Teste Psihologice

4
TESTE PSIHOLOGICE TEST PSIHOLOGIC =probe standardizate menite să aprecieze nivelul de uneia sau mai multor abilitaţi ori trăsături psihice şi care benef psihometrice acceptabile. Validitatea =un indicator principal de apreciere a calităţii unui test p Indiferent de tipul probei, validitatea, fidelitatea şi sensibilit indicatori de apreciere a calităţii uniu test psihologic. Validitatea = primul şi cel mai important plan de apreciere a unui test -masoară ceea ce îşi propune . validitatea de conţinut !. validitatea de criteriu ". validitatea de construcţie #. validitatea de faţadă $%$&'() *eful dumneavoastră din compania % vă solicită să evaluaţi anga+aţ tendinţa de a încălca regulile. Ideea este de a realiza un test prin care să se aprecieze aceste t e au în vedere trei aspecte psihologice care pot concura spre înc fle ibilitatea ridicată impulsivitate predominanţa atribuţiilor e terioare în caz de eşec neasuma personale e dă un set de #/ de itemi / pentru fiecare scală0 . 1aliditatea de conţinut -e îndeplinita dacă un test conţine itemi care vizează toate asp constructul vehiculat 2acă toţi itemii masoară doar impulsivitatea, proba nu poate fi de a încalca regulile, deoarece nu e istă o suprapunere între c 3vând în vedere că au fost incluşi / itemi pentru fiecare domen spune că proba are validitate de conţinut. - conţinutul probelor este dependent de teoriile psihologice din

description

teste psihologice

Transcript of Teste Psihologice

TESTE PSIHOLOGICE

TESTE PSIHOLOGICETEST PSIHOLOGIC=probe standardizate menite s aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai multor abilitai ori trsturi psihice i care beneficiaz de caracteristici psihometrice acceptabile.

Validitatea=un indicator principal de apreciere a calitii unui test psihologic

Indiferent de tipul probei, validitatea, fidelitatea i sensibilitatea rmn principalii indicatori de apreciere a calitii uniu test psihologic.

Validitatea= primul i cel mai important plan de apreciere a unui test psihologic

-masoar ceea ce i propune1. validitatea de coninut

2. validitatea de criteriu

3. validitatea de construcie

4. validitatea de faad

EXEMPLU

eful dumneavoastr din compania X v solicit s evaluai angajaii n ceea ce privete tendina de a nclca regulile.

Ideea este de a realiza un test prin care s se aprecieze aceste tendine ale angajailor.

Se au n vedere trei aspecte psihologice(care pot concura spre nclcarea regulilor

flexibilitatea ridicat impulsivitate

predominana atribuiilor exterioare n caz de eec (neasumarea responsabilitilor personale

Se d un set de 45 de itemi(15 pentru fiecare scal)

1. Validitatea de coninut

-e ndeplinita dac un test conine itemi care vizeaz toate aspectele incluse n constructul vehiculat

Dac toi itemii masoar doar impulsivitatea, proba nu poate fi valid pentru tendina de a ncalca regulile, deoarece nu exist o suprapunere ntre cele dou concepte.

Avnd n vedere c au fost inclui 15 itemi pentru fiecare domeniu de interes, se poate spune c proba are validitate de coninut.

coninutul probelor este dependent de teoriile psihologice din spatele lor

dac n tendina de a nclca regulile exist dou teorii din care una stipula existena a trei aspecte psihologice, iar cealalt cinci, se poate afirma c proba realizat are o validitate de coninut doar n comparaie cu prima teorie.

2. Validitatea privind criteriul

a) predicativ

b) concurentc) retrospectiv

a) predicativ- presupune urmrirea in timp a subiecilor testai -prin analiza de regresie se poate stabili in ce msur persoanele care au obinut un rezultat ridicat la noul test au comis mai multe nereguli. Dac acest lucru se confirm proba construit are validitate predicativ. Aceast strategie de validitate are o importan capital pentru psihologia muncii i organizaional deoarece procesul de selecie profesional presupune tocmai acest lucru i anume gsirea unor probe sau tehnici de evaluare prin care s fie selectai candidaii potrivii pentru a desfura activitatea cerut

b) concurent- n cazul n care coreleaz pozitiv alte teste ce msoar acelai lucru

-se aplic nc o prob care msoar tendina spre nclcare a regulilor.

c)retrospectiv- reflecie a strategiei predictive

- se poate aprecia numai dac exist o statistic anterioar cu privire la criteriul evoluat

Ex: n cazul n care compania deine o statistic asupra fiecrui angajat cu privire la numrul i gravitatea nclcrii regulilor, se poate estima o astfel de validitate. Proba are validitate retrospectiv dac persoanele care au obinut rezultate ridicate la testul nostrum sunt i cele care au svrit cele mai multe abateri de la regulamentul de ordine interioar.3. Validitatea de construcie

urmrete n ce msur structura rezultatelor obinute prin proba respectiv corespunde inferenelor teoretice respective, obinute prin alte probe psihologice.

a)convergent

-estimeaz corect relaia dintre dou construcii teoretice cum ar fi corelaia pozitiv ntre tendina de a nclca regulile i riscul de a suferi accidente de munc

Proba va trebui s coreleze la nivelul estimat cu acest construct, astfel nct persoanele care au suferit mai frecvent accidente de munc s fie i cele care au obinut scoruri mai mari la proba de evaluare a tendine de nclcare a regulilor

cele care afecteaz cal mai mult apariia accidentelor de munc ar trebui s coreleze cel mai bine cu accidentele de munc.

b) divergent

Pentru a afirma c o prob este valid, e nevoie ca ea s dovedeasc mai multe tipuri de validitate.

n selecia psihologic a candidailor la angajare, validitatea privind un criteriu predicativ este cea mai important.

Ex: Un exemplu ar fi acela n care unui numr de 15 persoane le-am cerut s voteze 4-5 caracteristici ale unei persoane performante professional. Dup primirea rspunsurilor, le-au pstrat doar pe cele care s-au repetat de mai multe ori. operaionaliznd astfel conceptul.

Grupndu-le in factori care au realizat un criteriu compozit conform cruia un test i poate dovedi valabilitatea.Operaionalizarea conceptului:

autodepasire: 2

rapiditate n luarea deciziilor

viclenie

dominan

pregtire

leader

combativitate

deschidere spre nou

instruire

autoinstruire

devotament

perseveren

ambiie

motivaie

ascensiune n ierarhie

creativitate

rbdare

profesionalism

responsabilitate

competitivitate

acceptarea ideilor altora

informare continu

Formm factorul intitulat inteligen care include: pregtire, instruire, autoinstruire, informare continu, viclenie, rapiditate.

Formm factorul motivaie din: autodepire, perseveren, ambiie, motivaie, devotement.

Formm factorul deschidere spre nou din : deschidere spre nou, creativitate, acceptarea ideilor altora.

Factorul responsabilitate este format din: responsabilitate, rbdare, professionalism.Factorul dominan este format din: competitivitate, combativitate, ascensiune in ierarhie, leader, dominan.