Terapie Prin Arta- Lucrare Finala Modul Pedagogic

8/16/2019 Terapie Prin Arta- Lucrare Finala Modul Pedagogic

1/6

UNIVERISTATEA NATIONALA DE ARTA TEATRALA SI CINEMATOGRAFICA

TERAPIA PRIN ARTA TEATRALA

LUCRARE DE ABSOLVIRE A MODULULUI PSIHOPEDAGOGIC, NIVELUL I

Ionescu Nicolae-Daniel

Po!eso in"u#a$o% con!& uni'& "& Nicolae Man"ea


2/6

INTRODUCERE

În Europa, încă de la mijlocul secolului al XIX-lea medicii au constatat că prin creaţia

plastică se poate obţine o ameliorarea a stării psihice la mulţi pacienţi. Pictatul, munca în

casă sau grădină, era menit să elimine plictiseala şi să scoată pacienţii din izolare. Activităţi

diferite de art-terapia de azi.

La începutul secolului al XX-lea, diferiţi autori au manifestat interes, pentru picturile şi

desenele bolnavilor psihici. Interesul suscitat de arta psihopatologică a permis organizarea

unor expoziţii internaţionale cu producţiile artistice ale bolnavilor psihici. Abordarea ştiinţifică

a acestor modalităţi de expresie patoplastică a avut drept consecinţă apariţia numeroaselorstudii, înfiinţarea instituţiilor de profil, apariţia unor publicaţii periodice şi desfăşurarea unor

reuniuni internaţionale pe această temă.

Arta poate vindeca diferite stari patologice. Aceasta idee este foarte veche si a fost aplicata

inca din antichitate. Personalitati ale acelor timpuri cum ar fi Platon, Aristotel, Plutarh,

Pitagora recomandau in scop terapeutic contemplarea operelor de arta.

Privind o lucrare de arta esti obligat sa te concentrezi la ea, uiti de problemele care te

sacaie. In China si Japonia virtutile artei erau folosite pentru a trata stari pshilogice precare.

Aceasta terapie stimula insanatosirea. Pacientilor li se recomanda pentru vindecarea starilor

fizice si in special psihice sa picteze, sa deseneze in natura. Era o terapie si prin culoare.

In ultimul timp cercetarile medicale au adus in plus concluzia ca virtutile terapeutice ale artei

sunt legate de tipul si de subiectul lucrarilor, de pregatirea intelectula si de maladia

pacientului.

In cazul melancoliilor cronice si depresiunilor nervoase grave folosirea terapiei culorilor a

capatat o larga aplicare in S.U.A., Japonia, China, fosta URSS, Franta s.a.


3/6

Tea(ia (in a$) *nsea#n) u$ili+aea $ea(eu$ic) a a$ei (en$u (esoanele cu a!eciuni oanice

sau (si.oe#oionale, cae *n$/#(in) "i!ei$e $au#e sau (o'oc)i e0is$eniale, a!la$e su1

(esiunea s$esului, sau cae "oesc, (u i si#(lu, s) e0(ei#en$e+e $ea(ia ca #o"ali$a$e "eș

"e+'ol$ae (esonal)& Me$o"a e0is$) "in cele #ai 'ec.i $i#(ui, "a ca (o!esie "is$inc$) a !os$

ecunoscu$) *n 2345 *n Anlia 6i S$a$ele Uni$e, c/n" e"uca$oii co(iilo au o1se'a$ c) ace6$ia se

e0(i#) a!ec$i' *n "esenele lo, ia cea iile (o$ "e'eni o !o#) "e 'in"ecae, "a 6i c/n"ț

(si.ia$ii au *nce(u$ s) !ie in$eesai "e e0(i#aea a$is$ic), *n s(ecial (in "esen 6i (ic$u), a

(acienilo "in s(i$alele "e 1oli (si.ice&

Tea(ia (in a$) e(e+in$) !olosiea $ea(eu$ic) a ceaiei a$is$ice (en$u *#1un)$)iea s$)ii

e#oionale a (esoanelo cae au "i!ei$e "i!icul$)i "e 'ia) sau a celo cae *6i "oesc

"e+'ol$aea (esonal)& Aceas$) $ea(ie *i *n'a) (e co(ii s) se e0(i#e, s) "ea !/u li1e i#aina

iei 6i cea$i'i$)ii&Fie c) es$e $ea(ie (in (ic$u), (in #o"ela7, (in 7oc, $ea$u sau "ans, *n'a) s)

"e'in) el *nsu6i, s) se e0(i#e li1e, s) "e'in) *nce+a$o *n el, *n !oele (o(ii, s) co#unice, s)

!ie!eici$& Tea(ia (in a$) a1o"ea+) "i!ei$e as(ec$e ale (esonali$)ii (in #i7loace a$is$ice 6i

o!e)(osi1ili$a$ea "esco(eiii (o$enialului in"i'i"ual& A$ $ea(ia es$e o oca+ie (en$u !iecae "e

a se (u$ea e0(i#a li1e, s(on$an 6i au$en$ic& Es$e o e0(eien) cae *n $i#( "uce la *#(linie

(esonal), 'in"ecae e#oional) 6i (o!un") $ans!o#ae& Tea(ia (in a$) !olose6$e $e.nici

cea$i'e (ecu# (ic$ua, #o"ela7ul, #u+ica8sune$ele9,"ansul, $ea$u sau #aione$ele, (en$u a

a7u$a s) se *nelea) (e sine, s) se eli1ee+e "e an0ie$)ile acu#ula$e, "e $ensiuni 6i s) !acili$e+e

co#unicaea 6i elaionaea& Tea(ia (in a$) s$i#ulea+) i#ainaia, in$eliena, an"iea,

"e+'ol$) a1ili$)ile (esonale 6iin$e(esonale8co#unicaea, ela$ionaea, in$eliena

e#oional)9, cesc/n" s$i#a "e sine 6ie"uc/n" an0ie$a$ea, s$esul& Nu $e1uie s) con!un")#

a$-$ea(ia cu a$a, "eoaece $ea(ia (in a$) nu 'ea s) !o#e+ea$i6$i, ia e+ul$a$ul ei !inal nu

es$e $a1loul, !il#ul sau "ansul, ci "e+'ol$aea (esonal),'in"ecaea e#oional) 6i $ans!o#aea

in"i'i"ual)&

Tea(ia (in a$) se a"esea+) $u$uo (esoanelo cae "oesc s) e0(ei#en$e+e o #e$o") "e

e'oluie (esonal), "e la co(ii "e (a$u ani (/n) la a"uli "e oice '/s$)& Aceas$) $ea(ie

!acili$ea+) co#unicaea, "e()6iea anu#i$o (o1le#e e#oionale 8an0ie$a$e, !uie9 6i a7u$) la

conec$aea cu sinele (in al$e #i7loace "ec/$ cele 'e1ale& :n acela6i $i#(, con$i1uie la

"e+'ol$aea ca(aci$)ilo e#(a$ice, la elaionaea #ai e!icien$) cu ceilali, !iin" o sus) "e


4/6

eli1eae 6i un ca$ali+a$o al (ocesului "e $ans!o#ae a (esonali$)ii& Pin !a($ul c) !a'oi+ea+)

"e+'ol$aea (o$enialului cea$o, con!e) o s$ae eneal) "e 1ine 6i un sen$i#en$ "e au$ono#ie

Cu(ins%

Ca(i$olul 2 Referinţe teoretice asupra metodei Art-Therapy

Ca(i$olul ; Tehnici teatrale aplicate Art terapiei

Concluzii

Capitolul 1

Fun"a$ia $eoe$ica a $ea(iei (in $ea$u sau


5/6

Pinci(alele (oa#e "in SUA, Cana"a 6i Euo(a au s$a1ili+a$ 6i consoli"a$ i"en$i$a$ea a$-

$ea(iei, (in$-o co#1inae a a$ei, (si.oloiei 6i (si.o$ea(iei&

:n ul$i#ii ;5 "e ani, asociaiile "e a$-$ea(ie 6i 6colile oien$a$e $ea(eu$ic-a$is$ic "in Euo(a 6i

SUA, in$) *n sis$e#e "e *n'))#/n$ 6i *6i "i'esi!ic) $o$ #ai #ul$ +onele "e in$ees 6i a(licaie&

O !o#ul) cae s-a ()s$a$ 6i s-a s(eciali+a$ sun$ a$elieele "e $ea(ie (in a$) "in clinici% clinici

cu $a$a#en$ a#1ula$oiu, clinici "e (si.ia$ie, oncoloie, inecoloie, 1oli "e ini#), e$c&

A$elieele s-au )s(/n"i$ 6i *n cen$ele "e consul$an) (si.o$ea(eu$ic), cele "e (e"aoie

#e"ical) (en$u in"i'i+i cu .an"ica(, *n #unca cu "einui, cu 1olna'ii "e SIDA, (esoane

"e(en"en$e "e "oui, cu (esoane *n '/s$) cae au ne'oie "e *ni7ie (e#anen$)& Poce"eul s-

a nuana$ nu nu#ai *n ce (i'e6$e con$e0$ul #e"ical, ci 6i '/s$a (acienilo 6i s$a"iul "e 1oal)& Se

!ace la oa ac$ual) $ea(ie (in a$) cu co(ii, a"olesceni, a"uli, (en$u si$uaii "e ci+), "eecu(eae, s$)i conice sau "e (e'enie a 1olii&

The field of drama therapy can be somewhat intermittent in terms of techniques and procedures.

However, there are some general commonalities. At the center of drama therapy are the elements of

role and story. Participants in drama therapy follow roles to tell a story or perform a part, thus

embracing a new perspective of the character and themselves.[1! Another "ey element is space, or

where the acting ta"es place. #ther components of drama therapy include ritual, conflict, resistance,

spontaneity, distance and catharsis.

$rama therapy wor"s to shed light on a feelings and behaviors of a person and helps teach them

ways to manage and overcome obstacles they struggle with.[1%!The hope is that by ta"ing on specific

roles a person can gain personal insight and brea" free from barriers.[1&! Though this process can be

very beneficial and rewarding, it can be very difficult. Progressions and developments can be slow

going, and participants may be resistant to the process.[1'!

Though drama therapy can be done individually, it is typically done in groups or community settings.

(roups can involve hundreds of people at a time, but more commonly range from si) to ten people

in institutional settings. As a form of counseling drama therapy is usually private and doesn*t involve

spectators. The e)ception to this rule is therapeutic theatre, which blends the techniques of applied

drama to drama therapy.[+! Therapeutic theatre entails the performance of a group of people to a

selected audience, ma"ing it somewhat public.

La 1a+a $ea(iei (in a$a@$ea$u (oa$e sa !ie uso in$e#i$en$a in $e.nicile si (oce"uile sale, insa

e0is$a ca$e'a (unc$e co#une& La 1a+a conce($ului e0is$a


6/6

u#aesc anu#i$e olui (en$u a s(une o (o'es$e, as$!el i#1a$isan" o (es(ec$i'e noua asu(a

(esona7elo si asu(a (o(iei (esoane& Un al$ ele#en$ i#(o$an$ es$e s(a$iul sau un"e

in sine ae loc& Al$e co#(onen$e i#(o$an$e al$e $ea(iei (in $ea$u inclu"

con!lic$ul, s(on$anei$a$ea, "is$an$aea si ca$.asisul

inceaca sa (una in lu#ina "i!ei$e s$ai si co#(o$a#en$e ela$ionale ale unei

(esoane si a7u$a in a-si #anaeia si a-si "e(asi anu#i$e o1s$acole "e cae se i'esc& Pin !a($ul

ca isi asu#a anu#i$e olui, o (esoana (oa$e sa o1$ina

Terapie Prin Arta- Lucrare Finala Modul Pedagogic

Documents

Transcript of Terapie Prin Arta- Lucrare Finala Modul Pedagogic