AGLAIDA BOLBOCEANU -...

92

Click here to load reader

Transcript of AGLAIDA BOLBOCEANU -...

Page 1: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI

INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

AGLAIDA BOLBOCEANU

GHID DE APLICARE

Chişinău – 2015

Page 2: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

CZU 37.018: 331.548 B 66

Aprobată spre editare de Consiliul Ştiinţifico-Didactic al Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei

Lucrarea a fost elaborată în cadrul proiectului:

Mecanisme şi metodologii de consultanţă şi consiliere a procesului de dezvoltare a personalităţii elevului în contextul sociocultural modern. Recenzenţi:

Maria HADÎRCĂ – dr., conf. cercet., IŞE

Lilia GOLOVEI – psiholog, Gimnaziul „Galata”, mun. Chişinău

Redactor:

STELA LUCA

Redactor tehnic:

MARINA DARII

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Bolboceanu, Aglaida. Consiliere psihologică pentru orientare şi dezvoltare în carieră: Ghid de

aplicare / Aglaida Bolboceanu; Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Inst. de Ştiinţe ale Educaţiei. – Chişinău: Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, 2015 (Tipogr. „Cavaioli”). – 92 p.

Bibliogr.: p. 77-78 (30 tit.). – 50 ex. ISBN 978-9975-48-071-0.

ISBN 978-9975-48-071-0. © Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, 2015

Page 3: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 3 -

C U P R I N S

INTRODUCERE 5

I. ASPECTE GENERALE ALE CONSILIERII PSIHOLOGICE PENTRU ORIENTARE ŞI DEZVOLTARE ÎN CARIERĂ

Ce este consilierea pentru orientare şi dezvoltare în carieră? .. Ce este dezvoltarea în carieră şi autodeterminarea

profesională? …………………………………………………..... Orientare şcolară, orientare profesională şi selecţie

profesională …………………………………………………….. Cine şi cum influenţează opţiunea profesională? ……………. Principiile orientării profesionale şi consilierii pentru carieră . Clasificarea profesiilor ………………………………………..... Care probleme pot fi soluţionate în procesul de consiliere

pentru orientare şi dezvoltare în carieră? ……………………... Cine poate beneficia de consiliere psihologică pentru

orientare şi dezvoltare în carieră? ……………………………...

7 8 9

12 12 13 14

15

II. ÎNSUŞIRI ALE PERSONALITĂŢII PENTRU AUTOREALIZAREA PROFESIONALĂ: IDENTIFICARE ŞI DEZVOLTARE

Care este rolul imaginii de sine şi al stimei de sine pentru carieră? ………………………………………………………….

Importanţa aptitudinilor ………………………………………. De ce o persoană interesată de domeniu realizează mai multe

în carieră? …………............................................................................... Valorile şi activitatea profesională ……………………………..

17

20 23

25

III. CONSILIEREA PROFESIONALĂ INIŢIALĂ. TRASEE EDUCAŢIONALE ŞI OCUPAŢIONALE

Compartimentele consilierii profesionale iniţiale ……………. Cum se colectează şi se analizează informaţia privind

traseele educaţionale şi ocupaţionale? ………………………...

30 33

IV. ELEMENTE DE MARKETING PERSONAL

Curriculum vitae (CV) ………………………………………..... Scrisoarea de intenţie: Cum trebuie să fie o scrisoare de

intenţie convingătoare? ………………………………………... Interviul ……………………………………………………….... Scrisoarea de mulţumire ……………………………………….

35 36

39 41

Page 4: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 4 -

V. CONSILIERE ŞI ORIENTARE ÎN CARIERĂ

LA LOCUL DE MUNCĂ 42

VI. METODE ŞI TEHNICI DE CONSILIERE PSIHOLOGICĂ PENTRU ORIENTARE ŞI DEZVOLTARE ÎN CARIERĂ

Metode de cunoaştere a aptitudinilor generale (inteligenţă şi creativitate) …………………………………………………...

Tehnici de cunoaştere şi autocunoaştere a personalităţii elevului ………………………………………………………….

Metode şi tehnici de studiere a intereselor, intenţiilor profesionale şi planurilor profesionale ………………………...

Determinarea preferinţelor profesionale în raport cu resursele personale …………………………………………….....................

Exemple de activităţi pentru autocunoaştere şi autodezvoltare …………………………………………………..

Exemple de activităţi pentru susţinerea elevilor în autodeterminarea profesională ………………………………...

45

50

58

62

71

74

BIBLIOGRAFIE 77

ANEXE 79

Page 5: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 5 -

I N T R O D U C E R E

Actualitatea problemelor vizând consilierea psihologică

pentru orientare şi dezvoltare în carieră este determinată de

importanţa lor personală, socială şi economică. Competenţele de

orientare şi dezvoltare în carieră, de rând cu altele, asigură

autonomia personalităţii, forţa ei de decizie, responsabilitatea

pentru propria viaţă şi dezvoltare – valori, de sorginte europeană,

la care se raliază în prezent şi Republica Moldova. Rostul acestor

competenţe se apreciază nu doar prin reducerea numărului de

şomeri, cărora societatea trebuie să le asigure minimumul de viaţă,

ci şi prin beneficiile sociale şi psihologice, care le pot aduce. Este

demonstrat că persoanele implicate într-o activitate profesională

adecvată, pe lângă câştigurile materiale, au imaginea de sine

pozitivă, sunt mai optimiste, au un confort psihologic stabil, sunt

orientate spre soluţionarea problemelor, iar motivaţia de

autoactualizare este mai pronunţată. În mare măsură aceste

competenţe ar putea diminua fenomenul „neajutorării învăţate”,

care se face tot mai resimţit în viaţa cotidiană, în special printre

persoanele tinere.

Prezentul ghid este elaborat în cheia poziţiilor educaţionale,

formulate în Educaţia-2020, Strategia de dezvoltare sectorială, 2020:

ghidare, suport psihologic pe tot parcursul vieţii în contextual

învăţării pe tot parcursul vieţii. Materialele ghidului inserează o

parte din rezultatele cercetărilor efectuate în cadrul proiectului

instituţional de cercetare „Mecanisme şi metodologii de

consultanţă şi consiliere a procesului de dezvoltare a personalităţii

elevului în contextul sociocultural modern”, în sectorul

„Psihosociologia Educaţiei şi Incluziune Şcolară”. Scopul ghidului

constă asigurarea unui minimum de materiale practice, care ar

permite psihologului practician, consilierului profesional sau

Page 6: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 6 -

şcolar să realizeze procesul de orientare şi dezvoltare în carieră,

începând din momentul orientării spre un anumit tip de instituţie

şcolară şi până la orientarea şi dezvoltarea în carieră la locul de

muncă.

Ghidul este destinat este destinat psihologilor practicieni,

psihologilor-consilieri în domeniul orientării şi dezvoltării în

carieră, responsabilii de resurse umane în organizaţii, instituţii etc.

El va fi foarte util în formarea iniţială, studenţilor, masteranzilor

şi doctoranzilor la elucidarea problemelor psihologice ale

autodeterminării profesionale, metodelor şi tehnicilor de lucru în

domeniul consilierii psihologice pentru orientarea şi dezvoltarea

în carieră. În lucrare se conţin materiale, care pot fi propuse

beneficiarilor de consiliere pentru activităţi independente.

Informaţia expusă în prezenta lucrare va asigura

soluţionarea de către specialişti a celor mai frecvente probleme

referitoare la autocunoaşterea intereselor profesionale şi a

resurselor personale, procesul de luare a deciziei, elaborarea unui

plan de dezvoltare în carieră, stimulând totodată nevoia de

creştere profesională a utilizatorilor ghidului.

Page 7: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 7 -

Ce este consilierea pentru orientare şi dezvoltare în carieră?

Studiul literaturii de specialitate sugerează că consilierea psihologică pentru orientare şi dezvoltare în carieră presupune suportul psihologic al dezvoltării profesionale a personalităţii [1; 7; 15] în contextul învăţării pe întreg parcursul vieţii. Reprezentând un domeniu al consilierii psihologice, consilierea pentru dezvoltare în carieră întruneşte ansamblul activităţilor care au scopul să îi ajute pe beneficiari (clienţi) să conştientizeze calificarea şi abilităţile de care dispun, să-şi diversifice resursele şi opţiunile în relaţia cu sistemul educaţional, cu piaţa muncii şi cu viaţa în general. În cadrul acestui tip de consiliere – profesională (acest termen provoacă confuzii însă) – persoana este ajutată să-şi dezvolte şi să accepte o imagine adecvată despre sine, despre rolul său în societate, să-şi revadă concepţiile şi să le pună în concordanţă cu realitatea înconjurătoare. Astfel, persoana va fi capabilă să desfăşoare o activitate benefică societăţii şi să obţină satisfacţie în activitatea sa Profesională, numit şi consiliere [1; 7; 12; 15; 19].

Orientarea profesională şi dezvoltarea în carieră sunt strâns legate de alegerea, schimbarea sau evoluţia profesională. Ea se îmbină cu orientarea şcolară atunci când se acordă elevilor care se îndreaptă spre o şcoală profesională, o şcoală de specialitate (liceu tehnologic, liceu de muzică, liceu sportiv etc.) sau când doresc să urmeze o facultate [7].

Consilierea pentru orientarea şi dezvoltarea în carieră se acordă adulţilor care doresc să acţioneze pe plan profesional din diferite motive: sunt şomeri şi se află în căutarea unui loc de muncă; nu sunt şomeri, dar doresc un loc de muncă mai bun; au un loc de muncă şi vor să-l păstreze; intenţionează să-şi schimbe profesia, deoarece aceasta nu le mai oferă satisfacţii profesionale sau materiale, le creează probleme familiale etc.; nu intenţionează să-şi schimbe profesia, dar doresc să evolueze profesional prin specializări, calificări suplimentare, perfecţionări [ibidem].

Conceptul de ghidare (gestionare) a carierei are două perspective: a) cel al individului, care caută să-şi valorifice la maximum potenţialul fie prin avansarea în carieră, în cazul salariaţilor, fie prin redobândirea unui loc de

I. ASPECTE GENERALE ALE CONSILIERII PSIHOLOGICE

PENTRU ORIENTARE ŞI DEZVOLTARE ÎN CARIERĂ

Page 8: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 8 -

muncă, în cazul şomerilor b) şi/ sau cel al firmei, care tinde să găsească criteriile optime de selectare a salariaţilor.

Fiecare perspectivă are ceva de oferit: cel ce vrea să facă o carieră este pasionat de munca lui; salariatul este echilibrat, iar întreprinzătorul este flexibil. Astfel, consilierea pentru dezvoltarea în carieră devine o componentă semnificativă a serviciilor furnizate în domeniul muncii şi al relaţiilor de muncă, precum şi o condiţie pentru o plasare adecvată în câmpul muncii [2; 15; 24].

Ce este dezvoltarea în carieră şi autodeterminarea profesională?

Teoriile privind dezvoltarea carierei vizează modul în care oamenii învaţă să-şi administreze propriile cariere. Ele oferă descrieri privind modul de alegere a ocupaţiei, explicaţii privind cauzele şi avansează predicţii despre ceea ce se poate întâmpla în anumite condiţii [25].

Dezvoltarea în carieră. În cercetările sale, D. Super a stabilit că dezvoltarea profesională nu are loc doar la o anumită vârstă, ea continuă toată viaţă şi trece prin următoarele stadii (D.E. Super, M.L. Savickas & C.M. Super) [28]:

Creşterea (de la 4 la 14 ani) – Concepţia „Eu” se dezvoltă prin identificaţia cu persoana semnificativă.

Explorarea (15–24 de ani), când individul îşi încearcă posibilităţile în roluri profesionale diverse, orientându-se la posibilităţile lui profesionale reale.

Consolidarea (25–44 de ani), când persoana tinde să-şi asigure o poziţie personală stabilă în câmpul profesional identificat.

Menţinerea (45–65 de ani) – Dezvoltarea profesională are loc într-o singură direcţie, fără a ieşi din cadrul câmpului profesional stabilit.

Dezangajarea (65+ ani) – pot apărea roluri noi, se poate păstra participarea parţială în activitatea profesională, în formă de monitorizare a activităţii altor persoane. Autodeterminarea profesională este o etapă specială în procesul

dezvoltării – procesul de apariţie a opţiunilor profesionale. În acest proces se pot fi evidenţiate următoarele stadii (Ghinsburg):

Stadiul fanteziei (până la 11 ani) când copiii îşi imaginează cine vor să devină, fără a face vreo legătură cu realitatea.

Stadiul ipotetic (până la 17 ani) include 4 perioade, în dependenţă de baza opţiunilor profesionale: a) interes şi înclinaţii (11-12 ani); b) aptitudini (13-14 ani); c) evaluare – adolescenţii se orientează la

Page 9: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 9 -

interesele şi valorile proprii, compară cerinţele profesiei cu posibilităţile reale proprii (15-16 ani); perioada de trecere – se trece de la abordarea ipotetică a alegerii profesiei la abordarea realistică (în jur de 17 ani).

Stadiul realistic (de la 17 ani) în care adolescenţii optează pentru o profesie anume. Acest stadiu implică perioada de cercetare (17-18 ani), când se depun eforturi orientate spre a studia şi a înţelege, a evalua situaţia, a decide; perioada de cristalizare (între 18-19 ani) – se micşorează aria de căutare, se determină direcţia viitoarei activităţi; urmează perioada specializării, se alege specializarea în cadrul profesiei alese anterior.

Orientare şcolară, orientare profesională şi selecţie profesională

Consilierea şi orientarea în carieră începe cu orientarea şcolară, care constă în îndrumarea clientului în vederea alegerii unei forme de învăţământ potrivit nivelului de pregătire atins anterior şi, mai ales, conform aptitudinilor, intereselor profesionale şi personalităţii lui. Orientarea şcolară constituie o etapă premergătoare orientării profesionale. Important este ca, încă de la această etapă, să se ţină seama de criteriul integrării ulterioare a actualului elev în viaţa activă, inclusiv în activitatea profesională [7; 15; 17; 22].

Orientarea şcolară se realizează prin următoarele acţiuni: • Evaluarea nivelul cunoştinţelor şi deprinderilor care poate fi efectuată

prin examene şi probe profesionale. • Diagnosticul psihologic stabilit de specialist prin aplicarea unor baterii

de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste şi chestionare de personalitate.

• Formularea recomandărilor privind continuarea educaţiei, • Informarea referitor la unităţile şcolare care corespund cerinţelor

educaţionale ale clientului, la condiţiile de acces la aceste unităţi şi la formalităţile ce trebuie îndeplinite în acest scop.

• Alcătuirea unui plan de acţiuni orientate spre realizarea recomandărilor formulate. Consilierea pentru orientarea şcolară este un serviciu care se oferă atât

clienţilor individuali, cât şi unor grupuri de clienţi (de exemplu, elevii unei clase). Orientarea şcolară presupune şi o serie de activităţi dedicate părinţilor şi profesorilor. Influenţa acestora asupra deciziei copilului poate fi mai mare sau mai mică în funcţie de mentalitate, de poziţia socială, de nivelul lor cultural. Colaborarea cu părinţii se poate face prin întrevederi, reuniuni, seminarii, conferinţe.

Page 10: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 10 -

Profesorilor li se pot propune stagii de formare prin activitatea de orientare şi li se pot furniza materiale informative. Scopul este acelaşi: transformarea părinţilor şi profesorilor în aliaţi în procesul de orientare conştientă şi realistă a copiilor pe un drum profesional care să corespundă aptitudinilor, dar şi posibilităţilor concrete oferite pe piaţa muncii.

Orientarea profesională [19; 24; 29] reprezintă ansamblul acţiunilor opţionale şi consultative realizate prin modalităţi psihologice şi pedagogice, generale şi speciale, destinate să sprijine elevul psihologic, moral, informaţional în vederea elaborării unor opţiuni profesionale adecvate.

Totodată consilierea şcolară în legătură cu fluctuaţia înaltă a cererii şi ofertei pe piaţa forţei de muncă, presupune şi reorientarea şcolară şi/sau profesională a elevilor.

Orientarea profesională are conţinuturi bine definite: • cunoaşterea şi autocunoaşterea personalităţii elevilor, în vederea

autodeterminării profesionale, a corelării optime între posibilităţi, aspiraţii şi cerinţe socioprofesionale;

• stimularea elevilor să opteze pentru domenii profesionale în concordanţă cu aptitudinile generale şi speciale de care dispun etc.;

• educarea elevilor în vederea unor opţiuni profesionale corecte şi realiste; facilitarea perceperii categoriilor socioprofesionale şi aprecierii situaţiilor reale de muncă, de respect pentru fiecare domeniu de activitate;

• îndrumarea şi consilierea elevilor în scopul elaborării planurilor profesionale: planificarea propriilor studii în raport cu proiectele profesionale şi de carieră; sprijinirea elevilor în prefigurarea proiectivă a devenirii;

• informarea referitor la profesie şi domenii profesionale, cunoaşterea realităţilor economice şi sociale, precum şi a riscurilor şi avantajelor profesionale; informarea părinţilor cu privire la posibilităţile de formare ale elevilor, precum şi cu dinamica obiectivă a rutelor şcolare şi profesionale;

• corectarea opţiunilor formulate neadecvat, reorientarea prin consiliere. Activităţile consilierului vizează în special sprijinirea procesului de

adaptare şi integrare a elevilor în comunitatea şcolară şi locală, proiectarea pedagogică adecvată a activităţii didactice şi educative, dar şi elaborarea de programe de formare diferenţiată.

Selecţia profesională [19; 24; 25] are drept scop depistarea acelor persoane, care datorită proprietăţilor individuale ale personalităţii lor, sunt cele mai potrivite pentru a însuşi şi a realiza activitatea profesională în cadrul unei anumite specialităţi.

Page 11: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 11 -

A se potrivi unei profesii este o caracteristică probabilă, care reflectă posibilităţile persoanei respective în cele ce priveşte însuşirea unei profesii.

Se poate stabili, dacă persoana este sau nu potrivită pentru o profesie anume aplicând metodele de orientare profesională.

Elementele de structură ale potrivirii unei profesii, conform lui E. Климов [19], sunt:

• Calităţile civice ale persoanei. În unele profesii, ca judecător, învăţător, educator, manager, dezvoltarea insuficientă a acestor calităţi poate împiedica realizarea cu succes a activităţii profesionale;

• Atitudinea faţă de muncă, de profesie, interesele, înclinaţiile spre domeniul respectiv – orientarea profesională a personalităţii;

• Capacitatea generală, psihică şi intelectuală de muncă: profunzimea şi largheţea gândirii, autodisciplina, autocontrol dezvoltat, iniţiativa dezinteresată, activismul;

• Aptitudinile speciale, necesare unei profesii anumite, cum ar fi memoria la arome pentru degustători, auzul muzical pentru muzicieni, gândirea spaţială pentru constructori etc.;

• Cunoştinţe, abilităţi, experienţă în domeniul respectiv; • Există trei criterii la care se orientează consilierul, atunci când determină

dacă persoana se potriveşte sau nu profesiei: - Sănătatea – rezistenţa persoanelor la condiţii: temperaturi înalte sau

joase, influenţe chimice, radioactive etc., fără a se îmbolnăvi. - Succesul şcolar, rezultatele evaluărilor care indică capacitatea de

învăţare a individului; - Criteriul psihologic – sunt selectate persoane, ale căror aptitudini şi

însuşiri psihice individuale corespund cerinţelor specifice înaintate de însuşirea şi realizarea activităţii profesionale date.

Etapele selecţiei profesionale: I. Studierea psihologică a profesiei, determinarea acelor exigenţe care le

înaintează omului; elaborarea profesiogramei şi stabilirea gradului de impact al fiecărei proprietăţi psihologice asupra activităţii profesionale;

II. Selectarea metodelor care vor fi utilizate pentru a determina dacă optantul deţine însuşirile necesare, crearea unui set psihodiagnostic;

III. Promovarea probelor de diagnostică şi elaborarea prognozei referitor la succesul însuşirii profesiei şi promovării ei. Prognoza poate fi valabilă doar dacă diagnosticul a fost realizat în plan analitic, sintetic şi complex.

Psihodiagnostica se realizează prin teste şi la locul de muncă. Optanţii merg la locul de muncă şi lucrează câteva ore în regim real.

Page 12: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 12 -

Cine şi cum influenţează opţiunea profesională [1; 6; 13; 15; 19; 21; 25; 30]

Sinteza informaţiei referitor la circumstanţele care influenţează asupra opţiunii profesionale permite a evidenţia următoarele grupuri de factori:

Factori sociali: 1. Poziţia celor mai mari, a membrilor familiei; 2. Poziţia celor de o vârstă, a colegilor; 3. Viziunea corpului didactic; 4. Prestigiul profesiei; 5. Tradiţia şi moda, stereotipurile.

Factori psihologici: 1. Planurile de viaţă şi profesionale personale; 2. Inteligenţa generală; 3. Aptitudinile şi manifestarea lor; 4. Pretinderea spre a fi recunoscut de societate; 5. Informaţia deţinută referitor la profesii; 6. Interesul; 7. Temperamentul; 8. Caracterul; 9. Imaginea de sine.

Factori psihofiziologici: 1. Starea sănătăţii; 2. Particularităţile anatomo-fiziologice şi psihofiziologice;

Factorii economici: 1. Salariul, alte câştiguri materiale; 2. Situaţia pe piaţa muncii.

Principiile orientării profesionale şi consilierii pentru carieră

1. Recomandările se oferă tacticos; consilierea se realizează într-o atmosferă binevoitoare, de încredere şi siguranţă psihologică;

2. În procesul consilierii psihologul face cunoştinţă cu toate informaţiile referitor la optant, dar ţine cont în primul rând de ultima informaţie;

3. Concluziile psihologului se bazează pe studierea integrală a personalităţii optantului (date obţinute prin observare, metoda biografică, anamneza, chestionare, rezultatele testării, diagnoza medicală);

4. Orientare la calităţile pozitive ale personalităţii, sprijin optantului pentru a se autocunoaşte şi a se autoaprecia adecvat, stimularea capacităţii de autodeterminare;

Page 13: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 13 -

5. Fiecare persoană dispune de capacităţi, interese, particularităţi individuale, care pot fi şi trebuie valorificate în procesul de autorealizare;

6. Psihologul-consilier, influenţând asupra intelectului şi emoţiilor optantului, ţine cont de starea lui psihică. Scopul psihologului este să înţeleagă optantul şi să se facă înţeles de optant;

7. Cunoaşterea profesiogramelor pentru profesiile solicitate în localitatea respectivă;

8. Cunoaşterea indicaţiilor şi contraindicaţiilor pentru profesii (materialele necesare pentru diagnostică trebuie să fie la îndemână în momentul consilierii);

9. Toate probele de diagnostică se realizează respectând întocmai instrucţiunile: elevul este ajutat să cunoască resursele şi limitele proprii şi orientat spre dezvoltarea resurselor;

10. Psihologul poate întreba, analiza, genera informaţia, informa, oferi recomandări, conştientizând, că este responsabil de urmări.

Clasificarea profesiilor

Conform relaţiei dintre om şi obiectul muncii, E.A. Kлимов a evidenţiat 5 grupuri de profesii [19]:

1. Om – natură vie (ex.: veterinar, microbiolog); 2. Om – om (medic, frizer); 3. Om – tehnică (lăcătuş, tehnolog); 4. Om – sisteme de semne (programist, redactor la editură, cartograf); 5. Om – imagine artistică (actor, decorator, balerină).

Din punct de vedere al scopului activităţii, E.A. Kлимов a menţionat profesii:

1. gnostice (de cunoaştere); 2. transformaţionale; 3. investigaţionale.

Dacă ne referim la uneltele principale de muncă, acelaşi autor deosebeşte profesii:

1. care solicită eforturi fizice; 2. bazate pe munca intelectuală; 3. bazate pe munca maşinilor; 4. bazate pe sistemele automatizate şi automate; 5. profesii cu unelte de muncă funcţionale.

Din punct de vedere al condiţiilor de muncă există profesii care se realizează:

1. în condiţii de microclimă, apropiate de cele casnice;

Page 14: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 14 -

2. în aer liber, indiferent de anotimp sau condiţii climaterice; 3. în condiţii fizice speciale (la înălţime, sub apă, sub pământ, la

temperaturi înalte sau joase etc.); 4. în condiţii de înaltă responsabilitate morală faţă de viaţa şi sănătatea

oamenilor. Trei grupuri de profesii au fost evidenţiate conform criteriului „cerinţe

speciale faţă de sănătatea şi organizarea psihică a omului”: 1. Profesii care pot fi însuşite şi realizate de orice persoană practic

sănătoasă; 2. Profesii, care nu pot fi realizate de orice persoană; 3. Profesii cu cerinţe specifice faţă de sănătatea omului şi proprietăţile lui

individuale. Care probleme pot fi soluţionate în procesul de consiliere

pentru orientare şi dezvoltare în carieră?

Consilierul acordă suport clientului în soluţionarea următoarelor probleme [7; 13; 21]:

- Înţelegerea propriei persoane şi a pieţei muncii, corelarea propriilor interese şi talente cu solicitările asociate diferitelor oportunităţi ocupaţionale;

- Elaborarea unui plan de dezvoltare în carieră; - Luarea unei decizii referitor la opţiunea profesională; - Identificarea unui loc de muncă; - Adaptarea la cerinţele postului sau climatului din organizaţia din care

face parte; - Consilierul îi ajută pe clienţi să menţină echilibrul între valorile proprii şi

cele ale întreprinzătorului şi ale firmei. - Consilierea pentru orientare şi dezvoltare în carieră prevede activităţi şi

programe prin care indivizii sunt ajutaţi în asimilarea şi integrarea cunoştinţelor, a experienţei în corelaţie cu:

înţelegerea mecanismelor de funcţionare a societăţii şi a acelor factori care contribuie la schimbarea permanentă a acestora, incluzând aici şi atitudinea faţă de muncă;

conştientizarea rolului pe care îl poate juca timpul liber în viaţa personală;

înţelegerea existenţei unei mulţimi de factori cu rol activ în planificarea carierei;

Page 15: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 15 -

înţelegerea necesităţii informaţiilor şi abilităţilor în obţinerea succesului şi a satisfacţiei în activităţile de muncă, dar şi în activităţile desfăşurate în timpul liber;

învăţarea procesului de luare a deciziilor în alegerea şi dezvoltarea carierei.

Conţinutul consilierii profesionale include: informare, monitorizare, explicaţii, reflecţie, activităţi în grup şi şedinţe individuale de consiliere.

În structura consilierii pentru orientare şi dezvoltare în carieră pot fi diferenţiate compartimentele:

- Orientarea şcolară, în special spre finele gimnaziului, când elevii trebuie să decidă la ce şcoală îşi vor continua studiile;

- Orientarea profesională în şcoală, spre finele gimnaziului sau a liceului; - Consiliere şi orientarea persoanelor în perioada căutării unui loc de

muncă; - Consilierea şi orientarea persoanelor la locul de muncă.

Cine poate beneficia de consiliere psihologică pentru orientare

şi dezvoltare în carieră?

Beneficiarii de consiliere psihologică pentru orientare şi dezvoltare în carieră sunt persoane de diferite vârste, profesii şi statut social [7]. O informare a elevilor asupra principiilor care guvernează piaţa muncii, despre situaţia privind perspectivele reale de angajare, despre posibilităţile profesionale oferite de un anumit nivel de educaţie, reprezintă un demers util încă din perioada şcolarizării. Prin orientarea şcolară şi profesională acordată elevilor se urmăreşte creşterea încrederii acestora în forţele proprii şi în capacitatea lor de a alege [7; 8; 13].

Orientarea şcolară şi profesională presupune şi o serie de activităţi destinate părinţilor şi profesorilor. Influenţa acestora asupra deciziei copilului poate fi mai mare sau mai mică, în funcţie de mentalitate, de poziţia socială, de nivelul lor cultural. Scopul este acelaşi: cooptarea părinţilor şi profesorilor dret aliaţi în procesul de orientare conştientă şi realistă a copiilor pe un drum profesional care să corespundă aptitudinilor, dar şi posibilităţilor concrete oferite pe piaţa muncii.

Colaborarea cu părinţii se poate realiza prin întrevederi, reuniuni, seminarii, conferinţe. Profesorilor li se pot propune stagii de formare prin activitatea de orientare şi li se pot furniza materiale informative.

Părinţii pot participa la şedinţele de consiliere sau ulterior pot fi informaţi despre mersul acestora. Ei pot să-şi prezinte propria experienţă de muncă dacă aceasta oferă informaţii interesante pentru elevi.

Page 16: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 16 -

Beneficiarii activităţii de consiliere mai pot fi: şomerii, persoanele care se confruntă cu anumite dificultăţi în procesul de dezvoltare în carieră (dezvoltare personală, încredere, siguranţă); familia (siguranţă socială şi economică); mediul de afaceri (personal calificat disponibil la momentul potrivit); societatea la nivel local, naţional, global (creşterea veniturilor, cunoaşterea ca instrument democratic).

În procesul consilierii psihologice, sub aspectul orientării şi dezvoltării în carieră, se operează cu mai mulţi termeni, inclusiv orientare în carieră, consilierea în carieră, educaţia pentru carieră, planificarea carierei [1; 7; 12; 15; 19 etc.].

Activităţile de orientare privind cariera urmăresc dezvoltarea personală şi înzestrarea individului cu cunoştinţe şi abilităţi necesare pentru realizarea unui management eficient al propriei cariere. Orientare în carieră implică activităţi de informare, consiliere de grup şi individual şi educaţie pentru carieră [13].

Consilierea în carieră vizează dezvoltarea abilităţilor pentru rezolvarea unor probleme, dificultăţi specifice legate de carieră (insatisfacţie în activitatea profesională, dificultăţi de învăţare a profesiei, greutăţi în luarea unor decizii privind cariera, anxietate legată de carieră etc.), acestea solicitând intervenţie de natură psihologică.

Educaţia pentru carieră este o intervenţie educaţională de dezvoltare a deprinderilor şi abilităţilor necesare pentru managementul propriei cariere.

Planificarea carierei este procesul prin care o persoană îşi conturează o direcţie de carieră, îşi stabileşte scopuri în legătură cu propria carieră şi iniţiază acţiuni în vederea atingerii acestor scopuri. Planificarea carierei nu înseamnă realizarea unui plan pentru întreaga viaţă, ci este un proces continuu de ajustare a scopurilor de carieră la caracteristicile personale şi oferta educaţională şi ocupaţională care este într-o continuă dezvoltare.

Planificarea carierei presupune anumite acţiuni, orientate spre: 1. autocunoaştere; 2. explorarea profesiilor; 3. luarea deciziei privind o anumită profesie; 4. formarea iniţială profesională la o instituţie care formează specialişti în

domeniul respectiv; 5. căutarea unui loc de muncă şi angajarea; 6. dezvoltarea în carieră.

Page 17: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 17 -

Pentru dezvoltarea în carieră sunt importante toate însuşirile personalităţii. Unele proprietăţi psihologice şi psihosociale pot fi plasate însă în prim-plan, dacă gândim la semnificaţia lor în procesul de luare a deciziei referitor la calea profesională în viaţă [1; 2; 5; 8; 15; 20 etc.]. Printre ele remarcăm [11; 12; 15; 17; 22]:

- Imaginea de sine şi stima de sine; - Inteligenţa generală şi aptitudinile; - Interesele; - Valorile personale.

Care este rolul imaginii de sine şi al stimei de sine pentru

carieră?

Imaginea de sine constituie o structură psihologică proprie omului care integrează reprezentările persoanelor despre calităţile şi defectele lor (cine sunt eu şi cine nu sunt, ce pot şi ce nu pot, ce vreau să obţin şi ce nu vreau); de care dispun, sau cred că dispun (de ex., o adolescentă se poate considera fiică ascultătoare, studentă bună, prietenă fidelă, talentată la desen etc.).

Stima de sine reprezintă atitudinea persoanei faţă de sine însăşi, bazată pe autoaprecierea generală (pozitivă sau negativă), în raport cu propriile aşteptări şi aşteptările celorlalţi. Sunt persoane cu stima de sine înaltă şi personale cu stima de sine scăzută.

Pentru a cunoaşte care este atitudinea fiecăruia dintre noi faţă de sine, ne întrebăm:

Cine sunt eu?

Prin ce mă deosebesc de cei din jur?

Care sunt punctele mele tari şi slabe?

Care sunt posibilităţile mele?

Cum aş putea să-mi dezvolt calităţile şi să-mi depăşesc slăbiciunile? Autocunoaşterea diverselor aspecte ale personalităţii poate fi

stimulată prin încercarea de a răspunde cât mai sincer şi mai obiectiv la următoarele întrebări:

II. ÎNSUŞIRI ALE PERSONALITĂŢII PENTRU AUTOREALIZAREA PROFESIONALĂ:

IDENTIFICARE ŞI DEZVOLTARE

Page 18: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 18 -

1. Ce ştiu şi ce pot să fac bine? Răspunsurile formulate ne ajută să ne identificăm cunoştinţele, capacităţile, abilităţile, deprinderile.

2. Ce aş dori, ce mi-ar plăcea să fac? Răspunsurile conduc la conştientizarea intereselor, dorinţelor, preferinţelor, aspiraţiilor, idealurilor referitoare la carieră.

3. Ce este important pentru mine? Răspunsurile se vor referi la sistemul de valori.

4. Cum sunt? Această întrebare se referă la identificarea trăsăturilor de personalitate.

5. Ce ar trebui să ştiu/ să pot/ să fac pentru a-mi satisface interesele şi dorinţele, pentru a-mi îndeplini scopurile, aspiraţiile, idealurile privind cariera?

Răspunsul la toate aceste întrebări va ajuta persoana să ia o decizie referitoare la alegerea studiilor şi a programelor de formare profesională, care asigură dobândirea competenţelor necesare pentru reuşita în carieră.

Pentru autocunoaştere este important să observăm comportamentele proprii, modalitatea de a interacţiona cu cei din jur, de a acţiona şi de a reacţiona în diferite situaţii.

Rezultatele eforturilor depuse pentru a ne cunoaşte pot fi sintetizate într-o matrice SWOT în care sunt precizate:

- punctele tari – nu trebuie să fie considerate ca puncte tari numai calităţile deosebite sau marile succese, ci toate însuşirile psihice şi fizice, aptitudinile, convingerile, atitudinile, comportamentele etc. care ne sunt de folos în activităţile desfăşurate (ex.: sunt optimist, am umor, sunt sănătos, nu obosesc repede, am mulţi prieteni, îmi place pictura etc.).

- punctele slabe – atunci când le identificăm, important este să ne gândim şi la modalitatea de a le depăşi;

- oportunităţile privind propria dezvoltare sunt resursele interne şi externe pe care ne putem baza (bună capacitate de învăţare, părinţi care mă susţin şi mă ajută întotdeauna, posibilităţi materiale etc.);

- ameninţările care ar putea complica procesul cunoaşterii de sine, al formării unei imagini de sine pozitive, ameninţările care periclitează şansele carierei dorite (necunoaşterea unor tehnici de învăţare adecvate, probleme de sănătate, conflicte în familie, probleme materiale etc.). Autocunoaşterea poate fi îmbunătăţită şi prin amplificarea cunoştinţelor

de psihologie (citirea unor cărţi, accesarea unor site-uri de acest gen). În unele cărţi de psihologie sunt prezentate metode de autoevaluare a tipului de personalitate şi a aptitudinilor, bunăoară:

Tieger P.D., Barron-Tieger B. Descoperirea propriei personalităţi. Bucureşti, Teora, 1998.

Page 19: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 19 -

Autorii acestei cărţi ne ajută să ne determinăm tipul de personalitate în funcţie de patru dimensiuni: extraversiune – introversiune, senzaţie – intuiţie, gândire – sentiment şi judecată – percepţie. Sunt descrise 16 tipuri de personalitate şi pentru fiecare se dau şi sugestii privind cariera.

Chelcea A. (coord.) Psihoteste: Cunoaşterea de sine şi a celorlalţi. Bucureşti, Ştiinţă şi Tehnică, 1997. În următoarele lucrări găsim numeroase chestionare de personalitate şi

teste de aptitudini [2].

Carter Ph., Russel K. Teste de inteligenţă. Bucureşti, Meteor Press, 2007.

Silvestru A. Cunoaşte-te pe tine însuţi. Chişinău, Lumina, 1983.

Жариков Е., Крушельницкий Е. Для тебе и о тебе. Москва, 1991.

Коломинский Я.Л. Человек: психология. Москва, 1986. Aceste modalităţi de autocunoaşterea nu pot înlocui însă serviciile de

consiliere ale psihologului, care prin experienţa sa şi prin utilizarea unor teste profesioniste poate contribui la o autocunoaştere mai obiectivă. Apelul la serviciile psihologului se recomandă mai ales în situaţiile în care apar probleme (nesiguranţă, neîncredere, stări de anxietate, depresie), dar psihologul poate ajuta şi atunci când se resimte nevoia de a îmbunătăţi, a dezvolta abilităţile (creativitatea, tehnicile de învăţare, comunicarea etc.), a lua o decizie, a te autoprezenta etc.

De asemenea e important să fie antrenată capacitatea de a accepta propriile gânduri, emoţii, sentimente, motivaţii; a fi atenţi la informaţiile verbale şi nonverbale, transmise de cei din jur, la opiniile persoanelor semnificative pentru noi (prieteni, membrii familiei etc.).

Nevoia de a ridica stima de sine poate fi dedusă prin autoanaliză, adolescentul comparându-se cu modul de a fi a persoanelor cu stima de sine ridicată şi a celor cu stima de sine scăzută [15; 21; 22].

Persoanele cu nivelul înalt al stimei de sine: - îşi asumă responsabilităţi („Pot să fac acest lucru.”); - se comportă independent („Mă descurc singur.”); - sunt mândre de realizările lor („Sunt mândru pentru că …”, „Sunt

important.”); - realizează fără probleme sarcini noi („Sunt convins că pot să fac acest

lucru.”); - îşi exprimă atât emoţiile pozitive, cât şi pe cele negative („Îmi place de

mine aşa cum sunt.”, „Sunt supărat când vorbeşti aşa cu mine.”); - oferă şi cer ajutor şi sprijin celorlalţi colegi („Am nevoie de ajutorul tău.”); - îşi asumă consecinţele acţiunilor lor; - interpretează situaţiile noi ca fiind provocatoare, nu ameninţătoare.

Page 20: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 20 -

Persoanele cu nivelul scăzut al stimei de sine: - sunt nemulţumite de felul lor de a fi („Nu sunt bun de nimic.”, „Nu sunt în

stare să fac asta.”, „Nu am nici o calitate.”); - se simt neiubite şi nevaloroase („Sunt antipatic.”. „Nu mă place nimeni.”,

„Sunt plictisitor.”); - evită să realizeze sau să se implice în sarcini noi („Nu voi fi în stare să iau

examenul.”); - refuză să îşi asume consecinţele faptelor lor, îi blamează pe ceilalţi

pentru nerealizările lor („Profesorul a fost nedrept cu mine.”); - pretind că sunt indiferente emoţional („Nu mă interesează că am luat nota 4

la ….”); pare rebel, nepăsător. - nu pot tolera un nivel mediu de frustrare („Nu ştiu cum să rezolv

problema.”, „Nu pot să învăţ.”); - sunt uşor influenţabile („Prietenii mei cred că este bine să fumezi.”); - nu îşi asumă responsabilităţi, este prea „cuminte”; - consideră manifestarea emoţiilor o dovadă de slăbiciune.

Stima de sine are o mare importanţă pentru dezvoltarea în carieră. Dacă stima de sine e scăzută, ea poate fi crescută prin învăţarea unor competenţe, care sunt considerate de persoană că lipsesc, prin îmbunătăţirea tehnicilor de învăţare şi mai ales, acordând scopurile cu potenţialul propriu. Un procedeu rezultativ este autoreflecţia şi descoperirea calităţilor pozitive, a situaţiilor în care poţi avea succes, valorificarea potenţialului de dezvoltare.

Importanţa aptitudinilor

Pentru a alege un domeniu de dezvoltare a carierei este necesar să ne cunoaştem aptitudinile – însuşiri psihice, care stau la baza performanţelor în carieră, posibilităţi, punctele tari ale persoanei [5; 10; 27]. Valorificarea lor depinde de motivaţie, învăţare, exersare, atitudinea părinţilor şi a cadrelor didactice, condiţii materiale, sănătate etc.

După nivelul de generalitate, aptitudinile pot fi generale sau speciale. Aptitudinile generale permit obţinerea unor rezultate superioare în

mai multe domenii. Dintre ele fac parte inteligenţa, aptitudinile generale de învăţare, creativitatea, aptitudinile comunicative.

Aptitudinile speciale ne ajută să obţinem rezultate deosebite într-un număr mai restrâns de domenii. Astfel vorbim despre aptitudine pentru desen, gimnastică, muzică etc. aptitudinea verbală, numerică, spaţială, de percepţie a formei, de a lua decizii), aptitudini artistice, muzicale, fizice etc.

Pentru cunoaşterea propriilor aptitudini este important să acordăm atenţie opiniilor celor care ne cunosc, şi în special, opiniilor profesorilor

Page 21: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 21 -

noştri. Cadrele didactice cunosc mulţi elevi/ studenţi, şi pe această bază ele pot realiza comparaţii, pot identifica domeniile în care elevii/ studenţii sunt capabili de performanţe superioare.

Important este să cunoaştem că aptitudinile mai slab dezvoltate pot fi compensate prin alte aptitudini sau prin ambiţie, perseverenţă (la şcoală unii elevi, cu nivel intelectual redus, obţin rezultate mai bune decât elevii foarte inteligenţi fiind mai perseverenţi). Cunoaştem cu toţii, că unii oameni foarte bine dotaţi „de la natură” nu au rezultate deosebite în activitate deoarece nu sunt bine motivaţi, fie că nu sunt perseverenţi.

În continuare, sunt descrise unele tipuri de aptitudini (după „Traking Talents” – F. Gagné. 42 prototipuri ale talentului), la care ne putem referi pentru a ne cunoaşte mai bine capacităţile şi pe noi înşine [6].

1. Aptitudini intelectuale: Enciclopedicul: ştie multe lucruri despre orice subiect, nu numai cele din programa şcolară. Inventivul: înţelege repede explicaţiile şi adesea găseşte răspunsul corect înaintea celorlalţi. Strategicul: este foarte bun la jocurile de judecată (şah, dame, Risc, Monopol) etc.

2. Aptitudini creative: Creativul: are multă imaginaţie, multe sugestii şi proiecte pentru activităţile din clasă şi din şcoală. Originalul: are opinii şi sugestii noi, diferite, la care nu s-a gândit altcineva.

3. Aptitudini socioafective: Diplomatul: ştie cum să-şi facă prieteni, vorbeşte uşor cu oricine, chiar adulţi sau copii pe care nu ia mai cunoscut. Confidentul: ştie cum să asculte şi nu spune nimănui secretele aliate, ştie cum să-i facă pe alţi copii să se simtă mai bine. Sfătuitorul: ştie ce este bine şi rău, drept şi nedrept, dă sfaturi bune care să-i ajute pe ceilalţi să facă ce trebuie. Binevoitorul: ştie cum să-i încurajeze pe ceilalţi să depună tot efortul şi să nu renunţe când lucrurile nu merg bine.

4. Aptitudini fizice: Rapidul: este întotdeauna mai rapid decât ceilalţi la activităţi fizice, cum ar fi, de exemplu: alergare, înot, mers pe bicicletă. Neobositul: poate practica sporturi sau jocuri pentru un timp îndelungat fără a fi extenuat. Herculeanul: are mâinile şi picioarele puternice, poate ridica obiecte foarte grele.

Page 22: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 22 -

Gimnastul: este foarte bun la exerciţii fizice care presupun: ritm, echilibru, flexibilitate şi coordonarea mişcărilor. Agilul: este foarte bun în cadrul sporturilor sau jocurilor care presupun viteza de reacţie, cum ar fi: jocuri video pe calculator, ping-pong.

5. Aptitudini academice: Gramaticianul: ştie bine regulile gramaticale şi scrie fără greşeli. Lexicologul: are un vocabular bogat şi utilizează corect cuvintele complicate. Lingvistul: învaţă să vorbească limbi străine foarte repede şi uşor. Geograful: ştie multe lucruri despre diferite părţi ale lumii şi despre felul în care trăiesc oamenii din diferite ţări. Savantul: ştie multe despre ştiinţă, de exemplu: despre plante, animale, substanţe chimice, planete etc. Matematicianul: este foarte rapid la calcule numerice, poate rezolva foarte uşor probleme matematice.

6. Talente tehnice: Mecanicul: este foarte priceput în lucrul cu aparate tehnice (video, televizor, radio, casetofon etc.), poate repara chiar mecanisme simple. Programatorul: ştie să lucreze pe calculator, poate învăţa programe noi singur şi nu cere ajutor când programul nu funcţionează. Inventatorul: poate inventa mecanisme şi maşini originale, construieşte tot felul de lucruri.

7. Talente artistice: Scriitorul: poate scrie povestiri, poeme şi scurte piese de teatru originale şi pline de imaginaţie. Meşteşugarul: poate face tot felul de lucruri originale şi drăguţe: sculpturi, măşti, bijuterii, tricotaje, ceramică etc. Artistul: poate desena orice obiecte, animale, oameni. Unii preferă să realizeze desene cu acuarele, picturi în ulei sau desene animate, caricaturi. Comediantul: face pe toată lumea să râdă cu glumele sale, imitaţiile şi improvizaţii. Actorul: cel care este ales şi doreşte să joace în rolul principal din filme sau piese de teatru. Dansatorul: se adaptează repede oricărui ritm muzical, iar mişcările sunt graţioase şi uşoare (fără efort). Muzicianul: cântă foarte bine la un instrument muzical. Cântăreţul: are o voce foarte frumoasă şi cântă corect.

8. Talente interpersonale: Animatorul: întotdeauna propune jocuri sau alte activităţi de grup, înviorează atmosfera la petreceri, astfel încât toată lumea se simte bine şi se distrează.

Page 23: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 23 -

Judecătorul: ştie să cântărească foarte bine argumentele altor copii care s-au certat şi îi poate împăca, ştie cum să-i ajute pe cei compromişi, găseşte repede o cale de înţelegere. Profesorul: ştie cum să găsească cele mai potrivite cuvinte şi exemple pentru a explica lucruri pe care alţii nu le-au înţeles în clasă. Oratorul: ştie cum să se exprime, poate vorbi despre un anumit subiect în faţa clasei sau a altor oameni fără a citi un text. Liderul: îi dirijează pe alţii foarte bine, ştie cum să-i facă pe alţii să asculte şi să-l urmeze atunci când le spune ce au de făcut şi cum. Reprezentantul: apără foarte bine punctul de vedere al clasei când trebuie să obţină permisiunea de a face ceva, de a schimba unele reguli sau decizii ale profesorilor. Persuasivul: ştie cum să găsească cele mai bune argumente pentru a convinge pe ceilalţi că ideile sale sunt optime. Administratorul: lucrează foarte ordonat, iar când este un proiect de făcut se gândeşte la toate detaliile, la modul în care să-şi distribuie eforturile şi nu pierde nici un minut. Afaceristul: se pricepe la afaceri, ştie cum să rezolve lucrurile, cum să organizeze activitatea astfel încât să economisească şi să adune bani.

9. Realizări (succese) inferioare: Isteţul: este foarte deştept, dar de obicei ascunde acest lucru nestudiind şi luând note proaste. Sporadicul: realizează foarte bine ce are de făcut, dar numai când este interesat în unele probleme noi.

De ce o persoană interesată de domeniu realizează mai multe

în carieră?

Interesele reprezintă un fenomen psihologic foarte complicat, sintetizând atitudinea emoţională pozitivă cu elemente cognitive şi energie motivaţională. Ele reflectă preferinţele stabile ale unei persoane pentru anumite domenii de cunoştinţe sau de activitate. Fiind sursă de energie psihică şi emoţie intelectuală pozitivă, interesele fac ca executarea activităţilor, inclusiv a celor complicate, să decurgă mai uşor, cu mai puţine eforturi. De aceea intereselor le revine un rol esenţial în luarea deciziilor privind cariera. O posibilitate la îndemâna oricui pentru a-şi conştientiza interesele este cea de a reflecta la alegerile anterioare pe care le-a făcut: în ce activităţi s-a implicat, în ce domenii a lucrat ca voluntar, ce cursuri opţionale sau facultative a frecventat. Reflectând asupra asemănărilor dintre domeniile preferate, persoana îşi poate cunoaşte propriile interese.

Page 24: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 24 -

Deşi interesele reprezintă o stare internă, psihică a omului, ele pot fi recunoscute şi după manifestările lor externe, care formează indicatorii cantitativi şi calitativi ai intereselor. Interesele se manifestă prin comportamente de apropiere faţă de anumite activităţi şi pot fi identificate pe baza unor indicatori calitativi şi cantitativi (Tabelul 1) [2].

Tabelul 1. Indicatori ai intereselor

Indicatori cantitativi Indicatori calitativi

1. Frecvenţă crescută a activităţilor specifice domeniului de interes (realizarea activităţii chiar şi în timpul liber)

Atenţie focalizată pe activitate (concentrare în timpul realizării activităţii)

2. Persistenţă în timp a preferinţei pentru anumite activităţi (manifestarea preferinţei pentru cel puţin 6 luni în ultima perioadă de timp)

Afectivitate pozitivă ce acompaniază realizarea activităţii (plăcerea de a realiza o anumită activitate)

3. Intensitatea de manifestare (nivel minim de stimulare necesar pentru declanşarea activităţii)

Menţinerea unei tendinţe de apropiere faţă de activitate (dorinţa de a se reîntoarce la activitatea respectivă)

4. Persistenţa în activitate (cât timp continuă să facă activitatea respectivă

Implicare în realizarea activităţii (atitudine activă în realizarea activităţii)

Interesele pot fi descoperite şi prin utilizarea inventarelor de interese.

Aceste inventare în general sunt alcătuite din liste de activităţi şi ocupaţii dintre care ni se cere să le selectăm pe cele preferate. Prin gruparea preferinţelor pot fi puse în evidenţă interesele şi modul în care pot fi valorificate acestea.

Actualmente, cel mai utilizat chestionar de interese este cel creat de John L. Holland, psiholog american, specialist în consiliere şi dezvoltare în carieră. John L. Holland este autorul unui model de dezvoltare în carieră, bazat pe interpretarea opţiunii profesionale ca expresie „voalată” a individualităţi. În contextul acestei teorii, el a descris 6 tipuri de personalitate în funcţie de preferinţele manifestate faţă de obiecte, date, idei, oameni, instrumente, artă.

1. Realist: nesociabil, orientat spre prezent, stabilitate emoţională, preocupat de realitatea concretă (obiecte, maşini, instrumente) preferă activităţi ce solicită abilităţi psihomotorii, gândire concretă. Capacităţi matematice, neverbale.

Profesii recomandate: mecanic, electrician, inginer, agronom.

Page 25: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 25 -

2. Intelectual: raţional, independent, analitic, nesocial, original. Predomină valorile teoretice, îi place să rezolve probleme ce solicită gândire abstractă. Inteligent. Combinaţie armonioasă a capacităţilor verbale şi neverbale.

Profesii recomandate: cercetarea, botanic, astronom, matematician, fizician.

3. Social: dispune de abilităţi sociale, nevoie pronunţată de contacte sociale, comunicabil, tinde să înveţe şi să educe, umanist, feminitate, abordează psihologic persoană. Evită problemele intelectuale; este activ, deseori dependent de părerea grupului, rezolvă probleme bazându-se pe emoţii, sentimente, competenţe comunicative. Capacităţi verbale bine dezvoltate.

Profesii recomandate: învăţător, psiholog, medic.

4. Convenţional: preferă activitatea algoritmizată, este practic, concret, stereotipic. Conservativ, dependent, rigid (nu-i place schimbul de activitate); nu manifestă criticism, originalitate. Predomină capacităţile matematice.

Profesii recomandate: lucrător de cancelarie, calcule.

5. Întreprinzător: alege obiective care permit manifestarea energiei, este entuziast, impulsiv, îi plac aventurile. Dominant, iubeşte să conducă, să i se recunoască meritele. Nu-i sunt pe plac activităţile ce solicită inteligentă, eforturi, asiduitate, nu-i place munca practică. Soluţionează reuşit probleme legate de conducere, statut, putere, e agresiv şi întreprinzător. Capacităţi verbale bine dezvoltate.

Profesii recomandate: artist, ziarist, cameraman, administrator, director, diplomat.

6. Artistic: se bazează pe emoţii, imaginaţie, intuiţie; concepţie neliniară asupra vieţii. Soluţii originale, independenţă. Capacităţi psihomotore şi verbale. Nu respectă convenţionalităţile. Idealuri înalte, autoafirmare.

Profesii recomandate: creaţie – pictor, muzician, poet, prozator.

John L. Holland a elaborat un chestionar pentru determinarea tipului de personalitate raportat la grupurile de profesii – Inventarul Profesional al lui Holland (a se vedea setul de instrumente).

Valorile şi activitatea profesională

Valorile constituie convingerile fundamentale ale oamenilor referitor la ceea ce este important în viaţă, în relaţiile interpersonale şi în muncă. Fiecare om îşi formează în cursul vieţii un sistem de valori care îi ghidează viaţa, opţiunile, inclusiv pe cele referitoare la carieră. Valori sunt familia, sănătatea, securitatea, banii, puterea etc. Corelate cu munca, valorile pot viza mediul şi relaţiile de muncă, conţinutul muncii sau munca în general (Tabelul 2) [2].

Page 26: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 26 -

Tabelul 2. Exemple de valori corelate cu munca

Mediul de muncă

Relaţii de muncă

Conţinutul muncii

Munca în general

Flexibilitate mediu plăcut securitate câştiguri mari acţiune ritm rapid structură ritm relaxat predictibilitate

Contacte directe cu clienţii munca în echipă încredere competiţie amabilitate cooperare umor armonie autonomie comunicare deschisă

Provocare competenţă expertiză risc orientare spre detalii activism social învăţare focalizare pe sarcini creativitate varietate dezvoltare cunoaştere control

Integritate statut prestigiu realizare respect responsabilitate putere influenţă apreciere ajutorare apartenenţă egalitate independenţă contribuţie participare autenticitate

Omul se simte atras de acele profesiuni care sunt în concordanţă cu

valorile care îl caracterizează. Tabelul 3 conţine exemple referitor la relaţia dintre valori şi mediul de muncă preferat [2].

Tabelul 3. Relaţia dintre valori şi mediul de activitate

Valori Cerinţe faţă de mediul de activitate

Autorealizare Ocupaţii care conferă prestigiu

Avansare Medii de muncă în care există posibilitatea de a promova pe baza performanţelor

Autoritate Sarcini care necesită decizii şi coordonarea activităţii unui grup

Autonomie Medii de muncă ce presupun o planificare individuală a timpului şi activităţii, fără supraveghere strictă

Structură Medii de muncă în care strategiile de lucru sunt clar explicate şi sistematic monitorizate

Recompensare Medii în care recompensarea se realizează în funcţie de cantitatea şi calitatea muncii depuse, în mod echitabil

Colaborare Medii de muncă în care sunt apreciate interacţiunile sociale

Page 27: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 27 -

Creativitate Medii de muncă în care sarcinile permit inovaţie şi iniţiativă

Independenţă Medii de muncă în care se lucrează individual

Recunoaştere Medii de muncă în care sunt recompensate performanţele individuale

Securitate Medii de muncă ce garantează continuitatea

Serviciu social Medii de muncă în care activităţile presupun ajutorarea oamenilor

Diversitate Medii de muncă în care sarcinile pot implica o gamă largă şi diversă de activităţi

Valorificarea abilităţilor proprii

Sarcini care permit exersarea abilităţilor şi deprinderilor

Valori morale Medii de muncă ce nu vă obligă să participaţi la acţiuni ce contravin valorilor morale proprii

Tabelul de mai jos conţine exemple de relaţii dintre interesele dominante,

valorile caracteristice, însuşirile de personalitate şi abilităţile noastre pe de o parte, iar pe de altă parte, activităţile şi domeniile profesionale recomandate (Tabelul 4) [2]:

Tabelul 4. Caracteristici personale şi domenii ocupaţionale (exemple)

Interese Valori Însuşiri de

personalitate Abilităţi

Activităţi şi domenii

profesionale Realiste

Maşini, unelte, aer liber.

Tradiţie, realism, simţ practic.

Conformist, sincer, onest, supus, materialist, firesc, consecvent, practic, modest, timid, stabil, econom.

Ingeniozitate tehnică, aptitudini mecanice, dexteritate, coordonare manuală şi digitală.

Operare cu echipamente, folosirea uneltelor, construcţie, reparaţie.

Inginer constructor, şofer, operator, maşinist, fermier.

Investigative

Ştiinţe, teorii, idei,

Independenţă, curiozitate, învăţare, dezvoltare.

Analitic, precaut, critic, curios,

Aptitudini matematice, verbale, de analiză.

Muncă de laborator, rezolvare de probleme

Page 28: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 28 -

date. independent, introvertit, metodic, modest, precis, raţional, rezervat.

abstracte, cercetare.

Medic, chimist, matematician, biolog.

Artistice

Artă, Auto-exprimare.

Frumos, originalitate, independenţă, imaginaţie.

Complex, dezordonat, emoţional, expresiv, idealist, imaginativ, lipsit de abilităţi practice, impulsiv, independent, intuitiv, nonconformist, original.

Creativitate, aptitudini artistice, expresivitate artistică.

Compoziţie muzicală, scris, arte vizuale.

Muzician, poet, sculptor, scriitor.

Sociale

Oameni, muncă în echipă, servicii comunitare.

Bunăstarea oamenilor, cooperare, generozitate, servicii în avantajul celorlalţi.

Convingător, cooperant, prietenos, generos, săritor, idealist, centrat pe probleme, amabil, responsabil, sociabil, tacticos, înţelegător.

Aptitudini verbale, comunicare, ascultare, înţelegere.

Predare, consiliere, suport social.

Profesor, consilier, terapeut.

Antrepre-noriale

Afaceri, politică, conducere, influenţă.

Asumarea riscului, statut, competiţie.

Curajos, ambiţios, atrage atenţia, dominant, energic, impulsiv, optimist,

Aptitudini verbale, abilitatea de a-i motiva şi direcţiona pe ceilalţi.

Vânzare, management, negociere.

Manager, politician, agent vânzări.

Page 29: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 29 -

caută plăcere, popular, încrezător în sine, sociabil, vorbăreţ.

Convenţionale

Organizare, date, finanţe.

Organizare, stabilitate, eficienţă.

Conformist, conştiincios, atent, conservator, inhibat, supus, ordonat, consecvent, eficient, practic, controlat, lipsit de imaginaţie, eficient.

Aptitudini matematice, analiza datelor, înregistrarea informaţiilor, aptitudini de funcţionar, atenţie la detalii.

Organizare, operare pe computer, aplicarea unor proceduri.

Munci administrative, în domeniul financiar, bibliotecar, funcţionar.

Page 30: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 30 -

Compartimentele consilierii profesionale iniţiale [19]

I. Studierea fişei de orientare profesională a optantului (în cazul când optantul vine la un Centru specializat dintr-o instituţie de învăţământ general).

II. Convorbirea prealabilă cu optantul:

- Se discută cauzele adresării pentru consiliere;

- Se clarifică starea sănătăţii;

- Se depistează gradul de formare a planurilor profesionale;

- Se înregistrează informaţia despre optant în registru şi se fixează ora şi data consilierii (grupurile se formează conform criteriului „vârstă”).

III. Şedinţa de consiliere profesională iniţială: Fiecare optant se aşează la masa de lucru, are loc procedura de salut şi

prezentările; se clarifică scopul şi conţinutul consilierii profesionale iniţiale: 1. Convorbirea cu optanţii (30 de minute)

Unul dintre obiectivele convorbirii este determinarea nivelului aproximativ de informare a optantului despre domeniul profesiilor (bine informat, informat, neinformat), acordându-le întrebări de tipul:

Ce profesii cunoaşteţi? Ce grupuri de profesii cunoaşteţi?

Unde vreţi să faceţi studiile pentru a însuşi profesia care Vă interesează?

Ce trebuie să poţi, ca să realizezi această profesie, ce calităţi trebuie să ai?

Ce este un plan profesional şi ce trebuie să ai în vedere, atunci când îl faci? Un alt obiectiv este să se constate, la ce nivel este elaborarea planurilor

profesionale şi cum trebuie elaborat un plan profesional. Se stabileşte, dacă planul a fost elaborat independent, dacă s-a ţinut cont de factorii principali, şi dacă optantul realizează unele activităţi, pregătindu-se pentru însuşirea profesiei dorite.

Planul profesional se consideră:

Bine format – a fost aleasă profesia şi instituţia unde poate fi însuşită;

Parţial format – este aleasă doar profesia;

Nu este format – nu este aleasă nici profesia, nici instituţia.

III. CONSILIEREA PROFESIONALĂ INIŢIALĂ.

TRASEE EDUCAŢIONALE ŞI PROFESIONALE

Page 31: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 31 -

Gradul de independenţă a elaborării:

Independent;

Neindependent sub influenţa prietenilor, fiind presat de părinţi, rude etc. Gradul de conştientizare a opţiunii:

Având în vedere factorii principali: interese, înclinaţii, aptitudini, starea sănătăţii, cunoaşterea bună a profesiei, necesitatea de cadre în domeniu;

Sub influenţa unor condiţii accidentale. Realizare:

Efectuează anumite activităţi în vederea însuşirii profesiei dorite;

Povesteşte despre cum ar putea fi însuşită profesia;

Nu face nimic. 2. Completarea chestionarelor şi formularelor de răspuns la teste

(a se vedea setul de metode)

Chestionarul optantului;

Chestionarul diferenţial diagnostic;

Harta intereselor;

Capacităţile comunicative şi organizatorice (a se vedea mai jos setul de probe);

Alte probe la decizia consilierului;

Prelucrarea cantitativă, interpretarea şi analiza rezultatelor obţinute;

Lucru cu fişierul profesiilor;

Convorbirea de încheiere conform rezultatelor obţinute în etapele anterioare.

3. Calcularea rezultatelor, interpretarea şi analiza datelor obţinute

La elaborarea concluziilor consilierul are în vedere şi propriile observări în procesul consilierii.

Contradicţiile sau necorespondenţele dintre observări şi rezultatele probelor este motiv de invitaţie la o altă şedinţă de consiliere şi o cercetare mai detailată, înainte de a lua decizia.

În discuţie cu optanţii, consilierul atrage atenţia optanţilor la rezultatele probelor şi corespondenţa lor cu profesia aleasă.

4. Informarea optanţilor cu privire la tipurile de profesii şi instituţiile unde pot fi însuşite.

Consilierul foloseşte cataloage de profesii, profesiograme pentru a studia împreună cu optantul conţinutul profesiei alese, fişe cu profesii, liste ale instituţiilor de învăţământ profesional, alte materiale.

Pentru a descrie detailat tipurile de profesii se poate apela la clasificările conform obiectului muncii ale lui E. Climov şi ale lui Holland.

Page 32: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 32 -

IV. Încheierea şedinţei de consiliere iniţială Includerea rezultatelor convorbirii într-un tabel de tipul celui de mai jos

permite de a face concluzii rapide privind rezultatele consilierii şi de a formula recomandări pentru fiecare optant separat.

Tabelul 5.

Formular pentru înregistrarea rezultatelor consilierii iniţiale*

1. Nivelul de formare

a PF

2. Cât de argumentat este planul

3. Rezultatele acţiunilor consilierului cu optantul orientate

spre formarea sau definitivarea planului

4. Concluzia consilierului

Recoman- dări

1. Planul este format

Argumentat PF este format. Alegerea este făcută.

Informare şi dezvoltare

Neargumentat PF a fost completat. Alegerea este făcută.

Informare şi dezvoltare

A fost format un nou PF.

Alegerea este făcută.

Informare şi dezvoltare

PF nu este încă format.

Alegerea încă nu este făcută.

Informare, invitaţie la consiliere

2. Planul este parţial format

Argumentat PF a fost completat. Alegerea este făcută.

Informare şi dezvoltare

Neargumentat A fost format PF nou.

Alegerea este făcută.

Informare şi dezvoltare

PF nu este încă format.

Alegerea nu este făcută.

Informare, invitaţie la consiliere

3. Planul nu este format

PF a fost format în procesul consilierii.

Alegerea este făcută.

Informare şi dezvoltare

Este stabilit domeniul profesional.

Alegerea nu este făcută.

Informare, invitaţie la consiliere

PF nu este format. Alegerea nu este făcută.

Informare, invitaţie la consiliere

*Notă: (PF – plan profesional)

Page 33: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 33 -

Cum se colectează şi se analizează informaţia privind traseele educaţionale şi ocupaţionale?

Informaţia se referă la: - natura muncii pe care dorim să o efectuăm; - cerinţele educaţionale pentru a ocupa un loc de muncă; - perspectivele de angajare; - mediul muncii; - câştiguri etc.

Pentru a obţine cât mai multe informaţii despre traseele educaţionale şi profesionale posibile, pot fi valorificate diverse surse de informare [2; 7; 30]:

- Un lucru util pentru a înţelege totul despre o meserie este să fie consultaţi cei care o exercită. Adolescenţii ar putea apela la diriginte sau la psiholog să le faciliteze posibilitatea de a fi, pentru o vreme, „umbra” unui profesionist de a cărui meserie sunt interesaţi.

- O altă cale este de a întocmi o listă a persoanelor experte în domeniu care ar putea fi rugate să le vorbească despre profesia lor. La sfârşitul întrevederii trebuie să se mulţumească interlocutorul pentru timpul şi informaţiile acordate. Lista de întrebări: Cum aţi început să exercitaţi această meserie? Ce fel de

experienţă aveaţi înainte de a intra în acest domeniu? Ce fel de aptitudini sunt necesare pentru această meserie? Ce calităţi personale se cer pentru a o exercita? Ce pregătire profesională se cere? Ce nivel de educaţie? Este posibilă calificarea la locul de muncă? Este necesară o diplomă sau un atestat? Aveţi nevoie de unelte sau instrumente specifice meseriei? Cum se desfăşoară o zi obişnuită la acest loc de muncă? Cum vă simţiţi când munciţi? Care sunt momentele de vârf şi cele de destindere? Ce vă atrage cel mai mult la acest gen de muncă? Dar cel mai puţin? Care sunt prognozele în legătură cu meseria Dumneavoastră? Este în creştere sau în declin? Ce schimbări majore în plan tehnic, tehnologic au intervenit în acest domeniu şi cum i-au afectat ele pe angajaţi? Care sunt posibilităţile de avansare? Dacă ar fi să o luaţi de la început, aţi alege aceeaşi meserie? Aţi proceda în mod diferit? Recomandaţi altora să aleagă această ocupaţie?

- Materialele tipărite: broşurile, pliantele, profilele ocupaţionale, ziare şi reviste reprezintă o sursă de informaţii exacte, în rubricile lor de specialitate pot fi găsite oportunităţi educaţionale sau profesionale, diverse aspecte legate de piaţa muncii.

- Materialele audiovizuale. Din această categorie fac parte anumite casete audio-video, CD-uri, emisiuni radio sau TV care furnizează informaţii despre unele instituţii de învăţământ sau despre unele ocupaţii.

Page 34: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 34 -

- Internetul. Există multe site-uri pe care găsim informaţii despre oferte educaţionale şi ocupaţionale: site-ului Ministerului Educaţiei, site-ul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Tot aici găsim şi Clasificatorul Ocupaţiilor din Republica Moldova prin care ne putem informa referitor la ocupaţiile care ne interesează.

- Interviul de informare. Pentru a ne informa, putem apela şi la persoane care, prin natura poziţiei pe care o ocupă în cadrul unei firme, pot oferi informaţii. Putem solicita un interviu (o discuţie) cu astfel de persoane, pentru a obţine direct de la sursă informaţii despre oportunităţile educaţionale şi/sau ocupaţionale de la firma respectivă.

- Reţeaua socială din care fac parte părinţii, alţi membri ai familiei, prieteni, profesori, vecini etc., persoane care pot oferi informaţii despre trasee educaţionale, despre firme potenţial angajatoare, şi cu care putem discuta despre experienţa lor profesională.

- Experienţa directă în muncă are o importanţă deosebit de mare. Această experienţă se poate obţine prin activităţi de voluntariat, muncă în timpul vacanţei, prin observarea modului în care îşi desfăşoară activitatea diferite persoane: membrii familiei, prieteni, cunoştinţe. Activităţile de acest gen oferă şi şansa extinderii reţelei sociale care

poate fi utilă mai târziu, pentru a găsi un loc de muncă. Luarea unei decizii privind cariera şi căutarea unui loc de muncă.

Atunci când adolescentul ia o decizie referitor la profesie, alături de responsabilitate, trebuie să fie conştient, că nu ia o decizie pentru întreaga viaţă. În cursul vieţii pot interveni circumstanţe noi, vor apărea oportunităţi noi, va fi nevoie să se identifice alte trasee profesionale, care, posibil, să se potrivească mai bine subiectului şi procesul de dezvoltare în carieră va continua.

Cum se caută un loc de muncă? • publicarea unor anunţuri în publicaţii specializate; • participarea la târgurile de locuri de muncă (job shop-uri) organizate

periodic de agenţiile de ocupare a forţei de muncă; • identificarea şi consultarea cu regularitate a anunţurilor cu oferte de

locuri de muncă din ziare, reviste; • informaţii direct de pe site-ul firmei şi din discuţiile directe cu persoane

care lucrează la firma care ne interesează; • consultarea site-urilor electronice specializate (de exemplu, European

Employment Services), a site-ului Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă [2; 7; 29].

Page 35: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 35 -

Marketingul personal constă în sistematizarea şi prezentarea informaţiilor despre abilităţile, competenţele, interesele şi experienţele educaţionale şi profesionale proprii în vederea atingerii scopurilor de carieră [2; 7; 29]. Două „instrumente” esenţiale ale promovării personale sunt CV-ul şi scrisoarea de intenţie. Obţinerea unui loc de muncă, într-o foarte mare măsură, depinde şi de modul în care ne prezentăm la interviul de angajare.

Curriculum vitae (CV)

Curriculum Vitae (în limba latină: „cursul / desfăşurarea vieţii”) este un document universal care, bine redactat, poate spori semnificativ şansele de a obţine postul dorit. Informaţiile incluse într-un CV trebuie să fie în acord cu cerinţele şi competenţele postului, relevante şi prezentate cu maximă concizie, precizie şi claritate.

La întocmirea unui CV trebuie să se ţină seama de un ansamblu de reguli cu caracter obligatoriu:

- se foloseşte coală albă format A4 de bună calitate; - CV-ul trebuie să fie prezentabil, îngrijit, corect încadrat în pagină şi fără

greşeli gramaticale; - de preferinţă, nu trebuie să depăşească o pagină (maximum două) şi să

fie cât mai aerisit pentru a fi uşor de citit; - pentru fiecare post – un CV distinct; - se va specifica evoluţia în carieră, competenţele avute în ordine invers

cronologică a locurilor de muncă avute; - în cazul absolvenţilor şi a persoanelor fără experienţă în muncă,

accentul se pune pe calităţile personale care pot compensa lipsa acesteia, precum şi pe premii şcolare, burse, alte cursuri urmate, slujbe temporare, atribuţii de lider etc., care demonstrează potenţialul lor pentru postul solicitat;

- nu se lasă perioade de discontinuitate în prezentarea carierei; - este util să fie menţionate şi alte competenţe personale necesare

ocupării postului: cursuri de limbi străine, informatică, management, marketing, posesia carnetului de conducere etc.;

IV. ELEMENTE DE MARKETING PERSONAL

Page 36: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 36 -

- este importantă, atunci când este cazul, menţionarea disponibilităţii de a călători sau de a schimba domiciliul la solicitarea instituţiei;

- în CV nu se prezintă date eronate, fictive; informaţii sau pretenţii salariale; informaţii de natură religioasă, politică sau de altă natură controversată. Actualmente, în majoritatea ţărilor europene este acceptat Modelul de

CV în format Europass (Anexa 1).

Scrisoarea de intenţie: Cum trebuie să fie o scrisoare de intenţie convingătoare? [12; 29; 30]

1) Axată pe necesităţile angajatorului într-o scrisoare de intenţie. Se analizează activitatea companiei, cum poate candidatul să aducă mai mulţi bani, să fie o soluţie a problemelor pe care organizaţia le întâmpină.

2) Adresată personal. Pentru a avea şi mai mult efect, candidatul se interesează care este persoana ce se va ocupa de recrutări şi se adresează direct.

3) Să răspundă la întrebările angajatorului: Ce poţi face pentru respectiva companie? Care este situaţia ta curentă? Eşti calificat pentru respectivul job? De ce vrei să lucrezi pentru companie?

4) Scurt şi la obiect. Se folosesc propoziţii scurte. Textul se împarte în 3-4 paragrafe despărţite printr-un spaţiu.

5) Se scrie aşa cum se vorbeşte, dar îngrijit. Pentru un plus de originalitate în scrisoarea de intenţie se combină limbajul formal cu stilul simplu, conversaţional.

6) Pozitivă. Un ton optimist şi plin de energie într-o scrisoare de intenţie îl va molipsi şi pe angajator.

7) Pentru a menţine legătura, se stabileşte următorul pas: interviul.

Reguli generale de construire a unei scrisori de intenţie. 1. Scrisoarea de intenţie e bine să fie tehnoredactată, cu încadrare într-o

pagină. 2. Scrisoarea începe cu numele companiei. 3. Se adresează departamentului resurse umane sau persoanei responsabile

de angajări. Conţinut:

1. Numele candidatului şi posibilitatea de contact – să apară vizibil (bold, caractere cu un font mărit);

2. Interesul pentru un anumit post/ domeniu, care trebuie precizat explicit de la începutul scrisorii, precum şi modul în care ai aflat că acest post e

Page 37: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 37 -

disponibil. Se evită tonul evaziv, pentru a ţinti mai multe posturi simultan.

3. Motivarea interesului pentru postul/ domeniul de activitate vizat (enumeră câteva calităţi personale şi câteva succese profesionale relevante pe domeniul ales).

4. Argumentarea intenţiei de a candida pentru postul respectiv. 5. Se folosesc verbe de acţiune (intenţionez, pot, vreau etc.), se evită

redundanţa şi clişeele! 6. Se declară disponibilitatea pentru un interviu. 7. Se semnează şi datează scrisoarea.

Responsabilitate. Se precizează clar situaţia sau problema, dând astfel dovadă că se înţeleg nevoile angajatorilor.

Pentru a organiza mai bine informaţia pot fi urmaţi paşii: 1. Se face o listă cu lucrurile care se doresc a fi comunicate, indiferent de

ordinea acestora; 2. Se utilizează argumente, exemple; 3. Se apreciază relevanţa fiecărei probleme; 4. Se renunţă la tot ce nu este relevant; 5. Se rearanjează informaţiile într-o ordine logică, firească.

Greşeli în Scrisoarea de intenţie. Greşelile majore identificate se reduc la trei teme de bază:

• Un început „moale”. Nu este nevoie de două, trei paragrafe pentru a face o introducere. Se poate începe cu ceva de genul: „Numele meu este X şi doresc să aplic pentru poziţia Y, din cadrul firmei W, ca urmare a anunţului din Z”. Este o cale uşoară de a deschide scrisoarea de intenţie.

• Obiectivele carierei candidatului. O afirmaţie de genul „caut o poziţie unde abilităţile mele să fie folosite şi recunoscute în vederea unei avansări” va crea o impresie de îngâmfare şi îl va face pe evaluator să treacă peste această aplicaţie. Afirmaţiile de acest gen se vor păstra pentru momentul întâlnirii faţă în faţă.

• Plecarea de la jobul precedent. Oricât de puternic ar fi impulsul de a explica motivul plecării de la fostul job, trebuie evitată tentaţia! Se pregătesc răspunsuri pentru orice întrebări-capcană despre istoricul angajărilor candidatului, care pot apărea la interviu. Scrisoarea de intenţie nu este un loc potrivit pentru confidenţe. De multe ori acest lucru poate să conducă la uşi închise. Candidatul nu va critica organizaţiile la care a lucrat anterior. Asta ar putea pune sub semnul întrebării integritatea sa.

• O scrisoare prea lungă. Scrisoarea de intenţie trebuie să fie scurtă, precisă şi personalizată în funcţie de locul de muncă pentru care aplici.

Page 38: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 38 -

Recrutorii sunt îndeajuns de ocupaţi şi pot decide foarte uşor să treacă de aplicaţie, dacă scrisoarea de intenţie se lungeşte prea mult sau nu are legătura directă cu jobul.

• Repetarea informaţiilor din CV. O scrisoare de intenţie va trezi interesul recrutorului şi va face o introducere pentru ca, prin CV, să fie prezentată mai detaliat experienţa, studiile şi abilităţile. Informaţiile din curriculum vitae, repetate în scrisoarea de intenţie, o vor lungi şi vor plictisi recrutorul.

• Ignoranţa în ceea ce priveşte compania. Dacă se doreşte ca scrisoarea de intenţie să spună recrutorului cât de potrivit este candidatul pentru job, trebuie ştiut ce face compania şi care este rolul pe care respectivul loc de muncă îl joacă în cadrul organizaţiei. Este indicată documentarea înainte de a redacta scrisoarea de intenţie şi notarea unor detalii relevante, care pot fi utilizate în document. Altfel, angajatorul ar putea deduce că candidatul nu este pregătit să depună efortul necesar ca să afle cât mai multe despre companie şi să se implice.

• Folosirea unui format extravagant. Scrisoarea de intenţie va atrage atenţia, dar într-un fel negativ, dacă textul va fi aranjat prea deosebit. Un document curat, cu un font lizibil şi margini albe va recomanda candidatul mai bine.

• Greşelile de ortografie şi gramatică – primele taxate.

Cum se redactează o scrisoare de intenţie nesolicitată? Dacă cineva vrea să lucreze la o anumită companie şi consideră că are toate şansele să primească un post sau, pur şi simplu CV-ul să rămână în baza de date a unor companii, pentru joburi viitoare, atunci cea mai decentă abordare reprezintă un email direct către departamentul de resurse umane al firmei sau direct către şeful departamentului, la care se anexează CV-ul actualizat şi o scrisoare de intenţie.

Nu trebuie aşteptat ca o companie să publice oferte de locuri de muncă pentru a trimite CV-ul şi scrisoarea de intenţie; trebuie doar ştiut clar ce se vrea: poziţie, companie, domeniu.

Se începe prin a defini: - Ce se doreşte să se facă pentru respectiva organizaţie? - În ce departament se doreşte angajarea? - Cine va fi şeful? – se află numele celui care coordonează departamentul

de pe site-ul de companie sau pur şi simplu se telefonează şi se întreabă. - Se redactează o scrisoare de intenţie adresată potenţialului şef.

Şansele ca scrisoarea de intenţie să fie citită sunt mai mari dacă este adresată direct persoanei în cauză. Totodată, cunoaşterea necesităţilor

Page 39: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 39 -

departamentului şi a oportunităţilor de dezvoltare va da posibilitatea ca discursul candidatului în momentul interviului să se axeze pe anumite lacune pe care acesta le va umple.

Foarte importantă în realizarea unei scrisori de intenţie este formularea motivelor pentru postul vizat.

În Anexa 2 sunt prezentate trei exemple de scrisoare de intenţie. Scrisoarea de intenţie poate fi adaptată la unul dintre ele, în funcţie de nivelul de carieră sau de domeniul în care se caută un job. Succes!

Interviul

1. Cum te prezinţi la un interviu? [2; 12; 29] Scopul candidatului la interviu este să-l convingă pe intervievatorul că

el, candidatul, este persoana cea mai potrivită pentru postul respectiv, că are abilităţile şi deprinderile necesare. Pregătirea pentru interviu constă în a învăţa să porţi o conversaţie cu examinatorul (examinatorii) şi să răspunzi la anumite întrebări.

Categorii de întrebări care se vor pune:

Întrebări despre studii. Trebuie răspuns exact, accentuând reuşitele, evitând a discuta despre insuccese. Se demonstrează interesul pentru profesie – persoanele indiferente nu sunt decât foarte rar angajate.

Întrebări despre experienţa profesională. Atenţie! Nu se vor critica foştii şefi!

Întrebări despre postul vizat/firma respectivă. Candidatul se va informa dinainte ce trebuie să facă în postul respectiv. Dacă nu are toate deprinderile, va arată disponibilitatea de a învăţa repede!

Întrebări despre obiectivele carierei. Pe examinator îl interesează dacă candidatul poate contribui la succesul firmei/ instituţiei respective. Orice răspuns la astfel de întrebări trebuie să arate că candidatul este competent şi poate deveni şi mai competent. Obiectivul carierei trebuie să fie compatibil cu interesele firmei.

O întrebare-capcană: „Vrei să afli ceva despre postul respectiv sau firma noastră?”. Această întrebare se adresează pentru a vedea dacă eşti o persoană motivată – în nici un caz nu se va răspunde negativ!

Candidatul poate întreba:

- Care sunt planurile de dezvoltare ale firmei?

- Cu cine vei lucra?

- Care sunt posibilităţile de specializare?

- Care este programul de lucru? Astfel va demonstra interesul faţă de slujba vizată şi dorinţa de a începe lucrul!

Page 40: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 40 -

2. Prejudecăţile examinatorilor. Orice examinator este un om care are simpatiile, antipatiile, capriciile şi

reţinerile sale. Nu se va crea din acest fapt o problemă! Prejudecăţile examinatorului reprezintă un mic obstacol ascuns, care poate fi depăşit!

Ce gândesc examinatorii:

Persoanele care au absolvit facultatea X sunt foarte bine pregătite. Absolvenţii altor facultăţi nu ştiu nimic.

Nu angajez pe nimeni care a lucrat la instituţia/firma Y. Toţi de acolo sunt incompetenţi.

Nu angajez o femeie pe acest post. Nu face faţă stresului!

Nu angajez studenţi. Sunt neserioşi şi întârzie mereu. Dacă, dintr-o întâmplare, candidatul face parte într-o categorie

neagreată de examinator, singura soluţie este să-i arate că, indiferent de aceasta, este o persoană foarte valoroasă şi că are calităţi care compensează cu mult lucrurile care pot să nu îi placă angajatorului!

3. Pentru a face o impresie bună: - Îmbrăcămintea trebuie să fie discretă şi potrivită situaţiei, să atragă

atenţia asupra persoanei, şi să nu iasă în evidenţă; - Punctualitatea este foarte apreciată; - Nu se mestecă gumă şi nu se fumează în timpul interviului; - Se salută într-un mod ferm şi hotărât; - Se aduc copii după CV şi diploma de studii; - Nu se evită privirea celui care examinează – se priveşte direct! - Se trimite o scrisoare de mulţumire după câteva zile, prin care se

reafirmă dorinţa de a lucra la firma respectivă! 4. Elemente de management al stresului la interviu Pentru marea majoritate a celor care îşi caută un loc de muncă,

cuvintele „stres” şi „interviu” sunt sinonime. Stresul are o mulţime de efecte asupra oamenilor – îi poate face să tremure, să intre în panică, să vorbească prea mult, să se agite sau să îşi piardă ideile. Iată în continuare câteva tehnici simple care pot ajuta să se liniştească şi să se relaxeze, când se simte stresat înaintea unui interviu [2].

a) Înainte de interviu Punctualitatea la un interviu este una din cele mai importante aspecte de care trebuie

să te asiguri; nu-ţi provoca inutil situaţii de stres – încearcă să ajungi cu 10 minute înainte de începerea interviului. Dacă vei ajunge prea devreme, vei aştepta şi vei fi îngrijorat, iar dacă vei ajunge prea târziu, va trebui să te grăbeşti şi nu vei avea timp să-ţi pui ideile în ordine pentru interviu. O pauză înaintea interviului, de 10 minute, îţi va permite să-ţi tragi răsuflarea şi să te obişnuieşti cu mediul – este suficient timp, fără a fi prea mult.

Page 41: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 41 -

b) Imaginează-ţi! Îţi poţi transforma visele în realitate – foloseşte-ţi imaginaţia pentru a-ţi păstra

calmul pe parcursul unui interviu. Vizualizarea reprezintă o tehnică de relaxare, cu ajutorul căreia îţi creezi în minte imaginea unei situaţii stresante, pe care o rezolvi cu succes. Astfel, te pregăteşti psihic pentru a face faţă cât mai bine situaţiei reale.

Poţi practica vizualizarea cu câteva zile, ore sau chiar câteva minute înainte de interviu – închide ochii, respiră adânc şi imaginează-ţi discuţia cu angajatorul, fiind încrezător şi răspunzând cu uşurinţă chiar şi întrebărilor grele. Exersează succesul în imaginaţia ta şi curând vei avea parte de el şi în realitate.

c) Relaxează-te! Un candidat relaxat este un candidat încrezător în propriile capacităţi.

Demonstrează-i intervievatorului că eşti calm, liniştit şi încrezător pe parcursul discuţiei cu acesta şi te va considera potrivit pentru job.

Iată câteva sfaturi pentru a menţine calmul pe parcursul interviului: - Respiră rar şi adânc (şi, desigur, silenţios). - Stai drept pe cât posibil, şi nu îţi încrucişa braţele sau picioarele, ţine-le relaxate. - Vorbeşte rar şi fă pauze dese de respiraţie. - Zâmbeşte – este contagios!

d) Ia pauze, nu intra în panică! Pe parcursul oricărui interviu se întâmplă ceva care nu decurge conform planurilor

tale: fie are loc o pauză prea lungă, în care tăcerea devine apăsătoare, fie te bâlbâi sau nu îţi găseşti cuvintele pentru a răspunde unei întrebări dificile. NU intra în panică – acum este momentul să aplici tehnicile de relaxare prezentate mai sus. Este mai uşor să îţi controlezi frica şi panica pe măsură ce simţi că acestea apar, decât să te relaxezi când deja ţi-ai pierdut calmul şi controlul asupra ideilor. Aşa că, ia o pauză în momentul în care simţi că începi să intri în panică, repetă în gând că poţi trece peste acest moment, răsuflă adânc, concentrează-te şi reia interviul. O pauză scurtă de numai 10 secunde poate fi exact ceea ce ai nevoie pentru a-ţi recâştiga calmul şi controlul, iar intervievatorul cu siguranţă nici nu va observa acest lucru.

Scrisoarea de mulţumire

După interviul de angajare se recomandă a trimite o scrisoare prin care se mulţumeşte persoanei care te-a intervievat sau echipei de evaluatori pentru oportunitatea oferită de firmă de a participa la interviul de angajare. Printr-o astfel de scrisoare intervievatorul îşi va reaminti mai uşor de candidat în momentul luării deciziei pentru ocuparea locului de muncă.

Page 42: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 42 -

Dezvoltarea carierei presupune lărgirea, îmbogăţirea şi perfecţionarea carierei ca urmare a proceselor psihologice de învăţare şi formare, conducând spre modificarea personalităţii în general a omului, dar mai ales a activităţii lui profesional-vocaţionale. Dezvoltarea carierei este un proces ce se desfăşoară de-a lungul întregii vieţi. După absolvirea unei instituţii de învăţământ profesional şi angajarea în câmpul muncii, dezvoltarea profesională continuă la locul de muncă.

Obiectivele activităţii de consiliere şi dezvoltare în carieră la locul de muncă:

Susţinerea angajatului în procesul de adaptare la rolul pe care acesta îl are în organizaţie;

Suport în procesul de integrare în echipa de lucru şi dezvoltarea ei;

Asimilarea de cunoştinţe necesare unui post prezent sau unui post viitor în interiorul companiei;

Dezvoltarea unor tehnici de acţiune adaptate situaţiilor concrete;

Îmbunătăţirea comunicării şi a climatului organizaţional;

Dezvoltarea de abilităţi şi capacitate profesională. Toate aceste obiective, odată atinse, îl vor ajuta pe individ să identifice

o modalitate adecvată de a se afla mai aproape de viaţa organizaţiei. La rândul său, consilierul trebuie să urmărească o serie de principii de

bază în activitatea sa: - să fie conştient de responsabilităţile sale şi să şi le asume în întregime; - să încurajeze clientul să valorifice la maxim potenţialul lui; - să manifeste abilităţi de ascultare activă faţă de ceea ce îi împărtăşeşte

clientul; - îi permite să îşi asume propriile decizii şi să facă propriile greşeli; - să încurajeze iniţiativele clientului; - să dezvolte şi pe sine, pentru succesul său personal şi pentru succesul

proiectului de mentorat; - să demonstreze în mod constant atitudine pozitivă, optimistă în raport

cu progresele realizate sau cu cele ce pot avea loc; - să dea dovadă de calm în situaţiile de criză, situaţii pe care să le

administreze şi să le rezolve împreună cu protejatul său;

V. CONSILIERE ŞI ORIENTARE ÎN CARIERĂ

LA LOCUL DE MUNCĂ

Page 43: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 43 -

- să se orienteze la client şi nevoile acestuia, nu la propria persoană; - să se manifeste ca o persoană sigură pe sine, şi nu să perceapă în

competiţie clientul.

Integrarea profesională reprezintă o precondiţie a dezvoltării profesionale la locul de muncă. Antrenarea noilor angajaţi în efortul de dezvoltare a resurselor companiei este condiţionată de un dublu proces de acomodare – al persoanelor în cauză la grupul de lucru din care urmează să facă parte şi al organizaţiei însăşi faţă de noii săi membri – proces care este cunoscut sub titlu de integrare profesională.

Activităţile de susţinere psihologică a procesului de integrare profesională pot fi privite prin prisma a trei dimensiuni:

- dimensiunea informaţională sau cognitivă; - dimensiunea relaţională, faţă de indivizi şi grupurile de muncă; - dimensiunea culturală, legată de apartenenţa la noua organizaţie.

Dintre acestea fac parte contactul cu noul şef, pregătirea grupului, realizarea cadrului de comunicare şi structurarea (pe categorii, pe suporturi de prezentare şi în timp) a informaţiilor oferite în cursul procesului de integrare.

Responsabilităţile programelor de integrare sunt, de regulă, distribuite între departamentul de resurse umane, şeful ierarhic direct şi managerul coordonator.

Procedurile de integrare depind, în mare măsură, de specificul fiecărei organizaţii şi pot fi: scrisoarea de bun venit, manualul angajatului, instructajele, conferinţele şi filmele de îndrumare sau lucrul sub tutelă.

Metodele de integrare nu se referă exclusiv la asimilarea performantă a cerinţelor postului vacant, ci privesc şi potenţialul noilor angajaţi faţă de cerinţele viitoare de dezvoltare a firmei. Gama acestor metode este destul de diversă, incluzând, de exemplu, integrarea pe postul disponibil, monitorizarea procesului de integrare, cunoaşterea problematicii organizaţiei prin „rotirea” noului angajat prin compartimentele conexe postului său de lucru şi realizarea unui proiect concret.

Dar procesul de dezvoltare profesională nu se reduce la integrarea profesională. Dinamica accentuată a transformărilor din mediul economic şi social impune un proces permanent de reconsiderare a cunoştinţelor şi abilităţilor individuale în raport cu cerinţele, mereu mai complexe, ale activităţilor desfăşurate în cadrul organizaţiei, iar menţinerea nivelului de competitivitate a firmelor, într-un spaţiu concurenţial, necesită instituţionalizarea preocupărilor privind formarea şi perfecţionarea profesională a angajaţilor.

Page 44: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 44 -

Procesul formativ este o componentă a planificării strategice în domeniul resurselor umane, Acţiunile privind dezvoltarea profesională necesită abordare sistemică. Din această perspectivă rezultă rolul important al consilierului la toate trei faze ale dezvoltării resurselor umane:

- identificarea necesităţilor de pregătire profesională; - derularea propriu-zisă a programelor de pregătire profesională; - evaluarea rezultatelor procesului.

La faza de identificare a nevoilor se efectuează analiza organizaţională, analiza sarcinilor şi analiza individuală (potenţialului şi nevoilor de formare); evaluarea necesităţilor de pregătire porneşte de la cele două categorii de cauze ce pot genera procesul formativ: eliminarea deficienţelor constatate şi noile cerinţe organizaţionale.

Faza de derulare a programelor presupune întocmirea programelor cu orientare la rezultatele obţinute în prima fază şi selectarea metodelor potrivite sarcinilor de formare. În faza de derulare propriu-zisă a programelor de pregătire profesională se pune problema existenţei celor două precondiţii ale procesului de instruire, respectiv – pregătirea prealabilă şi motivaţia.

Faza de evaluare a procesului şi a rezultatelor de pregătire profesională cuprinde activităţile referitoare la măsurarea nivelului de realizare a obiectivelor propuse, a costurilor pregătirii şi a beneficiilor rezultate.

Page 45: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 45 -

Scopul orientării şcolare şi profesionale în gimnazii şi licee este susţinerea elevilor în elaborarea unor planuri profesionale reale, bazate pe cunoaşterea propriului potenţial şi pe situaţia socioeconomică. A lua o decizie în vederea viitoarei profesii este un proces responsabil şi complicat pentru adolescentul, care trebuie să aleagă dintr-o varietate atât de mare de profesii, mai familiare sau mai puţin familiare celui ce alege. Această alegere poate valorifica şi amplifica potenţialul existent sau poate duce spre eşec profesional şi social, ceea ce depinde în mare măsură de sprijinul pe care îl va avea optantul de la părinţi, profesori, de la diriginte şi consilier. Rolul acestuia este să sprijine adolescentul în formarea unei imagini integre şi clare despre scopurile şi resursele sale personale, încât să-şi elaboreze pe această bază planul profesional, care include: a) profesia (grupul de profesii) aleasă, b) oportunităţile de obţinere şi c) mijloacele necesare.

Consilierul va începe cunoaşterea şi stimularea autocunoaşterii cu caracteristici mai generale ale elevului, ca treptat să se apropie de interesele şi opţiunile profesionale. Pot fi aplicate procedeele de cunoaştere sau autocunoaştere din celelalte compartimente ale prezentului Ghid sau pot fi utilizate rezultatele obţinute anterior. Vom reţine principiul fundamental al orientării profesionale: decizia finală aparţine optantului, inclusiv în cazurile când acesta ar accepta să o ia altcineva pentru el. În continuare propunem unele tehnici ce pot fi aplicate pentru cunoaşterea intereselor şi preferinţelor profesionale.

Sugestiile făcute elevilor, se vor formula pe baza sintezei rezultatelor la mai multe probe, nu doar a unor date fragmentare.

Metode de cunoaştere a aptitudinilor generale (inteligenţă şi

creativitate)

Inventarul inteligenţelor multiple poate fi aplicat pentru a constata tipul de inteligenţă predominant şi a-i ajuta elevului să-şi identifice strategiile cele mai adecvate de învăţare [6; 11].

La inventar se poate recurge în cadrul unei ore de dirigenţie, în special la clasele de liceu, şi poate constitui punctul de pornire al unor dezbateri

VI. METODE ŞI TEHNICI DE CONSILIERE PSIHOLOGICĂ

PENTRU ORIENTARE ŞI DEZVOLTARE ÎN CARIERĂ

Page 46: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 46 -

interesante legate de specificul individual al învăţării şi de alegerea profesiei. Aplicarea inventarului poate reprezenta o modalitate de a cunoaşte interesele şi înclinaţiile elevilor pentru diriginte.

Elevii sunt instruiţi să examineze atent afirmaţiile de mai jos şi să marcheze cu semnul „+” pe cele ce li se potrivesc mai mult. Pentru fiecare afirmaţie marcată cu „+” se acordă un punct.

1. Gândeşti în imagini. 2. Înveţi făcând. 3. Eşti o persoană sigură pe tine. 4. Eşti atent la emoţii, vise, idei. 5. Cânţi la un instrument muzical sau într-un cor. 6. Scrii corect. 7. Îţi place calculatorul. 8. Înveţi văzând şi observând. 9. Te pricepi la tricotat. 10. Îţi place să lucrezi în echipă. 11. Ai încredere în propria intuiţie. 12. Colecţionezi CD-uri, casete şi discuri. 13. Îţi plac jocurile de cuvinte. 14. Îţi plac lucrurile logice. 15. Îţi aminteşti uşor figurile. 16. Îţi controlezi deplin motricitatea. 17. Intuieşti ce gândesc, simt şi cred ceilalţi oameni. 18. Trăieşti în propria ta lume. 19. Lucrezi ritmat, asociat cu muzica. 20. Îţi place să dezlegi cuvinte încrucişate. 21. Memorezi bine teorii şi principii. 22. Eşti priceput la rezolvarea puzzle-urilor. 23. Comunici bine non-verbal. 24. Eşti un bun mediator de conflicte. 25. Ai opinii forte. 26. Îţi aminteşti mai bine faptele pe fond muzical. 27. Ai talent la spus poveşti şi bancuri. 28. Îţi plac romanele SF. 29. În timpul liber confecţionezi obiecte artizanale sau de artă plastică. 30. Te amesteci în tot felul de lucruri, poate inconştient. 31. Îţi place să te joci, să participi la activităţi de grup. 32. Ai un stil propriu şi original de a te îmbrăca şi de a te comporta. 33. Dai drumul la muzică pentru că te ajută să îţi exprimi sentimentele. 34. Eşti un bun scriitor. Îţi place să scrii. 35. Se spune despre tine că eşti „strălucitor”, „deştept”, „inteligent”. 36. Îţi plac filmele, casetele video şi să fotografiezi.

Page 47: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 47 -

37. Îţi plac activităţile fizice. 38. Vorbeşti mult cu vecinii. 39. Ai un hobby (de exemplu, colecţionarea timbrelor). 40. Compui cântece pentru ocazii festive. 41. Se spune despre tine că eşti „isteţ”, „rapid”, sau „vorbăreţ”. 42. Reflectezi adesea la structuri, idei, concepte. 43. Respecţi cu minuţiozitate locul lucrurilor din casă. 44. Preferi povestiri cu multă acţiune. 45. Îi înţelegi bine pe ceilalţi. 46. Ai o solidă încredere în tine despre care nu prea vorbeşti. 47. Se spune despre tine că eşti „muzical” sau „talentat”. 48. Gândeşti în cuvinte. 49. Înveţi mai bine senzorial şi examinând contextul. 50. Îţi plac tehnica şi maşinăriile. 51. Când vorbeşti, emoţionezi cu uşurinţă oamenii. 52. Ştii cu ce se ocupă colegii tăi în afara şcolii. 53. Se spune despre tine că eşti o „personalitate”, „bine informat”. 54. Obişnuieşti să fluieri sau să murmuri pentru tine. 55. Înveţi cel mai bine spunând cu voce tare ceea ce înveţi. 56. Eşti permanent întrebător şi sceptic. 57. Citeşti uşor hărţi şi grafice. 58. Imiţi bine. 59. Se spune despre tine că eşti „un bun ascultător”, „suportiv”. 60. Îţi cunoşti sentimentele. 61. Îţi place să dansezi sau să ieşi să asculţi muzică. 62. Îţi place să scrii. 63. Îţi plac ghicitorile, exerciţiile şi puzzle-urile logice. 64. Adesea visezi cu ochii deschişi. 65. Se spune despre tine că eşti „graţios”, „bun dansator” sau „atletic”. 66. În timp ce vorbeşti, gândeşti. 67. Înveţi cel mai bine independent de alţii. 68. Ai întotdeauna opinii despre muzică. 69. Îţi aminteşti uşor nume şi detalii. 70. Gândeşti bine abstract şi teoretic. 71. Se spune despre tine că eşti „creativ”, „constructiv” sau „talentat”. 72. Te simţi bine când faci mişcare şi îi simţi efectele în tot corpul. 73. Înveţi cel mai bine în grupuri de studiu. 74. Ai o personalitate puternică, te simţi independent. 75. Te deranjează zgomotul din încăpere. 76. Îţi place să citeşti cărţi bune. 77. Eşti bun la matematică.

Page 48: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 48 -

Totalul răspunsurilor afirmative se face pe tipul de inteligenţă (există maximum 11 răspunsuri afirmative pentru fiecare din cele 7 categorii).

Nr. Tipul de inteligenţă Punctaj

1. Vizual-spaţial

2. Corporal-kinestezic

3. Umanist

4. Introvert-filosofic

5. Muzical-ritmic

6. Verbal-lingvistic

7. Logico-matematic

Cheia pentru interpretare:

Nr. Tipul de inteligenţă Itemii

1. Vizual-spaţial 1, 8, 15, 22, 29, 36, 43, 50, 57, 64, 71

2. Corporal-kinestezic 2, 9, 16, 23, 30, 37, 44, 51, 58, 65, 72

3. Umanist 3, 10, 17, 24, 31, 38, 45, 52, 59, 66, 73

4. Introvert-filosofic 4, 11, 18, 25, 32, 39, 46, 53, 60, 67, 74

5. Muzical-ritmic 5, 12, 19, 26, 33, 40, 47, 54, 61, 68, 75

6. Verbal-lingvistic 6, 13, 20, 27, 34, 41, 48, 55, 62, 69, 76

7. Logico-matematic 7, 14, 21, 28, 35, 42, 49, 56, 63, 70, 77

Tehnici de studiere a creativităţii elevilor [6]

►Utilizări

Aplicarea probei permite să depistăm particularităţile individuale ale creativităţii verbale. Elevii scriu cât mai multe modalităţi neobişnuite de utilizare a unor obiecte.

Instrucţiune: Ziarele se citesc, voi puteţi să inventaţi alte moduri de întrebuinţare a lor. Scrieţi cât mai multe şi mai neobişnuite variante. Timpul: 3 minute

Rezultatele se analizează din perspectiva fluidităţii: cu cât mai multe variante a găsit subiectul, cu atât este mai mare fluiditatea ideilor. Pentru fiecare variantă se acordă un punct. Al doilea criteriu este originalitatea: varianta se consideră originală, dacă este 1 (una) la 46 participanţi la probă. Pentru o variantă originală se acordă 4 puncte.

►Consecinţe. Cu această probă de asemenea poate fi studiată

creativitatea verbală. Propunem elevilor să scrie cât mai multe consecinţe ale unei situaţii. Spre exemplu, ei trebuie să-şi imagineze, ce s-ar întâmpla, dacă animalele şi păsările ar putea vorbi ca oamenii. Timpul de lucru – 3 minute.

Page 49: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 49 -

Rezultatele se analizează analogic cu proba precedentă.

►Construcţia imaginilor. Următoarele două probe: „Construcţia

imaginilor” şi „Modificarea figurilor” se aplică pentru studierea creativităţii nonverbale. Elevii desenează imagini ale obiectelor, folosindu-se de un anumit set de figuri.

Instrucţiune: Desenaţi un clovn, o casă, o faţă, şi un obiect la dorinţă, folosind doar figurile de mai jos. O figură poate fi folosită de mai multe ori. Dimensiunile şi poziţia figurilor pot fi modificate, dar nu pot fi utilizate alte figuri, decât cele din desenul 1. Fiecare obiect se desenează pe o foaie separată.

Desenul 1. Figuri pentru construcţia imaginilor

Desenul 2. Exemplu: Cheie

Prelucrarea rezultatelor la ambele probe, „Construcţia imaginilor” şi „Modificarea figurilor”, se efectuează tot după criteriile „fluiditate” şi „originalitate”, ca şi în cazul creativităţii verbale.

►Modificarea figurilor. Elevul primeşte o foaie cu 6 pătrate. În

fiecare pătrat este înscris un cerc (Desenul 3). Figurile trebuie modificate astfel ca să se obţină din ele imagini de obiecte.

Desenul 3. Foaie de lucru

Page 50: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 50 -

Tehnici de cunoaştere şi autocunoaştere a personalităţii elevului

Cine sunt eu? În psihologie au fost elaborate mai multe instrumente de cunoaştere şi

autocunoaştere [6; 16; 18; 23; 26; 28]. Pentru a studia imaginea de sine, iniţial se poate aplica tehnica „Cine

sunt eu?”. Participanţilor li se propune să răspundă la întrebarea „Cine sunt eu?” prin 20 de calificative. Rugăm participanţii să nu se gândească prea mult, să scrie fără ezitare primele calificativele care vin în minte. Pentru analiză şi interpretare prezintă interes: conţinutul răspunsurilor; până la care calificativ a fost uşor de scris; care au trebuit căutate timp mai îndelungat; timpul necesar pentru a îndeplini sarcina. Primele 1-2 calificative (în special, primul), care sunt expuse îndată, indică rolurile cele mai semnificative pentru subiect. Cei care realizează repede sarcina au o imagine mai clară despre sine, la cei ce nu găsesc calificativele procesul de identificare este lent. Totodată aplicarea tehnicii va oferi ocazie elevilor să reflecteze asupra calităţilor şi a rolurilor sale sociale.

O altă variantă a acestei tehnici este aplicată pentru a depista aspectele concrete ale imaginii despre sine [28]. Adolescenţii sunt rugaţi să răspundă la aceeaşi întrebare, conform unui formular special, prezentat în continuare.

Formularul 1.

CINE SUNT EU?

1. Oamenii de care îmi pasă cel mai mult sunt: _______________________ 2. Mă simt mândru de mine pentru că ____________________________ 3. Oamenii pe care îi admir cel mai mult sunt _______________________ 4. Îmi place mult să ________________________________________ 5. Îmi doresc să ___________________________________________ 6. Unul dintre cele mai bune lucruri făcute de mine este _________________ 7. Mi-ar plăcea să devin _____________________________________ 8. Îmi propun să __________________________________________ 9. Prefer să ____________________________ decât să ___________ 10. Ştiu că pot să __________________________________________

Pentru o examinare şi mai detailată a imaginii de sine a adolescentului

şi, mai ales, pentru o autoexaminare, propunem o a treia variantă a tehnicii „Cine sunt eu?”.

Page 51: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 51 -

Formularul 2.

CELE MAI IMPORTANTE LUCRURI PENTRU MINE

1. Cea mai importantă realizare a mea ____________________________ 2. Cel mai mare succes din viaţa mea _____________________________ 3. Cel mai important eveniment din viaţa mea _______________________ 4. Cel mai important obiectiv realizat ____________________________ 5. Cea mai importantă decizie pe care am luat-o _____________________ 6. Cele mai importante persoane din viaţa mea ______________________

Tehnică pentru studierea autoaprecierii elevilor

O parte componentă a imaginii de sine este autoaprecierea subiectului. Cunoscând însuşirile proprii, persoana le apreciază subiectiv, fiind pozitive şi negative, ceea ce se manifestă în autoapreciere ca structură psihologică.

Pentru determinarea nivelului autoaprecierii psihologul poate aplica următoarea metodă [14]. Se pregăteşte o listă de cuvinte care semnifică calităţi pozitive şi negative ale personalităţii: acurateţe, nepăsător, chibzuit, impulsiv, receptiv, mândru, brutal, bucuros de viaţă, grijuliu, invidios, timid, ranchiunos, ipohondric, răzbunător, perseverent, gingaş, degajat, nervos, şovăitor, nestăpânit, fermecător, susceptibil, prudent, cordial, pedant, vioi, suspicios, principial, poetic, dispreţuitor, amabil, obraznic, înţelept, ferm, plin de abnegaţie, cumpătat, compătimitor, pudic, răbdător, laş, pasionat, tenacitate, conciliant, rece, entuziasmat.

Participanţii examinează şirul de cuvinte, clarifică sensul fiecărui cuvânt. Apoi le propunem să selecteze şi să formeze două grupuri a câte 10 cuvinte: grupul А – 10 cuvinte care reflectă idealul subiectiv a fiecărui participant şi B – cuvinte ce reflectă antiidealul subiectiv. Apoi, din cele două grupuri de cuvinte fiecare elev formează al treilea grup C, în care introduce 10 însuşiri care, în opinia lui, îi sunt caracteristice. Indicele autoaprecierii este raportul dintre numărul de cuvinte selectate din şirul A şi cel din şirul B. Cu cât mai multe cuvinte au fost introduse în grupul C din grupul A, cu atât mai înalt este autoaprecierea subiectului; dacă în şirul C sunt mai multe cuvinte din grupul B – elevul se subautoapreciază. Autoaprecierea este adecvată dacă grupul de cuvinte C cuprinde aproximativ acelaşi număr de cuvinte din grupul A şi din grupul B, raportul fiind 5-5; 4-6; 6-4.

Page 52: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 52 -

Orientarea personalităţii

Aplicând procedeele simple descrise mai jos se poate determina, dacă subiectul este orientat spre interesele grupului – orientare colectivistă, sau spre interesele sale personale – orientare individualistă [6].

Procedura constă în următoarele. La una din lecţiile de educaţie fizică sau într-o situaţie extraşcolară (un marş turistic, la pădure etc.) propunem elevilor un joc-competiţie: aruncarea mingii în ţintă. Competiţiile derulează între elevi la performanţa individuală, între grupuri – performanţa de echipă, între clase. Sunt trei ţinte: una pentru clasă, alta pentru echipă şi a treia pentru performanţa individuală. Subiectul aruncă mingea de 10 ori şi trebuie să nimerească în una din ele. Fiecare aruncare reuşită aduce un punct: în ţintă din stânga – în contul personal, pentru echipă – ţinta din mijloc, iar pentru clasă – ţinta din dreapta. Dacă mingea nu nimereşte în ţintă, se scade un punct. Adolescentul spune, din contul cui se face penalizarea: al lui personal, al echipei sau al clasei. Calculând punctele care le-a câştigat adolescentul pentru clasă, pentru sine şi pentru echipă, se face concluzie despre orientarea personalităţii lui.

Formula temperamentului

O bună parte din particularităţile individuale ale elevului îşi au provenienţa în tipul de temperament. De această însuşire psihofiziologică depind mai multe manifestări de conduită ale omului: exteriorizarea emoţiilor, viteza proceselor de memorizare şi gândire, stabilitatea atenţiei etc. Temperamentul este una din cele mai populare teme în psihologie. Elevilor le este interesant să-şi cunoască tipul de temperament. E cunoscut însă că orice persoană îmbină în structura sa psihologică însuşiri ale tuturor tipurilor temperamentale. Propunem o formulă de autoapreciere a structurii temperamentului subiectului, care va reflecta raportul dintre diferite tipuri, caracteristic persoanei concrete [18]. Instrucţiune: Citiţi afirmaţiile ce urmează şi să exprimaţi măsura în care sunteţi de acord cu ele cu ajutorul unei scale cu 9 trepte (1-9). Dacă sunteţi absolut de acord apreciaţi afirmaţia respectivă cu 9 puncte, absolut nu – 1 punct, aşa şi aşa – 5 puncte. Cu cât mai aproape de acord, cu atât mai multe puncte şi invers, cu cât mai departe, cu atât mai puţine puncte acordaţi afirmaţiei.

1. Înainte de un eveniment semnificativ pentru mine, încep să mă enervez. 2. Nu pot lucra uniform, perioadele de lucru intens sunt urmate de unele

când nu pot face nimic. 3. Pot trece repede de la o activitate la alta.

Page 53: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 53 -

4. Dacă trebuie, eu pot aştepta liniştit timp îndelungat. 5. Simt nevoia de a fi compătimit şi susţinut, în special în situaţii de

insucces şi dificultăţi. 6. Cu cei egali sunt nestăpânit şi violent. 7. Nu-mi vine greu să fac o alegere. 8. Nu trebuie să fac eforturi ca să-mi stăpânesc emoţiile, le pot reţine uşor.

Calculaţi apoi punctele obţinute pentru fiecare din cele 4 tipuri, folosind formulele: M (melancolic) = 1 (punctele acordate afirmaţiei 1) + 5 (punctele acordate afirmaţiei 5); C (coleric) = 2 + 6; S (sanguinic) = 3 + 7; F (flegmatic) = 4 + 8.

Aranjaţi simbolurile tipurilor în ordinea descreşterii numărului de puncte şi veţi obţine formula structurii temperamentului Dvs. Spre exemplu, dacă M = 7, F = 4, C = 15 şi S = 8, formula Dvs este CSMF, deci aveţi mai multe însuşiri proprii colericului, e destul de pronunţat în Dvs sanguinicul, dar mult mai slab sunt prezentaţi melancolicul şi flegmaticul.

Orientarea emoţională a personalităţii

Scopul: Determinarea orientării emoţionale a elevilor-liceeni [20]. Procedura: Consilierul citeşte instrucţiunea: „Această probă nu conţine răspunsuri care ar putea fi apreciate ca corecte sau incorecte. Orice variantă veţi alege vă va caracteriza la fel de bine, dacă veţi lua o atitudine serioasă şi veţi răspunde sincer”.

1. Citiţi atent lista emoţiilor plăcute pozitive de pe formular. 2. Aranjaţi numerele de rând ale acestor emoţii în ordinea preferinţei lor.

Puneţi pe primul loc numărul emoţiilor pe care vă place mai mult că le trăiţi, apoi a celor care vă plac ceva mai puţin ş.a.m.d. Pe ultimul loc puneţi numărul emoţiilor care nu vă plac deloc. Veţi obţine un rând din 10 numere. Cu o linie verticală împărţiţi şirul în două părţi: emoţii care în general vă plac şi emoţii care nu vă plac. Exemplu: 8, 3, 6, 5, 9, 1, 10, 4, 2, 7. - Sentimentul misterului, a neobişnuitului, necunoscutului, care apare

în situaţii noi, în locuri necunoscute; - Emoţii plăcute de bucurie, nerăbdare în momentul achiziţiei unor

obiecte, noi, a obiectelor de colecţie, satisfacţie la gândul că ai mai multe acum;

- Bucurie, excitaţie, pasiune, senzaţia de zbor când lucru merge bine, obţii rezultate foarte bune;

- Mulţumire, mândrie, înaripare când poţi demonstra valoarea ta ca personalitate sau superioritate faţă de adversar, când toţi te admiră;

Page 54: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 54 -

- Veselie, lipsă de griji, sentimentul de bine în raport cu starea fizică, plăcere, delectare cu mâncăruri gustoase, senzaţia securităţii, liniştii, atmosferei libere;

- Sentimentul de bucurie şi satisfacere, când reuşeşti să faci ceva bun pentru apropiaţii tăi;

- Interes viu, delectare când descoperi ceva nou, faci cunoştinţe cu fapte uimitoare din ştiinţă. Bucurie şi satisfacere când înţelegi esenţa fenomenelor, sau se confirmă presupunerile tale;

- Bucurie, excitaţie când rişti, patină, frenezie, senzaţii „tari” în luptă, competiţii, situaţii periculoase;

- Bucurie, dispoziţie bună, simpatie, recunoştinţă comunicând cu persoane pe care le respecţi şi le iubeşti, când oamenii se înţeleg reciproc, prietenesc sau când eşti lăudat şi susţinut personal;

- Sentiment de frumuseţe şi dulceaţă care apare când asculţi muzică, priveşti tablouri, citeşti versuri, contempli natura, opere de aptă.

Analizând calitativ rezultatele, se constată spre care tip de emoţii şi sentimente este orientat elevul: intelectuale, praxice, glorice etc.

Alegerea

Tehnica expusă mai jos se aplică pentru a depista atitudinea faţă de colegi, faţă de grupul şcolar şi faţă de sine ca membru al acestui grup [6]. Participantului sau grupului se propune să îndeplinească următoarea sarcină:

Cum vei proceda în situaţiile descrise? Alege varianta care ţi se potriveşte sau scrie răspunsul tău la punctul „e”.

1. Este vacanţă, tu te pregăteşti să pleci la mare, dar dirigintele pe neaşteptate te roagă să ajuţi la reparaţia cabinetului de studii. Cum vei proceda? a) Vei fi de acord şi vei amâna plecarea la odihnă; b) Vei aduna colegii şi veţi face tot lucrul într-o zi; c) Vei promite să faci lucru după ce te întorci din vacanţă; d) Propui să facă reparaţie cei care rămân în oraş; e) sau…

2. Dirigintele ţi-a dat o sarcină care nu te atrage, dar îndeplinirea ei urgentă este importantă pentru clasa ta. Ce vei face? a) Vei îndeplini conştient sarcina; b) Îi vei antrena şi pe colegii tăi, ca să nu lucrezi de unul singur; c) Vei ruga să ţi se dea altă sarcină mai interesantă; d) Vei găsi un motiv să refuzi; e) sau…

Page 55: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 55 -

3. Întâmplător ai auzit elevii din clasa ta spunând despre tine lucruri neplăcute, dar adevărate. Cum vei proceda? a) Vei încerca să explici colegilor de ce ai greşit sau ţi-a scăpat ceva; b) Vei lua lucrurile în glumă, dar te vei strădui să elimini negativismele despre care se

discută; c) Te vei preface că nu ai auzit nimic; d) Vei spune colegilor că ei nu sunt mai buni, cu atât mai mult că discută despre tine în

lipsa ta; e) sau...

4. Lucraţi în câmp, ajutaţi oamenii de la ţară. Ai făcut bătături şi te doare. Cum vei proceda? a) Vei căuta să-ţi faci în continuare lucru, fără a te plânge; b) Te vei adresa prietenilor să te ajute; c) Vei ruga sa-ţi dea alt lucru mai uşor; d) Vei lăsa lucru şi te vei duce să te odihneşti; e) sau...

5. Eşti martor, când o persoană a jignit-o pe alta în prezenţa ta. Cum vei proceda? a) Vei insista să-şi ceară scuze de la cel pe care l-a jignit; b) Vei încerca să clarifici cauza conflictului şi să găseşti o soluţie adecvată; c) Îl vei compătimi pe cel care a suferit; d) Vei considera că nu te priveşte; e) sau...

6. Fără să vrei ai cauzat rău altei persoane. Cum vei proceda? a) Vei face totul ca să repari greşeala; b) Vei ruga scuze, îi vei explica că nu ai făcut-o special; c) Te vei strădui să nu observe nimeni ce-ai făcut, te vei preface că nu eşti vinovat; d) Vei da vina pe celălalt, vei spune să nu se bage, singur este vinovat; e) sau…

Prelucrarea şi interpretarea datelor. Consilierul se bazează pe analiza

calitativă a răspunsurilor. Copiii care aleg mai frecvent varianta A manifestă o atitudine pozitivă şi

participativă vizavi de activităţile colective. Răspunsurile B denotă o atitudine pozitivă, participativă, dar instabilă,

care necesită susţinere şi consolidare, pentru a se contura definitiv. Varianta C reflectă atitudini pozitive, dar pasive, instabile, iar D –

atitudine negativă faţă de alţi colegi şi de activităţile colectivului. Răspunsurile din varianta E pot coincide prin semnificarea lor morală cu unul din variantele A, B, C, D, confirmând validitatea răspunsului.

Page 56: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 56 -

Rezultatele obţinute pot servi ca motiv pentru o autoanaliză a relaţiilor cu grupul sub formă de comentariu, compunere sau desen.

Similarităţi şi diferenţe

Metoda „Similarităţi şi diferenţe” permite să cunoaştem unele aspecte ale perceperii altor persoane de către preadolescenţi, stimulând totodată şi autocunoaşterea şi sensibilizându-i la existenţa paralelă a asemănărilor şi diferenţelor între oameni [27].

Formularul 3. Scrieţi câte trei asemănări (coloana din mijloc) şi câte trei diferenţe (coloana

din dreapta) între Dvs. şi reprezentanţii fiecărei categorii din coloana stângă.

Numele _____________________________ Data ________________________________

№ d/o

Categorii Asemănări Diferenţe

1. Membrii familiei Trei asemănări între mine şi membrii familiei 1. 2. 3.

Trei diferenţe între mine şi membrii familiei 1. 2. 3.

2. Prieteni Trei asemănări între mine şi prieteni 1. 2. 3.

Trei diferenţe între mine şi prieteni 1. 2. 3.

3. Animale Trei asemănări între mine şi animale 1. 2. 3.

Trei diferenţe între mine şi animale 1. 2. 3.

4. Oameni de alte religii

Trei asemănări între mine şi oameni de alte religii 1. 2. 3

Trei diferenţe între mine şi oameni de alte religii 1. 2. 3.

5. Oameni din alte ţări

Trei asemănări între mine şi oameni din alte ţări 1. 2. 3.

Trei diferenţe între mine şi oameni din alte ţări 1. 2. 3.

Page 57: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 57 -

Rezultatele obţinute vor deschide discuţia despre perceperea altor persoane, despre stereotipuri în relaţii cu alte persoane.

Referentometria

Metoda permite constatarea grupurilor de referinţă a personalităţii, un grup de persoane reale sau imaginate, sub influenţa căruia elevul îşi formează viziunile, idealurile; opiniile şi aprecierile acestui grup contează în primul rând pentru subiect [6].

Procedura. Fiecărui participant i se propun 10 întrebări-situaţii (1-A) şi lista persoanelor din anturajul apropiat (1-B). Pentru fiecare întrebare-situaţie elevul selectează minimum două persoane din 1-B şi le indică în ordinea descreşterii semnificaţiei. Când participanţii au indicat persoanele pentru toate 10 întrebări, întorc lista 1-B psihologului, apoi apreciază fiecare persoană selectată cu o scală de 5 puncte (1, 2, 3, 4, 5).

1-A 1. Cu cine ai pleca în excursie în alt oraş? 2. Dacă ai o neplăcere, cui te vei destăinui? 3. Vrei să-ţi serbezi ziua ta. Cu cine împreună ai vrea să o faci? 4. Care este persoana cu care te strădui să fii mai mult timp împreună? 5. Cine poate să-ţi vorbească despre neajunsurile tale, pe cine vei asculta mai mult? 6. Ai întâlnit o persoană şi ţi-a plăcut. Cine te poate ajuta s-o apreciezi la justa valoare? 7. Vrei să-ţi schimbi viaţa. Cu cine te vei discuta despre acesta? 8. Cine poate să-ţi fie exemplu în viaţă? 9. Cui ai vrea să placi cel mai mult? 10. Cu cine eşti mai deschis decât cu oricine altul?

1-B 1. Părinţii 2. Rudele (bunelul, bunica, unchiul, mătuşa) 3. Fratele, sora 4. Un cunoscut matur 5. Un cunoscut al părinţilor 6. Prietenii 7. Cel mai bun prieten (cea mai bună prietenă) 8. Compania, grupul de tovarăşi 9. O fată sau un băiat cunoscut 10. Colegii din clasă 11. Colegii de la cercuri pe interese, de la secţia sportivă 12. O personalitate istorică 13. O persoană bine cunoscută 14. Un om, despre care aţi auzit de la alţii 15. Un personaj din literatura artistică

Page 58: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 58 -

Toţi cei indicaţi de elev se includ într-o listă aparte, apoi se introduc notele acordate şi se sumează punctele obţinute de fiecare persoană. Prin comparaţie se constată două-trei persoane, care au obţinut cel mai mare număr de puncte. Ele alcătuiesc grupul de referinţă a preadolescentului ce l-a selectat.

Cunoaşterea grupului de referinţă permite să înţelegem sursele de formare a atitudinilor elevului.

Metode şi tehnici de studiere a intereselor, intenţiilor

profesionale şi planurilor profesionale

Interesele elevilor şi intenţiile lor profesionale [19; 25]. Pentru acumularea unor informaţii iniţiale despre planurile viitoare ale elevului se poate promova o convorbire individuală în procesul căreia se vor clarifica următoarele:

Interese

1. Care sunt disciplinele preferate ale subiectului? 2. Realizează anumite acţiuni în vederea autodeterminării profesionale

(citeşte literatură specială, discută cu specialiştii, a vizitat instituţiile unde poate însuşi profesia dorită)?

3. Realizează anumite acţiuni de pregătire pentru însuşirea profesiei dorite (se pregăteşte după o programă specială, participă ca voluntar, participă la cluburi pe interese, frecventează facultative)?

4. Este susţinut şi ajutat de părinţi în activităţile de dezvoltare ale intereselor şcolare şi profesionale? Ce ajutor îi acordă părinţii?

Intenţii

1. Cu ce se va ocupa elevul după absolvirea gimnaziului (liceului)? Va continua studiile în liceu, colegiu, şcoală tehnico-profesională? Va începe activitatea de muncă? Unde, în calitate de ce?

2. Ce cunoaşte despre studiile viitoare sau profesia aleasă, conţinutul activităţii, condiţiile de învăţare, muncă?

3. Cunoaşte elevul exigenţele profesiei faţă de caracteristicile fiziologice, psihologice, sociale şi fizice ale subiectului?

4. Care este opinia părinţilor vis a vis de activitatea elevului după absolvirea gimnaziului (liceului). El este de acord cu opinia părinţilor?

Page 59: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 59 -

CHESTIONARUL OPTANTULUI

Elevilor li se propune să completeze următorul formular: 1. Enumeră disciplinele de studiu preferate. 2. Enumeră disciplinele de studiu pe care nu le agreezi. 3. Enumeră profesiile care-ţi plac. 4. Enumeră profesiile care nu-ţi plac. 5. Ce-ţi place să faci în timpul liber? 6. Care cercuri, secţii, cursuri, facultative frecventezi sau ai frecventat? 7. La care activităţi ale clasei sau şcolii participi (ai participat)? 8. Cât timp consumi pentru pregătirea temelor pe acasă? 9. Care domeniu de activităţi/ cunoştinţe din cele expuse te captivează:

a. ştiinţele naturii (chimia, biologia, medicina, geologia, agricultura); b. ştiinţele exacte (matematica, fizica); c. ştiinţele sociale (istoria, filozofia, economia, dreptul); d. ştiinţele umanitare (filologie, jurnalistica, lingvistica, pedagogie, psihologie); e. artă (muzicală, teatrală, plastică); f. sau nu aveţi interese determinate.

10. Ce profesie ai decis să-ţi alegi? 11. Ţi-ai proiectat căile de însuşire ale ei? 12. Ai rude sau prieteni care lucrează în profesia pe care ţi-ai ales-o? 13. Ai prieteni care optează pentru aceeaşi profesie ca şi tine? 14. Ce te atrage în profesia preferată?

a. Condiţiile de muncă; b. Procesul activităţii de muncă; c. Buna asigurare materială; d. Caracterul mobil şi posibilităţile de a culege noi impresii; e. Caracterul liniştit; f. Gradul înalt de responsabilitate; g. Existenţa unor situaţii dificile, chiar periculoase; h. Posibilitatea de a lua tu însuşi decizii; i. Contactul cu oamenii; k. Caracterul creativ al activităţii; l. Delegaţii frecvente; m. Posibilitatea de a crea ceva cu propriile mâini; n. Munca în aer liber; o. Caracterul romantic; p. Utilitatea rezultatelor; q. Independenţa; r. Perspectiva; s. Apropierea de locul de trai.

Page 60: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 60 -

Analizând răspunsurile elevului, consilierul va constata dacă: 1. cel examinat are un plan profesional şi în ce măsură e format acesta; 2. profesia şi-a ales-o conştient, au fost luate în consideraţie interesele şi

experienţa anterioară; 3. profesia coincide aleasă cu interesele manifestate în activităţile şcolare

anterioare, sunt adecvate motivele alegerii profesiei. Atunci când elevul nu şi-a format planul profesional, examinarea

continuă.

Chestionarul diferenţial diagnostic (E. Климов) [19]

Aplicarea Chestionarul diferenţial diagnostic (CDD) permite să se constate profesiile preferate de optant din cele 5 grupuri evidenţiate de E. Climov în dependenţă de obiectul activităţii de muncă.

Pe formularul de mai jos elevii marchează una din fiecare pereche de opţiuni, „a” sau „b”, care îl atrage mai mult.

Formular pentru răspunsuri

CE ŢI-AR PLĂCEA MAI MULT?

1a. Să îngrijeşti de animale. 2a. Să ajuţi bolnavii sau să-i tratezi 3a. Să urmăreşti calitatea ilustraţiilor de carte, a placardelor, ilustratelor artistice, discurilor. 4a. Să prelucrezi materiale (lemn, metal) 5a. Să discuţi cărţi, articole ştiinţifice. 6a. Să creşti vite sau animale. 7a. Să copii desene, imagini, să acordezi instrumente muzicale. 8a. Să comunici, să explici oamenilor informaţia de care au nevoie (la un birou de informaţie, în excursie). 9a. Să repari tehnică, locuinţe. 10a. Să tratezi animale bolnave. 11a. Să creezi soiuri noi de plante.

1b. Să întreţii în stare bună maşini. 2b. Să alcătuieşti tabele, scheme, programe p/u maşinile de calcul. 3b. Să urmăreşti starea, dezvoltarea plantelor. 4b. Să faci publicitate, vânzări. 5b. Să discuţi despre cărţi artistice. 6b. Să înveţi pe cineva de seama ta sau mai mici executarea anumitor acţiuni de muncă, sport. 7b. Să conduci maşini, camioane. 8b. Să prezinţi artistic expoziţii, vitrine, să participi la pregătirea Pieselor, concertelor. 9b. Să cauţi şi să corectezi greşeli în texte, tabele, desene. 10b. Să faci operaţii matematice, calcule. 11b. Să modelezi, să proiectezi noi tipuri de mărfuri industriale (maşini,

Page 61: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 61 -

12a. Să rezolvi dispute, conflicte între oameni, să convingi, să explici, să încurajezi, să pedepseşti. 13a. Să urmăreşti, să studiezi. activitatea cercurilor artistice de amatori. 14a. Să păstrezi în stare de lucru, să reglezi aparatele de medicină. 15a. Să alcătuieşti descrieri, dări de seama exacte asupra fenomenelor, evenimentelor, indicaţiile obiectelor de măsurat. 16a. Să faci analize de laborator în spital. 17a. Să vopseşti sau să zugrăveşti pereţii, încăperilor, suprafaţă obiectelor. 18a. Să organizezi excursii cu colegii de o vârstă cu tine sau mai mici la teatre, muzee, marşuri turistice. 19a. Să confecţionezi după scheme tehnice piese, obiecte, să construieşti clădiri. 20a. Să lupţi cu bolile plantelor cu dăunătorii pădurii, livezilor.

produse alimentare, îmbrăcăminte, blocuri locative,). 12b. Să descifrezi desene tehnice, scheme, tabele, să le verifici, să clarifici. 13b. Să cercetezi, să studiezi viaţa microbilor. 14b. Să acorzi oamenilor ajutor medical la răniri, arsuri. 15b. Să descrii artistic, să reprezinţi evenimentele pe care le vezi, sau ţi le imaginezi. 16b. Să primeşti, să examinezi bolnavi, să discuţi cu ei, să le fixezi tratament. 17b. Să efectuezi montajul unui bloc sau asamblarea unei maşini, a unor mecanisme. 18b. Să cânţi pe scenă, să participi la concerte. 19b. Să te ocupi de desenul liniar, să copii desene tehnice, cărţi. 20b. Să lucrezi la maşini cu clape (maşina de scris, calculator, lenotip).

Tabel pentru calcularea rezultatelor la chestionarul CDD

Grupuri de profesii 1 2 3 4 5

Itemi

1a 3b 6a 10a 11a 13b 16a 20a

1b 4a 7b 9a 11b 14a 17b 19a

2a 4b 6b 8a 12a 14b 16b 18a

2b 5a 9b 10b 12b 15a 19b 20b

3a 5b 7a 8b 13a 15b 17a 18b

Total

Page 62: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 62 -

Fiecare afirmaţie marcată se apreciază cu un punct. Se sumează punctele vertical şi se interpretează conform schemei: 1. om – natură; 2. om – tehnică; 3. om – om; 4. om – sistem de semne; 5. om – imagine artistică. Grupul (grupurile de profesii la care elevul a obţinut cel mai mare număr de puncte este preferabil.

Determinarea preferinţelor profesionale în raport cu resursele

personale

Studierea valorilor profesionale [6]. Adolescenţilor se propune un formular în care sunt expuse 16 valori relativ la activitatea profesională şi se explică fiecare punct din formular. Instrucţiune pentru participanţi:

Vă propunem să apreciaţi cât sunt de importante pentru voi valorile profesionale, prezentate prin lista afirmaţiilor de mai jos, atunci când trebuie să vă alegeţi o profesie. Importanţa fiecăruia din ele o puteţi aprecia alegând în scara de note pe cea care corespunde cu reprezentările a voastre proprii. Atenţie, fiecare valoare poate fi apreciată doar cu o singură notă. Înainte de a începe lucrul faceţi cunoştinţă cu conţinutul valorilor.

0 = nu are nici o importanţă. 1 = uneori are importanţă. 2 = uneori are importanţă mare. 3 = are importanţă pentru toată viaţa. 4 = are importanţă mare pentru toată viaţa.

1. A îndeplini bine orice lucru (practică). 2. A avea prieteni adevăraţi. (socială). 3. A putea să ajuţi pe alţi oameni (socială). 4. A obţine studii superioare. 5. A fi omul de care au nevoie toţi. 6. A avea posibilitatea să exişti independent. 7. A realiza în viaţa ceva deosebit. 8. A obţine popularitate, stimă, slavă. (individuală). 9. A fi în relaţii bune cu cei din jur (socială, individuală). 10. A duce o viaţă interesantă şi bogată în evenimente. 11. A avea curajul să refuzi ceva pentru altul (socială, individuală). 12. A obţine dragostea şi stima celor apropiaţi (socială). 13. A fi maestru în domeniul respectiv. 14. A avea un lucru interesant (profesională). 15. A şti să înveseleşti pe alţii. 16. A fi util altor oameni (socială).

Page 63: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 63 -

Când termină lucru, elevii predau formularele psihologului, care studiază rezultatele şi evidenţiază valorile dominante ale fiecărui participant, care, de obicei, sunt apreciate cu 2-3 puncte mai mult decât celelalte.

Motivele opţiunilor profesionale

Este important să cunoaştem care sunt motivele opţiunilor profesionale ale adolescenţilor. Există relaţie directă între motivul alegerii şi succesul însuşirii ei, stabilitatea intereselor profesionale, atitudinile la locul de muncă.

Motivele opţiunilor profesionale sunt foarte diferite: semnificaţia socială a profesiei, prestigiul, salariul, oportunităţile de creştere profesională etc. Pentru o mai bună orientare în diversitatea lor vom evidenţia motive intrinseci – interesul pentru conţinutul profesiei, importanţa socială, muncă creativă, sentimentul de satisfacţie profesională, comunicare. Aceste motive apar din propriile tendinţe ale personalităţii, de aceea persoana munceşte cu satisfacţie, pasionat, fără tensionări psihologice. Al doilea grup de motive îl alcătuiesc motivele extrinseci – salariul, prestigiul, frica de opinia grupului, evitarea insuccesului. Unele motive intrinseci sunt pozitive: stimularea materială, prestigiul, înaintare pe scara socială, altele – negative: presiunile, critica, pedeapsa, alte sancţiuni.

Tehnica „Motivele opţiunilor profesionale” [6] permite să determinăm motivele predominante în procesul de autodeterminare profesională şi să intervenim, în caz de necesitate. Pentru promovarea ei pregătim şi distribuim formulare speciale, care conţin instrucţiunea şi afirmaţiile cu care se lucrează.

Formularul 4.

Instrucţiune: Citeşte atent afirmaţiile din tabel. Apreciază, în ce măsură ai fost influenţat de condiţiile ce se conţin în fiecare afirmaţie atunci când ai făcut alegerea ta. Aprecierea se face în conformitate cu scara ce urmează:

M-a influenţat foarte mult – 5 puncte Mult – 4 puncte Nici prea mult, nici prea puţin – 3 puncte Puţin – 2 puncte Nu m-a influenţat – 1 puncte

Page 64: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

- 64 -

№ d/o

Afirmaţiile Puncte Tipul

motivului

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20.

Solicită comunicare cu persoane diferite Le place părinţilor Presupune sentimentul responsabilităţii Trebuie să trec într-un loc de trai nou Corespunde capacităţilor mele Poţi să te descurci cu echipamentul de care dispui Poţi să fii util oamenilor Contribuie la dezvoltarea mintală şi fizică Se plăteşte bine Poţi lucra aproape de casă Este prestigioasă Oferă oportunităţi de creştere profesională Este unica posibilă în situaţia actuală Oferă oportunităţi de realizare a capacităţilor de conducere Este atractivă Este aproape de disciplina şcolară preferată Permite să obţii repede rezultate bune pentru alţii Au ales-o prietenii mei Poţi folosi abilităţile profesionale şi în afara locului de muncă Posibilităţile largi de creaţie

i - s + i - s i + + - s - s i + s - + i

Total Intrinseci sociale = ; intrinseci individuale = ; Extrinseci pozitive = ; extrinseci negative = ;

*Semne convenţionale: i – motive intrinseci individuale; s – motive intrinseci sociale;

+ – motive extrinseci pozitive; (-) – motive extrinseci negative

Interpretarea: Cel mai mare număr de puncte reflectă motivul predominant.

Determinarea tipului de personalitate în relaţie cu profesiile preferabile

În activitatea de orientare şcolară şi profesională sunt utile datele care pot fi obţinute aplicând tehnica lui J. Holland de determinare a tipului de personalitate în relaţie cu profesiile recomandabile. Reprezentant al concepţiei individualităţii, J. Holland a elaborat un instrument pentru cunoaşterea personalităţii din perspectiva orientării sociale. El a descris următoarele tipuri de personalitate: Realist, Intelectual, Social, Convenţional, Întreprinzător, Artistic. Descrierea tipurilor de personalitate după Holland şi profesiile care li

Page 65: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

65

se potrivesc le găsiţi la subcapitolul „De ce o persoană interesată de domeniu realizează mai multe în carieră?” în prezentul ghid.

Test de determinare a tipurilor de personalitate

în legătură cu profesiile preferabile [6; 7]

Aplicarea testului începe cu următoarea instrucţiune: În formularul pe care îl aveţi în faţă sunt prezentate perechi de profesii diverse. Găsiţi în fiecare pereche profesia preferată şi însemnaţi-o prin semnul „+” în fişa de răspuns. Spre exemplu, dacă din două profesii – poet şi psiholog, aţi preferat-o pe ultima, în fişa de răspuns puneţi semnul „+” alături de 41 b.

1 2 3 4

a) inginer-tehnician b) inginer-controlor

a) tricoteză b) medic-sanitar

a) bucătar b) culegător

a) fotograf b) şef de magazin

5 6 7 8

a) desen tehnic b) designer

a) filosof b) psihiatru

a) savant chimist b) contabil

a) redactor al unor reviste ştiinţifice b) avocat

9 10 11 12

a) lingvist b) translator de literatură artistică

a) pediatru b) statistician

a) organizator al muncii educative b) şef la sindicate

a) medicina sportivă b) foiletonist

13 14 15 16

a) notar b) agent de aprovizionare

a) perforator b) caricaturist

a) politician b) scriitor

a) grădinar b) meteorolog

17 18 19 20

a) şofer de troleibuz b) asistent medical

a) inginer electrician b) secretară-dactilografă

a) zugrav b) pictor pe metal

a) biolog b) medic-şef

21 22 23 24

a) teleoperator b) regizor

a) hidrolog b) revizor

a) zoolog b) zootehnician

a) matematician b) arhitect

25 26 27 28

a) calculator a) învăţător b) comandant de voluntari ai

a) educator b) ceramist

a) economist b) şef de secţie

Page 66: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

66

ordinii publice

29 30 31 32

a) corector b) critic

a) şef de gospodărie b) director

a) radioinginer b) specialist în fizica nucleară

a) ajustor b) mecanic

33 34 35 36

a) agronom b) preşedinte de asociaţie agricolă

a) croitor-modelier b) decorator

a) arheolog b) expert

a) lucrător de muzeu b) consultant

37 38 39 40

a) savant b) actor

a) logoped b) stenografist

a) medic b) diplomat

a) contabil-şef b) director

41 42

a) poet b) psiholog

a) arhivar b) sculptor

Fişa de răspuns

Realist Intelectual Social Convenţional Întreprinzător Artist 1a 1b 2b 3b 4b 5b

2a 6a 6b 7b 8b 9b

3a 7a 10a 10b 11b 12b

4a 8a 11a 13a 13a 14b

5a 9b 12a 14a 15b 15b

16a 16b 17b 18b 23b 19b

17a 20a 20b 22b 26b 21b

18a 22a 25a 25b 28b 24b

19a 23a 26a 28a 30a 27b

21a 24a 27a 29a 33b 29b

31a 31b 36b 32b 35b 30b

32a 35a 38a 38b 34b 37b

33a 36a 39a 40a 39b 41a

34a 37a 41b 42a 40b 42b

∑= ∑= ∑= ∑= ∑= ∑=

Prelucrarea şi interpretarea datelor. Se sumează punctele acumulate

la fiecare tip. Tipul la care scorul este mai mare se consideră dominant. Harta intereselor. Metoda se foloseşte în scopul orientării

profesionale şi pentru angajarea în câmpul muncii (după E. Climov [19]). Timpul de studierea nu este limitat, însă nu trebuie depăşit de 40-45 de minute.

Page 67: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

67

Instrucţiune: „Dvs. aveţi posibilitatea de a continua studiile sau să vă angajaţi la un serviciu interesant. Pentru a vă ajuta la alegerea profesiei, vă propun o listă de întrebări. Gândiţi-vă bine, înainte de a da răspuns la fiecare întrebare. Străduiţi-vă să daţi răspunsuri concrete.

Dacă Dvs. nu o dată v-aţi convins, că vă pasionează sau vă place ceea, despre ce vă vom întreba, atunci în lista cu răspunsuri din rubrică sub numărul ce coincide cu numărul întrebării, puneţi două plusuri; dacă pur şi simplu vă place – un plus; dacă nu sunteţi încrezut, staţi la dubii – zero; dacă nu vă place – minus; dacă în genere nu vă place – doi de minus.

Răspundeţi la fiecare item, nu treceţi nici de unul. Dacă apar întrebări, adresaţi-vă deodată. Timpul de completare nu este limitat (a se vedea foaia de răspuns în Anexa 6).

Prelucrarea rezultatelor obţinute se compară cu cantitatea plusurilor şi minusurilor din fiecare coloană de răspuns, iar apoi din prima sumă se scade a doua Sumă, în aşa mod, se obţin 24 cifre cu semne de plus sau minus, care corespund la 24 de tipuri de activităţi. Se aleg 2-3 tipuri de activităţi, care formează scoruri cu semne de plus.

VĂ PASIONEAZĂ? AŢI DORI? VĂ PLACE?

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23.

Lecţiile de fizică Lecţiile de matematică Lecţiile de chimie Să citiţi cărţi sau articole despre astronomie Să citiţi despre experimente şi animale Să citiţi despre viaţa şi activitatea medicilor Să citiţi despre gospodăria agricolă, plante şi animale Să citiţi despre păduri Să citiţi lucrările clasicilor literaturii mondiale Să citiţi ziare, reviste, să ascultaţi radioul, să priviţi televizorul Lecţii de istorie Să frecventaţi teatre, muzee, expoziţii artistice Să citiţi literatură despre expediţii geologice Să citiţi despre diferite ţări, referitor la economia lor, organizaţiile de stat Să organizaţi colegii la îndeplinirea lucrărilor publice şi să-i dirijaţi Să citiţi despre activitatea poliţiei Să citiţi despre marinari, aviatori Să citiţi despre lucrul educatorului Să cercetaţi utilajul şi lucrul maşinilor (uneltelor) Să preparaţi bucate Să citiţi despre constructori Să aveţi grijă ca în încăperea în care studiaţi, locuiţi, activaţi să aibă aspect frumos Să citiţi despre realizările tehnologice (spre exemplu, revista „Tehnologia tineretului”,

Page 68: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

68

24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64.

„Tânărul tehnolog” ş.a.) Să cercetaţi instalarea aparatelor electrice şi radio Să citiţi literatură ştiinţifico-populară referitor la descoperirile fizice Să citiţi literatură ştiinţifico-populară despre matematică Să aflaţi despre noile descoperiri din domeniul chimiei (din reviste, radio, emisiuni televizate ş.a.) Să vizionaţi emisiuni televizate despre cosmonauţi Să studiaţi biologia Să vă interesaţi despre cauzele şi tratarea bolilor Să studiaţi botanica Să petreceţi timpul în pădure Să citiţi articole critice Să participaţi activ la viaţa publică Să citiţi cărţi despre evenimentele istorice Să ascultaţi simfonii Să aflaţi despre locurile de descoperire a noilor minerale utile Să aflaţi despre descoperirile geografice Să analizaţi problemele şi evenimentele actuale Să stabiliţi disciplină între semeni şi cei mai mici Să călătoriţi prin ţară Să explicaţi persoanelor cum să rezolvaţi un exerciţiu complicat, să scrieţi corect o propoziţie ş.a. Să cercetaţi diverse instrumente Lecţii de menaj (activităţi casnice) Să aflaţi despre noile descoperiri din domeniul construcţiei Să vizitaţi fabrici Să cercetaţi dispozitivele mecanismelor şi a maşinilor Să citiţi articole ştiinţifico-populare despre descoperirile din domeniul radiotehnicii Să vă clarificaţi în teoriile despre fenomenele fizice Să rezolvaţi exerciţii complicate de matematică Să faceţi experienţe chimice, să urmăriţi procesul reacţiilor chimice Să urmăriţi după corpuri cereşti Să urmăriţi după plante Să faceţi pansamente, să acordaţi primul ajutor ş.a.m.d. Să creşteţi animale şi să le îngrijiţi Să colectaţi plante uscate (ierbar) Să scrieţi povestiri şi poezii Să urmăriţi după comportamentul şi viaţa oamenilor Să studiaţi într-un cerc de istorie, să colectaţi materiale Să recitaţi, să cântaţi în cor, să evoluaţi pe scenă Să colectaţi minerale, să vă interesaţi de apariţia lor Să studiaţi natura meleagului natal Să organizaţi activităţi publice în şcoală Să atrageţi atenţie deosebită asupra comportamentului altor oameni

Page 69: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

69

65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. 75. 76. 77. 78. 79. 80. 81. 82. 83. 84. 85. 86. 87. 88. 89. 90. 91. 92. 93. 94. 95. 96. 97. 98. 99. 100. 101. 102. 103. 104. 105. 106. 107. 108.

Să frecventaţi cercul automobilistului, să deserviţi automobile Să petreceţi timpul cu copii mici (să le citiţi cărţi, să la povestiţi, să-i ajutaţi) Să confecţionaţi diverse detalii şi obiecte Să organizaţi aprovizionarea produselor alimentare pentru excursie Să vizitaţi şantiere de construcţii Să coaseţi haine Să colectaţi şi să reparaţi piesele bicicletelor, maşinilor de cusut, ceasurilor ş.a.m.d. Să reparaţi aparate de radio şi electrice Să studiaţi cercul de fizică Să studiaţi cercul de matematică Să pregătiţi soluţii, să cântăriţi reactive Să frecventaţi planetariul Să frecventaţi cercul de biologie Să îngrijiţi de bolnavi, să-i acordaţi primul ajutor Să admiraţi natura şi să faceţi notiţe, înscrieri Să sădiţi copaci şi să aveţi grijă de ei Să lucraţi cu dicţionare şi surse literare, informaţii bibliografice Să treceţi în mod rapid de la un lucru la altul Să prezentaţi referate pe teme istorice Să cântaţi la instrumente muzicale, să pictaţi sau să sculptaţi în lemn Să elaboraţi liste cu minerale Să participaţi la expoziţii geografice Să prezentaţi informaţii despre situaţiile internaţionale Să acordaţi ajutor colaboratorilor de poliţie Să frecventaţi cercul tinerilor marinari Să îndepliniţi lucrul educatorului Lecţiile de muncă Să daţi sfaturi cunoscuţilor, la procurarea hainelor Să urmăriţi constructorii în timpul lucrului Să faceţi cunoştinţă cu industria uşoară Să confecţionaţi modele de avioane, planoare, nave maritime Să montaţi aparate de radio şi electrice Să participaţi la olimpiade la fizică Să participaţi la olimpiade la matematică Să rezolvaţi exerciţii la chimie Să participaţi la lucrările de construcţii Să participaţi la cercuri de astronomie Să faceţi experimente pe animale Să studiaţi funcţiile organismului omului şi cauzele apariţiei bolii Să faceţi experimente în scopul cultivării culturilor agricole Să fiţi membru al societăţii de ocrotire a naturii Să participaţi la discuţii şi conferinţe Să analizaţi fenomenele şi evenimentele vieţii Să vă interesaţi de trecutul ţării noastre

Page 70: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

70

109. 110. 111. 112. 113. 114. 115. 116. 117. 118. 119. 120. 121. 122. 123. 124. 125. 126. 127. 128. 129. 130. 131. 132. 133. 134. 135. 136. 137. 138. 139. 140. 141. 142. 143. 144. 145.

Să manifestaţi interes referitor la teoria şi istoria dezvoltării artelor Să efectuaţi excursii dificile şi de lungă durată, în timpul cărora trebuie de efectuat lucrări complicate conform programului dat Să întocmiţi hărţi geografice şi să colecţionaţi materiale geografice Să studiaţi sistema politică a diferitor ţări Să lucraţi jurist Să frecventaţi cercul tinerilor cosmonauţi Să activaţi în calitate de învăţător Să vizitaţi uzine Să acordaţi oamenilor diverse servicii Să participaţi la lucrările de construcţii Să vă clarificaţi în circuite de radio Să luaţi cunoştinţă cu confecţionarea mărfurilor industriale Să vă clarificaţi în scheme şi desene tehnice Să vă folosiţi de aparate de măsurare exactă şi să faceţi calcule conform datelor obţinute Să faceţi experimente la fizică Să îndepliniţi lucrări, ce necesită cunoştinţe a regulilor şi formulelor matematice Să asistaţi la efectuarea experimentelor la chimie Să acumulaţi informaţie despre alte planete Să citiţi despre activitatea biologilor celebri Să fiţi membru activ al echipelor sanitare Să îndepliniţi lucrări ce ţin de îngrijirea maşinilor agricole şi uneltelor de muncă Să faci cunoştinţă cu gospodăria silvică Să studiaţi apariţia cuvintelor şi a îmbinărilor de cuvânt Să îndepliniţi agenda, să faceţi notiţe în ziarul şcolar şi orăşenesc Să studiaţi istoria altor ţări Să vizionaţi de nenumărate ori aceleaşi piese Să citiţi despre viaţa şi activitatea geologilor celebri Să studiaţi geografia planetei noastre Să studiaţi biografia oamenilor politici celebri Să apreciaţi la justa valoare fapta prietenului, cunoscutului, eroului literar ş.a. Să citiţi cărţi despre mijloacele de transport Să educaţi şi să învăţaţi copii Să urmăriţi după acţiunile lucrătorului calificat Să comunicaţi în permanenţă cu multe persoane Să proiectaţi obiecte de construcţii Să vizitaţi expoziţii de industrie uşoară Să elaboraţi schiţe şi să proiectaţi maşini

Page 71: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

71

Tabel pentru interpretare

1. Fizica 13. Geologia

2. Matematica 14. Geografia

3. Chimia 15. Lucrul obştesc

4. Astronomia 16. Dreptul

5. Biologia 17. Transport

6. Medicina 18. Pedagogia

7. Gospodăria agricolă 19. Lucrători auxiliari

8. Gospodăria silvică 20. Domeniu de deservire

9. Filologia 21. Construcţia

10. Jurnalistica 22. Industria uşoară

11. Istoria 23. Tehnica

12. Arta 24. Electrotehnica

Exemple de activităţi pentru autocunoaştere şi autodezvoltare

►Oglinda mea

Scopul acestui exerciţiu constă în dezvoltarea capacităţilor de autocunoaştere, autoobservare, dezvoltarea imaginii de sine.

Exerciţiul: Fiecare participant îşi va alege un personaj preferat (din animate, din filme, literatură, Internet etc.), şi va „cere” personajului respectiv să scrie 4-5 caracteristici ale sale (ale elevului) pe care să le şi justifice. Dacă în prima fază vor fi descrise caracteristici fizice, instrucţiunile vor viza intrarea mai în profunzime, spre caracter, aptitudini, calităţi personale, comportament.

Într-o fază ulterioară a exerciţiului elevul va primi instrucţia să îşi aleagă o persoană (reală) din anturajul său, şi să-şi imagineze cum l-ar caracteriza aceasta.

Spre exemplu, în prima fază cineva va alege ca personaj preferat pe „Superman”, care va trebui să spună (sau să scrie) câteva lucruri despre el. În faza următoare, acelaşi elev poate alege pe cineva dintre părinţi, profesori, prieteni, care să îl caracterizeze, în acelaşi mod.

Este o provocare pentru elev la explorarea propriei persoane, realizată într-un mod indirect, prin intermediul personajului preferat, determinându-l la o autoobservare „din exterior”. Această aparentă detaşare de propria persoană poate uşura atât identificarea şi verbalizarea unor caracteristici, comportamente sau calităţi, în special la elevii din gimnazii, cât şi perceperea mai bună a modului în care sunt „văzuţi” de cei din jur.

Page 72: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

72

►Emoţii

La această activitate adolescenţii se vor învăţa să identifice şi să exprime (verbal şi/sau nonverbal) emoţii şi sentimente, să descrie sentimente; îşi vor extinde vocabularul afectivităţii; se vor dezvolta capacităţile de lucru în echipă; creşterea coeziunii grupului; dezvoltarea imaginaţiei; detensionarea atmosferei.

Activitatea: Participanţii sunt împărţiţi în patru grupuri, după care li se vor prezenta cele patru categorii de sentimente: fericire, tristeţe, supărare, frică. Fiecare grup va avea în vedere una din cele patru categorii de sentimente, având două sarcini de lucru: găsirea cât mai multor sinonime pentru sentimentul respectiv, iar apoi realizarea unei scenete în care cel puţin un personaj să fie dominat de acel sentiment. Rezultatele activităţii pe grupuri vor fi prezentate apoi grupului mare (clasei).

►Două părţi ale Eu-lui

Obiective: Orice om, inclusiv adolescentul, antrenat într-un proces decizional trece printr-un conflict interior. Deseori nu suntem conştienţi de conflictele noastre interioare, nu cunoaştem noi înşine esenţa şi sursele lor, nu înţelegem, care valori sau sentimente sunt implicate. Psihologul sau consilierul poate promova activităţi speciale de familiarizare a elevilor cu fenomenul „conflict interior”, făcându-i să înţeleagă unele mecanisme interne ale conflictului, pentru al depăşi.

Activitatea: Psihologul clarifică în discuţie cu grupul, ce este un conflict interior, care este diferenţa dintre conflictul exterior şi cel interior. Se listează conflictele interioare caracteristice adolescenţilor.

Li se propune apoi participanţilor să-şi amintească de un conflict interior trăit personal, atenţionându-i că conflictele se vor discuta între colegi, deci fiecare îşi va aminti un conflict pe care poate să-l pună în discuţie.

Elevii formează grupuri a câte trei persoane. Unul dintre ei (spre exemplu, cel care preferă mai mult îngheţata), este regizor, ceilalţi doi – actori. Regizorul explică timp de 30 secunde unui actor o parte a conflictului său intern, iar celuilalt – altă parte tot 30 secunde.

Actorii „joacă” conflictul intern, iar regizorul urmăreşte spectacolul. Spre exemplu, dacă conflictul constă în a alege, să fugă elevul de la şcoală, sau să stea la lecţii, un elev argumentează de ce trebuie să stea la lecţii, iar altul – de ce ar fi mai bine să plece. Peste aproximativ 2 minute actorii încetează jocul şi regizorul comentează spectacolul şi emoţiile pe care le-a avut, urmărind „conflictul său intern”.

Elevii se schimbă cu rolurile, fiecare trece prin rolul de regizor.

Page 73: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

73

La etapa finală se discută următoarele întrebări: 1. Ce este conflictul interior? 2. Ce simţi când se „înscenează” conflictul tău interior? 3. Cum soluţionaţi de obicei conflictele interioare? 4. Ce trebuie să ai în vedere, soluţionând conflictul interior?

Aceste exerciţii, precum şi altele pot fi utilizate în forma actuală sau pot fi transformate astfel încât să răspundă cât mai bine nevoilor specifice ale fiecărei clase şi fiecărui copil în parte.

►Conflictele interpersonale şi emoţiile

Conflictele interpersonale sunt mult mai bine cunoscute de oameni, decât cele intrapersonale (interne). Dacă de cele intrapersonale omul uneori nici nu este conştient, cele interpersonale, adică între colegi, între profesori şi elevi, părinţi şi copii, ne preocupă mult pe fiecare.

Activitatea ce urmează îi va face pe participanţi să-şi înţeleagă propriile emoţii în situaţiile de conflict şi emoţiile altor persoane, să clarifice, cum pot fi controlate emoţiile în asemenea situaţii.

Pentru această activitate sunt necesare situaţii de conflict de cele mai diferite, de la conflicte între copii până la conflicte internaţionale. Ele pot fi selectate din ziare, reviste, literatură artistică, psihologică, şi aranjate pe fişe separat.

Elevii formează grupuri a câte trei persoane. Fiecare grup primeşte descrierea unui conflict şi următoarele sarcini:

a) Se citeşte descrierea conflictului; b) Membrii grupului determină ce fel de conflict este; c) În continuare grupul încearcă să determine, ce emoţii trăieşte

fiecare participant la conflict.

La următoare etapă a activităţii, grupul prezintă esenţa conflictului clasei, descrie emoţiile fiecărui personaj, explică, de ce au constatat anume aceste emoţii.

Apoi psihologul discută cu clasa despre emoţii în situaţia de conflict: Toţi indivizii manifestă aceleaşi emoţii în situaţiile de conflict? Emoţiile sunt manifestate la fel de toate persoanele? Spre exemplu, cum îşi manifestă emoţiile fiecare dintre elevii care participă la activitate? Vă vine uşor să controlezi emoţiile în situaţia de conflict? Dar celuilalt? Cum am putea să controlăm emoţiile? Ce este compasiunea?

Page 74: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

74

Exemple de activităţi pentru susţinerea elevilor în autodeterminarea profesională

Tipul de inteligenţă şi profesia. Cunoaşterea tipului predominant propriu de inteligenţă la etapa iniţială a autodeterminării profesionale ar sugera elevilor anumite idei de explorare a capacităţilor sale şi de fixare a tipurilor de profesii, din care poate alege.

o Obiectivele şedinţei: • Identificarea tipului/tipurilor de inteligenţă predominante pentru

fiecare elev; • Conştientizarea de către elevi a resurselor personale şi a oportunităţilor

oferite de profesiile spre care se orientează; • Întărirea stimei de sine; • Identificarea elevilor indecişi şi a celor pentru care nu există

compatibilitate între tipurile de inteligenţă predominante şi profesia spre care s-au orientat, în scopul consilierii individuale ulterioare;

Desfăşurarea şedinţei:

I. La început psihologul anunţă, cu explicaţiile de rigoare, scopul activităţii: clarificarea importanţei tipului de inteligenţă în alegerea profesiei.

II. Pentru încălzire fiecare elev timp de 30 secunde completează (oral) fraza: „În ultima săptămână mi-a reuşit foarte bine să...”.

III. Sondarea opţiunilor: Elevii sunt solicitaţi să noteze pe o foaie de hârtie profesia/ profesiile spre care se orientează.

IV. Urmează aplicarea chestionarului „Inventarul inteligenţelor multiple”. V. Prelucrarea şi interpretarea rezultatelor: Elevii calculează numărul de

puncte obţinut şi îşi determină tipul/ tipurile de inteligenţă predominant cu ajutorul tabelului de interpretare. Psihologul aminteşte sau explică specificul fiecărui tip de inteligenţă, iar elevii sunt încurajaţi să precizeze dacă rezultatele sunt sau nu în concordanţă cu aşteptările şi cu preocupările lor. Se elaborează lista profesiilor care necesită tipul respectiv de inteligenţă împreună cu clasa.

VI. Discutarea eventualelor discordanţe între rezultatele obţinute la test şi propriile aşteptări.

Page 75: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

75

Pro sau contra o Obiective: Elevii se vor antrena să argumenteze deciziile referitor la

profesia aleasă şi să înlocuiască miturile (idei iraţionale) cu idei raţionale. Desfăşurare: Se constituie 2 grupuri, unul care să susţină afirmaţiile prezentate şi celălalt, care să încerce a le contesta. Se construieşte apoi împreună cu elevii explicaţia raţională.

Material: Mituri despre profesie (după A. Moiş).

1. Există o singură profesie/ocupaţie care mi se potriveşte.

Adevărat Fals

De ce? Individul se manifestă printr-o multitudine de abilităţi, interese, valori. Nici o profesie nu va exploata întregul potenţial, dar bineînţeles că vor exista unele mai potrivite decât altele. Important este să fii convins că ai decis în cunoştinţă de cauză şi că interesele, abilităţile şi valorile tale se încadrează în cerinţele ocupaţiei alese.

2. Nimeni altcineva nu este indecis.

Fals Adevărat

De ce? Majoritatea tinerilor sunt indecişi raportat la ce fel de muncă vor presta. Nu e nimic rău în a fi indecis atât cât timp te preocupi să aduni informaţiile de care ai nevoie pentru a alege la timpul potrivit. Există câteva studii care arată că, cu cât ai mai multe abilităţi şi interese cu atât iţi va fi mai greu să elimini unele opţiuni şi să te opreşti la altele. Alegerea poate fi grea mai ales pentru cei cu potenţial multiplu.

3. Părinţii, un test sau un expert ştiu mai bine decât mine ce ar trebui să fac.

Fals Adevărat

De ce? Părinţii, testele, consilierii privind cariera pot fi resurse semnificative, dar în final tu trebuie să decizi. Aceasta implică încredere în capacitatea ta de a lua decizii în ceea ce priveşte viitorul tău. Este normal ca acest stadiu să fie asociat cu un anumit nivel de anxietate care decurge din importanţa deciziei pe care trebuie să o iei.

4. Toată lumea trebuie să aibă succes în carieră, chiar dacă aceasta înseamnă să facă lucruri care nu îi interesează.

Fals Adevărat

De ce? Dacă alegi o ocupaţie care nu îţi place doar pentru că este acceptată din punct de vedere social ca fiind de succes, poţi să fii aproape

Page 76: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

76

sigur de eşec în carieră. Trebuie să analizezi ce înseamnă succes pentru tine pe plan social. Definiţia succesului include deseori bani, statut, putere, faimă. Uneori poţi ajunge să atingi toate aceste repere şi să nu fii mulţumit de cariera ta.

5. Profesia mea trebuie să fie ideală, să îmi satisfacă toate dorinţele şi nevoile.

Fals Adevărat

De ce? Toate ocupaţiile au aspecte pozitive şi aspecte negative. Dacă aştepţi ca ocupaţia ta să fie cea ideală eşti nerealist. Aminteşte-ţi că poţi fi mulţumit făcând multe alte lucruri. Este important să alegi profesia care îţi satisface cât mai multe dintre nevoile, interesele tale şi contribuie la dezvoltarea aptitudinilor tale.

6. Oamenii fie au succes în carieră fie eşuează total.

Fals Adevărat

De ce? Mulţumirea şi succesul nu depind de a fi cel mai bun în domeniul tău ci de aţi valorifica cât mai bine resursele. De cele mai multe ori eşecurile sunt cele din care învăţăm cel mai mult, cele care reprezintă sămânţa viitoarelor succese. Învaţă să îţi evaluezi cariera în termeni relativi şi nu în termeni de „totul sau nimic”.

7. Piaţa muncii se schimbă atât de repede încât nu poţi efectiv să-ţi planifici viitorul.

Fals Adevărat

De ce? Lumea se schimbă în mod constant, dar poţi să profiţi de oportunităţi planificându-ţi cariera. Cunoscând cât mai multe lucruri despre tine poţi să determini ce oportunităţi se potrivesc cel mai bine cu nevoile tale. Trebuie să îţi dezvolţi o arie de abilităţi şi o atitudine flexibilă raportată la carieră.

8. Individul trebuie să aibă control total asupra carierei lui.

Fals Adevărat

De ce? Unele lucruri pot fi controlate în carieră, altele nu. Între factorii care sunt în afara controlului tău se pot regăsi: falimentele companiilor, îmbolnăvirile, dezastrele naturale, crizele economice, schimbările de legislaţie. Schimbările în cursul carierei pot fi privite fie ca oportunităţi, fie ca bariere. Este important să fii flexibil, să-ţi dezvolţi abilităţi ce pot fi aplicate în mai multe domenii.

Page 77: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

77

BIBLIOGRAFIE

1. Băban A. (coord.) Consiliere educaţională. Cluj-Napoca, Editura Psinet,

2001, pp. 3-15, 177-193, 205-225. 2. Bócsa E., Munteanu R. Consiliere şi orientare în carieră. Ghid pentru studenţi

şi absolvenţi. Petroşani, Universitatea Petroşani, 2010. 27 p. 3. Bolboceanu A. Cercetarea dezvoltării intelectuale a elevilor de vârstă şcolară mică.

Chişinău, 1991. 25 p. 4. Bolboceanu A. Dezvoltare cognitivă şi comunicare în preadolescenţă, Revista de

psihologie, Editura Academiei Romane, tomul 50, № 3-4, 2004, p. 149-156.

5. Bolboceanu A. Unele particularităţi ale dezvoltării gândirii creative a preadolescenţilor în comunicare cu adultul. În: Analele ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova, Vol. III, Chişinău, 2004, p. 151-153.

6. Bolboceanu A. Cunoaşterea elevului: consiliere şi orientare (Ghid metodologic pentru formarea cadrelor didactice din învăţămîntul preuniversitar). Chişinău, Ştiinţa, 2007. 64 p.

7. Сonsilierea şi orientarea şcolară şi profesională. Disponibil: ro.scribd.com/…/Сonsiliere-şi-Orientare.

8. Cosmovici A., Iacob L. Psihologie şcolară. Iaşi, Editura Polirom, 1998. 301 p.

9. Druţă F. Psihologie şi educaţie. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică 1997. 121 p.

10. Fodor D. Comunicarea cu elevul. Disponibil: ro.scribd.com/doc/ 153857405/Consilierea-in-Scoala.

11. Fodor D. Tipurile de inteligenţă: şedinţă de consiliere a carierei la clasele a XII-a. Disponibil: ro.scribd.com/doc/153857405/Consilierea-in-Scoala.

12. Ghidul studentului pentru orientarea şi consilierea în carieră. Bucureşti, Universitatea Atrifex, 2010. 62 p.

13. Levenson L., Miclea M., Opre A. Orientare în carieră. Ghid pentru profesori. Bucureşti, Editura Atelier Didactic, 2007. 85 p.

14. Lucrări practice la psihologie, coord. A.V. Petrovski. Chişinău, 1989. 200 p. 15. Mih V. Consiliere şcolară. Cluj-Napoca, Universitatea „Babeş-Bolyai”,

Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Catedra de psihologie. 47 p.

16. Plosca M. Consilierea în şcoală. Disponibil: ro.scribd.com/doc/ 153857405/Consilierea-in-Scoala.

17. Plosca M., Mois A., Tudose R. Tinerii capabili de performanţe superioare – să-i cunoaştem! Disponibil: ro.scribd.com/doc/153857405/Consilierea-in-Scoala.

Page 78: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

78

18. Жариков Е., Крушельницкий Е. Для тебя и о тебе. Москва, Просвещение, 1991. 224 с.

19. Климов Е.А. Психология профессионала. Москва, Издательство „Институт практической психологии”, Воронеж, НПО „МО-ДЭК”, 1996. 400 с.

20. Коломинский Я.Л. Человек. Психология. Москва, Просвещение, 1986. 224 с.

21. Кулагина И.Ю., Колюцкий В.Н. Возрастная психология. Полный жизненный цикл развития человека. Учебное пособие. Москва, Сфера, 2002. 464 с.

22. Маркова А. Психология профессионализма. Москва, Международный гуманитарный фонд „Знание”, 1996. 257 с.

23. Марищук В.Л., Блудов Ю.М., Плахтиенко В.А. Методики психодиагностики в спорте. Москва, Просвещение, 1994. 208 с.

24. Овчарова Р.В. Справочная книга школьного психолога. Москва, Просвещение, 1993. 200 с.

25. Столяренко Л.Д. Педагогическая психология. Ростов-на-Дону, Феникс, 2003, с. 399-510.

26. Фридман Л.М., Пушкина Т.А., Каплунович И.Я. Изучение личности учащегося и ученических коллективов. Москва, Просвещение, 1988. 204 с.

27. Шапиро Д. Конфликт и общение: Путеводитель по лабиринту регулирования конфликтов. Кишинэу, АРЦ, 1997. 320 с.

28. Super D.E., Savickas M.L. & Super C.M. The life-span, life-space approach to careers. In: D. Brown, L. Brooks et al. (Eds.) Career choice and development: Applying contemporary theories to practice San Franscisco: Jossey-Bass, 1996, pp. 121-178.

29. www.preferatele.com/…ocs/marketing/3/dezvoltarea 30. www.creeaza.com\...cariera şi dezvoltare personala144.php

Page 79: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

79

A N E X E

SCHEMA CV, MODEL EUROPASS

CURRICULUM VITAE 1. Prenume: 2. Nume: 3. Data naşterii: 4. Naţionalitatea: 5. Statut social: 6. Adresa:

Adresa de acasă

Adresa de serviciu Număr imobil, nume stradă, cod poştal, localitate, ţară (dacă sunteţi în serviciu)

7. Telefon(oane) (rubrică facultativă) Mobil: (rubrică facultativă) Fax(-uri) (rubrică facultativă) E-mail(-uri) (rubrică facultativă) Naţionalitate(-tăţi) (rubrică facultativă) Data naşterii (rubrică facultativă) Sex (rubrică facultativă)

8. Locul de muncă în prezent 9. Stagiul de muncă (dacă este) 10. Experienţa profesională (începând cu actualul loc de muncă, pentru fiecare post de muncă se completează separat)

Data

Locul

Compania

Postul

Descriere

Anexa 1. Anexa 1.

Page 80: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

80

Data

Locul

Compania

Postul

Descrierea

11. Educaţie şi formare (în ordine descrescândă, pentru fiecare formare separat)

Instituţia

Data

Calificarea/ diploma obţinută

Instituţia

Data

Calificarea/ diploma obţinută

12. Abilităţi personale şi competenţe Competenţe şi aptitudini organizatorice. Descrieţi aceste competenţe şi indicaţi contextul în care au fost dobândite.

(Rubrică facultativă) Competenţe şi aptitudini tehnice. Descrieţi aceste competenţe şi indicaţi contextul în care au fost dobândite.

(Rubrică facultativă) Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului Descrieţi aceste competenţe şi indicaţi contextul în care au fost dobândite.

(Rubrică facultativă) Competenţe şi aptitudini artistice. Descrieţi aceste competenţe şi indicaţi contextul în care au fost dobândite.

(Rubrică facultativă) Limbi vorbite (autoevaluare conform Nivelul Cadrului European Comun de

Referinţă Pentru Limbi Străine).

Limba

Percepere Vorbire Exprimare

în scris audiţie citire Participare

la convorbire Discurs oral

Page 81: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

81

13. Alte competenţe şi aptitudini

Descrieţi aceste competenţe şi indicaţi contextul în care au fost dobândite. (Rubrică facultativă)

Permis(e) de conducere. Menţionaţi dacă deţineţi un permis de conducere şi categoria. (Rubrică facultativă)

Informaţii suplimentare. Includeţi aici orice alte informaţii utile, care nu au fost menţionate anterior, de exemplu: persoane de contact, referinţe etc. (Rubrică facultativă)

Anexe: Enumeraţi documentele anexate CV-ului. (Rubrică facultativă)

14. Informaţie adiţională Data completării CV Semnătura

Page 82: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

82

MODELE DE SCRISOARE DE INTENŢIE

Primul model de scrisoare de intenţie

Stimate Domnule/Doamnă,

Vă adresez această scrisoare de intenţie ca răspuns la anunţul dumneavoastră pentru postul vacant pe care îl aveţi în instituţie.

Am absolvit Facultatea de Administraţie şi Afaceri, Universitatea din Bucureşti şi consider că în anii de studenţie am acumulat multe cunoştinţe în drept, economie, management, marketing şi finanţe. Aştept cu nerăbdare să pun în practică aceste cunoştinţe, combinate cu abilităţi utile domeniului şi, implicit, jobului dvs.

Sunt o persoană dinamică, cu aptitudini foarte bune de comunicare, dobândite în experienţa mea (de promoter), responsabilă, hotărâtă, interesată în perfecţionarea profesională în domeniul economic. Îmi doresc să am şansa de a lucra în compania dumneavoastră, unde aş putea să-mi pun în evidenţă capacităţile intelectuale şi experienţa acumulată (conform CV anexat) pentru a îndeplini sarcinile şi scopurile organizaţiei, cât şi pentru dezvoltarea carierei mele.

Dacă veţi considera că motivaţia şi calificarea mea sunt oportune pentru obţinerea unui loc în cadrul companiei dumneavoastră, sunt disponibil în orice moment pentru a fi contactat în vederea discutării detaliilor unei posibile colaborări.

Vă mulţumesc, Prenume Nume.

Al doilea exemplu de scrisoare de intenţie este mult mai sobru, în aşa zis

„limbaj de lemn”. Acest model de scrisoare de intenţie este recomandat mai ales în mediile formale, cum ar fi bănci şi companii de stat sau pentru joburi cu un mare grad de responsabilitate şi seriozitate.

Anexa 2. Anexa 2.

Page 83: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

83

Al doilea model de scrisoare de intenţie

Stimate Domnule/Doamnă,

Subsemnatul, Prenume Nume, am luat la cunoştinţă cu interes de posibilităţile pe care le oferă compania dumneavoastră. Animat de dorinţa de a reuşi, de ambiţie, tenacitate şi optimism, supun atenţiei dvs. candidatura mea în vederea obţinerii postului de Analist vânzări.

Am beneficiat de o pregătire universitară şi de o experienţă în vânzări acumulată în cadrul SC XYZ SRL şi sunt pregătit pentru un parteneriat fructuos prin care veţi avea la dispoziţie avantajele formării mele teoretice şi pe cele ale unei semnificative experienţe de care dispun în domeniul vânzărilor. Documentându-mă asupra activităţilor derulate de firma dvs., am constatat cu satisfacţie că profilul şi realizările acesteia corespund pe deplin aspiraţiilor şi nevoilor mele.

Acesta este motivul pentru care îmi permit să apreciez că dorinţa mea de afirmare, entuziasmul, tenacitatea, fidelitatea şi pasiunea mea pentru reuşita totală (atingerea obiectivelor) sunt numai câteva din trăsăturile pe care voi fi onorat să le pun la dispoziţia unei echipe tinere şi dinamice.

Oportunitatea unei discuţii despre cum ar putea fi folosite cunoştinţele şi priceperea mea în avantajul companiei dvs. ar fi binevenită.

Cu deosebită consideraţie, Prenume Nume

Cel de-al treilea model de scrisoare de intenţie poate fi utilizat pentru

un post managerial. în funcţie de profilul tău, al companiei care oferă jobul şi de preferinţe, alege cea mai potrivită scrisoare de intenţie.

Al treilea model de scrisoare de intenţie

Stimat(ă) Domn/Doamnă,

Vă prezint candidatura mea pentru postul de care am luat la cunoştinţă cu interes prin intermediul anunţului apărut pe site-ul Myjob. Pe parcursul întregii mele activităţi profesionale (conform CV anexat) am avut ocazia să îmi valorific cu succes calităţile manageriale de decizie şi acţiune.

Page 84: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

84

Am dezvoltat activitatea de organizare de evenimente şi m-am ocupat, în acelaşi timp, de prezentarea companiei atât în faţa unui public larg, cât şi în faţa diverşilor clienţi. Consider că satisfacţia clientului este cel mai important lucru al unei afaceri şi am reuşit să impun echipei mele această orientare. Am în subordine o echipă pe care am reorganizat-o şi am instruit-o. Conceperea şi administrarea bugetului proiectului au reprezentat două dintre responsabilităţile mele, având ca principal scop gestionarea eficientă a resurselor financiare şi controlul costurilor.

Doresc să pun un accent deosebit pe importanţa pe care o acord muncii mele şi pe scopul declarat de a obţine rezultate măsurabile. Capacitatea de a găsi soluţii şi de a mă adapta diverselor situaţii de muncă, precum şi importanţa acordată oferirii unor servicii de calitate reprezintă atuuri suplimentare ale pregătirii mele profesionale. Nu în ultimul rând menţionez foarte buna cunoaştere a limbii engleze şi faptul că am absolvit o facultate cu specialitatea „x” şi în prezent urmez cursurile de master „XYZ”.

Doresc să vă mulţumesc pentru timpul şi interesul acordat candidaturii mele şi sunt convins că în cadrul unui interviu vă puteţi convinge de calităţile profesionale menţionate mai sus.

Cu deosebită consideraţie, Prenume Nume.

Model de scrisoare de intenţie nesolicitată

Stimate domnule X (scrii numele şefului de departament),

Doresc să vă ajut în dezvoltarea noilor proiecte din cadrul departamentului dumneavoastră. Urmăresc evoluţia companiei Y de ceva vreme şi consider că pot contribui la îmbunătăţirea … pentru o mai mare eficienţă a costurilor. După cum puteţi observa din CV-ul anexat, experienţa mea de 5 ani în domeniul … şi concentrarea asupra elementelor de … reprezintă un atu pentru echipa dumneavoastră.

Realizările mele la locurile de muncă anterioare constau În... Şi..., ceea ce mă recomandă ca un profesionist în domeniu. Aştept cu interes stabilirea unei întâlniri pentru a discuta felul în care pot ajuta departamentul şi compania într-o mai bună poziţionare pe piaţă. Sper că veţi răspunde telefonului meu marţi, la ora 11.00.

Page 85: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

85

EXEMPLE DE ÎNTREBĂRI LA INTERVIU

1. Întrebări despre studiile tale:

• Unde ai făcut liceul/facultatea? • Eşti absolvent? Cu ce medie ai absolvit? • De ce ai ales acest domeniu? • Ai avut vreo slujbă paralel cu şcoala?

Trebuie să răspunzi exact, să-ţi accentuezi reuşitele şi să eviţi să vorbeşti despre insuccese.

Demonstrează interesul pentru profesia ta, persoanele indiferente nu sunt decât foarte rar angajate.

2. Întrebări despre experienţa profesională

• Care a fost prima ta slujbă? • Cui te subordonai? • Ai fost vreodată promovat? • Care erau sarcinile de serviciu? • Ai avut creşteri de salariu? • De ce ţi-ai schimbat locul de muncă?

ATENŢIE! Nu îţi critica foştii şefi!

3. Întrebări despre postul vizat/firma respectivă

• Ce crezi că va trebui să faci dacă vei fi angajat? • Ce deprinderi ai pentru postul X? • Poţi să înveţi repede să faci? • Cunoşti activitatea firmei noastre?

Informează-te dinainte ce trebuie să faci în postul respectiv. Dacă nu ai toate deprinderile, arată-ţi disponibilitatea de a învăţa repede!

4. Întrebări despre obiectivele carierei tale

Pe examinator îl interesează dacă poţi contribui la succesul firmei/ instituţiei respective.

Anexa 3. Anexa 3.

Page 86: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

86

Orice răspuns la astfel de întrebări trebuie să arate că eşti competent şi poţi deveni şi mai competent.

Obiectivul carierei tale trebuie să fie compatibil cu interesele firmei. O întrebare capcană: „Vrei să afli ceva despre postul respectiv sau firma

noastră?”. Această întrebare este pusă pentru a vedea dacă eşti o persoană

motivată, în nici un caz nu răspunde negativ! Poţi întreba:

• Care sunt planurile de dezvoltare ale firmei? • Cu cine vei lucra? • Care sunt posibilităţile de specializare? • Care este programul de lucru?

Arată-te interesat de postul vizat şi dornic de a începe să lucrezi!

RECOMANDĂRI PENTRU AUTOCUNOAŞTERE ŞI AUTODEZVOLTARE

Autoeducaţie.

Procesul de autocunoaştere trebuie să fie îmbinat cu cel de autoformare, autoeducare. Pentru reuşita în cariera profesională este important să ne dezvoltăm în mod intenţionat acele calităţi care au o mai mare importanţă în activitatea pe care dorim să o desfăşurăm. Există unele abilităţi, calităţi care sunt apreciate şi valorizate de mulţi angajatori:

abilităţile de comunicare: înţelegerea mesajelor verbale şi nonverbale, exprimare clară;

abilităţi interpersonale: cooperare; adaptabilitate în munca de echipă;

respect faţă de colegi; diplomaţie; discreţie; empatie; toleranţă;

abilităţi de investigare şi manipulare de date: capacitate de analiză, explorarea surselor de informaţii şi utilizarea eficientă a informaţiilor;

abilităţi de planificare şi rezolvare de probleme: capacitatea de a-şi planifica singur munca, iniţiativă în realizarea diverselor sarcini şi acţiuni, capacitatea de a dobândi cu uşurinţă noi deprinderi;

abilitatea de a lua decizii;

Anexa 4.

Anexa 4.

Page 87: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

87

conştiinciozitate;

asumarea responsabilităţii pentru munca realizată;

abilităţi de utilizare a tehnologiilor informatice;

adaptare la schimbare;

orientare spre progres şi autodezvoltare;

calm, stabilitate emoţională; bună dispoziţie; entuziasm în muncă;

loialitate; sinceritate; onestitate;

spirit de observaţie;

imaginaţie;

perspicacitate;

fermitate în apărarea principiilor;

abilităţi fizice.

Aplicaţie

Autocunoaşterea, conştientizarea punctelor tari şi slabe, a motivaţiilor ne sunt de folos atunci când ne prezentăm la un interviu de angajare. Pentru a ne verifica pregătirea din acest punct de vedere putem cere unui prieten sau părinţilor să participe la un mic joc de rol. Ei vor interpreta rolul intervievatorului, iar noi, bineînţeles, rolul celui care doreşte să se angajeze.

Întrebările ar putea fi:

Ce ştii să faci?

Care sunt studiile tale?

Care este experienţa ta de lucru sau de voluntariat?

Care sunt însuşirile tale de personalitate care te pot ajuta să ai succes la acest loc de muncă?

Care sunt cele mai importante motive pentru care te interesează acest loc de muncă? Acest „test” va fi trecut dacă reuşeşti să vorbeşti cel puţin 10 minute

despre aceste probleme.

Page 88: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

88

INVENTARUL INTELIGENŢELOR MULTIPLE

Inventarul inteligenţelor multiple poate fi aplicat pentru a constata tipul de inteligenţă predominant şi ai ajuta elevului să-şi identifice strategiile cele mai adecvate de învăţare.

Chestionarul se poate aplica în cadrul unei ore de dirigenţie, în special la clasele de liceu şi poate constitui punctul de pornire al unor dezbateri interesante legate de specificul individual al învăţării şi de alegerea profesiei. Pentru diriginte poate reprezenta o modalitate de a cunoaşte interesele şi înclinaţiile elevilor.

Elevii sunt instruiţi să examineze atent afirmaţiile de mai jos şi să marcheze cu semnul „+” pe cele ce li se potrivesc mai mult. Pentru fiecare afirmaţie marcată cu „+” se acordă un punct.

1. Gândeşti în imagini. 2. Înveţi făcând. 3. Eşti o persoană sigură pe tine. 4. Eşti atent la emoţii, vise, idei. 5. Cânţi la un instrument muzical sau într-un cor. 6. Scrii corect. 7. Îţi place calculatorul. 8. Înveţi văzând şi observând. 9. Te pricepi la tricotat. 10. Îţi place să lucrezi în echipă. 11. Ai încredere în propria intuiţie. 12. Colecţionezi CD-uri, casete şi discuri. 13. Îţi plac jocurile de cuvinte. 14. Îţi plac lucrurile logice. 15. Îţi aminteşti uşor figurile. 16. Îţi controlezi deplin motricitatea. 17. Intuieşti ce gândesc, simt şi cred ceilalţi oameni. 18. Trăieşti în propria ta lume. 19. Lucrezi ritmat, asociat cu muzica. 20. Îţi place să dezlegi cuvinte încrucişate. 21. Memorezi bine teorii şi principii. 22. Eşti priceput la rezolvarea puzzle-urilor. 23. Comunici bine non-verbal.

Anexa 5. Anexa 5.

Page 89: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

89

24. Eşti un bun mediator de conflicte. 25. Ai opinii puternice. 26. Îţi aminteşti mai bine faptele pe fond muzical. 27. Ai talent la spus poveşti şi bancuri. 28. Îţi plac romanele SF. 29. În timpul liber confecţionezi obiecte artizanale sau de artă plastică. 30. Te amesteci în tot felul de lucruri, poate inconştient. 31. Îţi place să te joci, să participi la activităţi de grup. 32. Ai un stil propriu şi original de a te îmbrăca şi de a te comporta. 33. Dai drumul la muzică pentru că te ajută să îţi exprimi sentimentele. 34. Eşti un bun scriitor. Îţi place să scrii. 35. Se spune despre tine că eşti „strălucitor”, „deştept”, „inteligent”. 36. Îţi plac filmele, casetele video şi să fotografiezi. 37. Îţi plac activităţile fizice. 38. Vorbeşti mult cu vecinii. 39. Ai un hobby (de exemplu, colecţionarea timbrelor). 40. Compui cântece pentru ocazii festive. 41. Se spune despre tine că eşti „isteţ”, „rapid”, sau „vorbăreţ”. 42. Reflectezi adesea la structuri, idei, concepte. 43. Respecţi cu minuţiozitate locul lucrurilor din casă. 44. Preferi povestiri cu multă acţiune. 45. Îi înţelegi bine pe ceilalţi. 46. Ai o solidă încredere în tine despre care nu prea vorbeşti. 47. Se spune despre tine că eşti „muzical” sau „talentat”. 48. Gândeşti în cuvinte. 49. Înveţi mai bine senzorial şi examinând contextul. 50. Îţi plac tehnica şi maşinăriile. 51. Când vorbeşti, emoţionezi cu uşurinţă oamenii. 52. Ştii cu ce se ocupă colegii tăi în afara şcolii. 53. Se spune despre tine că eşti o „personalitate”, „bine informat”. 54. Obişnuieşti să fluieri sau să murmuri pentru tine. 55. Înveţi cel mai bine spunând cu voce tare ceea ce înveţi. 56. Eşti permanent întrebător şi sceptic. 57. Citeşti uşor hărţi şi grafice. 58. Imiţi bine. 59. Se spune despre tine că eşti „un bun ascultător”, „suportiv”. 60. Îţi cunoşti sentimentele. 61. Îţi place să dansezi sau să ieşi să asculţi muzică. 62. Îţi place să scrii. 63. Îţi plac ghicitorile, exerciţiile şi puzzle-urile logice. 64. Adesea visezi cu ochii deschişi. 65. Se spune despre tine că eşti „graţios”, „bun dansator” sau „atletic”.

Page 90: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

90

66. În timp ce vorbeşti, gândeşti. 67. Înveţi cel mai bine independent de alţii. 68. Ai întotdeauna opinii despre muzică. 69. Îţi aminteşti uşor nume şi detalii. 70. Gândeşti bine abstract şi teoretic. 71. Se spune despre tine că eşti „creativ”, „constructiv” sau „talentat”. 72. Te simţi bine când faci mişcare şi îi simţi efectele în tot corpul. 73. Înveţi cel mai bine în grupuri de studiu. 74. Ai o personalitate puternică, te simţi independent. 75. Te deranjează zgomotul din încăpere. 76. Îţi place să citeşti cărţi bune. 77. Eşti bun la matematică.

Totalul răspunsurilor afirmative se face pe tipul de inteligenţă (există maximum 11 răspunsuri afirmative pentru fiecare din cele 7 categorii).

Nr. Tipul de inteligenţă Punctaj

1. Vizual-spaţial

2. Corporal-kinestezic

3. Umanist

4. Introvert-filosofic

5. Muzical-ritmic

6. Verbal-lingvistic

7. Logico-matematic

Cheia pentru interpretare:

Nr. Tipul de inteligenţă Itemii

1. Vizual-spaţial 1, 8, 15, 22, 29, 36, 43, 50, 57, 64, 71

2. Corporal-kinestezic 2, 9, 16, 23, 30, 37, 44, 51, 58, 65, 72

3. Umanist 3, 10, 17, 24, 31, 38, 45, 52, 59, 66, 73

4. Introvert-filosofic 4, 11, 18, 25, 32, 39, 46, 53, 60, 67, 74,

5. Muzical-ritmic 5, 12, 19, 26, 33, 40, 47, 54, 61, 68, 75

6. Verbal-lingvistic 6, 13, 20, 27, 34, 41, 48, 55, 62, 69, 76

7. Logico-matematic 7, 14, 21, 28, 35, 42, 49, 56, 63, 70, 77

Page 91: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

91

FOAIA DE RĂSPUNS LA HARTA INTERESELOR

Anexa 6.

Page 92: AGLAIDA BOLBOCEANU - ise.page.mdise.page.md/uploads/files/1460559196_8.-consiliere-psihologica... · de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste

92

FOAIA DE RĂSPUNS LA TESTUL DE INTERESE

FOAIE DE RĂSPUNS LA TESTUL DE INTERESE

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36

37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48

49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60

61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72

73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84

85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96

97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108

109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120

121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132

133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144

Anexa 7.