificiului atrio-ventricular dreptd) se auscultă în insuficienţa mitralăe) se auscultă în insuficienţa aortală

497. Ce evidenţiază percuţia plămănilor?a) sunet percutor clar la om sănătosb) submatitatea la reducerea pneumatizării plămânuluic) sunet mat în prezenţa lichidului în cavitatea pleuralăd) sunet timpanic în sindromul de induraţie a plămânuluie) sunet de cutie în caz de mărirea pneumatizării ţesutului pulmonar

498. Care particularităţi ale suflului se apreciază la auscultaţie?a) faza ciclului cardiac (sistola, diastola), în care apare suflul

b) locul sonorităţii, minime a sufluluic) propagarea sufluluid) caracterul sufluluie) puterea suflului

499. De la care linie topografică se începe aprecierea limitelor inferioare ale plămânului pe stânga?a) parasternalăb) anterioară mediec) claviculară medied) axilară anterioarăe) sternală

500. La care valvulopatie suflu sistolic nu se aude?a) insuficienţa mitralăb) stenoza aortalăc) insuficienţa tricuspidianăd) stenoza arterei pulmonaree) stenoza orificiului atrioventricular stâng

501. Care din confirmaţia referitor la propagarea suflurilor la auscultaţia inimii e incorectă?a) suflul propagă cu fluviul sanguinb) suflul propagă prin muşchiul dur în momentul contractării luic) suflul sistolic în stenoza aortei propagă pe carotided) suflul diastolic în insuficienţa aortică mai bine se aude în punctul Botkin-Erb e) suflul diastolic în stenoza mitrală propagă în axilară stângă

502. În prezenţa acceselor algice în regiunea inimii lipseşte necesitatea de a exclude:a) angorul pectoral (stenocardie)b) pleurezie fibrinoasă (uscată)c) bronşită acutăd) afecţiunea esofaguluie) osteohondroza cervicală

503. Matitate nu se evidenţiază la percuţia plămânilor în caz de:a) cavitatea în plămânb) prezenţa lichidului în cavitatea plămânuluic) aderenţe pleurale masived) infiltraţia ţesutului pulmonare) pneumatizarea plămânului

504. Care confirmare despre componentele matităţii relative ale inimii e corectă?a) matitatea relativă pe dreapta a inimii e formată de atriul dreptb) matitatea relativă stângă a inimii e formată de ventricolul stângc) matitatea relativă superioară e formată de auricolul atriului stâng şi artera pulmonarăd) matitatea relativă stângă e formată de ventricolul drepte) matitatea relativă pe dreapta e formată de pedicolul vascular şi ventricolul drept

505. Ce acuze poate prezenta un bolnav cu afecţiune pulmonară?a) tuseab) dureri în cutia toracică legate de repsiraţiec) dispnee, accese de sufocared) hemoptiziee) micţiune dureroasă frecventă

506. Care sunt factorii de risc în afecţiunea ficatului?a) hemotransfuzieb) tabacismulc) etilismuld) injectare intravenoasă a drogurilore) suprarăcire

507. Care afecţiuni pulmonare pot fi însoţite de hemoptizie?a) pneumonia crupoasăb) boala bronşiectaziec) infarctul pulmonard) astmul bronşice) pleurita exudativă

508. Ce este caracteristic pentru suflul funcţional deasupra inimii?a) sonoritatea se schimbă, mai ales la schimbarea poziţiei bolnavului şi la respiraţieb) sonoritatea e joasăc) se depistează la persoanele tinered) e cauzat de creşterea vâscozităţii sângelui şi reducerea vitezei circulaţiei e) se depistează la valvulopatiile congenitale

509. Cauza durerilor în cutia toracică?

a) afectarea pleureib) neuralgia intercostalăc) fracturi ale coastelor, metastaze de cancerd) afectarea organelor hemopoetice (leucemiile)e) afectarea rinichilor

510. Care din confirmaţiile de mai jos referitor la pulsus diferens e incorectă?a) întârzierea pulsului pe o mâină ori mărimea lui e diferităb) se depistează la stenoza mitralăc) apare în rezultatul opresării mecanice a a. Subclaviad) se depistează la anevrismul aorteie) nu depinde de starea sistemului vascular şi funcţia inimii

511. Care metodă e mai eficientă pentru depistarea stenozei arteriilor coronariene?a) ECGb) ECG cu efort fizic dozatc) Scintigrafia după efort fizicd) Coronarografiae) Monitorizarea ECG după Holter

512. Zgomotele respiratorii la omul sănătos sunt:a) frotaţie pleuralăb) respiraţie amforicăc) murmur vezicular (respiraţie veziculară)d) respiraţie tubară pe trahee, laringe, bronhii de calibru maree) crepitaţia

513. Acuzele bolnavului de ciroză hepatică sunt:a) mărimea abdomenului în volumb) eistaxis (hemoragii nazale)c) hemoptizied) slăbiciune generală pronunţatăe) diaree

514. Ce fenomene auscultative confirmă proces patologia în plămân?a) respiraţie ruugoasă (aspră)b) respiraţie puierilăc) respiraţie tubară deasupra unui lob pulmonard) respiraţie vezicularăe) expir prelungit

515. Ce manifestări clinice nu sunt caracteristice pentru infarctul de miocard?a) acces anginos de lungă duratăb) şocul cardiogenc) colectat lichidian în cavitatea pleuralăd) edem pulmonare) dereglarea ritmului şi conductibilităţii

516. Ce poate cauza diminuarea respiraţiei veziculare?a) acumularea lichidului în cavitatea pleuralăb) înroşarea pleureic) prezenţa aerului în cavitatea pleuralăd) atelectaziee) mărirea elascităţii ţesutului pulmonar

517. Cauza amplificării repiraţiei veziculare este:a) acumularea lichidului în cavitatea pleuralăb) înroşarea pleureic) prezenţa aerului în cavitatea pleuralăd) atelectazie de compresiee) creşterea elascităţii ţesutului pulmonar

518. Care fenomene auscultative deasupra plămânilor ne confirmă norma?a) respiraţie rugoasă (aspră)b) respiraţie puierilăc) respiraţie amforicăd) respiraţie vezicularăe) expir forţat (prelungit)

519. Prin percuţia abdomenului se poate obţine:a) sunte timpanic înalt deasupra stomacului şi intestinuluib) lichidul liber ori închistat în cavitatea abdominalăc) peristaltica intestinuluid) frotaţiile peritonealee) dimensiunile ficatului şi a splinei

520. Care semn ECG –grafic nu-i caracteristic pentru infarctul de miocard:a) reducerea voltajului undei Rb) unda Q lată (mai mult de 3 mm) şi adâncăc) segmentul ST supranivelatd) unda T cu apexul ascuţit, negative) extrasistole ventriculare unice

521. La examinarea venelor nu se poate depista:a) dilatarea venelor pe peretele anterior al toracelui la ocluzia venei cave superioareb) dilatarea venelor pe partea inferioară a abdomenului în caz de leziune a venei cave inferioarec) mărirea unilaterală în volum a unei gambed) plăgi distrofice pe gambee) lipsa oboselei picioarelor, edemele

522. Manifestările extrahepatice la hepatitele cronice:a) sindromul Rainonb) artralgiec) mialgied) vasculitee) sindrom bronhoobstructiv

523. Care este cea mai rară cauză de dezvoltare a hepatitei?a) alcoolb) virusurilec) ciuperciled) anomaliile congenitalee) dereglări imune

524.Care din confirmaţiile mai jos enumerate nu-i corectă în stenocardia vasospastică?a) apariţia în consecinţa spasmului arterelor coronarieneb) mai frecvent se dezvoltă la tabaciştic) mai frecvent se dezvoltă noaptea în repaosd) reducerea toleranţei efortului fizice) recuperarea cu nitroglicerină

525. Ralurile uscate se formează:a) la dislipirea pereţilor alveolari în epogeul inspiruluib) la tumificarea mucoasei bronşice şi îngustarea lumenului bronşicc) la spasmarea bronhiilor mărunţid) la trecerea aerului prin bronhii cu secret lichide) la trecerea aerului prin bronhii cu spută văscoasă

526. Analiza ECG nu permite de a evidenţia:a) regularitatea ritmului cardiacb) hipertrofia atriilor şi ventricolelorc) dilatarea ventricolelord) dereglarea conductibilităţiie) focare de ischemie şi necroză în miocard

527. Ralurile umede sonore apar:a) în bronhii cu prezenţa în ele a exudatului lichidb) se aud la inflamaţia mucoasei bronhiilorc) la stază în mica circulaţied) la pneumoniie) se schimbă caracterul ori dispar după tuse

528. Ce este caracteristic pentru crepitaţie?a) se aude în ambele faze respiratoriib) se aud numai în apogeul inspiruluic) apar în alveole în caz de prezenţa în ele a unei mici cantităţi de exudatd) nu se schimbă după tusee) se amplifică la opresare cu stetoscopul pe cutia toracică

529. Ce nu permite de a aprecia prin Eco-CG?a) dimensiunile camerelor inimiib) grosimea septului intraventricularc) fracţie de ejecţie a ventricolului stângd) Gradientul tensiunii prin orificiu normale) Regurgitaţia sângelui prin orificiul valvular

530. Care din manifestările din cele mai jos enumerate nu sunt caracteristice pentru hipertensiunea portală?a) prezenţa varicelor esofagiene şi stomacaleb) splenomegaliec) hepatomegalied) ascită

e) diametrul v. portae mărit531. Ce nu este corect referitor la sindromul de hiperaeraţie a ţesutului pulmonar?

a) se dezvoltă pe fonul de bronhoobstrucţieb) e tipică creşterea volumului rezidual în plămânic) tipic e cutia toracică în formă de butoid) e însoţită de mărirea excursiei respiratorii a marginii inferioare a plămânuluie) e tipic deminuarea freamătului vocal, sunet percutor de cutie

532. Care din confirmări referitor la frotaţiile pleurale e incorectă?a) se formează la frecţia foiţelor pleurale una de altab) se aude la inspir şi expirc) nu se schimbă după tused) se evidenţiază la palpaţie cutiei toracicee) se aude numai la expir

533. În caz de hipertenzie portală pot avea loc complicaţiile:a) hemoragie rectalăb) dezvoltarea encefalopatiei hepatice “de şunt”c) erupţia v. portaed) hipertensiune arterială sistemicăe) hemoragie din venele esofagiene

534. Care din confirmaţiile de mai jos referitor la toracocenteză e incorectă?a) toracocenteza se efectuiază cu scop diagnostic şi curativb) toracocenteza se efectuiază cu scop de întroducere a medicamentelorc) toracocenteza se efectuiază pe linia axilară posterioară în intercostala VII pe margina superioară a coastei VIIId) lichidul poate fi de origine inflamatorie sau neinflamatoriee) toracocenteza e indicată la pleurita fibrinoasă (uscată)

535. Care din microorganismele enumerate mai jos este factorul etiologic principal în etiologia reumatismului?a) pneumococulb) streptococul viridansc) streptococul beta-hemoliticd) E. Colie) Clamidiile

536. Ce nu este caracteristic pentu prezenţa lichidului liber în cavitatea pleurală?a) dispneeab) prescurtarea bruscă a sunetului percutorc) raluri umeded) diminuarea freamătului vocale) lipsa zgomotelor respiratorii

537. Care sunt modificările în analiza generală a sângelui la bolnavul de ciroză hepatică?a) trombocitozăb) trombocitopeniec) eritrocitozăd) leucopeniee) eozinofilie

538. Ce nu este caracteristic pentru febra reumatică acută?a) cardita b) angorul pectoral (stenocardia)c) febrad) poliartrita (articulaţiile mari)e) coreea (dansul s. Witae)

539. Care semne de laborator ne confirmă dereglarea funcţiei de sinteză a ficatului?a) hipocaliemieb) hipercolesteronemiec) reducerea în sânge de albuminăd) reducerea în sânge de hemoglobinăe) reducerea în sânge a protrombinei

540. Semnele clinice de bază ale pleuritei uscate sunt:a) dispneea progresivăb) dureri acute în cutia toracică, amplificată de respiraţiec) tuse infructuoasă (seacă)d) sunet percutor mate) prezenţa frotaţiilor pleurale

541. Ce este caracteristic pentru icterul suprahepatic?a) creşterea bilirubinei directeb) splenomegaliac) reticulocitoză

d) creşterea bilirubinei indirectee) scaun acalic (“lut alb”)

542. Care din complicaţiile mai jos enumerate la infarctul de miocard nu apar:a) anevrismul aorteib) insuficienţa hepatocelularăc) sindromul Dreslerd) tromboembolii cu diferită localizaree) hemoragii gastro-intestinale

543. Care leziuni articulare sunt caracteristice pentru febra reumatismală (reumatism):a) poliartrita benignă a articulaţiilor marib) începutul sindromului articular de la degetul mare al tălpiic) afectarea articulaţiilor mărunte la mâinid) sindromul articular aduce la deformarea articulaţiilore) sindromul articular e însoţit de dezvoltarea stenozei mitrale

544. Care din semnele ECG enumărate mai jos are cea mai mare însemnătate în diagnosticul febrei reumocarditei active?a) extrasistolia atrialăb) prelungirea intervalului P-Qc) prelungirea şi deformarea complexului QRSd) apariţia undei Q patologicee) supranivelarea ST în derivatele I, III, a VF

545. Alegeţi cel mai caracteristic semn palpator în stenoza mitrală:a) freamăt sisolic la apexb) freamăt sistolic pe aortăc) freamăt diastolic la apexd) freamăt diastolic pe aortăe) freamăt diastolic pe aortă şi la apex

546. Care semne evidenţiate la inspecţie, nu poate fi cauzat de afecţiunea inmii?a) acrocianozăb) xantelasmec) purpura hemoragică pe gambed) varice la gambee) obezitate

547. Ce nu este caracteristic pentru stenoza mitrală?a) deplasarea matităţii relative în sus şi în dreaptab) devierea esofagului contrastat pe arcul micc) freamăt diastolic la apexd) I zgomot clacant la apexe) Suflu disatolic în punctul Botkin-Erb

548. Care stare nu poate fi cauza insuficienţei mitrale?a) febră reumatismală (reumatism)b) prolapsul mitralc) califierea inelului mitral în CId) gastroduodenitae) bronşita cronică

549. Ce nu este caracteristic pentru accesul de astm bronşic?a) expir prelungitb) reducerea indexului Tifnonc) dificultatea expectorării sputeid) efect pozitiv la ingerarea de B2 – adrenomimetricee) raluri umede sonore

550. Ce nu este caracteristic pentru status asmaticus?a) tuse infructuoasă (fără expectoraţoe)b) prezenţa “plămânului tăcut”c) lipsa efectului de la ingectarea B2 – adrenostimulatorilord) hidrotorax pe dreaptae) tahipnoe

551. Ce modificări se evidenţiază pe ECG la stenoza aortei?a) artimia fibrilarăb) hipertrofia ventricolului stângc) blocul ramurei stângi a fasciculei Hisd) hipertrofia atriului stânge) tahicardia sinusală

552. Care din afecţiunile de mai jos nu pot fi cauzate insuficienţei aortale?a) febra reumatismală (reumatismul)

b) endocardita bacterianăc) artroza deformantăd) luesul (sifilisul)e) boala Marfan

553. Care manifestări clinice nu sunt caracteristice pentru insuficienţa aortală?a) evoluţie asimptomatică de lungă duratăb) stenocardiec) apariţia insuficienţei cardiace precoced) paliditatea tegumentelore) amplificarea pulsaţiilor carotidelor şi a altor vase periferice

554. Cel mai frecvent agent microbian în endocardita bacteriană este:a) streptococul viridansb) stafilococulc) pneumococuld) clebsielae) clamidiile.

555. Care din confirmaţiile de mai jos e incorectă la sindromul de induraie a plămânului?a) se dezvoltă la bolnavii de pneumonieb) freamătul vocal şi bronhofonia amplificatec) la percuţie sunet matd) radiologic – cavitate în plămâne) respiraţie tubară (bronşică) la auscultaţie

556. Ce complicaţii poate provoca abcesul pulmonar?a) insuficienţă respiratorieb) hemoragiec) empiemd) cancer pulmonare) tromboembolie pulmonară

557. În care cazuri de mai jos enumerate la endocardita bacteriană (septică) are loc afectarea tricuspidului?a) la bolnavii aflaţi pe hemodiliază cronicăb) la narcomani care întrebuinţează droguri intravenosc) la bolnavii cu valvulopatii reumatismaled) la bolnavii cu valvulopatii congenitalee) în consecinţa intervenţiilor chirurgicale pe stomac

558. Care stări patologice din cele enumerate mai jos nu pot fi cauza endocarditei bacteriene (infecţioase)?a) infarctul splineib) ciroza ficatuluic) ictus cerebrald) edemul pulmonare) insuficienţa renală acută

559. În ce cazuri nu se va depista hipertensiunea arterială secundară?a) coarctaţia aorteib) afecţiuni renale difuzec) ateroscleroza arterei renaled) stenoză atrioventriculară stângăe) hiperaldosteronim primar

560. Cărei coaste pe linia scapulară corespunde limita inferioară a plămânului?a) VIIb) VIIIc) IXd) Xe) VI

561. Ce nu poate fi manifestarea aterosclerozei?a) stenocardita (angorul pectoral)b) infarctul de miocardc) claudicaţiad) hiperteniunea arterialăe) reumocardita

562. Ce este caracteristic pentru insuficienţa respiratorie cronică?a) se dezvoltă la bolnavii de bronşită cronică obstructivăb) se manifestă prin dispneec) bolnavul ocupă poziţie ortopnoed) dereglările ventilatorii sunt posibile de caracter obstructiv şi de asemenea, restrictive) hipertrofia ventricolului stâng după datele ECG

563. Care din confirmaţiile de mai jos sunt corecte?a) în cavitatea pleurală în normă nu se conţine lichid liberb) lichidul pleural se exercită de către pleura parietalăc) lichidul pleural se absoarbe de către pleura visecralăd) surplus de lichid pleural poate fi legat de proces inflamator al pleureie) transudatul nu-i legat de dereglarea echivalenţei hidrostatice şi forţelor oncotice

564. Ce poate cauza mărirea în volum a abdomenului?a) obezitateab) meteorismulc) ascitad) splenomegaliae) hernia umbilicală

565. Zgomotele respiratorii în bronşita cronică:a) murmur vezicularb) respiraţie rugoasă (aspră)c) respiraţie tubarăd) respiraţie tubo-vezicularăe) respiraţie amforică

566. Ce schimbări se determină la palparea cutiri toracice în emfizemul pulmonar?a) cutia toracică elasticăb) cutia toracică rugoasăc) vibraţiile vocale atenuated) excursia respiratorie a cutiei toracice păstratăe) excursia respiratorie a cutiei toracice e redusă

567. Icterul fals se deosebeşte de cel adevărat prin aceea că nu se colorează:a) sclereleb) mucoaselec) palmeled) suprafaţa inferioară a limbiie) unghiile

568. Cauza simptomului Pasternaţki pozitiv poate fi:a) nefrolitiazab) paranefritac) pielonefritad) miozita muşchilor lombari, radiculita lombo-sacralăe) amiloidoza renală

569. Cauza amiloidozei renale secundare (dobândite) poate fi:a) osteomielita cronicăb) boala bronşiectaticăc) limfogranulomatozad) gastrita cronicăe) hipertensiunea arterială

570. Cauza amiloidozei renale primitive este:a) defecte enzimatice congenitaleb) traume cerebralec) ulcerul duodenal cronicd) hemofiliae) osteoartroza deformantă

571. Nefrolitiaza poate fi cauzată de:a) hiperparatireozab) avitaminoza A,Dc) trauma renalăd) infecţia căilor urinaree) hepatita cronică

572. Colica renală în mod reflector poate fi însoţită de:a) greţurib) vomăc) meteorismd) constipaţiee) artralgia

573. Mărirea pronunţată în volum a ganglionilor limfatici se observă în caz de:a) limfoleucozăb) anemie feriprivăc) limfogranulematozad) septicemie

e) limfosarcom574. Cea mai semnificativă mărire în volum a splinei se observă în caz de:

a) ciroză hepaticăb) septicemiec) mieloleucozăd) anemie hemoliticăe) tifos abdominal

575. Tumifierea pielei la hipotireoză are loc din cauza:a) reţinerea de Na în organismb) reţinerea de Kaliu în organismc) acumularea mucopolisahariolelor în pieled) acumularea de lipidee) dereglarea microcirculaţiei

576. La hipotireoză din partea sistemului digestiv se va depista:a) hipo- şi aclorhidrieb) meteorismc) constipatiid) bulemiee) poliurie

577. Retinopatia la diabetici e cauzată de:a) exudat în retina ochiuluib) hemoragii în retinăc) anomalii pigmentare în pata galbenăd) hipotonie intra ocularăe) hipertonie intraoculară

578. Ce nu este caracteristic pentru crepitaţie:a) se aude în ambele faze respiratoriib) se aud numai în apogeul inspiruluic) apar în alveole în caz de prezenţa în ele a unei cantităţi mici de exudatd) nu se schimbă după tusee) devine mai sonoră la apăsarea cu stetoscopul pe cutia toracică

579. Prin Eco-CG se pot aprecia următoarele date:a) dimensiunile camerelor inimiib) grosimea septului interventricularc) fracţie de efecţie a ventricolului stângd) gradientul tensiunii prin orificiul normale) regurgitaţia sângelui prin orificiul valvular

580. Analiza ECG permite de a depista:a) regularitatea ritmului cardiacb) hipertrofia atriilor şi ventriculelorc) dilatarea ventricolelord) dereglarea conductibilităţiie) focare de ischemie şi necroză în miocard

581. Ralurile uscate nu se formează:a) la dislipirea pereţilor alveolari în apogeul inspiruluib) la tumifierea mucoasei bronhiilor şi în gustarea lumenului bronşicc) la spasmarea bronhiilor de calibru micd) la trecerea aerului prin bronhii cu secret lichide) la trecerea aerului prin bronhii cu spută vâscoasă

582. În caz de hipertensiune portală ce nu poate avea loc:a) hemoragie rectalăb) encefalopatie hepatică “de şunt”c) erupţia v. portaed) hipertensiune arterială sistemicăe) hemoragie din venele esofagiene

583. Evacuarea unei mari cantităţi de lichid pleural poate provoca:a) criză hipertensivăb) devierea rapidă a organelor mediastinale în partea bolnavăc) colapsd) vomăe) cefalee

584. În caz de bronşită inflamaţia e localizată în:a) bronhii de calibru mediub) bronhii de calibru micc) bronhiole

d) traheee) laringe

585. La bronşita cronică dipsneea e cauzată de:a) dereglarea funcţiei de drenaj a bronhiilorb) emfizemul pulmonarc) tused) hepatomegaliee) meteorism

586. Pentru prima perioadă a abcesului pulmonar situat superficial la palpaţie e caracteristic:a) dureri pe partea afectatăb) freamătul vocal amplificatc) dureri în hipocondrul dreptd) simptomul frenicus pozitive) splenomegalie

587.Sindromul de insuficienţă ventriculară stângă nu se manifestă prin:a) bradicardieb) acces de sufocarec) hipotonied) raluri umede în plămânie) hipertensiune

588. Semnele stetacustice ale insuficienţei aortale nu pot fi:a) Zg.I diminuat la apexb) Suflu sistolic pe aortăc) Zg.II diminuat pe aortăd) Suflu diastolic la aortăe) Dedublarea Zg. II la aortă

589. Ce nu este caracteristic din proprietăţile pulsului în stenoza mitrală?a) p. Differensb) dificiensc) dicroticusd) parvuse) celler

590. Tusea matinală e caracteristică pentru:a) tabacismb) bronşită cronicăc) boala bronşiectaticăd) hidrotoraxe) insuficienţă mitrală

591. Care din confirmaţiile de mai jos este incorectă?a) consecutivitatea auscultaţiei inimii e determinată de frecvenţa leziunii valvulelorb) cel mai frecvent se afectează valvulele mitralec) la sănătoşi în toate cele cinci puncte clasice de ausculatţie se aud două zgomoted) după I zgomot urmează pauza maree) după al II zgomot urmează pauza mică

592. Acuzele bolnavului de boala Iţenco-Cushing sunt următoarele:a) atrofie muscularăb) căderea păruluic) obezitatea facialăd) dureri în extremităţie) dureri în epigastru

593.La inspecţia generală pentru boala Iţenco- Cushing e caracteristic:a) tegumente uscateb) peteşii şi echimozec) vergeturid) caşexiee) hipertricoză

594. Cauzele convulsiilor (tetanie) în hipoparatireoidism:a) atrofie muscularăb) hipocalciemiec) hiperfosfatemied) hipovitaminoza “D”e) caries multiplu

595. Staza venoasă de lungă durată în marea circulaţie sanguină (la insuficienţa tricuspidală) provoacă dereglări în următoarele organe:a) ficat

b) rinichic) tubul digestivd) articulaţiie) plămâni

596. Angorul pectoral la bolnavii suferitori de cardiomiopatie hipertrofică e cauzat de:a) creşterea masei ventricolului stângb) comprimarea sistolică a arterelor intramurale septalec) asocierea aterosclerozeid) tulburări endocrinee) anomalii ale structurii calagenului

597. Cauza cardiomiopatiei dilatative e suspectată:a) aterosclerozab) miocardite viralec) anomalii imuned) incidenţă familialăe) cardioscleroza postinfarct

598. Cele mai frecvente cauze ale cardiomiopatiei respective sunt:a) endomiocardiofibrozeb) sindrom hipereozinofilicc) neoplasmed) post iradieree) traume repetate

599. Cele mai frecvente cauze ale pericarditei:a) reumatism (febra reumatismală)b) tuberculozac) infarctul de miocard acutd) uremiae) ciroza hepatică

600. Apreciaţi locurile de propagare a suflului diastolic în insuficienţa valvei aortice:a) vasele cervicaleb) regiunea interscapularăc) punctul de auscultaţie Erbah-Botchind) baza procesului xifoidiane) şocul apexian