Teoriile contemporane ale invatarii preview424
-
Upload
editura-trei-trei -
Category
Documents
-
view
326 -
download
6
description
Transcript of Teoriile contemporane ale invatarii preview424
Knud Illeriscoordonator
Teorii contemporaneale învăţăriiAutori de referinţă
Traducere din engleză de Zinaida Mahu
Editori:SILVIU DRAGOMIRVASILE DEM. ZAMFIRESCU
Director editorial:MAGDALENA MĂRCULESCU
Redactor:VICTOR POPESCU
Coperta:DANIEL TOMA
Director producţie:CRISTIAN CLAUDIU COBAN
Dtp:RĂZVAN NASEA
Corectură:RODICA PETCUEUGENIA URSU
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiTeorii contemporane ale învăţării : autori de referință / Knud Illeris (coord.) ; trad.: Zinaida Mahu. - Bucureşti : Editura Trei, 2014
Bibliogr.ISBN 978-606-719-059-5
I. Illeris, Knud (coord.) II. Mahu, Zinaida (trad.)
37
Titlul original: Contemporary Theories of Learning. Learning theorists… in their own wordsAutor: Knud Illeris
Copyright © 2009 Knud Illeris
Copyright © Editura Trei, 2014 pentru prezenta ediție
Prezenta ediţie s-a publicat prin acord cu Agenţia Literară Livia Stoia
O.P. 16, Ghișeul 1, C.P. 0490, BucureștiTel.: +4 021 300 60 90 ; Fax: +4 0372 25 20 20e-mail: [email protected]
ISBN: 978-606-719-059-5
Cuprins
7 Introducere la colecția „Educație și formare“ 10 Introducere
21 Capitolul 1. Oînţelegerecuprinzătoareaînvăţăriiumane knudilleris 45 Capitolul 2. Cumînveţisăfiiopersoanăînsocietate:
învăţândsăfiueu peterjarvis 68 Capitolul 3. Cumsetransformă„forma“?Oabordare
aînvăţăriitransformativedinperspectivaconstructivistăadezvoltăriiumane
robertkegan 101 Capitolul 4. Învăţareaprinexpansiune:spreo
reconceptualizareaînvăţăriibazată peteoriaactivităţii
yrjöengeström 136 Capitolul 5. Pragmatismul:oteorieaînvăţăriipentruviitor benteelkjaer 164 Capitolul 6. Opriviredeansambluasupraînvăţării
transformatoare jackmezirow 192 Capitolul 7. Abordărimultiplealecunoașterii howardgardner
Teorii contemporane ale învăţării § Cuprins
210 Capitolul 8. Învăţareabiograficăîncadrulnouluidiscursdespreînvăţareacontinuă
peteralheit 234 Capitolul 9. Ciclurilevieţiișiciclurileînvăţării johnheron 265 Capitolul 10.Învăţareacontinuăcaotehnicăasinelui marktennant 286 Capitolul 11.Cultură,minteșieducaţie jeromebruner 306 Capitolul 12.Experienţă,pedagogieșipracticisociale robinusher 334 Capitolul 13.„Problemenormaledeînvăţare“aletinerilor:
încontextulconvingerilorculturaleimplicite thomasziehe 362 Capitolul 14.Practicaînvăţării jeanlave 379 Capitolul 15.Oteoriesocialăaînvăţării etiennewenger 398 Capitolul 16.Învăţareatranziţionalășiconsiliereareflexivă
pentrucarieră:aînvăţapentruateangaja dannywildemeerschșiveerlestroobants
KNUD ILLERIS (coordonator)
6
Introducere la colecția „Educație și formare“
Transformarea învățării: un proiect pentru România educată
Maimultcaoricând,tineriideaziaunevoie,pentruareuși,denișteminţiputernice.Aunevoiedecontextedeînvăţareauten-tică,desuportșiorientare,deovalorizaresocialăaînvăţăriișideșansadeatransformalumeaprinpropriilelorputeri.Numaieonoutatepentrunimenică,pedeoparte,școlileșisiste-muldeeducaţiejoacăunroldeterminantînconstrucţiatinere-lorgeneraţii,darnicifaptulcă,pedealtăparte,performanţeledinultimiianialetinerilornoștrisuntcelpuţinîngrijorătoare.Întremultiplelecrizecucareseconfruntălumeacontemporană,crizaeducaţieiesteunacare,chiardacămaisubtilășimaipuţinvizibilăpemoment,producedejadeficitegreuderecuperatșiridicăprovocăridintrecelemaicomplexe.Educaţiașiînvăţareanusuntdoartreabașcoliiși,așacum
mulţicredîncă,responsabilitateaexclusivăaacesteia.Educaţiaetreabatuturor,pentrucăoRomânieeducatăseconstruieșteînfamilie,lașcoală,înuniversitate,darșilaloculdemuncă,în
Teorii contemporane ale învăţării § Introducere la colecția „Educație și formare“
activităţiledeînvăţarepermanentăsauînoricelocșicontextcarepoatecontribuilaoînvăţaredecalitate.Reușitapersonală,cali-tateavieţiisocialeșiperformanţaeconomicăpecareniledorimsuntvectoriiunuiproiectpecareîndrăznimsă-ldenumimcelmaiimportantazi,aici:proiectulRomânieieducate1.Evaluărileinternaţionalecomparativedinsistemulpreuni-
versitar (TIMSS,PIRLS,PISA)sauexerciţiilede ierarhizare /benchmarkingdin învăţământulsuperior (ARWU-Shanghai,Quacquarelli-SimmondsWorldUniversityRankings,TimesHigherEducationWorldUniversityRankingssau,mainou,U-Multirank),precumșiexameneleșievaluărilenaţionale(maialesCapacitateașiBacalaureatul)demonstreazăderapajesem-nificativenudoaraleperformanţeiacademicepropriu-zise,darșialemotivaţieipentruînvăţare(veziînspecialultimulraportPISAsaunumăruldeneprezentaţilaultimulexamendebaca-laureat).Înfaţaacesteisituaţii,carenuesteneapăratdedatăfoar-terecentă,darcareafostșiesteîncăignoratămasivlanivelulpoliticiloreducaţionale,vedemcasingurăsoluţieotransformare„dejosînsus“,careareîncentruonouăînţelegereaconceptu-luideînvăţare,oredefinireaînvăţăriidinperspectivaacelpuţintreirealităţi:
a. progreselesemnificativealeultimiloraniîndomeniulcer-cetărilordespreînvăţare,cuaccentpecapacitateadeacreaexperienţedeînvăţareautentică,conformeînţelegeriiprofun-deaproceselorșimecanismelorspecificeînvăţării;
1 Ideea unui proiect amplu de responsabilitate socială denumit România educată a apă-rut în urma unor reflecții și discuții ale grupului de profesioniști în științele educației (pedagogie) de la Departamentul de Științele Educației al Facultății de Psihologie și Științele Educației (Universitatea din București).
KNUD ILLERIS (coordonator)
8
b. luareaînconsiderareacaracteristicilorcognitive,socialeșiemoţionalealenoilorgeneraţiidetineri,generaţii„etichetate“îndiversemoduriînliteraturadespecialitate:nativiidigitali,digikids,Millenials,generaţiaYetc.;
c. conectareaeducaţieișiaproceselordeînvăţaredinșcoalăcurealităţilesociale,economice,politiceșiculturalealelumiicon-temporane,alelumii„așacumeea“.
Pentruacrea,împreunăcuparticipanţii,experienţedeînvăţareautentică,ceicarefaciliteazăacesteprocese(profesori,formatori,mentori,coach-i,consilieri,facilitatori)aunevoiedeoperspecti-văsemnificativactualizatășideoînţelegereprofundăaînvăţării.ColecţiaEducație și formareaapărutcaurmareaconvinge-
riicăpasulcelmaiimportantîncreștereacalităţiiproceselordeînvăţareînfamilie,înșcoală,încorporaţiisauoriundealtundeva,esteasigurareaunuisuportștiinţificșimetodologicsolid,relevantșiactual.Așadar,oricinedoreștesăînţeleagămaibinepropriileprocesedeînvăţarepentrualeoptimizașioricineesteangajatînprocesuldeaoferisuportșiconsultanţăeficientăînproceseledeînvăţarealealtoraesteinvitatsăparcurgăvolumelecarevorapă-reaînaceastăcolecţie.ColecţiaEducație și formareeste,înacelașitimp,oiniţiativăaca-
demicădeaofericelorinteresaţisuportulteoreticșipracticpen-truacontribuilacreștereacalităţiiînvăţării,darșiochemarecuconvingerelatransformareapersonalășisocialăprinînvăţare.Ochemarelaconstrucţiatemeinică,ambiţioasă,asumatăaRomânieieducate…
prof.dr.LucianCiolan,coordonatorulcolecţieiBucurești,noiembrie2014
Teorii contemporane ale învăţării § Introducere la colecția „Educație și formare“
9
Introducere
Ideeaacesteicărţiestedeaprezentaoselecţieinternaţionalăacelormaiimportanţiteoreticienicontemporaniai învăţăriiîntr-unsingurvolumșiînpropriilelorcuvinte,pentruaoferioimagineasupradezvoltărilorșidezbaterilordesfășurateînacestdomeniu.În decursul ultimilor 10–15 ani, învăţarea a devenit un
subiect-cheienudoarpentruspecialiștiișistudenţiidindome-niulpsihologiei,pedagogieișieducaţiei,cișiîncontextepoli-ticeșieconomice.Unuldintremotiveestefaptulcăniveluldeeducaţieșidecompetenţealnaţiunilor,companiilorși indi-viziloresteconsideratunparametrucrucialalcompetiţieipepiaţaglobalizatășiînactualasocietateacunoașterii.Estetotușiimportantsăsubliniemfaptulcăfuncţiacompetitivăaînvăţăriiestedoarocompletaresecundarăamodernităţiitârziilafuncţiaprimară,bazală,aînvăţăriiîncalitatedecaracteristicăesenţialăavieţiiumane.Învăţareaestedeasemeneaochestiunefoartecomplexășinu
existăodefiniţiegeneralacceptatăaconceptului.Dimpotrivă,sedezvoltăînmodconstantunnumărmaredeteoriimaimultsaumaipuţinspecializatesausuprapusealeînvăţării,uneledin-treelereferindu-seretrospectivlaconcepţiimaitradiţionale,
KNUD ILLERIS (coordonator)
alteleîncercândsăexplorezenoiposibilităţișimoduridegân-dire.Meritătotodatăsămenţionămfaptulcă,deșiînvăţareaafost înţeleasă înmod tradiţional înprincipal caachiziţiedecunoștinţeșideprinderi,astăziconceptulacoperăuncâmpmultmailarg,careincludedimensiunileemoţionale,socialeșisocie-tale.Deexemplu,uneoriînvăţareaestelegatădedezvoltareacompetenţelor,avândde-afacecuabilitateadeagestionadiferiteprovocăriprezenteșiviitoaredinviaţaprofesionalășidinmultealtedomeniipractice.Este,așadar,destuldedificilsăobţinemopriviredeansamblu
asuprasituaţieiprezenteateoriilorpemargineaînvăţării.Temaeste,înprimulrând,caracterizatădecomplexitate,faptcareseoglindeșteșiînlungapovestecarestăînspateleapariţieiacesteicărţi.Aceastăistorieîncepeînanul1998,cândeuscriamocartecare
afostpublicatăîn1999înlimbadanezășiîn2002înlimbaengle-zăsubtitlulThe Three Dimensions of Learning (Cele trei dimensiuni ale învățării).Dupăcumamdeclaratmaitârziu,poateunpicsen-timental,amsimţitaceastălucrarecape„unfeldeexpediţiededescoperire“,fiindcăatuncicândamînceputcălătoria,nuaveamnicioideedesprecevoigăsi(Illeris2007,p.xi).Oparteaacesteicălătoriiadecursprincitireamultorscrieri
aleteoreticienilorînvăţăriidintrecutșidinprezent,pentrucăamîncercatsădezvoltuncadrucaresăpoatăacoperiîntreguldome-niualînvăţăriiîntr-unmodstructurat.Maitârziu,cândcarteaeradejapublicată,amajunssăcredcăs-arputeasăfieoideebunăsăadunceeaceputeamvedeaacumcăreprezintăarticolesaucapi-tole-cheiescrisedediverșiteoreticieni,șisăleprezintîntr-unmodcarearputeasăformezeopriviredeansamblupentrustudenţiișicercetătoriiinteresaţi.Aceastaafostosarcinămultmaimare
Teorii contemporane ale învăţării § Introducere
11
decâtm-amașteptat.Totuși,unanmaitârziuaapărutînlimbadanezăcarteaTexte despre învățare,conţinând31decapitolescrisedeautorivechișinoidin11ţări.Aceastăcartenuafostpublicatăniciodatăînlimbaengleză;dimpotrivă,majoritateacapitoleloraufosttraduseîndanezădinenglezășidinaltelimbi.Totuși,pânăacums-auvândutaproape10000deexemplare,ceeaceestedes-tuldemultpentruoţarămicăprecumDanemarca.Câţivaanimaitârziu,amscrisîncăocarte,intitulatăAdult
Education and Adult Learning (Educarea adulților și învățarea la adulți),careaapărutîn2003îndanezășiîn2004înengleză,șipovesteas-arepetat.Așacăîn2005,afostpublicatăocartecoor-doantădemine,înlimbadaneză,intitulatăTexte despre învățarea adulților,conţinând27decapitolescrisedeautoridin11ţărișidetreiorganizaţiiinternaţionale(UNESCO,OCDEșiUE).Într-unfinal,ampublicatîn2006ocarteînlimbadanezăcare
aapărutînenglezăîn2007cutitlulHow We Learn (Cum învățăm).CândaceastăcarteafostlansatăînDanemarca,UniversitateaPedagogicădinCopenhagaaorganizatoconferinţădeozicuPeterJarvis,EtienneWengerșicuminedreptvorbitoriprincipali.Conferinţaafostunmaresucces.Salaafostplinăpânălarefuzde420departicipanţi,iarîntimpuldiscuţieideîncheierenis-apropussăscriemocarteîmpreună.Totuși,treicapitolenusuntsuficientepentruocarte,așacăammaiinclusaltetreicapito-lerelevante(scrisedeJackMezirow,YrjöEngeströmșiThomasZiehe),iaraceastăcarteafostpublicatăîn2007înlimbadanezăsubdenumireaTeoriile învățării: șase abordări contemporane.ȘiacestvolumadevenitrapidfoartepopularînDanemarca,înprimulanvânzându-sepeste2000deexemplare.Astfel,înceletreicărţi,aveamdejaocolecţieinternaţională
de64decapitoleselectate,prezentânddiferiteconcepţiiasupra
KNUD ILLERIS (coordonator)
12
învăţăriialeunordiverșiautori,începândcuGrundtvigîn1838,pânălaautoridematerialenoi-nouţedin2007.Bazându-măpeaceasta,ampropusedituriiRoutledgesăalegîntre14și16din-trecelemairemarcabilecapitoledeinteresactualșisăadaugcâtevanote.Aceapropunereafostanalizatășiacceptată,iarprocesuldeeditareșidemersurilepentruobţinereaaprobărilornecesareauînceputînprimajumătateaanului2008.Ceamaigreaîntrebareafost,cusiguranţă,cetexteșiautori
săselectez. Înacestcontext,eranevoie înprimulrânddeointerpretareclarăaceeacese înţelegeprin„contemporan“.Oexaminareamaterialelorm-acondusspredeciziadeasta-bilicadatădeînceputanul1990—adică,puteaufiacceptatedoarcontribuţiilecareauapărutpentruprimadatădupă1990.Desigur,olimitădeacestgenestearbitrarășivaexcludeîntot-deaunaunelecontribuţiicareputeauficonsiderateatât„con-temporane“,câtșiimportante.De exemplu, în 1984, David Kolb a publicat cartea sa
Experiential Learning (Învățarea experiențială)(caurmareauneipublicaţiipreliminaredeKolbșiFrydin1975),careaavutcusiguranţăocontribuţieimportantăpentruînţelegereaînvăţării,dardespre care, înopiniamea,nu sepreapoate spune căeste contemporană sau actuală. Conceptul de „învăţareexperienţială“afostelaboratîncontinuaredemulţialţiautori(cf.,deex.,WeilșiMcGill1989),iarPeterJarvis,înaceastăcarteșiînmultealtescrieri,chiarîșiîncepediscuţiaafirmândcăteo-rialuiKolbiseparemultpreasimplăpentruasurprindecom-plexitateaînvăţării.Alţiautoricareauavutcontribuţiiimpor-tanteînanii1970și1980aufostChrisArgyrisșiDonaldSchön,cuconceptelelordeînvăţareîn„buclăsimplă“și„buclădublă“(ArgyrisșiSchön1978),respectivde„practicianreflexiv“(Schön
Teorii contemporane ale învăţării § Introducere
13
1983).DeadăugatșiHansFurthcuvolumulsăuKnowledge As Desire (1987)(Cunoașterea ca dorință).Pedealtăparte,uniidintreautoriiselectaţiși-auadusprime-
lecontribuţiicumultînaintede1990.Astfel,primapublicaţiebine-cunoscutăaluiJeromeBrunerînacestdomeniudateazăîncădin1956(Bruneret al. 1956),primalucrarealuiThomasZiehedespreînvăţareatinerilorafostîn1975,JackMezirowși-alansatteoria„învăţăriitransformatoare“în1978,The Evolving Self (Sinele în dezvoltare)aluiRobertKeganaapărutîn1982,HowardGardner și-a avansat ideea „inteligenţelormulti-ple“în1983,PeterJarvisaînceputsăpublicedespreînvăţareîn1987șidisertaţialuiYrjöEngeströmLearning by Expanding (Învățarea prin expansiune)estetotdin1987.Îngeneral,majori-tateaautorilordinaceastăcarteaumaipublicatînaintede1990.Oricum,criteriulcrucialafostcaeisăfiîmbogăţitculucrurinoișirelevantecontribuţiilelorteoreticeprincipalededinaintede1990.Celălaltcriteriudeselecţiesereferălaceeacepoatefinumit
„învăţare“și„teorieaînvăţării“.Deciziilemelereferitoarelaacestaspectsebazeazăpedefiniţiaconceptuluideînvăţareca„oriceprocescare,laorganismelevii,ducelaschimbăriperma-nentealecapacităţilorșicarenuestedatoratdoarmaturizăriibiologicesauînaintăriiînvârstă“ (Illeris2007,p.3,citatreluatîncapitolulmeudinaceastăcarte).Aceastădefiniţiefoartedes-chisăeste,dupăcumovădeu,aliniatălaconcepţiilemoderneimportanteasupraînvăţării,văzutăcaunlucrumultmaivastșimaicomplicatdecâtînteroriatradiţională,undeaparecao„achiziţiedecunoștinţeșideprinderi“.Aceastădefiniţielărgi-tămi-apermissăselectezcontribuţiivariindfoartedemult:dela„Abordărilemultiplealeînţelegerii“aluiHowardGardner
KNUD ILLERIS (coordonator)
14
pânălaideileluiThomasZiehelegatede„problemenormaledeînvăţare“și„convingericulturaleimplicite“.Totuși,suntcâtevatipurideposibilecontribuţiicareaufost
evitate.Înprimulrând,cititoriivorcăutaînzadarcapitolerefe-ritoareînprincipallaconcepţiacomportamentalistăclasicăasu-praînvăţării—înparte,pentrucănuaparmultecontribuţiinovatoaredinparteaacesteișcoliși,înparte,pentrucă,înviziu-neamea,aceastășcoalăseocupădeunfragmentatâtdemicalvastuluiterenalînvăţării,încât,înrelaţiecuînvăţareaumană,ede interesdoar referitor launeledomenii foarte speciale:învăţareatimpurie,reeducareașieleviicudizabilităţimentale.Înmodsimilar,suntșialtedomeniialeînvăţăriicareodinioa-răreprezentaucuceririimportante,daracumaufostpreluatedeabordărimaicuprinzătoareșimaicomplicate,cumeste,deexemplu,interesulpsihologieigestaltistepentruînvăţareaprinrezolvareadeprobleme,careastăziesteintegratăînabordăricaînvăţareaexperienţialăsauînvăţareaprinpractică.Înaldoilearând,amevitatabordărileîncareinteresulpen-
truînvăţareestelimitatlaunelesectoarespecialealevieţiisaualesocietăţii,precumînvăţareașcolarășiînspecialeducareaorganizaţională(nemaivorbindde„organizaţiacareînvaţă“).Totuși,aceastanuînseamnăcăabordărilecareaucapunctdeplecare,deexemplu,educaţiaadulţilorsaueducaţialaloculdemuncăaufostexcluse,dacăînţelegerealordespreînvăţareestedeinteresgeneral.Înaltreilearând,nuamincluscontribuţiialeteorieisiste-
mice,precumceadin lucrările sociologuluigermanNiklasLuhmann(deex.,Luhmann1995)șialealtoradepţiaisăi,pen-trucăacesttipdeabordaremiseparepreadiferitșipreadepartedeînvăţareaconcretăavieţiidezicuzidinsocietateamodernă.
Teorii contemporane ale învăţării § Introducere
15
Existăînacestcaz,dupăcumvădeu,otendinţăacaracteristici-lorsistemicedeadevenimaiimportantedecâtsubiecţiiumanicareînvaţășidecâtsituaţiilelordeviaţăcomplexe.Înalpatrulearând,amevitatcontribuţiiledincercetările
moderneasupracreierului.Nupentrucăasemeneaabordărimis-arpăreaneinteresantesauneimportante—defaptlefolosescdestuldemultînmuncamea—,cipentrucămiseparecăsuntîncăpreaspecializatepentruaaveastatutuldeconcepţiigene-raleasupraînvăţării.Toateacesteam-aulăsatcu16capitolecarealcătuiescrestul
acesteicărţi.Maisunt,cusiguranţă,mulţialţiipecareatre-buitsă-iomitpentrucavolumulsănufiepreascumpsausănuconţinăsuprapunerișirepetiţii.Următoareaproblemăcăreiaatrebuitsă-ifacfaţăînprocesul
deeditareafostmoduldearanjareaacestor16capitole.Pentruastaampornitdeladimensiunileînvăţăriipecarele-amprezen-tatîncontribuţiamea.Ampus,așadar,acestcapitolpeprimulloc,astfelîncâtcititorulsăpoatăîncepeprinasefamiliarizaculiniadegândiredinspatelestructuriicărţii.Încontinuare,amașezatpatrucapitolecare,înmodurifoar-
tediferite, încearcădeasemeneasăserefere lașisăexpliceînvăţareacaîntreg.AcesteasuntprimeledouăcapitolescrisedePeterJarvisșiRobertKegan,care,dintr-operspectivăexisten-ţială,respectivpsihologică,auconturatoteoriegeneralădespreceeaceesteșiceimplicăînvăţarea.AcesteasunturmatededouăcapitolescrisedeYrjöEngeströmșiBenteElkjaer,caresuntmaispecificiînabordărilelor,avândînvederefaptulcăreprezintă„școala“teorieiactivităţii,respectivceaapragmatismului.Urmeazăapoidouăcontribuţiicare,deșiauonaturăholistă
evidentă,suntîntr-ooarecaremăsurăorientatemaimultspre
KNUD ILLERIS (coordonator)
16
subiectulclasicalconţinutuluideînvăţare,adicăaceeaceesteînvăţatdefapt.AcesteasuntcapitolelescrisededouădintrecelemaiinfluentefiguridindomeniulcontemporanalînvăţăriidinAmerica:JackMezirow,încalitatedecreatoralteorieiînvăţăriitransformatoare,șiHowardGardner,încalitatedecreatoralteo-rieiinteligenţelormultiple.Deaici,măîndreptspredimensiuneastimulatoareaînvăţării,
adicăabordărileteoreticecareacordăoatenţiespecialăintere-selor,motivaţiilorșiemoţiilorcarestimuleazăînvăţareașidez-voltareapersonalăpecareocreeazăînvăţarea.EuvădcapitolulscrisdePeterAlheit,caredescrieabordareabiograficăaînvăţării,cafiindceamaigeneralăcontribuţiedinacestdomeniu.AcestaesteurmatdecapitolulscrisdeJohnHeron,carefoloseșteexem-plulînvăţăriipentruailustrateoriasageneralăa„emoţiilorșipersonalităţii“.Maiapoi,vinecapitolulscrisdeMarkTennant,carediscutădespredezvoltareasineluiînrelaţiecuteoriipredo-minantfrancezedincurentulpostmodernist.Ultimele șase capitole se concentrează pe dimensiunea
interacţionalăaînvăţării.Treidintreeleofacîntr-uncontextpronunţatcultural.Acesteasunt,înprimulrând,capitolulscrisdeJeromeBruner,careajucatunrol-cheieînpeisajulameri-canalteorieiînvăţăriipentrumaimultde50deanișicareamigratgradualdelaunanumitscientismcomportamentalcătreoabordarecultural-psihologică.Urmeazăcapitolul scrisdeRobinUsher,caredescrieabordărilepostmodernisteînrelaţiecuînvăţarea.ApoivinecapitolulscrisdeThomasZiehe,caresapăadânclabazacondiţiilorculturalecareasigurăastăziscenaînvăţăriipentrutineri.Ultimeletreicapitolealecărţiisereferălaînvăţareaîncon-
textsocial.JeanLavevorbeștedespreabordareaînvăţăriiprin
Teorii contemporane ale învăţării § Introducere
17
practică;EtienneWenger,carealucratîndeaproapecuLave,pre-zintă„oteoriesocialăaînvăţării“;iarînultimulcapitolalcărţii,DannyWildemeerschșiVeerleStroobantsdezvoltăunmodelcareilustreazămodulîncareomultitudinedeinfluenţesocialediferitesuntimplicateînproceselemodernedeînvăţare.Astfel,carteaîlvapurtapecititorprint-oamplăvarietatede
perspectiveasupraînvăţării.Amdecissănuîmpartcarteaînsecţiuni,fiecaredintrecele16capitoleformândcumvaosecţiunedesinestătătoare.Uniicititoris-arputeasănufiedeacordcuselecţiileșiordo-
nareapecarele-amfăcut,uniis-arputeasăfiedezamăgiţi,dartotcepotspuneestecăînprocesuldeeditareamîncercatsăfiurigurosșisăoferoimagineamplășiadecvatăaabordărilorcon-temporaneasuprasubiectuluiînvăţării.Spercăînacestfelamreușitsăcreezunvolumcarepoateoferiopriviredeansambluasuprasituaţieiactualeșiasupramultitudiniideconcepţiiteo-reticeasupraînvăţării,determinându-iastfelpecititorisăabor-dezeacestsubiectînmoduricalificateșidiferenţiate.
Knud Illeris
Bibliografie
Argyris,ChrisșiSchön,DonaldA.(1978):Organizational Lear-ning: A Theory of Action and Perspective.Reading,MA:Addison-Wesley.
Bruner,JeromeS.,Goodnow,JacquelineJ.șiAustin,GeorgeA.(1956):A Study of Thinking.NewYork:Wiley.
KNUD ILLERIS (coordonator)
18
Engeström,Yrjö(1987):Learning by Expanding: An Activity‑The-oretical Approach to Developmental Research.Helsinki:Orienta-Kunsultit.
Furth,HansG.(1987):Knowledge As Desire: An Essay on Freud and Piaget.NewYork:ColumbiaUniversityPress.
Gardner,Howard(1983):Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences.NewYork:BasicBooks.
Illeris,Knud(2002):The Three Dimensions of Learning: Contem-porary Learning Theory in the Tension Field between the Cognitive, the Emotional and the Social.Copenhaga:RoskildeUniversityPress&Leicester:NIACE(Ediţieamericană:KriegerPublishing,Malabar,FL,2004).
Illeris,Knud(2004):Adult Education and Adult Learning.Copenha-ga:RoskildeUniversityPress,andMalabar,FL:Krie-gerPublishing.
Illeris,Knud(2007):How We Learn: Learning and Non‑learning in Schools and Beyond.Londra/NewYork:Routledge.
Jarvis,Peter(1987):Adult Learning in the Social Context.NewYork:CroomHelm.
Kegan,Robert(1982):The Evolving Self: Problem and Process in Human Development.Cambridge,MA:HarvardUni-versityPress.
Kolb,DavidA.(1984):Experiential Learning: Experience as the Source of Learning and Development.EnglewoodCliffs,NJ:Prentice-Hall.
Kolb,DavidșiFry,Roger(1975):TowardanAppliedTheoryofExperientialLearning.ÎnCaryL.Cooper(ed.):Theo-ries of Group Processes.Londra:Wiley.
Teorii contemporane ale învăţării § Introducere
19
Luhmann,Niklas(1995/1984):Social Systems.Stanford,CA:Stan-fordUniversityPress.
Mezirow,Jack(1978):Education for Perspective Transformation: Women’s Re‑entry Programs in Community Colleges.NewYork:TeachersCollege,ColumbiaUniversity.
Schön,DonaldA.(1983):The Reflective Practitioner: How Professi-onals Think in Action.SanFrancisco:Jossey-Bass.
Weil,SusanWarnerșiMcGill,Ian(editori)(1989):Making Sense of Experiential Learning: Diversity in Theory and Practice. Buckingham:OpenUniversityPress.
Ziehe,Thomas(1975):Pubertät und Narzissmus.Frankfurta.M.:EuropäischeVerlagsanstalt.
KNUD ILLERIS (coordonator)
20
CAPITOLUL 1
O înţelegere cuprinzătoare a învăţării umaneKNUD ILLERIS
Deja în anii 1970, Knud Illeris era bine‑cunoscut în țările scandi-nave pentru implicarea sa în studiile teoretice și practice din cadrul proiectelor sale. El aplica în munca sa teoria învățării printr‑o com-binație dintre abordarea lui Jean Piaget și așa‑numita „teorie criti-că“ a Şcolii germano‑americane de la Frankfurt, care practic făcea o conexiune între psihologia freudiană și sociologia marxistă. În anii 1990, Illeris s‑a întors la vechile preocupări vizând învățarea teoreti-că, implicând numeroase alte abordări teoretice în înțelegerea generală a învățării, abordare care a fost pentru prima dată prezentată în TheThreeDimensionsofLearning(Celetreidimensiunialeînvăţă-rii) și mai târziu complet descrisă în HowWeLearn:LearningandNon-learninginSchoolandBeyond(Cumînvăţăm:Învăţareașinon-învăţareaînșcoalășiînafaraei). Capitolul de față pre-zintă ideile principale ale acestei abordări și este o variantă elabora-tă a prezentării susținute de Illeris la o conferință din Copenhaga în 2006, când a fost lansată varianta daneză a lucrării HowWeLearn. Articolul nu a mai fost publicat în limba engleză până acum.
Teorii contemporane ale învăţării § O înţelegere cuprinzătoare a învăţării umane
Fundamente şi ipoteze de bază
Începândcuultimeledeceniiale secoluluialXIX-lea,aufost lansatemulte teorii și abordări referitoare la înţelege-rea învăţării.Aceste teorii privesc învăţareadinnumeroa-seunghiuri,auplatformeepistemologicediferiteșiunconţi-nutfoartedivers.Uneledintreeleaufostactualizateînluminaultimelorcunoștinţeșistandarde,darîngeneral,avemastăziuntabloudeovastăvarietatedeabordărișistructuriteoreti-cealeînvăţării,caresuntmaimultsaumaipuţincompatibi-lesaucompetitivepepiaţaacademicăglobală.Ideeadebazăamoduluideabordarealînvăţăriidinacestcapitolpresupunecreareauneiselecţiicuprinzătoareaacestorteorii,aducereadenoiaprecierișiperspectiveșiînacestfelconstruireaunuipeisajgeneralcaresăpoatăoferioînţelegerecuprinzătoareșiactualăadomeniului.Lamodulgeneral,învăţareapoatefidefinităcafiindorice
proces specific organismelor vii care duce la schimbări permanente ale capacităților și care nu este datorat doar maturizării biologice sau îmbătrânirii (Illeris2007,p.3).Amalesînmoddeliberataceastăformularefoartedeschisădeoarececonceptulînvăţăriiincludeunsetextinsșicomplicatdeproceseșioînţelegerecuprinză-toarenuestedoarunaspectalnaturiiprocesuluideînvăţa-re.Eatrebuiesăincludășitoateaspectelecareinfluenţeazășisuntinfluenţatedeacestproces.Figura1.1prezintăprincipaleledomeniiimplicateșiinterconexiuniledintreele.Învârfulstructuriiamplasatbazeleteorieiînvăţării,adică
domeniileștiinţificecare,înopiniamea,trebuiesăstealabazadezvoltăriiuneiconstrucţiicuprinzătoareșicoerenteateoriei.
KNUD ILLERIS (coordonator)
22
Figura 1.1 Principalele domenii ale teoretizării învăţării.
STRUCTURA TEORIEI
BazeleBiologia
PsihologiaŞtiinţele sociale
Condiţiile interneStările afective
VârstaSituaţia subiectivă
ÎnvăţareaStructuri
Tipuri de învăţareObstacole
Condiţiile externeSpaţiul de învăţare
SocietateaSituaţia obiectivă
AplicaţiiPedagogie
Politici educaţionale
Acesteacuprindtoatecondiţiilepsihologice,biologiceșisocialeimplicateînoriceprocesdeînvăţare.Dedesubtestesecţiuneacentralăcarereprezintăînvăţareapropriu-zisă,inclusivproce-seleșidimensiunileei,diferitetipurideînvăţareșiobstacole-lecucareseconfruntă,carepentruminereprezintăelementeleprincipalealeînţelegeriiînvăţării.Urmeazăcondiţiileinterneșiexternespecifice,carenudoarinfluenţează,cisuntimplicateînmoddirectînînvăţare.Lafinal,aplicaţiileposibilealeînvăţăriisuntdeasemeneaprezente.Încontinuarevoivorbidespreaces-tecincidomeniișivoievidenţiacelemaiimportantecaracteris-ticialefiecăruia.
Teorii contemporane ale învăţării § O înţelegere cuprinzătoare a învăţării umane
23