UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIŞ” DIN ARADFACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE EDUCATIEI, PSIHOLOGIE

SI EDUCATIE FIZICA SI SPORTSpecializarea : Psihologie

TESTARE PSIHOLOGICĂ

1

TESTUL LUSHER

D., 25 ANI

ALEGERI :3 4 2 1 0 7 5 6

PERECHI PROTOCOL3 4 2 1 0 7 5 6+ + x x = = - -

1- x 1 - x4 - + 4 - +5- - 6 - -0 - = 7 - =

+4 -6+3 -5+4 -5

R. 23 ANI

ALEGERI4 3 2 1 0 7 5 6

PERECHI PROTOCOL

4 3 2 1 0 7 5 6+ + x x = = - -

1- x 1 - x4 - + 4 - +5- - 6 - -0 - = 7 - =

+4 -6+3 -5+4 -5

OBESERVATIE : grupurile se mentin si vedem nu avem culori fundamentale respinse. Zero in ambele protocoale este ca o bariera, cu cit el tinde catre capatul sirului are tendinta de a produce o separatie, adica aproape ca pe aceste persoane nu le intereseaza ce urmeaza dupa zero si isi concetreaza toate obiectivele vietii, ale comportamentului catre culorile aflate in stinga lor.

Aceste persoane nu au nici o sursa de anxietate, deci nu notam nimic cu A, ca atare nu avem nici sursa de compensatie.

2

Nu avem culori neutre pe primele pozitii, fiind vorba de un psihic echilibrat din punct de vedere nativ la mabele persoane. Viata se pare ca nu a introdus surse majore de stres, dar din punct de vedere genotipic exista o anumita precipitare in comportament, care este data de catre alegerea reprezentantilor setului energie-excentric pe primele pozitii.

Indicele neurovegetativ 8+7 =15 / 6+5 = 11 15/11 = 1,4 de unde rezulta o orientare energetica activa.

Persoanele se simt in prezent intr-o pozitie de prestigiu, (2-1): inseamna meticulozitate, orientare catre sarcina, dar grupul 2-1 in dreptughiul aratat inseamna si autocentricitate. Aceste 2 culori (2-1) sunt autocentrice orientate catre sine, deci nevoia de recunoastere, de prestigiu, capacitatea de a desfasura numai lucruri meticuloase si rabdare.

Functia ++, ce indica culorile excentrice pe prima pozitie, semnifica activism, energie debordonata, daca in prima pozitie prin prima alegere se vede o anumita focalizare a grupului pe semnificatia culorii rosu. Deci acesta este modul de operare prin: energie, activism, dinamicitate, efort si uneori putina agresivitate.

Obiectivul urmarit este satisfactia in munca, proiectivitate, dorinta de a obtine satisfactie si posibilitatea de a obtine satisfactie prin ceea ce face.

La a doua persoana se inverseaza ceea ce inseamna ca subiectul cheltuie mai multa energie decit trebuie, uneori se inroseste, se inflacareaza pentru anumite scopuri si uneori se disperseaza.

Grupul munca. Satisfactia in munca este obiectivul central pe care il urmareste, dorinta de a se realiza, deci de autorealizare. Foarte buna prognoza in legatura cu modul in care se va desfasura munca si aceasta pentru ca nu lipseste nici capacitatea de a se proecta, de a se orienta dupa scopuri, nici energia fizica, nici elasticitatea vointei respcetive, nici perseverenta.

Profile psihologice foarte bune, se pot face prognoze, nu sunt surse majore de stres, dar la 5 6, - - : stresul aparut din incapacitatea de a mentine relatii stabile in conditiile dorite.

3

TESTUL SZONDI

I. D., 25 ANI

S P Sch C+ + - + - - + -2 2 2 2 2 2 2 2

INTERPRETARE:

S+/+: percepție reală a lumii prin toate organele senzoriale. Forţează fuzionarea nevoilor feminine (h+) cu cele masculine (s+) într-o lume heterosexuală. Aceasta este sexualitatea omului sănătos, mijlociu.P-/+: autentic. Cain care acumulează în el furie, ură, coleră, dorinţă de răzbunare şi descărcare bruscă într-o manieră neaşteptată.Sch-/-: Eu iraţional, dar perfect aderent la real, care nu ia cunoştinţă de dorinţele sale şi se adaptează sub efectul constrângerii lumii exterioare. Este Eu-l dresat” al omului mijlociu.C+/-: după pierderea vechiului obiect şi detaşare, subiectul începe să caute un nou obiect. Infidelitate. Eventual disconfort. Atenţie deosebită la noi excitanţi.Diagnostic: este omul mijlociu, „omul de pe stradă” bine drenat.

2. T. 58 ANI

INTERPRETARE:

S-/-: subiectul s-a retras din lumea reală în irealitate. Cartezian, pozitivist, hiperinteligent, raţionalist.P+/-: Abel pur, binevoitor, just, serviabil.Sch+/+: Eu-l în flux. Este Eu-l hipertrofiat, care tinde să-şi dea seama de toate tendinţele pulsionale şi pe care le introiectează cu tot antagonismul lor. Acest subiect este ireal, hiperraţional.C-/+: Ataşament extrem la unul din părţi (dragoste incestuoasă). Pe plan mai elevat: ataşament la o idee. Atenţie concentrată.Diagnostic: subiect cultivat (h-), civilizat (s-), umanizat (S-/-), de bun caracter (p+/-), ireal, hiperraţional (Sch+/+), fidel obiectului (C-/+).Deci: un subiect cultivat, umanizat, şi sănătos.

4

S P Sch C- - + - + - - +3 3 3 3 3 3 3 3

TESTUL “DESENEAZĂ O PERSOANĂ”

D., 25 ANI

Desenul este schematic, mic, armonios, bine proporționat. Figura baiatului exprimă

bucurie si nerabdare. Este desenat un personaj tână. Desenul nu conține elemente bizarre. Se pun

în evidență brațele ca element al siluetei. Nu s-a omis nici o parte a corpului însă forma

membrelor superioare și inferioare sunt tratate cu superficialitate,acest din urma aspect sugerând

conflicte în zona respectivă sau lipsa de implicare în sarcină, evaziune. Băiatul a fost desenat

primul. Elementele desenului luate astfel în calcul ne oferă informații despre imaginea de sine,

despre rolurile cu care se identifică individul, despre starea lui de spirit, despre atitudinea față de

sexul opus sau despre maturitatea lui cognitivă.

Luând în calcul poziția corpului personajului desenet remarcăm în desen picioarele

depărtate ceea ce poate sugera asertivitate si dorință de afirmare socială. S-a remarcat faptul că

nu sunt diferențe de mărime a personajului masculin față de cel feminin sau altfel spus o

valorizare diferită a siluetei masculine față de cea feminină. Desenul reprezentând o persoană de

același sex cu subiectul contine ca elemente de identificar parul lung, acest lucru sugerând o

identificare normală cu propriul rol sexual.

Analiza formală a desenului:

- Conturul ascuțit al mâinilor subiectului poate denota agresivitate

- Plasarea în pagină si la mărimea desenului (simbolismul spațial): persoanelesunt

desenate în zona superioară a paginii ceea ce poate sugera fie că individul se simte fără o

bază solidă de ancorare în realitate, fie nevoia de putere sau de expansiune. Ocuparea

preferențială a spațiului din stânga indică retragerea în trecut, replierea pe sine, poziția

pasivă de spectator.

Analiza de conținut a desenului:

1. Capul este sediul gândurilor, al emoțiilor, al concepției despre sine si lume, ca și al controlului

organismului. El este sediul constiinței si dirijează adaptarea individului în mediul fizic si social.

În acelasi timp, fața este principalul element al expresivității emoționale si joacă un rol esențial

în recunoașterea atitudinii sau a dispoziției celuilalt. Gura este organul de asimilare a hranei, dar

si din punct de vedere simbolic, a experiențelor affective. Gura participă la exprimarea emoțiilor

și are în același timp o semnificație erotică particulară. Gura este desenată cu colțurile în sus, ea

implică ideea de mască, de zâmbet convențional, exprimând astfel un anumit conformism social.

5

Ochii reprezintă un element cheie al figurii care completează expresivitatea feței, dar are si

funcția de receptor al informațiilor din lume. Părul este un element decorativ, dar și un element

legat de instincte. Părul este desenat foarte abundent, înnegrit sau foarte hasurat si adesea în

dezordine, ceea ce poate indica preocupări sexuale si anxietate față de acest aspect. Urechile

reprezintă un element grafic a cărui omitere din desen nu este semnificativă. Ele sunt importante

când sunt accentuate, când pot sugera o stare hiper-vigilentă, de suspiciune față de ceilalți sau

sensibilitate la critici. Nasul este în mod tradițional un simbol falic, dar este legat si de expresia

unor afecte, cum ar fi furia.

2. Gâtul face legătura dintre centrul de control si restul corpului. Asadar, el are, la nivel

simbolic, o funcție de canal de comunicare între minte si corp, altfel spus între gândire si emoții,

între planificare si execuție, între inconstient si constiință.

3. Trunchiul reprezintă zona organelor vitale, deci a impulsurilor vitale care sunt coordonate de

creier si puse în act prin membre. În acelasi timp, trunchiul este si o expresie a forței si stabilității

persoanei. Trunchiul desenat este subțire sau fragil sugerează sentimente de slăbiciune sau de

inferioritate.

4. Brațele si mâinile sunt o componentă instrumentală care asigură manipularea obiectelor din

mediu pentru satisfacerea trebuințelor organismului. Degetele sunt desenate ascuțit ceea ce poate

sugera agresivitate.

5. Picioarele asigură deplasarea si echilibrul, deci autonomia Persoanei. Picioarele sunt desenate

subțire, scurte, fragile ceea ce indică nesiguranță sau lipsa autonomiei personale.

6

TESTUL ARBORELUICOROANA:ACCENTUAREA DIMENSIUNII INFERIOARE

- Eficiența instinctelor- Trăiește sub influența inconștientului său- Receptivitate, sentimentală și afectivă- Imaturitate, regresie, retard și infantilism

TRUNCHI:LĂRGIT ÎN AMBELE PĂRȚI:

- Inhibiție- Inhibiția gândirii

RĂDĂCINI:- Stagnare- Inhibare- Instabilitate- Prizonier al impulsurilor- Viață dublă

RAMURI COORDONATE ARMONIOASE- Proporții - Claritate

Frunze:- Fantezist- Spiritual

7

TESTUL FABULELOR DÜSS

D., 25 ANI

1. Fabula păsării

Tatăl, mama şi cu puiul lor dorm împreună în cuibul lor pe o cracă. Deodată începe un

vânt puternic care scutură pomul şi cuibul cade la pământ. Cele trei păsări se trezesc speriate.

Tatăl zboară repede pe pomul alăturat. Mama zboară pe alt pom. Ce face puişorul ? Şi el ştie să

zboare puţin.

Conţinut latent: Fixaţia copilului pe unul dintre părinţi sau independenţa sa.

Răspuns: Puiul va zbura pe o creangă aproape de cuib.

2. Fabula aniversării nunţii

Este ziua de aniversare a căsătoriei tatei şi a mamei. Amândoi se iubesc foarte mult şi

serbează veseli această zi. În timpul petrecerii copilul se ridică brusc şi se duce singur în fundul

grădinii. De ce?

Conţinut latent: Şoc legat de camera părinţilor; gelozie pe cuplul părinţilor.

Răspuns: Conversaţia nu îl interesează.

3. Fabula mielului

A fost odată o oaie, care avea un mieluşel şi amândoi erau la păscut. Mieluşelul se juca

toată ziua lângă mama lui şi în fiecare seară primea de la ea lapte bun şi cald de băut, care-i

plăcea foarte mult. Într-o zi oaia a adus şi un alt mieluşel, mult mai mic decât primul. Oaia nu

avea lapte destul pentru amândoi mieluşeii şi atunci a spus mielului mai mare: nu am lapte destul

pentru voi doi, tu poţi să mănânci iarbă verde. Ce a făcut mieluşelul ?

Conţinut latent: Gelozie fraternă, conflicte legate de înţărcare.

Răspuns: Va mânca iarbă.

8

Fabula înmormântării

Cortegiul fumerar vine pe stradă şi oamenii întreabă cine a murit. Lumea răspunde:

cineva din familia care stătea în casa de jos. Cine poate fi ?

Cineva din familie a luat trenul şi a mers departe de tot, aşa de departe, că nu se va mai

întoarce niciodată acasă. Cine ar putea fi acela?

Conţinut latent: agresivitate, dorinţa de moarte, culpabilitate, autopuniţie.

Răspuns: bunicul

5. Fabula despre teamă

Un copil mic spune foarte încet: “oh, ce frică îmi este !”.De ce oare îi este aşa de frică?

Conţinut latent: Explorarea angoasei şi autopuniţiei.

Răspuns: a luat 4 la școală

6. Fabula despre elefant

Un copil are un elefant de cârpă, pe care-l iubeşte. Elefantul este foarte drăguţ şi are o

trompă mare. Într-o zi, când copilul se întoarce de la plimbare şi merge în cameră, găseşte că

elefantul s-a schimbat. Ce s-a schimbat la elefant ?

Conţinut latent: complexul castrării.

Răspuns: Şi-a schimbat pielea.

7. Fabula cu obiectul confecţionat

Un copil a făcut din plastilină ceva (un turn) şi este foarte mândru de acesta. Ce va face

cu obiectul ? Mama-l roagă să i-l facă ei cadou. Dar copilul poate face ce vrea cu el. Îi va da

mamei obiectul?

Conţinut latent: fixaţia anală; caracter încăpăţânat şi posesiv

9

Răspuns: I-l va da mamei

8. Plimbare cu tata sau mama

Un băiat / o fetiţă a făcut o plimbare foarte frumoasă în pădure cu mama sa / cu tatăl său.

Au fost foarte veseli. Când s-au întors acasă băiatului / fetiţei i se pare că tata / mama are o altă

expresie decât de obicei. De ce ?

Conţinut latent: culpabilitatea în situaţia oedipiană.

Răspuns: era ingrijorat

9. Fabula despre veste

Un copil vine de la şcoală / de la plimbare şi mama îi spune: înainte de a-ţi face lecţiile

trebuie să-ţi spun ceva. Ce o să-i spună mama ?

Conţinut latent: Dorinţele şi teama subiectului.

Răspuns: ca vrea sa vină să manance

10. Visul urât

Un copil se trezeşte devreme dimineaţa. Încă este foarte adormit şi spune : “Vai ce vis

urât am avut !”. Ce o fi visat ?

Controlul conţinutului inconştient activat prin fabulele precedente.

Răspuns: un caine ca îl mușcă

T. 5 ANI

1. Fabula păsării

Tatăl, mama şi cu puiul lor dorm împreună în cuibul lor pe o cracă. Deodată începe un

vânt puternic care scutură pomul şi cuibul cade la pământ. Cele trei păsări se trezesc speriate.

10

Tatăl zboară repede pe pomul alăturat. Mama zboară pe alt pom. Ce face puişorul ? Şi el ştie să

zboare puţin.

Conţinut latent: Fixaţia copilului pe unul dintre părinţi sau independenţa sa.

Răspuns: Puiul va zbura la mama lui.

2. Fabula aniversării nunţii

Este ziua de aniversare a căsătoriei tatei şi a mamei. Amândoi se iubesc foarte mult şi

serbează veseli această zi. În timpul petrecerii copilul se ridică brusc şi se duce singur în fundul

grădinii. De ce?

Conţinut latent: Şoc legat de camera părinţilor; gelozie pe cuplul părinţilor.

Răspuns: a plecat la joacă

3. Fabula mielului

A fost odată o oaie, care avea un mieluşel şi amândoi erau la păscut. Mieluşelul se juca

toată ziua lângă mama lui şi în fiecare seară primea de la ea lapte bun şi cald de băut, care-i

plăcea foarte mult. Într-o zi oaia a adus şi un alt mieluşel, mult mai mic decât primul. Oaia nu

avea lapte destul pentru amândoi mieluşeii şi atunci a spus mielului mai mare: nu am lapte destul

pentru voi doi, tu poţi să mănânci iarbă verde. Ce a făcut mieluşelul ?

Conţinut latent: Gelozie fraternă, conflicte legate de înţărcare.

Răspuns: Va mânca iarbă.

Fabula înmormântării

Cortegiul fumerar vine pe stradă şi oamenii întreabă cine a murit. Lumea răspunde:

cineva din familia care stătea în casa de jos. Cine poate fi ?

Cineva din familie a luat trenul şi a mers departe de tot, aşa de departe, că nu se va mai

întoarce niciodată acasă. Cine ar putea fi acela?

11

Conţinut latent: agresivitate, dorinţa de moarte, culpabilitate, autopuniţie.

Răspuns: bunica

5. Fabula despre teamă

Un copil mic spune foarte încet: “oh, ce frică îmi este !”.De ce oare îi este aşa de frică?

Conţinut latent: Explorarea angoasei şi autopuniţiei.

Răspuns: să nu mă întâlnesc cu lupu

6. Fabula despre elefant

Un copil are un elefant de cârpă, pe care-l iubeşte. Elefantul este foarte drăguţ şi are o

trompă mare. Într-o zi, când copilul se întoarce de la plimbare şi merge în cameră, găseşte că

elefantul s-a schimbat. Ce s-a schimbat la elefant ?

Conţinut latent: complexul castrării.

Răspuns: Trompa

7. Fabula cu obiectul confecţionat

Un copil a făcut din plastilină ceva (un turn) şi este foarte mândru de acesta. Ce va face

cu obiectul ? Mama-l roagă să i-l facă ei cadou. Dar copilul poate face ce vrea cu el. Îi va da

mamei obiectul?

Conţinut latent: fixaţia anală; caracter încăpăţânat şi posesiv

Răspuns: I-l va da mamei

8. Plimbare cu tata sau mama

Un băiat / o fetiţă a făcut o plimbare foarte frumoasă în pădure cu mama sa / cu tatăl său.

Au fost foarte veseli. Când s-au întors acasă băiatului / fetiţei i se pare că tata / mama are o altă

expresie decât de obicei. De ce ?

Conţinut latent: culpabilitatea în situaţia oedipiană.

12

Răspuns: era suparat/ă ca nu l-/au luat/-o cu ei/ele.

9. Fabula despre veste

Un copil vine de la şcoală / de la plimbare şi mama îi spune: înainte de a-ţi face lecţiile

trebuie să-ţi spun ceva. Ce o să-i spună mama ?

Conţinut latent: Dorinţele şi teama subiectului.

Răspuns: sa il pupe

10. Visul urât

Un copil se trezeşte devreme dimineaţa. Încă este foarte adormit şi spune : “Vai ce vis

urât am avut !”. Ce o fi visat ?

Controlul conţinutului inconştient activat prin fabulele precedente.

Răspuns: un lup ca îl mănâncă

Răspunsurile primite de la subiecți sunt răspunsuri normale care-i încadrează în afara

ariei patologice, în cazul copilului răspunsurile fiind date cu precădere pe baza imaginației.

13