EWEN Introd in Teoriile Personalitatii Preview

Colecflie coordonatã deSimona Reghintovschi

EWEN Introducere 1-163 cc.qxd 3/18/12 8:49 AM

ROBERT B. EWEN

Traducere din englezæ: Sofia Manuela Nicolae

O introducere în teoriile personalitæflii


Editori:SILVIU DRAGOMIRVASILE DEM. ZAMFIRESCU

Director editorial:MAGDALENA MÆRCULESCU

Coperta:FABER STUDIO

Director producflie:CRISTIAN CLAUDIU COBAN

Redactor:VICTOR POPESCU

Dtp:OFELIA COØMAN

Corecturæ:RODICA PETCULORINA CHIfiAN

Titlul original: An Introduction To Theories of Personality, 7th EditionAutor: Robert B. Ewen

Copyright © 2010 by Taylor and Francis Group, LLC

Copyright © Editura Trei, 2012pentru prezenta ediflie

C.P. 27-0490, BucureºtiTel./Fax: +4 021 300 60 90e-mail: [email protected]

ISBN 978-973-707-585-7

DDeessccrriieerreeaa CCIIPP aa BBiibblliiootteecciiii NNaaflfliioonnaallee aa RRoommâânniieeiiEEWWEENN,, RROOBBEERRTT BB..

OO iinnttrroodduucceerree îînn tteeoorriiiillee ppeerrssoonnaalliittææflfliiii / Robert B. Ewen ; trad.: Sofia Manuela Nicolae. - Bucureøti : Editura Trei, 2012

Bibliogr.ISBN 978-973-707-585-7

I. Nicolae, Sofia Manuela (trad.)

159.923.2


O introducere în teoriile personalitæflii � Cuprins

Cuprins

Prefaflæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

Partea I. Perspectiva psihodinamicæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

Capitolul 1. Introducere. Teoriile personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23Semnificaflia personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23Teorii ale personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24

Teorii øi constructe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24Criterii de comparare a teoriilor personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24

Epoca prefreudianæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27Freud versus Wundt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27Inconøtientul înainte de Freud . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

O posibilæ abordare a studiului teoriilor personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

Capitolul 2. Sigmund Freud. Psihanaliza . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32Obiective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33Scurtæ biografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33Natura fundamentalæ a fiinflelor umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

Pulsiunile øi energia psihicæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36Determinism psihic øi acte ratate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38Inconøtientul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40

Structura personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40Se°ul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40Eul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41Supraeul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

Dezvoltarea personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51Stadiile psihosexuale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51Fixaflie øi tipologie caracterialæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55Regresia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57

Aplicaflii suplimentare ale teoriei psihanalitice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58Interpretarea viselor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58Psihopatologia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61Psihoterapia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66Munca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70Religia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71Literatura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73

Evaluarea teoriei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74Critici øi controverse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74Cercetarea empiricæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78Contribuflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82Propuneri de lecturæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82

Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83Întrebæri pentru studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85


Partea I. Întrebæri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85Partea a II°a. Comentarii øi sugestii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87

Capitolul 3. Carl Gustav Jung. Psihologia analiticæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91Obiective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91Scurtæ biografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92Natura fundamentalæ a fiinflelor umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95

Pulsiunile øi energia psihicæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95Principiul contrariilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97 Finalismul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98Inconøtientul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99

Structura personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99Conøtientul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100Inconøtientul personal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101Inconøtientul colectiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102

Dezvoltarea personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107Individuaflia øi Sinele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107Progres øi Regresie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109Tipologie caracterialæ: funcflii øi atitudini . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109

Aplicaflii suplimentare ale psihologiei analitice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112Interpretarea viselor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112Psihopatologia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113Psihoterapia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117Munca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119Religia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120Literaturæ øi mitologie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120Alchimia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121Sincronicitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121



Partea I. Întrebæri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127Partea a II°a. Comentarii øi sugestii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128

Capitolul 4. Alfred Adler. Psihologia individualæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131Obiective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131Scurtæ biografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132Natura fundamentalæ a fiinflelor umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 134

Interesul social . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 134Finalismul, sentimentele de inferioritate øi lupta pentru superioritate

(autoperfecflionarea) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135Structura personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136Dezvoltarea personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137

Factori patogeni în dezvoltarea personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137Ordinea la naøtere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141Tipologia caracterialæ: stilul de viaflæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143

Aplicaflii suplimentare ale psihologiei individuale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145Interpretarea viselor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145Psihopatologia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 146

ROBERT E. EWEN

6


Psihoterapia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149Munca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151Religia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151Educaflia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152




Capitolul 5. Karen Horney. Nevrozæ øi dezvoltare umanæ . . . . . . . . . . . . . . . 164Obiective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 164Scurtæ biografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 165Natura fundamentalæ a fiinflelor umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166Structura øi dezvoltarea personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166Aplicaflii suplimentare ale teoriei lui Horney . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166

Nevroza . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166Psihoterapia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172Sexualitatea femininæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174

Evaluarea teoriei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 175Critici øi controverse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 175Contribuflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 176Propuneri de lecturæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 176



Capitolul 6. Erich Fromm. Frica de libertate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182Obiective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182Scurtæ biografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 183Natura fundamentalæ a fiinflelor umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 184

Pulsiuni organice versus pulsiuni nonorganice: izolare øi contradicflie . . . . 184Pulsiunile nonorganice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 184

Structura personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187Mecanismele de apærare øi evadarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187

Dezvoltarea personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188Tipologie caracterialæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190

Aplicaflii suplimentare ale teoriei lui Fromm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 191Interpretarea viselor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 191Psihopatologia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193Psihoterapie øi reformæ socialæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 194Alte aplicaflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 196




7



Capitolul 7. Harry Stack Sullivan. Teoria Interpersonalæ a Psihiatriei . . . . . 203Obiective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 203Scurtæ biografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204Natura fundamentalæ a fiinflelor umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 205

Postulatul genului unic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 205Nevoia de ceilalfli . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 205Reducerea tensiunii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 206Dinamismul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 208Modalitæfli de træire a experienflei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 208Finalismul (teleologia) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 209

Structura personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 209Sistemul sinelui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 210Personificarea „non°eului“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 211Alte comportamente defensive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 213

Dezvoltarea personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 214Pruncia (copilæria micæ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 214Copilæria mijlocie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 215Copilæria mare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 216Preadolescenfla . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 217Adolescenfla timpurie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 218Adolescenfla târzie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 218Vârsta adultæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 219

Aplicaflii suplimentare ale teoriei lui Sullivan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 219Psihopatologia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 219Psihoterapia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 221




Capitolul 8. Erik Erikson. Psihologia eului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 230Obiective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 231Scurtæ biografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 231Natura fundamentalæ a fiinflelor umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 234

Procesele biologice: libido øi sexualitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 234Procesele Eului: identitate øi control . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 234Societate øi culturæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 236

Inconøtientul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 237Structura personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 237

Se°ul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 237Eul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 237Supraeul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 238

Dezvoltarea personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 238Stadiile psihosexuale epigenetice sau „cele opt vârste ale omului“ . . . . . . . 238Ritualizærile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 246

Aplicaflii suplimentare ale teoriei eriksoniene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 247

ROBERT E. EWEN

8


Interpretarea viselor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 247Psihopatologia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 248Psihoterapia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 250Munca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 252Religia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 252Literatura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 252Psihoistoria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 253




Partea a II-a. Perspectiva umanistæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 263

Capitolul 9. Carl R. Rogers. Teoria actualizærii sinelui (I) . . . . . . . . . . . . . . . . 267Obiective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 268Scurtæ biografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 268Natura fundamentalæ a fiinflelor umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 270

Actualizarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 270Nevoia de apreciere pozitivæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 271Finalismul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 271

Structura personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 271Experienfla øi procesul de evaluare organismicæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 271Conceptul de sine øi actualizarea sinelui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 273Apærarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 276

Dezvoltarea personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 277Persoana deplin funcflionalæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 277

Aplicaflii suplimentare ale teoriei rogersiene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 278Psihopatologia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 278Psihoterapia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 279Educaflia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 283Teoria rogersianæ øi cercetarea empiricæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 284




Capitolul 10. Abraham H. Maslow. Teoria actualizærii sinelui (II) . . . . . . . . 294Obiective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 294Scurtæ biografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 295Natura fundamentalæ a fiinflelor umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 296

Motivaflii de deficit øi de creøtere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 296Ierarhia trebuinflelor umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 297


9


Inconøtientul øi finalismul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 302Structura personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 302Dezvoltarea personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 303

Persoana aflatæ în procesul actualizærii sinelui (persoana pe deplin umanæ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 304

Aplicaflii suplimentare ale teoriei lui Maslow . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 307Psihopatologia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 307Psihoterapia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 308Munca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 310Religia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 310Educaflia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 311Teoria lui Maslow øi cercetarea empiricæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 312




Capitolul 11. Rollo May. Psihologia existenflialæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 319Obiective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 319Scurtæ biografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 320Natura fundamentalæ a fiinflelor umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 320

Faptul°de°a°fi°în°lume (Dasein) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 320Nefiinfla øi angoasa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 322Putinfla de a greøi øi vina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 323Intenflionalitate øi semnificaflie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 324Iubirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 325Daimonicul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 327

Structura personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 328Dezvoltarea personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 328Aplicaflii suplimentare ale psihologiei existenflialiste . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 329

Interpretarea viselor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 329Psihopatologia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 329Psihoterapia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 331Literaturæ øi artæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 333




Partea a III-a. Perspectiva træsæturilor de personalitate . . . . . . . . . . 343

Capitolul 12. Gordon W. Allport. Teoria træsæturilor de personalitate . . . . . 347Obiective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 347

ROBERT E. EWEN

10


Scurtæ biografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 348Natura fundamentalæ a fiinflelor umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 349

Pulsiunile instinctuale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 349Autonomia funcflionalæ a motivafliilor adulte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 350Valorile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 352Conøtiinflæ øi concretefle . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 353

Structura personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 354Træsæturi comune øi dispoziflii personale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 354Proprium°ul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 356Conøtiinfla moralæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 358

Dezvoltarea personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 358Criteriul de maturitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 359Stilul de viaflæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 360

Aplicaflii suplimentare ale teoriei lui Allport . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 360Psihopatologie, psihoterapie, reformæ socialæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 360Religia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 361Natura prejudecæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 361Mæsurarea personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 362



Partea I. Întrebæri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 370Partea a II°a: Comentarii øi sugestii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 371

Capitolul 13. Raymond B. Cattell øi alflii. Teoria analitic°factorialæ a træsæturilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 374

Obiective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 374Obiectivele lui Cattell . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 374Obiectivele lui Eysenck . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 375Obiective ale teoriei „Big Five“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 375

Scurtæ biografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 375Logica generalæ a analizei factoriale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 376

Exemplu ilustrativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 376Controverse metodologice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 377

Natura fundamentalæ a fiinflelor umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 378Træsæturile dinamice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 379

Structura personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 382Træsæturi temperamentale øi abilitæfli . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 382Ecuaflia descriptivæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 386

Dezvoltarea personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 389Influenfle asupra dezvoltærii personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 389Dezvoltarea træsæturilor°sursæ structurale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 390

Aplicaflii suplimentare ale teoriei lui Cattell . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 391Psihopatologie øi psihoterapie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 391Munca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 395Educaflia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 395Psihologia socialæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 395

Evaluarea teoriei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 396


11


Critici øi controverse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 396Contribuflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 397Propuneri de lecturæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 397

Alte teorii analitic°factoriale ale træsæturilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 397Teoria celor trei factori a lui Eysenck . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 397Teoria „Big Five“ (a celor cinci factori) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 399Evaluarea teoriei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 401



Partea a IV-a. Perspectiva behavioristæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 409

Capitolul 14. B. F. Skinner. Behaviorismul radical . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 413Obiective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 414Scurtæ biografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 415Condiflionare clasicæ versus condiflionare operantæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 416

Cauzalitate øi øtiinflæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 416Tipuri de condiflionare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 417Dincolo de libertate øi demnitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 418

Principiile condiflionærii operante . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 419Cutia lui Skinner . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 419Ajustarea (aproximarea succesivæ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 420Programe de întærire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 421Întærirea condiflionatæ (întærirea secundaræ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 422Privare øi saflietate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 422Generalizarea stimulului øi a ræspunsului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 423Discriminarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 423Stingerea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 426Secvenfle complexe de comportamente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 426

Explicarea operantæ a conceptelor asociate teoriei personalitæflii . . . . . . . . . . . . 427Emoflia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 427Gândirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 427Pedeapsa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 429Conceptele freudiene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 429Træsæturile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 430Intenflii øi finalism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 431

Aplicaflii suplimentare ale teoriei lui Skinner . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 431Psihopatologia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 431Psihoterapia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 432Munca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 435Religia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 436Educaflia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 436Literatura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 438Psihologia socialæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 438Comportamentul verbal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 439Îmbætrânirea øi memoria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 439


Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 442

ROBERT E. EWEN

12


Întrebæri pentru studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 444Partea I. Întrebæri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 444Partea a II°a. Comentarii øi sugestii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 445

Partea a V-a. Perspectiva cognitivistæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 449

Capitolul 15. George A. Kelly. Psihologia constructelor personale . . . . . . . . 453Obiective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 453Scurtæ biografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 454Natura fundamentalæ a fiinflelor umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 454

Activitate øi anticipare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 455Structura personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 456

Constructele personale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 456Dezvoltarea personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 468Aplicaflii suplimentare ale teoriei lui Kelly . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 468

Interpretarea viselor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 468Psihopatologia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 469Psihoterapia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 470Alternanfla constructului øi cercetarea psihologicæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 474




Capitolul 16. Albert Bandura. Teoria social°cognitivæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 482Obiective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 482Scurtæ biografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 483Natura fundamentalæ a fiinflelor umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 483

Determinismul reciproc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 483Cauzele cognitive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 485Întærirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 486

Structura personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 487Comportamentul autoîntærit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 487Autoeficacitatea perceputæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 488

Dezvoltarea personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 490Învæflarea observaflionalæ (modelarea) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 490

Aplicaflii suplimentare ale teoriei lui Bandura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 492Psihopatologia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 492Psihoterapia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 494


Alte concepte ale psihologiei cognitive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 497Constructe referitoare la autoevaluare øi performanflæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . 498Constructe referitoare la învæflare øi percepflie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 499Constructe referitoare la rezolvarea problemelor øi luarea deciziilor . . . . . 501


13


Evaluarea teoriei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 502Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 502Întrebæri pentru studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 503


Capitolul 17. Concluzie. Perspective øi postfaflæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 509Citate care îndeamnæ la reflecflie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 509

Aplicaflii personale ale teoriile personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 511Pericolele inflexibilitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 511Pericolele gloriei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 515Pericolele contextului dat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 518Utilizarea teoriilor personalitæflii: câteva exemple relevante . . . . . . . . . . . . . 522

Alte perspective asupra personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 532Perspectiva biologicæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 532Perspectiva interculturalæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 533

Perspectivæ de ansamblu øi concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 534Natura fundamentalæ a fiinflelor umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 534Structura personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 537

Dezvoltarea personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 538Aplicaflii suplimentare ale teoriei personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 539Evaluarea teoriei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 540

Postfaflæ: Câteva perspective personale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 541Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 543

Anexæ. Istoric de caz pentru a fi folosit în cadrul întrebærilor pentru studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 545

Glosar de teoreticieni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 550Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 555

ROBERT E. EWEN

14


O introducere în teoriile personalitæflii � Prefaflæ

Prefaflæ

Aceastæ carte este o introducere în domeniul teoriei personalitæflii. Obiectivelesale sunt acelea de a constitui un punct de plecare pentru studiul aprofundat, dea deschide apetitul pentru acest teritoriu important øi provocator øi de a stârniinteresul faflæ de sursele primare pe baza cærora a fost scrisæ.

Citate originare. Pentru a familiariza studenflii cu operele unor teoreticieni demarcæ, au fost introduse în text numeroase citate.

Scurte recapitulæri. Majoritatea teoreticienilor personalitæflii este atrasæ (poatechiar excesiv) de neologisme. Pentru a ajuta studenflii sæ învefle numeroaseledefiniflii prezentate în fiecare capitol, aceste concepte sunt incluse în secfliunile de„Scurte recapitulæri“ prezente de°a lungul textului.

Aplicaflii teoretice. Dupæ opinia mea, câteva informaflii despre aplicafliilemajore ale unei teorii a personalitæflii ajutæ la clarificarea conceptelor sale maidificile. Am introdus, aøadar, o prezentare a unor astfel de aplicaflii în inter-pretarea viselor, psihopatologie, psihoterapie, muncæ, religie, educaflie, literaturæøi alte aspecte importante pentru respectivii psihologi (de exemplu, Allport øiprejudecata).

Structuræ comunæ. Pentru a uøura comparafliile dintre diverse teorii, fiecarecapitol respectæ o structuræ comunæ (descrisæ în Capitolul 1), iar pe tot parcursulcærflii sunt reliefate asemænærile øi diferenflele importante dintre teorii. Totuøi,fiecare capitol este de sine stætætor, astfel încât profesorul poate selecta efectivorice combinaflie pentru a o include într°un anumit curs.

Acoperire. Alegerea materialului care face parte din acest manual se bazeazæpe douæ cercetæri realizate printre profesorii care predau teoriile personalitæflii.Conform acestor cercetæri (N=38), prezenta carte cuprinde 11 dintre cei maiimportanfli teoreticieni, plus alfli patru considerafli øi ei ca fiind reprezentativi.

Interes øi lizibilitate. Am încercat sæ menflin un stil lizibil øi interesant, færæ asacrifica acurateflea sau spiritul øtiinflific. Am început majoritatea capitolelor cu oîntâmplare semnificativæ din viafla teoreticianului respectiv, folosind°o dreptintroducere a teoriei sale.


ROBERT E. EWEN

16 Am evitat folosirea pronumelui „el“ pentru a face referire la oameni în general.Dar când nu era cazul sæ rescriu istoria, am pæstrat acest pronume în citate. Uneoriam fæcut modificæri minore în citate, adæugând sau øtergând o virgulæ sauschimbând o literæ mare cu una micæ, færæ a mai folosi paranteze. Totuøi,modificærile mai importante au fost semnalate între paranteze.

Întrebæri. Întrebærile pentru studiu sunt prezentate la finalul fiecærui capitolcare trateazæ câte o teorie a personalitæflii (Capitolele 2–16). Aceste întrebæri sunt destinate sæ încurajeze gândirea criticæ øi sæ stimuleze discufliile øi dezbaterilepe marginea materialului. Pentru a facilita parcurgerea acestor întrebæri, am plasat istoricul de caz într°o scurtæ anexæ ce poate fi consultatæ cu uøurinflæ, iarcomentariile øi sugestiile apar într°o secfliune „ajutætoare“, ce urmeazæ întrebærilepentru studiu din fiecare capitol. Multe din întrebærile pentru studiu se referæ laviafla de zi cu zi, atingând probleme actuale precum terorismul øi necinsteadirectorilor de corporaflii, astfel încât studenflii sæ poatæ aprecia mai binematerialul. Aøadar, întrebærile pentru studiu trebuie privite drept parte integrantæa fiecærui capitol.

Schimbæri survenite în ediflia a øaptea (în limba englezæ). Ediflia anterioaræ a comportat modificæri semnificative în ceea ce priveøte organizarea øi conflinutul.Aceastæ a øaptea ediflie este liniøtea care urmeazæ furtunii. Are douæ scopurimajore: sæ discute aplicafliile personale importante ale teoriilor personalitæflii øi sæpunæ la dispoziflia studenflilor un site web interactiv, pe care sæ°l poatæ utiliza øicare sæ°i însofleascæ în procesul de învæflare.

Teoriile personalitæflii sunt mai mult decât niøte idei øi constructe abstracte.Ele oferæ repere valoroase care pe mine m°au ajutat sæ iau decizii mai bune øi sætræiesc o viaflæ mai împlinitæ. În edifliile precedente, m°am ferit sæ discut astfel deaspecte personale; acesta este un manual, nu un ghid de autoajutorare. Apro-piindu°mæ de finalul unei îndelungate cariere, am hotærât cæ este momentul sæîmpærtæøesc cititorilor mei entuziasmul stârnit de acest aspect al teoriilorpersonalitæflii. Oamenii care nu se cunosc pe ei înøiøi, care nu°øi înfleleg motiveleøi convingerile reale (chiar dacæ inconøtiente), sunt mult mai înclinafli sæ ia deciziigreøite prin care îøi fac ræu lor înøiøi, precum øi altora. Øi se poate întâmpla caaceøti indivizi sæ ocupe posturi de conducere, unde hotærârile lor eronate potprovoca un ræu considerabil. Teoriile personalitæflii oferæ remedii eficace, dacæsuntefli gata sæ le consultafli.

Am introdus acest nou material la începutul Capitolului 17, unde cei care nudoresc sæ îl foloseascæ îl pot omite. Cred cæ aceastæ nouæ secfliune va oferistudenflilor o concluzie interesantæ øi practicæ: „Teoria personalitæflii nu este doaro listæ de termeni complicafli formulafli de niøte psihologi de demult. De fapt,aceste idei mæ pot ajuta, dacæ aloc timpul øi efortul necesare pentru a le înflelegeøi a le utiliza“. Visez, de asemenea, ca într°o zi cærturarii din domeniul psihologieisæ°øi dea seama cæ au minimalizat puternic importanfla teoriilor personalitæflii(niciunul dintre multiplele departamente ale Asociafliei Americane de Psihologie

ROBERT E. EWEN


O introducere în teoriile personalitæflii � Prefaflæ

17nu este dedicat exclusiv acestui domeniu), deøi recunosc cæ sunt mult mai puflinoptimist în privinfla acestui aspect.

Al doilea scop al acestei revizuiri este mai aproape de îndeplinire. Pentruprima datæ existæ un site interactiv (în limba englezæ), care le permite studenflilor,printre alte lucruri, sæ exerseze ræspunzând la întrebæri øi sæ continue demersulînceput prin întrebærile pentru studiu de la sfârøitul fiecærui capitol. Adresaacestui site este www.psypress.com/ewen.

Încæ o observaflie, legatæ de perspectiva biologicæ, pe care am tratat°o super-ficial. Pentru psihologie este importantæ, însæ este mai puflin importantæ pentruteoria personalitæflii. Nu cred cæ, la începutul unui curs despre teoriile perso-nalitæflii, ar trebui sæ li se cearæ studenflilor sæ învefle detalii despre neuroni,sinapse, lobi ai creierului, pærfli ale sistemului nervos etc. Aøadar, am menflionataceastæ perspectivæ în capitolul concluziv, notând cæ studenflii pot (øi ar trebui)sæ o aprofundeze în cursuri care trateazæ aspecte mai generale ale psihologiei.

Dedic sincerele mele mulflumiri pentru ajutorul substanflial pe care mi l°auoferit la edifliile anterioare urmætoarelor trei persoane: Eugene Sachs, Olaf W.Millert øi Lawrence Erlbaum. Mi°ar plæcea, de asemenea, sæ le mulflumesc lui PaulDukes, Richard Tressider øi lui Dawn Shaw, pentru considerabilul sprijin pe caremi l°au acordat la aceastæ ediflie.


PARTEA I

PERSPECTIVA PSIHODINAMICÆ


O introducere în teoriile personalitæflii � Perspectiva psihodinamicæ

Privire generalæ. Teoriile psihodinamice pun accentul asupra inconøtientului:multe aspecte importante ale personalitæflii se aflæ în afara sferei noastre conøtienteøi, dacæ sunt vreodatæ aduse la suprafaflæ, acest lucru se realizeazæ doar cu maredificultate.

Sigmund Freud. A pus la punct prima teorie a personalitæflii (øi prima metodæpsihoterapeuticæ), psihanaliza. Majoritatea personalitæflii este inconøtientæ: ascun-dem de noi înøine multe adeværuri neplæcute despre propria persoanæ folosindmecanisme de apærare øi suntem conduøi de dorinfle, credinfle, temeri, conflicte øiamintiri de care suntem complet inconøtienfli. Natura umanæ este una extrem decrudæ; singurele noastre instincte sunt cel sexual øi cel agresiv, iar aceste pulsiuniînnæscute cuprind dorinfle puternice faflæ de pærintele de sex opus øi gelozieintensæ faflæ de pærintele de acelaøi sex (complexul Oedip). Personalitatea esteadesea ca o casæ în care fiecare îøi vede de propriul interes, sfâøiatæ de dorinfle øiscopuri conflictuale, lucru explicat cel mai bine folosind concepte ca Se, Eu øiSupraeu. Personalitatea se dezvoltæ de°a lungul unor stadii psihosexuale øi estesolid constituitæ în jurul vârstei de 5–6 ani. Visele unt o „cale regalæ“ pentruînflelegerea inconøtientului. Psihopatologia apare atunci când nu putem gæsimodalitæfli de canalizare a instinctelor noastre negative spre comportamenteacceptate de societate (sublimare).

Carl Jung. La început un susflinætor al psihanalizei, ulterior s°a despærflit deFreud pentru a°øi întemeia propria teorie. A acordat o deosebitæ importanflæinconøtientului, dar nu a fost de acord cu Freud în numeroase privinfle: naturaumanæ este deopotrivæ bunæ øi rea. Pe lângæ sexualitate øi agresivitate existæ øialte pulsiuni importante (inclusiv cea cætre individuaflie, precursoarea conceptuluiumanist de „actualizare a sinelui“). Existæ un inconøtient colectiv care conflinearhetipuri sau predispoziflii moøtenite de a percepe lumea în anumite moduri.Introversia°extraversia reprezintæ un aspect principal al personalitæflii. Psiho-patologia apare atunci când personalitatea devine prea unilateralæ, de exemplu,atunci când omitem sæ dezvoltæm aspecte importante ale personalitæflii sausupralicitæm aspecte contrare adeværatei noastre naturi (înnæscute).

Alfred Adler. Includerea lui Adler printre teoreticienii curentului psiho-dinamic este controversatæ, deoarece el nu a crezut în importanfla inconøtientului.


ROBERT E. EWEN

22 Personalitatea este modelatæ de relafliile copilului cu pærinflii sæi øi de scopurilenoastre de viaflæ conøtient alese, mai degrabæ decât de pulsiuni. Cel mai importantmotiv este efortul cætre autoperfecflionare (superioritate). Cooperarea cu ceilalflieste esenflialæ pentru supraviefluirea noastræ øi avem o tendinflæ înnæscutæ cætreaceasta. Psihopatologia apare atunci când parentajul patogen duce la dezvoltareaunui complex de inferioritate la copil øi la refuzul lui de a coopera cu ceilalfli.

Karen Horney. A combinat convingerea lui Freud, potrivit cæreia inconøtientuleste extrem de important, cu aceea a lui Adler, în care personalitatea este mode-latæ de relafliile copilului cu pærinflii sæi. Psihopatologia implicæ o personalitatesfâøiatæ de conflicte interioare (însæ conceptele de Se, Eu øi Supraeu nu suntnecesare pentru a o explica): ura de sine, care este adesea ascunsæ în spatele uneiimagini de sine idealizate; respectiv angoasa dureroasæ care determinæ înlocuireatendinflei sænætoase de creøtere personalæ cu o pulsiune cætre siguranflæ øi o dorinflæcompulsivæ de a fi protejat, de a°i domina pe alflii sau de a fi singur.

Erich Fromm. Întrucât, în calitate de fiinfle umane, nu avem pulsiuni înnæscutecare sæ ne programeze comportamentul, suntem mult mai izolafli øi mai anxioøidecât oricare altæ specie, iar libertatea øi independenfla ni se par dezirabile, darameninflætoare. Psihopatologia este provocatæ de parentajul patogen øi desocietatea noastræ defectuos alcætuitæ, faflæ de care Fromm era deosebit de critic,øi apare atunci când ne folosim de libertatea noastræ pentru a face alegeri lipsitede înflelepciune (fiind egoiøti în loc de a°i iubi pe ceilalfli). A elaborat metodeimportante de interpretare a viselor.

Harry Stack Sullivan. A definit personalitatea prin relafliile noastre cu alflioameni. Stadiile care succed prima copilærie, inclusiv adolescenfla, sunt importantepentru dezvoltarea personalitæflii. Patologia este provocatæ de parentajul patogencare duce la o angoasæ puternicæ øi deterioreazæ relafliile interpersonale. A aduscontribuflii semnificative la înflelegerea cauzelor øi tratamentului schizofreniei.

Erik Erikson. A devenit liderul miøcærii psihanalitice dupæ Freud, deoarece afost capabil sæ revizuiascæ teoria psihanaliticæ astfel încât sæ nu supere comu-nitatea psihanaliøtilor ortodocøi. A rectificat câteva dintre principalele erori alelui Freud: natura umanæ este atât bunæ, cât øi rea, iar Eul raflional este mai puternicdecât credea Freud. Personalitatea este modelatæ într°o mæsuræ mult mai marede relaflia copilului cu pærinflii sæi decât de pulsiuni øi de sexualitate øi se dezvoltæde°a lungul unei serii de stadii psihosociale, care se întind între pruncie øibætrânefle. Aceste stadii cuprind adolescenfla øi criza identitaræ øi existæ criterii,pentru fiecare stadiu, care evalueazæ succesul dezvoltærii. A elaborat tehnici depsihoterapie prin joc pentru copii.


O introducere în teoriile personalitæflii � Introducere

1

IntroducereTeoriile personalitæflii

Aceastæ carte trateazæ unul dintre celemai fascinante subiecte: personalitateaumanæ. Pânæ acum nu a fost desemnatæcea mai bunæ teorie a personalitæflii, iarmarii psihologi, ale cæror viziuni le vomexamina în continuare, sunt frecvent îndezacord unul cu altul, astfel încât cititorulcare se aflæ în cæutarea unui domeniu curæspunsuri categorice va fi dezamægit. Dar dacæ provocarea de a încerca sæ înfle-legefli natura umanæ øi de a compara øievalua idei diferite øi incitante væ stârneøteinteresul, acest domeniu væ va ræsplætipeste mæsuræ.

Semnificaflia personalitæfliiPersonalitatea se referæ la aspecte importante øi relativ stabile ale comporta-mentului. Gândifli°væ la o femeie tânæræ a cærei personalitate cuprinde træsætura„extrem de timidæ“. Comportamentul ei va fi unul timorat în situaflii diverse øide°a lungul unei perioade semnificative de timp. Este posibil sæ existe øi excepflii:ea poate fi mai sociabilæ cu familia, cu un prieten apropiat sau la petrecerea deziua ei. Dar, pentru ea, interacfliunea cu alfli oameni va fi întotdeauna dificilæ, timpde luni sau chiar ani de zile, øi va avea un efect semnificativ asupra stærii eigenerale de bine.

Unii teoreticieni afirmæ cæ personalitatea poate fi studiatæ numai prin obser-varea comportamentului social, exterior. Cu toate acestea, pentru majoritateapsihologilor personalitatea îøi are originea în interiorul individului. Aceøti teoreticienisubliniazæ faptul cæ personalitatea se poate manifesta øi în absenfla contactelor cuceilalfli øi cæ poate avea aspecte care nu sunt vizibile.

Personalitatea acoperæ o gamæ largæ de comportamente umane. Pentru majorita-tea teoreticienilor, personalitatea cuprinde aproape toate dimensiunile unei


ROBERT E. EWEN

24 persoane — mentalæ, emoflionalæ, socialæ øi fizicæ. Unele aspecte ale personalitæflii,precum sunt gândurile, amintirile øi visele, nu pot fi observate, pe când altele,precum acfliunile deschise, pot fi observate. Personalitatea include, de asemenea,aspecte care væ sunt ascunse sau inconøtiente, precum øi acelea care sunt conøtienteøi pe care le observafli cu uøurinflæ.

Teorii ale personalitæfliiTeorii øi constructeO teorie este o ipotezæ nedoveditæ asupra realitæflii. Adesea, fapte ce par denetægæduit nu sunt cercetate øtiinflific, iar o teorie oferæ repere ce ne vor ajuta înabsenfla unor informaflii mai exacte.

O teorie constæ într°un set de termeni øi principii construite sau folosite de cætreteoreticieni, numite constructe. La fel ca autorul sau inventatorul, teoreticianuleste un creator (al constructelor); øi, precum creatorii din alte discipline,teoreticienii se inspiræ de la predecesorii lor øi le continuæ opera.

În cele din urmæ, constructele trebuie sæ fie interrelaflionate pentru ca o teoriesæ fie consistentæ din punct de vedere logic. Pe lângæ definirea øi explicareatermenilor øi ale principiilor, teoreticienii trebuie sæ arate cum formeazæ acesteaun întreg coerent.

Criterii de comparare a teoriilor personalitæfliiÎn mod ideal, o teorie a personalitæflii trebuie sæ satisfacæ patru criterii: descriere,explicaflie, predicflie øi control.

ROBERT E. EWEN

SCURTÆ RECAPITULARECâteva nofliuni introductive esenfliale

Construct Un termen sau principiu care a fost creat (sau adoptat) de unteoretician. O teorie este formatæ dintr°un set de constructeinterdependente, care sunt legate unul de altul într°un mod logicøi coerent.

Personalitate Caracteristicile importante øi relativ stabile ale unei persoane,care explicæ modele constante de comportament. Aspectelepersonalitæflii pot fi observabile sau neobservabile øi conøtientesau inconøtiente.

Teorie O ipotezæ nedoveditæ în legæturæ cu anumite fenomene, care neoferæ descrieri øi explicaflii atunci când nu sunt disponibileinformaflii mai concrete.

Teorie a personalitæflii O „supoziflie“ asupra unor aspecte importante alecomportamentului uman, care poate fi bazatæ pe observareaclinicæ sau cercetarea empiricæ (sau pe amândouæ).



25Comportamentul uman poate fi uimitor de complex, iar o teorie utilæ ajutæ laordonarea haosului. O teorie oferæ descrieri accesibile, stabileøte un cadru pentruorganizarea unui volum substanflial de date øi focalizeazæ atenflia asupraproblemelor de importanflæ majoræ. În plus, o teorie valoroasæ a personalitæfliiexplicæ fenomenul studiat. Ea oferæ ræspunsuri unor întrebæri semnificative,precum: care sunt cauzele diferenflelor individuale în cadrul personalitæflii, de cepatologia se manifestæ mai pregnant în cazul anumitor oameni øi aøa mai departe.O teorie trebuie, de asemenea, sæ genereze predicflii, pentru a putea fi evaluatæ øiîmbunætæflitæ (sau înlæturatæ). Pentru mulfli psihologi, proba crucialæ a oricæreiteorii este abilitatea de a prezice evenimente viitoare. În cele din urmæ, o teorievaloroasæ conduce, de obicei, la aplicaflii practice importante. Ea înlesneøtecontrolul asupra mediului øi modificarea acestuia — de exemplu, prin generareaunor tehnici mai bune de creøtere a copiilor, de educaflie sau de psihoterapie.

Deøi aceste criterii pot pærea clare, se manifestæ adesea un puternic dezacordîn ceea ce priveøte modul lor de aplicare. Unii psihologi pun accentul pe faptulcæ o teorie øtiinflificæ ar trebui sæ genereze predicflii obiective, formale, care pot fitestate în situafliile controlate ale unui laborator de cercetare. Din acest punct devedere, o teorie cu multe constructe dificil de evaluat empiric (aøa cum sunt Se°ul,Eul øi Supraeul freudiene) sau una care nu încurajeazæ realizarea unor cercetæride amploare ar putea fi privitæ drept inferioaræ. Alfli psihologi væd cercetarea delaborator ca fiind artificialæ. Ei preferæ sæ°øi formuleze teoriile personalitæfliipornind de la observaflii clinice informale, abordare pe care o consideræ øtiinflificæ:

În realitate, psihanaliza este o metodæ de cercetare, un instrument nepærtinitor,întru câtva ca øi calculul infinitezimal... Utilizarea analizei pentru terapia nevrozelornu este decât una dintre aplicærile acesteia; poate cæ viitorul ne va aræta cæ nu estecea mai importantæ. ... Numai dacæ practicæm vindecarea spiritualæ psihanaliticæ,aprofundæm cunoaøterea despre viafla psihicæ omeneascæ. Aceastæ perspectivæasupra câøtigului øtiinflific a fost cea mai importantæ, cea mai îmbucurætoaretræsæturæ a travaliului analitic. (Freud, Studii despre societate øi religie, p. 131; Tehnicapsihanalizei, pp. 272, 281)1

Dacæ metodele de cercetare de laborator din psihologie ar fi fost la fel deeficace precum acelea din alte øtiinfle, aceastæ abordare ar fi putut fi superioaræ.Observarea clinicæ este subiectivæ øi nu poate fi controlatæ, iar comportamentulpacientului este susceptibil de a fi influenflat astfel încât sæ susflinæ acea teorie apersonalitæflii la care aderæ terapeutul. Sau terapeutul poate fi mai înclinat sæperceapæ dovezile care susflin teoria, omiflând, în acelaøi timp, datele care odezmint. Prin urmare, perspectiva validærii obiective prin cercetare de laboratoreste foarte atrægætoare.

Din nefericire, psihologia este o øtiinflæ mult mai tânæræ decât fizica sau chimia,subiectul ei este substanflial diferit, iar tehnicile sale sunt mai puflin rafinate.

1 Lucrærile traduse în limba românæ sunt citate cu titlul românesc; celelalte referinfle sunt citate în textdoar cu anul aparifliei în original. (N. red.)


ROBERT E. EWEN

26 Limitærile de ordin practic øi financiar impun adesea folosirea unor eøantioanemici øi/sau atipice, precum studenfli, animale de laborator sau voluntari.Procedurile experimentale sunt de multe ori prea puflin precise pentru a mæsuraprocesele neobservabile sau inconøtiente cu acuratefle sau pentru a garanta faptulcæ efectele aøteptate de experimentator sunt create în minflile participanflilor. Øifiinflele umane diferæ în mod semnificativ de elementele chimice sau de obiectelefizice inerte. Din aceste motive, înflelegerea provenitæ din experienfle de ocovârøitoare importanflæ pentru oameni (precum psihoterapia) este foartevaloroasæ øi ambele abordæri sunt esenfliale pentru psihologia actualæ:

[Am descoperit, în studiul nostru], cæ raflionamentele clinice ofereau informafliidespre sænætatea mentalæ care, se pare, nu reieøeau din scalele „obiective“ demæsurare a sænætæflii mentale. De o lungæ perioadæ de timp, metodele clinicecalitative se aflæ în dizgraflia unui mare numær de psihologi cercetætori øi se publicæmult despre imperfecfliunile raflionamentului clinic. Într°adevær, printre mulflipsihologi teoreticieni s°a încetæflenit obiceiul de a considera ca acceptabilæ øilæudabilæ deprecierea insight°ului clinic… Poate cæ pentru cercetætori a sositmomentul sæ încerce sæ înfleleagæ nu numai slæbiciunile, dar øi punctele forte aleraflionamentului clinic. (Shedler, Mayman & Manis, 1993, p. 1129; vedefli, deasemenea, Oppenheimer, 1956; Sechrest, 1976; Silverman, 1975; Wachtel, 1980.)

Întrucât teoretizarea psihologicæ nu este încæ suficient de avansatæ încâtcriteriile uzuale sæ fie aplicate într°un mod universal valabil, vom compara teoriilefolosind urmætoarele dimensiuni, clasificate în funcflie de conflinut:

Natura fundamentalæ a fiinflelor umane. Personalitatea este un constructamplu, iar motivaflia este un aspect fundamental al comportamentului. Prinurmare, teoriile personalitæflii sunt într°o mare mæsuræ teorii ale motivafliei øitrebuie (direct sau indirect) sæ facæ presupuneri cruciale asupra naturii fun-damentale a fiinflelor umane. Suntem egoiøti øi îndærætnici? Orientafli social øialtruiøti? Hotærâfli sæ ne maximizæm în moduri constructive potenflialul nostrupozitiv înnæscut? Suntem în principal motivafli de forfle ce flin de trecut sau descopurile noastre viitoare? De aspecte conøtiente sau inconøtiente ale perso-nalitæflii? Astfel de probleme importante oferæ o bazæ utilæ pentru comparareadiverselor teorii.

Structura personalitæflii. Constructele folosite pentru a explica structurapersonalitæflii faciliteazæ, de asemenea, øi compararea teoriilor. Teoria freudianæeste bine-cunoscutæ pentru conceptele sale de Se, Eu øi Supraeu; teoria jungianæeste conotatæ prin nofliuni precum inconøtient colectiv øi arhetipuri; øi aøa maideparte.

Dezvoltarea personalitæflii. Unele teorii afirmæ existenfla unor etape specificede creøtere, care descriu dezvoltarea personalitæflii. Caracteristicile acestor etape (sexuale, de exemplu, în teoria freudianæ) øi ale tipurilor caracteriale

ROBERT E. EWEN



27corespunzætoare (de exemplu, oral, anal, falic øi genital) subliniazæ, de asemenea,similaritæfli øi diferenfle teoretice importante.

Aplicaflii suplimentare. O teorie a personalitæflii poate fi mai bine înfleleasæexaminând aplicafliile sale importante. Acestea pot include domenii precuminterpretarea viselor, psihopatologie, psihoterapie, educaflie, muncæ, religie øiliteraturæ.

Evaluare. Chiar dacæ o teorie a personalitæflii este dificil de evaluat, ar fi oneglijenflæ sæ nu se facæ anumite supoziflii despre utilitatea constructeor saleprincipale.

Epoca prefreudianæDeøi teoria personalitæflii începe cu Sigmund Freud, trebuie mai întâi sæ facem unpas înapoi pentru a pregæti scena — øi pentru a evita unele posibile erori grave.

Freud versus WundtÎn anul 1879, Wilhelm Wundt a pus bazele primului laborator de psihologie laLeipzig, în Germania. Psihologia s°a dezvoltat din douæ domenii de sine stæ-tætoare, filosofia øi fiziologia experimentalæ, astfel încât eforturile timpurii ale noiiøtiinflei se îndreptau cætre probleme obiective, precum mæsurarea vitezei impul-sului nervos øi cæutarea regiunilor specifice din creier care controlau diversefuncflii organice.

Aproximativ în aceeaøi perioadæ, Freud îøi privea cu scepticism educafliamedicalæ øi începuse sæ studieze fiinflele umane dintr°o perspectivæ diferitæ —tratarea persoanelor suferinde de tulburæri care nu puteau fi puse pe seama unorcauze fizice. Psihologia teoreticæ wundtianæ avea pufline de spus despre astfel deprobleme, iar Freud øi adepflii sæi nu°øi doreau, pe bunæ dreptate, sæ mai aøtepte.Pacienflii lor aveau nevoie de ajutor imediat øi propria lor sete de cunoaøtere secerea satisfæcutæ. Astfel, ei øi°au organizat cercetarea în moduri mult mai adecvatepentru studiul psihopatologiei. Ei au avut în vedere persoana în totalitatea sa(simptome, cauze din copilærie, gânduri, dorinfle, vise øi aøa mai departe), maidegrabæ decât detalii fiziologice. Ei au conceput tehnici pentru a°øi ajuta pacienfliisuferinzi øi teorii pentru a explica originea øi dinamica tulburærilor psihologicecu care se confruntau. Ei desconsiderau laboratorul psihologic în favoareaobserværii naturale în cadrul clinic, provocând o controversæ care persistæ øi astæzi(aøa cum am væzut). Ei au mers pânæ la a°øi extinde descoperirile asupraoamenilor în general, demonstrând cæ farul puternic al psihoterapiei aducealuminæ asupra unor adeværuri universale:

Nu cred cæ aceastæ origine [oamenii bolnavi] devalorizeazæ descoperirilenoastre... Dacæ aruncæm un cristal, el se sparge, însæ nu în mod arbitrar, ci este


ROBERT E. EWEN

28 dezagregat în lungul direcfliilor sale de clivaj în bucæfli a cæror delimitare, cu toatecæ este invizibilæ, era totuøi predeterminatæ prin structura cristalului. Asemeneastructuri pline de cræpæturi øi plesnituri sunt øi alienaflii mintal. Nici noi nu le putem refuza o parte din respectul sfios mærturisit de popoarele vechi faflæ desmintifli. Ei øi°au întors fafla de la realitatea exterioaræ, dar tocmai de aceea øtiu maimulte despre realitatea interioaræ, psihicæ øi ne pot da în vileag multe aspecte carene°ar ræmâne altminteri inaccesibile… Patologia, prin amplificærile øi înæspririle ei,ne poate atrage atenflia asupra unor raporturi normale, care altfel ne°ar fi scæpat.(Freud, Tehnica psihanalizei, p. 217; Introducere în psihanalizæ, p. 579.)

Din perspectivæ istoricæ, putem înflelege accentul pus de teoriile timpurii alepersonalitæflii asupra psihopatologiei. Se justificæ, de asemenea, complexitateaacestora, deoarece o teorie care se referæ la totalitatea comportamentului umanva fi mult mai încâlcitæ decât una care se concentreazæ asupra detaliilor specifice.Abia câfliva ani mai târziu, psihologii au ridicat problema abordærii teorieipersonalitæflii studiind indivizii sænætoøi øi bine adaptafli ori au încercat sæ extindæaplicafliile cercetærilor convenflionale de laborator asupra unor domenii precumpsihopatologia øi visele.

Inconøtientul înainte de FreudO concepflie eronatæ des întâlnitæ îl prezintæ pe Freud drept acela ce a inventatdin piatræ seacæ termeni precum „inconøtient“ øi „analiza visului“, umplând unspafliu complet gol al cunoaøterii noastre. Nici mæcar un geniu nu lucreazæ într°unvid; el se inspiræ din munca înaintaøilor. Demersul de a înflelege natura fun-damentalæ a fiinflelor umane este tot atât de vechi ca øi omul øi multe dintreteoriile lui Freud existau într°o oarecare formæ cu mult înainte de intrarea sa în scenæ.

Ideea unor cauze inconøtiente ale comportamentului era clar conturatæ cuaproximativ 100 de ani înainte de Freud (Ellenberger, 1970). Hipnoza era folositæpentru a accesa mintea inconøtientæ încæ din 1784, începând cu pionieri ca FranzAnton Mesmer øi James Braid øi continuând cu Jean°Martin Charcot, cæruia Freudi°a fost student pentru o scurtæ perioadæ de timp. Anumifli filosofi germani de laînceputul secolului al nouæsprezecelea, în principal Gotthilf Heinrich vonSchubert, Carl Gustav Carus øi Arthur Schopenhauer, au anticipat multe dintreteoriile lui Freud. Von Schubert a elaborat o teorie tripartitæ, similaræ într°ooarecare mæsuræ cu împærflirea freudianæ în Se, Eu øi Supraeu øi, de asemenea, înceea ce priveøte concepte precum narcisismul øi pulsiunea de moarte. Conformlui Carus, cheia cunoaøterii vieflii conøtiente se aflæ în tærâmul inconøtientului.Afirmaflia lui Schopenhauer „Împotrivirea voinflei de a permite aspectelor care oderanjeazæ sæ ajungæ la cunoøtinfla intelectului este punctul prin care nebuniapoate pætrunde în spirit“ este foarte apropiatæ de nofliunile ulterioare ale lui Freudde Se (voinflæ), Eu (intelect) øi refulare.

ROBERT E. EWEN



29Spre finalul celei de°a doua jumætæfli a secolului al XIX°lea, filosoful FriedrichNietzsche discuta despre natura autoînøelætoare øi autodistructivæ a fiinflelorumane, despre inhibarea activæ a gândurilor ameninflætoare øi despre nevoia dea demasca materialele inconøtiente pentru a îndepærta autoamægirile. Nietzschea fost, de asemenea, primul care a folosit termenul „Se“ øi este considerat de uniidrept adeværatul fondator al psihologiei moderne. Un remarcabil contemporanfrancez al lui Freud, Pierre Janet, a emis teoria conform cæreia evenimenteletraumatizante determinæ fixarea reprezentærilor în subconøtient (cuvânt inventatde el) øi înlocuirea lor cu simptome nevrotice. Øi Gustav Theodor Fechner,„pærintele psihologiei experimentale“ øi, totodatæ, predecesorul direct al luiWundt, a recunoscut posibilitatea percepfliei inconøtiente øi i°a oferit lui Freudprincipii ca energie mentalæ øi plæcere°neplæcere. (În ciuda rezervelor sale înprivinfla psihologiei academice, Freud [Dincolo de principiul plæcerii; Interpretareaviselor] era foarte elogios la adresa lui Fechner.)

În mod similar, pornind înapoi pe firul timpului, putem gæsi încæ din EvulMediu încercæri de interpretare a semnificafliei viselor (Ellenberger, 1970; Freud,Interpretarea viselor). Unele teorii din vechime erau chiar exagerate, precumcredinfla conform cæreia sufletul unei persoane pæræsea corpul øi participa laacfliunile din vis. Altele conflineau elemente de adevær, precum afirmaflia lui Platoncæ în noi existæ puternice impulsuri, care se ivesc cu mai multæ uøurinflæ în timpulsomnului. Dupæ Platon, printre aceste impulsuri se regæsesc dorinflele „de a aveaun act sexual cu o mamæ sau cu oricine altcineva“ øi ele pætrund în vise „atuncicând partea umanæ øi raflionalæ din noi este adormitæ øi nu mai exercitæ control,iar natura noastræ animalicæ… se trezeøte øi îøi face mendrele“ — idei remarcabilde asemænætoare cu nofliuni freudiene precum conflictele oedipiene, Se°ul øislæbirea apærærilor Eului în timpul somnului.

Pânæ în secolul al XIX°lea, cunoøtinflele despre vise deveniseræ tot mai precise.Von Schubert a subliniat natura simbolicæ a limbajului oniric øi a observat cæsimbolurile din vise pot combina mai multe concepte într°o singuræ imagine (ceeace Freud a numit mai târziu condensare). Karl Albert Scherner considera cæobiectele alungite (turnuri, muøtiucul pipei) sunt simboluri ale organelor genitalemasculine øi o alee pavatæ dintr°o curte interioaræ este un simbol al organelorgenitale feminine. Alfred Maury a studiat efectele stimulærii senzoriale în timpulsomnului øi a atras atenflia asupra rolului amintirilor uitate în formarea viselor.Marchizul Hervey de Saint°Denis, care a inventat o remarcabilæ tehnicæ prin carea învæflat sæ conøtientizeze cæ viseazæ øi apoi sæ se trezeascæ la dorinflæ pentru a°øilua notiflele necesare, a publicat un studiu extrem de amænunflit al propriilor viseøi a anticipat conceptele freudiene de condensare øi deplasare. Yves Delage a ajunsla concluzia cæ visele provin din acte sau gânduri nefinalizate, în special din aceleaale zilei precedente. La acestea øi°au adus contribuflia øi alfli cercetætori, prin teoriiøi intuiflii revelatoare importante.

Ar trebui remarcat, de asemenea, cæ Freud nu a fost nici pe departe singurulteoretician care s°a concentrat asupra sexualitæflii sau care a fæcut legætura întreaceasta øi psihopatologie. Schopenhauer a afirmat cæ sexualitatea este cea maiimportantæ dintre toate pornirile (pulsiunile), iar Richard von Krafft°Ebing


ROBERT E. EWEN

30 a publicat vestita sa Psychopathia Sexualis în 1886, a inventat temenii de sadism øimasochism øi chiar a utilizat termenul de libido cu øase ani înaintea lui Freud,într°un articol din 1889.

Aceastæ scurtæ prezentare reuøeøte cu greu sæ acorde aprecierea cuvenitæ uneilungi øi dificile perioade de cæutæri, iar cititorul interesat va putea consultalucrarea lui Ellenberger (1970) pentru informaflii suplimentare. Ea vine sæ confirmeafirmaflia fæcutæ anterior, conform cæreia teoreticienii nu lucreazæ în izolare, ci seinspiræ din contribufliile celorlalfli. Cu toate acestea, ea nu contestæ în niciun felgeniul lui Freud. El a adus multe contribuflii originale øi importante, fiind primulpsiholog care a elaborat o teorie a personalitæflii. Prin urmare, vom începecercetarea noastræ asupra teoriilor personalitæflii cu un studiu asupra operei sale.

O posibilæ abordare a studiului teoriilor personalitæfliiVefli descoperi probabil cæ simflifli o mai mare afinitate faflæ de unele dintre teoriileprezentate în aceastæ carte decât pentru altele. Poate cæ una dintre teorii vi se vapærea superioaræ celorlalte. Existæ psihologi moderni care se consideræ a fi numaifreudieni sau numai jungieni sau numai adlerieni øi care resping cu înverøunareideile øi constructele oricæror altor teoreticieni. Prin urmare, avefli tot dreptul dea alege sæ le cælcafli pe urme.

Cu toate acestea, væ implor sæ nu adoptafli un punct de vedere atât de rigid.Constructele teoretice (de exemplu, Se°ul, Eul øi Supraeul freudiene) nu suntadeværuri imuabile øi nici entitæfli concrete. Ele sunt concepte care au fost createsau însuøite de cætre teoreticieni pentru a descrie, explica, prezice øi controlacomportamentul uman. Orice teorie a personalitæflii reprezintæ doar una dintrevariantele de interpretare a fenomenelor psihice. Niciuna dintre aceste concepfliialternative nu s°a dovedit a fi infailibilæ; fiecare dintre ele are merite øi lipsurisemnificative. Prin urmare, dacæ înflelegefli øi utilizafli constructe dintr°o varietatede teorii ale personalitæflii, vefli avea la dispoziflie mai multe instrumente folosi-toare (øi o abordare mai flexibilæ) pentru descoperirea misterelor comporta-mentului uman (Ewen, 2001).

Væ recomand sæ studiafli oricare dintre teoriile din aceastæ carte cu o atitudinede completæ acceptare — cel puflin la început. De exemplu, când citifli Capitolul 2,încercafli sæ devenfli un freudian (chiar dacæ numai pentru moment) øi sæ vedeflifuncflionarea personalitæflii exclusiv din punctul lui de vedere. Dupæ cum amvæzut, teoreticienii personalitæflii trebuie sæ°øi interrelaflioneze constructele øi sæle îmbine într°un întreg coerent. Prin urmare, dacæ væ græbifli sæ criticafli øi sædiscreditafli anumite aspecte ale unei teorii, v°ar putea fi imposibil sæ apreciafliteoria în ansamblul sæu øi conceptele sale mai interesante. Dacæ descoperifli uneleaspecte ale teoriei pe care nu le putefli accepta, notafli°vi°le øi læsafli provizoriuînsemnarea deoparte. Dupæ ce terminafli secfliunea de evaluare, atunci decideflicare este opinia dumneavoastræ în privinfla unei teorii.

Adoptând aceastæ abordare, putefli afla, pe bunæ dreptate (aøa cum mi s°aîntâmplat mie), cæ unele teorii, care la prima vedere par ridicol de complicate (sau

ROBERT E. EWEN



31chiar exagerate), conflin perle de înflelepciune în privinfla comportamentului uman.Cel puflin, vefli aprecia mai bine ceea ce au încercat teoreticienii sæ realizezeutilizând constructele øi principiile lor. Øi, în felul acesta, este mult mai probabilsæ evitafli capcana respingerii (sau chiar a ridiculizærii) ideilor øi constructelorbune øi folositoare doar pentru cæ au fost elaborate de un alt teoretician decât celpe care îl preferafli.

În plus, afli putea utiliza constructele øi ideile învæflate pentru a lua decizii maiînflelepte øi pentru a væ îmbunætæfli viafla. Teoriile personalitæflii sunt mai multdecât niøte concepte abstracte; ele oferæ excelente repere pentru viaflæ. În Capitolul17 sunt prezentate exemple ale unor astfel de aplicaflii personale.

Recapitulare1. PERSONALITATEA. Personalitatea se referæ la caracteristici importante øi

de duratæ ale unui individ, acelea care continuæ sæ exercite o influenflæputernicæ asupra comportamentului. Aspectele personalitæflii pot fi observabilesau neobservabile, conøtiente sau inconøtiente.

2. TEORII ØI CONSTRUCTE. O teorie este o presupunere nedoveditæ desprerealitate. Este formatæ dintr°un set de termeni øi principii, numite constructe,care sunt create sau aplicate de cætre teoreticieni. În mod ideal, o teoriefolositoare ar trebui sæ ofere descrieri precise, explicaflii cuprinzætoare, predicfliicare ne permit sæ acceptæm sau sæ respingem teoria øi aplicaflii care ne permitsæ controlæm øi sæ schimbæm mediul înconjurætor. Atât cercetarea formalæ delaborator, cât øi observaflia clinicæ informalæ au importante avantaje, dar øilipsuri grave øi ambele reprezintæ surse esenfliale de informaflie pentrupsihologia modernæ.

3. EPOCA PREFREUDIANÆ. La început, psihologia teoreticæ s°a ocupat înspecial de probleme fiziologice øi organice. De aceea, Freud øi adepflii sæi, careerau interesafli de tratarea psihopatologiei, au elaborat teorii ale personalitæfliicentrate pe terapie, prin intermediul cærora puteau explica fenomenele cu carese confruntau. Deøi Freud este, pe bunæ dreptate, considerat primul psihologcare a elaborat o teorie a personalitæflii, multe dintre conceptele sale (inconøti-entul, analiza viselor, Se°ul, refularea, natura sexualæ a psihopatologiei øi aøa mai departe) pot fi întâlnite la filosofi øi teoreticieni care l°au precedat cumulfli ani.


EWEN Introd in Teoriile Personalitatii Preview

Documents

Transcript of EWEN Introd in Teoriile Personalitatii Preview