Teoriile Motivatiei

9
Nouras Ramona Mihaela, anul I, seria I, grupa 3 Teoriile Motivatiei Motivatia este procesul psihic reglator ce constituie ansamblul mobilurilor interne ale conduitei ce se cer satisfacute si care declaseaza actiunea. Astfel, ea este o parghie importanta in procesul autoreglarii individului, denumita si o forte matrice a intregii sale dezvoltari pshice si umane. Esential pentru aceasta este faptul ca ea instiga, impulsioneaza, declanseaza actiunea, iar actiunea, prin intermediul conexiunii inverse, influenteaza insasi baza motivationala si dinamica ei. Motivatia sta la baza comportamentului uman si raspunde intrebarii ,, de ce?”, astfel ca este determinat motivul pentru care un individ a actionat intr-un anume fel si ce a urmarit prin faptele sale, cat si daca le va repeta sau nu. Prin aflarea nevoilor psihologice ale unei persoane se pot identifica elemente esentiale in ceea ce priveste predictia viitorului sau comportament. Intrucat acest mecanism influenteaza intr-o masura mare conduita umana si prin intermediul lui se poate ajunge la accesarea personalitatii individului, motivatia a fost de-a lungul timpului mult controversata din perspectiva teoriilor care

description

...

Transcript of Teoriile Motivatiei

Nouras Ramona Mihaela, anul I, seria I, grupa 3

Teoriile Motivatiei

Motivatia este procesul psihic reglator ce constituie ansamblul mobilurilor interne ale conduitei ce se cer satisfacute si care declaseaza actiunea. Astfel, ea este o parghie importanta in procesul autoreglarii individului, denumita si o forte matrice a intregii sale dezvoltari pshice si umane. Esential pentru aceasta este faptul ca ea instiga, impulsioneaza, declanseaza actiunea, iar actiunea, prin intermediul conexiunii inverse, influenteaza insasi baza motivationala si dinamica ei.Motivatia sta la baza comportamentului uman si raspunde intrebarii ,, de ce?, astfel ca este determinat motivul pentru care un individ a actionat intr-un anume fel si ce a urmarit prin faptele sale, cat si daca le va repeta sau nu. Prin aflarea nevoilor psihologice ale unei persoane se pot identifica elemente esentiale in ceea ce priveste predictia viitorului sau comportament.Intrucat acest mecanism influenteaza intr-o masura mare conduita umana si prin intermediul lui se poate ajunge la accesarea personalitatii individului, motivatia a fost de-a lungul timpului mult controversata din perspectiva teoriilor care s-au emis pe seama ei. Astfel, se gasesc in literatura de specialitate o multitudine de teorii care fie apropie motivatia prea mult de instincte si de latura biologica a omului, fie paseste dincolo de nevoile personale, fiind vazuta ca un mecanism superior.Teoria InstinctuluiAceasta teorie a aparut la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea cand, psihologii William James si William McDougall au sustinut ca ceea ce ajuta oamenii sa supravietuiasca si ceea ce determina comportamentul lor social sunt instinctele. Ulterior, cei doi au extins gama acestor instincte, astfel ca au ajuns sa se indeparteze destul de mult de latura biologica. S-a ajuns la concluzia ca exista si instictele sociale precum dragostea, mila sau modestia, iar mai tarziu a fost chiar realizata o lista ce cuprindea 12 instincte bazale printre care foamea, nevoia de sex si nevoia de afirmare de sine. Au existat insa si alti autori care au continuat sa complete lista respectiva astfel incat s-a ajuns la o multitudine de nevoi care se puneau pe baza instinctului, dar care nu mai aveau nicio legatura cu partea biologica.Au aparut asadar reactii impotriva acestei teorii prin care se reprosa faptul ca ea nu ofera un mod de predictie al comportamentului, ceea ce se presupunea ca intra in atributiile motivatiei. Teoria instinctului realiza niste explicatii circulare in urma carora nu erau relevate informatii explicative in legatura cu conduita umana. In plus, o alta critica a fost aceea conform careia exista instincte identice in cadrul aceleiasi specii, asa-numitele ,,patternuri fixe de actiune care se pot observa la toti indivizii din specia respectiva, insa comportamentul uman este mult prea complex pentru a fi explicat prin simple instincte.Concluzionand, aceasta teorie are importanta sa, intrucat ia in considerare atat latura biologica a fiintei umane, cat si cea sociala, respectiv nevoile psihologice superioare, problema fiind insa incadrarea celor din urma in categoria instictelor.

Teoria reducerii impulsuluiAceasta a fost formulata in anii 1930 de catre psihologul Clark Hull care spunea ca impulsurile primare provoaca o anume excitatie/tensiune in urma carora comportamentul este activat. Totodata, prin asociere exista si instincte dobandite in urma carora oamenii invata raspunsuri care reduc aceste impulsuri. Astfel, Clark L. Hulla dat o alta directie explicatiilor conexioniste ale nvatarii, prin teoria reducerii sistematice a tensiunii, pornind de la faptul ca organismul se afla ntr-o stare de dezechilibru cu ambianta.Teoria reducerii impulsului s-ar putea aplica in multe situatii care implica impulsuri fiziologice, insa apare si o limitare a acesteia atunci cand se ia in considerare faptul ca uneori oamenii reactioneaza mai degraba pentru a creste tensiunea care actioneaza asupra lor decat pentru a o diminua. Spre exemplu, atunci cand unor persoane le este foame, ei au rabdarea de a pregati o masa mai sofisticata si consumatoare de timp pentru a-si reduce impulsul, cu toate ca acest lucru poate fi realizat si prin actul de a manca ceva la intamplare care va diminua starea de foame. Hull introduce conceptul devariabile intermediare, prin care ncearca sa formuleze legi precise ale nvatarii, care constau din starile persistente ale organismului plasate ntre receptie si executie. n procesul nvatarii performanta poate suferi scaderi, ca urmare a inhibitiei reactive, provocate de oboseala sau durere si care dispare prin odihna.La fel ca si in cazul teoriei instinctului, criticile primite insista pe faptul ca personalitatea omului este o structura bio-psiho-socio-culturala, acesta nerezumandu-se la a fi o simpla fiinta biologica. Astfel, cu toate ca exista nevoi biologice comune, ele sunt satisfacute in mod diferit, din prisma unor factori, precum mediul, educatia, cultura, dar si trasaturile de personalitate.Teoria homeostazicaAceasta teorie presupune ideea conform careia actiunile umane sunt motivate de principiul homeostaziei, ceea ce inseamna pastrarea conditiilor interne ale organismului la un nivel constant. Astfel, individul va actiona pentru a isi satisface nevoile bazale, caci fara acestea organismului ii este imposibila supravietuirea. Problema apare in momentul in care aceasta perspectiva ramane la un stadiu simplist, chiar daca importanta ei nu este de contenit din pricina faptului ca nu se poate contesta ca omul actioneaza in primul si in primul rand pentru satisfacerea nevoilor primare. Cu toate acestea, teoria homeostaziei nu aduce explicatii pentru comportamentele superioare, mai complexe care sunt in relatie directa cu nevoi specific umane respectiv cele estetice, de realizare si asa mai departe.Teoria lui Henry MurrayAceasta teorie a aparut in urma preocuparii lui Henry Murray in ceea ce priveste motivatia intre anii 1930-1960. El era de parere ca o nevoie este de fapt o stare de pregatire pentru conceperea raspunsului intr-un anumit mod in anumite circumstante. El considera ca starile interne de dezechilibru determina comportamentul, conceptie care a stat la baza teoriei concepute de psihologul american.Contributia cea mai importanta a lui H.Murray, sub aspect teoretic si in domeniul cercetarii personalitatii, o reprezinta delimitarea conceptului de nevoie (trebuinta) pentru a explica motivarea si directionarea comportamentului. Nevoia reprezinta, in conceptia lui Murray, un construct ipotetic care are o baza fiziologica ce organizeaza si directioneaza procesele intelectuale siabilitatileperceptive alesubiectului.Trebuintele pot aparea in urma unor procese interne ale organismului, dar si dinevenimentele mediului extern. Cu toate acestea, indiferent de originea trebuintelor, acestea cresc nivelul de activism, iar organismul tinde sa le reduca prin satisfacerea trebuintei. El a impartit trebuintele in doua categorii si anume: trebuinte primare, numite si viscero-organice( foame, sete, sex, evitarea durerii) si trebuintele secundare sau psihogene. Cele din urma nu sunt maiputinimportante decat cele primare, dar apar dupa acestea, referindu-se la satisfactiidenatura intelectuala si emotionala. Acesta a realizat o lista cu 20 de trebuinte psihogene, fara a le ierarhiza, intrucat era de parere ca nu este un lucru impus ca toti oamenii sa aiba aceste nevoi, si chiar si daca exista nevoi similare, acestea sunt organizate cu totul altfel in functie de gradul de evidenta si importanta in cadrul personalitatii fiecaruia.1.Dominanta se reflecta in nevoia de a controla mediul incojurator, de a da o directie si de a exercita o influenta asupra comportamentul celorlalti prin sugestie, seductie, persuasiune sau comanda. Totodata apare nevoia de a restrange, interzice sau de a redirectiona uncomportament.2.Deferentareprezinta nevoia de a admira sau sustine o persoana considerata superioara. Nevoia de a se conforma unor traditii.3.Autonomie nevoia de independenta, de a rezista constrangerilor si restrictiilor si de a actiona in acord cu propriille impulsuri. Nevoia, de a se opune convenientelor. Nevoia de a evita influenta unor personalitati considerate dominatoare.4.Agresivitate= nevoia de a depasi opozitia celorlalti prin forta, de a lupta si de a ii depasi pe cei din jur apeland la forta. Totodata este nevoia de a pedepsi, de a deprecia, umili, ridiculiza.5.Supunere nevoia de a accepta injurii, blamari, critica si pedeapsa concomitent cu nevoia de a-si admite propria inferioritate, propriile greseli si limite.6.Realizare ~nevoia de a indeplini sarcini dificile, de a depasi obstacole si de a atinge standarde ridicate in activitate. Tendinta de a rivaliza cu ceilalti, de a stapani, manipula, organiza obiecte, persoane, idei.7.Nevoia de stimulare= nevoia de a cauta si de a obtine satisfactii de pe urma unor impresii senzoriale.8.Exhibitie=nevoiade a face impresie, de a fi vazut si auzit, de a fi admirat sau nevoia de a soca sau uimi9.Nevoia de joc (ludica)= nevoie de a reactiona din placere fara prezenta unui scop anume. Nevoia de a rade, de a glumi, de a acorda timp unor activitati sportive, de a dansa, de a avea o viata sociala intensa.10.Afiliere= nevoia de a fi apreciat si de a castiga afectiunea celor din jur. Nevoia de a adera si de a ramane in cadrul unui grup, dar si nevoia de a fi loial prietenilor.11.Respingere -nevoia de a se separa de persoane apreciate negativ. Nevoia de a abandona, exclude, rejecta sau de a ramane indiferent fata de opersoana considerata inferioara.12.Nevoia de suport= nevoia de a fi sustinut, ajutat, protejat, iertat, consolat, incurajat de afectiunea unei persoane.13.Ingrijire si acordare de ajutor- nevoia de a acorda simpatie, de a gratifica nevoile altor persoane neajutorate; Nevoia de a ajuta, ingriji, sustine, consola, trata etc.14.Nevoia de evitare a inferioritatii- nevoia de a evita umilirea,de a iesi din situatiilejenante sau de evitarea conditiilor care pot pune subiectul intr-o postura neplacuta. Retinerea de la unele activitati datorita fricii de esec.15. Nevoia de aparare- nevoia de a se autoapara de atacuri,critici,blamare. Nevoia de a justifica o actiune gresita,unesec sau o umilinta pentru apararea Ego-ului.16.Nevoia de contracarare=nevoia de a echilibra o actiune esuata cu o alta actiune pentru a mentine stima de sine si autorespectul la un nivel inalt.17.Nevoia de evitare a durerii =nevoia de a evita, de a se proteja de situatiile periculoase si nevoia de de a-si lua masuri de precautie.18.Nevoia de ordine-nevoia de a pune lucrurile la locul lor, de organizare,de echilibru; nevoia de a pastra o atmosfera ingrijita si igienica.19.Nevoia de intelegere-nevoia de a se dezvolta in plan cognitiv, deci a pune intrebari si de a primi raspunsuri; nevoia de a analiza, generaliza si de a emite judecati si rationamente.20.Sexualitate= nevoia de a initia si mentine o relatie erotica care sa stimuleze sexual.

Murray a aratat ca nu este obligatoriu ca toate aceste trebuinte sa se manifeste la toate persoanele caci pot exista oameni care au trait doar unele dintre ele sau chiar deloc. Unele din aceste trebuinte sunt congruente unele cu altele, in timp ce altele se afla in opozitie.In concluzie, H.Murray considera ca omul este partial determinat de nevoi biologice si partial de mediu, admitand astfel un anume grad de libertate a vointei si ca scopul existentei nu este reprezentat de o stare lipsita de tensiune, ci de satisfactiaizvoratadinreducereatensiunii.

Bibliografie

Anitei M. (2010), Fundamentele Psihologiei, Editura Universitara, Bucuresti Zlate M.(2009), Fundamentele Psihologiei, Editura Polirom, Iasi Manual de psihologie, clasa a X-a http://www.scrigroup.com/educatie/psihologie-psihiatrie/Teoria-personalitatii-la-Henry63127.php