Teoria Si Practica Restaurarilor in Romania. CURINSCHI-VORONA, Gheorghe, Arhitectura. Urbanism....

8/13/2019 Teoria Si Practica Restaurarilor in Romania. CURINSCHI-VORONA, Gheorghe, Arhitectura. Urbanism. Restaurare.

http://slidepdf.com/reader/full/teoria-si-practica-restaurarilor-in-romania-curinschi-vorona-gheorghe-arhitectura 1/15

TEORIA ŞI PRACTICA RESTAURĂRILOR ÎN ROMÂNIA

Monumentele din România au avut în trecut soarta monumentelor dincelelalte ţări ale lumii. Cerinţele fiecărei epoci, legate de folosirea clădirilor,modificarea gusturilor estetice şi-au pus amprenta asupra monumentelor, ducând

la schimbarea aspectului lor iniţial. Ca şi în celelalte ţări, şi în România a eistat,pe de altă parte, preocuparea de a păstra monumentele, îndeosebi cele în!estrate cu o valoare simbolică sau de folosinţă. Ca şi în alte ţări, unele dintrereparaţii sau refaceri se apropie de ceea ce se înţelege astă!i prin restaurare.Matei "asarab, Constantin "râncoveanu, #etru Rareş, $leandru %ăpuşneanu,&abriel "ethlen au fost iniţiatorii a numeroase lucrări de refacere şi de

împodobire a unor edificii moştenite. #erioada de destrămare a feudalismului şi de apariţie a relaţiilor capitaliste,care ocupă sfârşitul secolului al '()))-lea şi primele decenii ale celui următor*+-+/, când apar noi cerinţe materiale şi ideologice ale societăţii, secaracteri!ea!ă, în general, prin lipsa de înţelegere a valorii patrimoniului

monumental moştenit. 0nsă procesul de formare a culturii naţionale,corespun!ătoare perioadei moderne a istoriei României, care se de!voltă înacest răstimp, determină conturarea unei po!iţii eprimată de poeţi şi literaţi ca&heorghe $sachi, $lecu Ruso, (asile Cârlova, grigore $leandrescu, în favoareapăstrării monumentelor. )ncluderea României în circuitul economiei europene, ca urmare a slăbiriisu!eranităţii turceşti, îndeosebi după tratatul de pace de la adrianopol *+12/,permite pătrunderea din $pusul europei, alături de ideile de natură filo!ofică,estetică, politică şi a concepţiilor privind păstrarea patrimoniului cultural altrecutului. Cele dintâi prevederi legislative privitare la resta!rare" #rimele măsuri

care vi!ea!ă restauararea monumentelor sunt prevă!ute în Regulamentul3rganic, prima constituţie a Moldovei şi ţării Româneşti. #revederile au uncaracter încă strict utilitar4 ele urmăresc să ferească monumentele religioase dedegradare şi de înăbuşire a lor prin construcţii para!itare, re!ultat al creşterii şi

îndesirii oraşelor. 0n capitolul ())), anea %, art.+5, al Regulamentului 3rganic al 6ăriiRomâneşti, se arată următoarele7 8La mănăstirile ale căror zidiri se vor afla întru dărăpănare sau vor aveatrebuinţă de dregere, mitropolitul se va înţelege cu logofătul treburilor bisericeştica să trimită un cinovnic împreună cu arhitectorul ca să ia toate în băgare deseamă, să ridice plan, chibzuind zidirile ce au a să facem cu arătarea decetăţimea şi mărimea fiecăreia felurimi de materialuri, de preţuirea lor şi de toatăcheltuiala până la sfârşit. Se vor spune acestea mitropolitului *9/ şi dupăchibzuirea ce se va face *9/ să va începe lucrarea, făcându-se mai întâidregerea care să va cunoaşte mai de neapărată trebuinţă şi aşa, treptelniceşte şifără precurmare până să ia săvârşire tot lucrul într-o margine de ani hotărâţi*9/:. 0n articolul ; al secţiei a )))-a 8<espre înfrumuseţarea oraşului: se spune7



8ănăstirile şi bisericile care după a lor sfinţire şi formă trebuie săînfăţoşeze o privală măreaţa şi mai ales acelea ce nu sunt cu zid încon!urate,trebuie să se descurce de toate bo!deucile acelea care nu numai că ascund a lor

privală, dar încă prin apropierea lor pun în ărime!dia focului pe aceste lăcaşuri*9/ "rept aceea "omnul împreună cu #bşteasca $dunare vor hotărî care din

acele mănăstiri şi biserici pot slu!i de piaţă şi totodată să va face şi închipuire pentru despăgubirea acelor ce au făcut binele de piatră sau cărămidă cuembaticuri de veci :+/. #reocuparea sporită faţă de soarta vestigiilor trecutului determină în +;<epartamentul #ricinilor din lăuntru al Moldovei să ceară )spravnicului de =eamţsă ia măsuri urgente pentru a împiedica distrugerea şi utili!area materialuluiprovenit din ruinele cetăţii =eamţului7 8din pricina neprivegherii după vreme decătre nepreţuitorii monumentelor şi a zestrei patriei :. 0n acest document Cetateaneamţului este socotită 8ca un monument al %rincipatelui oldova: căruia trebuiasă i se asigure 8nerisipirea ei în viitorime:1/. Interven#ii $n stil negti%" #rimele acţiuni importante în vederea

restaurării monumentelor, reali!ate între anii +5 şi +5, când doctrina lui(iollet-le-<uc era dominantă în >uropa, nu constituie totuşi o aplicare aprincipiilor acesteia, ci un refle al curentului romantic în arhitectură, caracteri!atprin folosirea stilului neogotic. 0n pofida caracterului lor specific, 8arhitectonulmonastiresc:, austriacul ?chlatter, modifică sau reface complet o seamă demonumnete după cerinţele acestui stil. Mănăstirea "istriţa este dărâmată şi reconstruită după +5, din temelii, înstil neogotic, fără ca edificiul nou să reaia înfăţişarea celui dispărut. %amănăstirea @ismana, parte din clădirile de incintă sunt înlocuite cu altele noi*+Ac/. $celaşi lucru se întâmplă în +AB, cu aripa apuseană a mănăstirii $rnota."iserica mănăstirii $ntim capătă pe latura de vest o monumentală ro!asă gotică

*+Ab/. 0n acelaşi stil se reface partea superioară a turnului Chindiei dinCompleul Curţii <omneşti de la @ârgovişte, cât şi cea a palatului *AAd/ luiConstantin "râncoveanu de la Mogoşoaia. 3 modificare importantă suferăaspectul bisericii Curtea (eche din "ucureşti, care capătă în dreapta şi în stângapronaosului două anee, de ample dimensiuni, în stil neogotic *1c/. "isericaRadu (odă din "ucureşti este complet îmbrăcată, prin căptuşirea eterioară a!idurilor şi supraînălţare, într-o haină neogotică, care îi modifică integralproporţiile şi plastica iniţială, ascun!ându-i totodată paramentul original. $ceeaşi orientare romantică influenţea!ă şi restaurările care au loc în@ransilvania. Restaurarea castelului de la unedoara, care se încheie în +A,se caracteri!ea!ă prin numeroase modificări aduse monumentului, unele, caurmare a negliDării urmelor păstrate, altele, ca un re!ultat al unei proiectări în stilneogotic a unor componente care nu au eistat. $stfel arhitectul ?teindlconstruieşte o galerie eterioară cu arcade şi o scară monumentală în curteacastelului alipită aripei "ethlen şi închide cu un portal, de aceeaşi facturăneogotică, una din deschiderile catului inferior al loggiei lui Matei Corvin

1) Cf. Grigore Ionescu, op. citat, p. 90.2) Cf. Gheorghe Ungureanu, Din trecutul judeţului Neamţ , în Anuarul liceului de bie!i "etru #are$, "iatra

%ea&!, 19'(, p.12.



*+Ad,B1e/. Către sfârşitul aceluiaşi secol biserica ?f.Mihail din CluD *B1D/ este îmbogăţită cu un monumental turn neogotic de aproape 5m înălţime *+Aa/ carese alipeşte faţadei de nord a edificiului;/. A%tivitatea ar&ite%t!l!i Le%'te d! N!(" #robabil prestigiul deosebit decare se bucura legendara biserică a meşterului Manole a făcut ca în +B;, sub

domnia lui Cu!a (odă, Consiliul de Miniştri să ia hotărârea restaurării sale. <upăo seamă de proiecte, întocmite de către &aetano "urellE, cât şi un început deeecuţie în antrepri!a lui F. Montoreanu, se face apel în + la arhitectul (iollet-le-<uc. $cesta trimite pe elevul şi colaboratorul său $. de "audot care, după cecercetea!ă la faţa locului monumentul, recomandă pentru eecutarea proiectuluişi a lucrărilor pe arhitectul $ndrG %ecomte du =ouH. %ecomte du =ouH a desfăşurat în România o îndelungată activitate care sesituea!ă între +A şi +2+, anul când moare. 0n această perioadă, împingând laetrem eagerările şcolii lui (iollet-le-<uc, el a dărâmat până la temelii biserica?f. <umitru din Craiova, vechea mitropolie din @ârgovişte *+Bc/şi biserica ?f.=icolae <omnesc din )aşi *+Ba,+Bb/, reconstruindu-le în forme care admiteau

importante licenţe în raport cu aspectul lor original şi a dus la modificări arbitrare,cu prileDul restaurării, bisericii mănăstirii $rgeşului şi bisericii @rei )erarhi din )aşi. >ste de semnalat faptul că %ecomte du =ouH şi-a desfăşurat aceastăactivitate într-o perioadă când, în domeniul restaurărilor, se manifesta o po!iţiecontrarie procedeelor utili!ate de către şcoal lui (iollet-le-<uc. %a mănăstirea $rgeşului, %ecomte du =ouH dărâmă clădirile de incintă careasigurau perceperea monumentului la o scară corespun!ătoare, construind, înschimb, spre răsărit de biserică, un palat episcopal prevă!ut cu un paraclis. 0nceea ce priveşte biserica, restauratorul a înlocuit ancadramentele de piatră aleferestrelor care erau în stare bună, a adăugat un atic corpului clădirii, uncoronament turlelor în spirală, cât şi o ornamentaţie în metal la ba!a învelitorilor

tuturor turlelor

/. Frescele din interior, din vremea lui Radu de la $fumaţi, au fostetrase şi înlocuite cu o pictură nouă care contrastea!ă, în mod defavorabil, înraport cu aspectul arhitecturii. 0n afară de aceste modificări arbitrare, principalulefect negativ al restaurării l-a constituit înnoirea monumentului prin înlocuireavechilor materiale de parament cu patina lor, prin materiale noi. 0ntre +1 şi +25, %ecomte du =ouH restaurea!ă biserica @rei )erarhi, cuecepţia picturii interiorului, eecutată în anii următori. Cu acest prileD el dărânăclopotniţa şi clădirea care includea sala gotică. #e aceasta din urmă oreconstruieşte într-o formă mult deosebită în raport cu monumentul original. Restaurarea paramentului bisericii @rei )erarhi capătă caracterul uneirefaceri integrale care totuşi respectă motivele şi factura vechii ornamentaţii.%ecomte du =ouH aduce însă unele modificări arbitrare structurii şi plasticiimonumentului. >l coboară contraforturile care flanchea!ă latura de apus cu+,15m, introducând asi!e noi de ornament, înalţă contraforturile laterale, care seopreau sub brâu, deasupra acestuia, supraînalţă turlele cu un rând de ocniţe şi o

' ) Concep!ia ini!ial a bisericii preedea construirea unor turnuri în col!urile de nord*est $i sud*est, de o

parte $i de alta a intrrii principale.+ ) up raportul arhitec!ilor Ale-andru rscu $i /uchnos, redactat în 1330 la cererea 4inisterului

Cultelor $i Instruc!iunii.



cornişă cu profilatură bogată *+Bd,+Be/, înlocuieşte învelitorile în formă de bulbcu învelitori piramidale. 0n interior, dărâmă bolţile pridvorului şi le reface mult mai

Dos. 0n naos şi pronaos modifică planul de naştere al unor arce aparţinândsistemului de ridicare al turlelor şi aduce numeroase modificări de profile. 0n +, cerându-i-se o eperti!ă asupra bisericii ?f.<umitru din Craiova,

%ecomte du =ouH o caracteri!ea!ă ca 8un monument complet, bine conceput, detip bizantino-român, căruia trebuie să i se laude proporţiile graţioase, care asuferit, e drept, câteva reparaţii către &'() *9/ dar căruia i se poate redafizionomia sa primitivă *9/ *u-mi pare necesar să mă gândesc la o reedificare alui cu toată starea nemulţumitoare în care se găseşte *9/ +dificii, de genulacestuia, sunt de sigur foarte rare în ţară şi e necesar să fie conservat ceea cetimpul nu a putut să distrugă:A/. Cu toate acestea, el dărâmă biserica în varaanului +A şi o reconstituie, după cum s-a arătat, în forme arbitrare. <upă cum s-a întâmplat cu restaurările lui (iollet-le-<uc în Franţa şiactivitatea lui %ecomte du =ouH în ţara noastră a provocat protestul unor oamenide cultură. %a o nouă orientare a activităţii de restaurare a contribuit promulgarea

unei legislaţii şi constituirea unui organ menit să se ocupe de proteDareamonumentelor. #roiectul de lege pentru conservarea şi restaurarea monumentelor publice,pre!entat, în +1, de (.$.Irechea în calitate de ministru al Cultelor şi)nstrucţiunii #ublice în Camera <eputaţilor, este adoptat totuşi abia în +21. 0n +25 apar un şir de proteste împotriva procedeelor de restaurare folositede %ecomte du =ouH. >le îşi găsesc refle în epunerea de motive a proiectuluilui Irechea, amendat şi pre!entat în acelaşi an, în faţa ?enatului, de cătreConstantin >sarcu, în care se spuneau următoarele7 :radiţia vizibilă a unuimare trecut, neîncetat reînviat prin spectacolul vechilor monumente de glorie şide libertate a fost pentru recia şi talia o puternică şi eficace suscitare către o

viaţă nouă şi a contribuit mult la renaşterea şi ridicarea acestor două ţări în timpiimoderni *9/ Să conservăm şi noi unicile manifestaţiuni ale culturii noastreartistice din trecut şi care ne dovedesc că nu suntem născuţi de ieri şi că suntemdatori a continua tradiţia şi a augmenta patrimoniul ce ne-au lăsat strămoşiinoştri *9/ *-am trebuinţa să vă spun că noi am distrus şi continuăm a distrugecu o crudă barbarie sau să profanăm prin restauraţiuni nesocotite trecutul nostruistoric, religios şi artistic :. Rea%#ia $'ptriva resta!r)rilr l!i Le%'te d! N!(" Cnt!rarea !nr

ele'ente ale %n%ep#iei istri%e" 0n +25 se constituie prima 8Comisiune onorifică a monumentelor publice:formată din opt membri printre care Mihail Jogălniceanu, @itu Maiorescu, &rigore@ocilescu şi alţii. =oua comisie, luînd deîndată în de!batere restaurările lui%ecomte du =ouH, s-a ridicat împotriva dărâmării clopotniţei şi sălii gotice amănăstirii @rei )erarhi şi a bisericii ?f. =icolae din )aşi. Cu acest prileD, în cadruldiscuţiilor, se conturea!ă elemente ale concepţiei istorice de restaurare. 0n acestsens este importantă contribuţia lui Mihail Jogălniceanu. 0n legătură cu @rei)erarhi, el susţine 8să se păstreze clopotniţa actuală care a fost zidită odată cubiserica, dar a fost restaurată şi modificată în secolul prezent :. 0n privinţa

5 ) Cf. Grigore Ionescu, op.citat, p.96.



bisericii ?f. =icolae, po!iţia sa se înscrie cu mai multă claritate în sensulconcepţiei restaurării istorice7 8ulte zidiri mari , afirmă Mihail Jogălniceanu, aufost făcute în deosebite timpuri şi nu este nici o raţiune ca restaurându-se să sesuprime părţile mai nouă. rebuiesc deci şi aci ca biserica să se restaurezeîntreagă, în forma în care a a!uns la noi, adică cu trei altare. $ceste trei altare

sunt un simbol. Se crede că reprezintă reimea, dar ele reprezintă şi cele treimari biserici ortodo/e0 română, grecească şi rusească. %oporul aşa a pomenitbiserica Sf.*icolae, cu trei altare şi crede că însăşi 1tefan aşa a zidit-o. s-arrăpi toată prestanţa dacă acum, în locul ei, s-ar face numai o mică biserică cu unsingur altar 2 /. <eşi cu maDoritate de voturi comisia s-a pronunţat pentru restaurareabisericii ?f. =icolae în forma sa cu trei altare *&rigore @ocilescu, şi @ituMaiorescu au fost pentru dărâmarea turnului de la @rei )erarhi şi reconstrucţiabisericii ?f. =icolae în forma propusă de %ecomte du =ouH/, totuşi, fără nici un felde avi!, biserica a fost dărâmată. @rebuie remarcat că, deşi sunt criticabile ca orientare, lucrările de

restaurare ale lui %ecomte du =ouH se caracteri!ea!ă printr-o tehnică deeecuţie ireproşabilă, care le-a făcut să se menţină intacte până în !ilele noastre. Componenţa Comisiei monumentelor publice, care devine după +2558Comisiunea monumentelor istorice:, a suferit începând cu această datăschimbări, având ca preşedinte pe ).Jalinderu, iar între +21; şi +25 pe =icolae)orga. 0n cadrul comisiei activea!ă, în primele decenii ale secolului, $leandru%ăpedatu, =.&hiKa-"udeşti şi &h."alş. *rigre Cer%&e+, resta!rarea -iseri%ii S." Ni%lae /'nes% de laC!rtea de Arge0" In moment de cotitură în practica restaurărilor din România l-aconstituit restaurarea de către &rigore Cerche! a bisericii domneşti ?f. =icolae

din Curtea de $rgeş care a avut loc între anii +2+2-+215

/. Clădirea, care urmasă fie restaurată de către %ecomte du =ouH şi ar fi putut să aibă soarta celorlalte,adică să fie dărâmată şi reconstruită sau modificată arbitrar, a fost salvată caurmare a protestelor opiniei publice, iar lucrările au fost încredinţate unui arhitectdin ţară. Restaurarea înfăptuită se înscrie în sensul principiilor restaurării istorice.&rigore Cerche! a eecutat un şir de lucrări de eliberare, înlăturând adaosurilepara!itare pe care le repre!entau pridvorul alipit în +A şi turlele false *+2a/ dedeasupra pronaosului, a păstrat o seamă de modificări, care repre!entau etapeistorice ale eistenţei monumentului, cum sunt tâmpla de !id *sec.'()))/, ramelede ferestre eecutate în spiritul decoraţiei brâncoveneşti *+A5/ etc., a consolidatpartea superioară a edificiului prin plombe, ţeseri şi a refăcut cornişa turlei,recurgând, pentru a marca intervenţia restauratorului *+2b,+2c/, la un tuf tăiat înforme regulate în locul !idăriei de piatră de râu. 0nsă nu toate lucrările de restaurare s-au putut elibera de sub influenţaprocedeelor promovate de %ecomte du =ouH. $rhitectul $l. "ăicoianu, deşi a

6 ) Cf. Grigore Ionescu, op.citat, p.9(.

( ) Cf. Grigore Cerche7, Curtea Domnească din Argeş, 8C4I, 191(*192', p.((*101.



combătut orientarea lucrărilor lui %ecomte du =ouH, încredinţându-i-serestaurarea bisericii ?f. &heorghe din ârlău, înlătură tencuiala care păstraimportante resturi de pictură *prima !ugrăveală eterioară din vremea lui #etruRareş/, înlătură apoi paramentul eecutat cu materiale aparente în vremea luiLtefan cel Mare, înlocuind vechile pietre şi cărămi!i cu materiale noi, fasonate

rigid *printre altele, înlocuieşte piatra brută de râu cu piatră făţuită/, ceea ce dăimaginii monumentului un caracter rigid, neobişnuit pentru vremea în care a fostreali!at. 0n mod similar este soluţionată, de către acelaşi arhitect, restaurareabisericii ?f. =icolae din #opăuţi-"otoşani. *+a,+b/ In caracter arbitrar o capătă restaurarea palatului Mogoşoaia, eecutată

începând din +2+1 de un arhitect italian care reia lucrările rămase neterminatedin vremea lui &heorghe "ibescu şi continuate în +B5 de către un arhitectfrance!. 0nlăturând, în mod Dudicios, învelitoarea şi coşurile eecutate în stilneogotic, restauratorul reface partea superioară a întregului palat. Cu acest prileD,reali!ea!ă o cornişă nouă, subliniată cu un şir de arcuşoare lombarde, dândcoşurilor un caracter veneţian. @otodată, modifică partea superioară a deschiderii

ferestrelor, trecând de la forma în mâner de coş la o formă trilobată, în cadrea!ăloggia de pe faţada de apus cu două balcoane compuse cu elementebrâncoveneşti, aduse probabil de la #otlogi, şi alipeşte laturii de nord un corp mai

înalt, eecutat în acelaşi spirit cu modificările introduse. *+e/ 0n perioada aceluiaşi început de veac se eecută o seamă de alte lucrări încare orientarea nu apare încă suficient de clară. Clădirile vechi de incintă alemănăstirii Mihai (odă sunt sacrificate şi înlocuite între anii +25+ şi +2+5 cuedificii noi, în stil neoromânesc, nu suficient de bine armoni!ate între ele,reali!ate de către arhitecţii $leandru "ăicoianu, =icolae &abrielescu, #etre

$ntonescu şi cristofi Cerche!. %a mănăstirea Cetăţuia, de lângă )aşi, înainte deprimul ră!boi mondial, arhitectul &heorghe %upu restaurea!ă arhondaricul care

include celebra sală gotică, făcând în eterior completări *partea superioară amonumentului şi un pridvor/ cărora le dă un caracter muntenesc. In caractersimilar capătă şirul de chilii *+c,+d/ noi, reali!at pe latura de nord a incintei. 3 seamă de alte restaurări, deşi fac apel la operaţii clasice de eliberare şireîntregire eecutate corect, nu depăşesc totuşi caracterul unor reparaţii capitale.

0n rândul unor astfel de lucrări se situea!ă restaurarea bisericii <omneşti din@ârgovişte *arh. =. &hica "udeşti/, a #atriarhiei din "ucureşti şi a mănăstiriiure! *arh. ).@raDanescu/. %a aceasta din urmă, deşi se fac lucrări importante deeliberare, înlocuiri de stâlpi de piatră deterioraţi, cu alţii noi, refaceri de învelitorişi pardoseli, totuşi se păstrea!ă numeroase modificări care denaturau imagineaautentică a monumentului, cum ar fi ascunderea unor bolţi prin tavane, noideschideri sparte şi altele vechi în!idite, împărţirea prin !iduri şi planşee aspaţiului sălii de primire din cadrul caselor domneşti. >ste probabil că aspectullimitat al acestor restaurări s-a datorat şi unei anumite sărăcii a fondurilor pusela dispo!iţie. A%tivitatea l!i C"A" R'str.er $n 1!%vina" @recând în revistărestaurările înfăptuite înainte de primul ră!boi mondial, este necesar a ne opriasupra lucrărilor eecutate de către arhitectul austriac C.$. Romstorfer în"ucovina. Fără a fi călău!it de o concepţie de restaurare care să ilustre!e cu



claritate un curent sau o şcoală, restaurările eecutate de Romstorfer denotă uninteres şi o înţelegere deosebită faţă de monumentele româneşti din aceastăregiune. %a biserica mănăstirii ?f. )oan cu hramul ?f. &heorghe, Romstorfer a

încercat o reconstituire a acoperişului în caracterul vechilor învelitorimoldoveneşti, utili!ând un material ceramic7 ţigle smălţuite, strident colorate

*+c/ care şi-au păstrat aspectul până în !ilele noastre. @ot acolo el a inclus *saupoate a păstrat înfrumuseţându-le doar/ unele elemente noi, cum ar fi unantepridvor pe latura de nord şi anumite modificări de profiluri *brâe în torsadă/

înăuntrul bisericii *+b/. 0n mod similar a procedat în ca!ul bisericii mănăstirii?olca, unde a refăcut învelitoarea şi a îmbrăcat arcurile ce despart pronaosul şinaosul de gropniţă, luând locul vechilor !iduri pline, cu brâie în torsadă. %a #utna*+a/, el a supraînălţat turla monumentului, refăcută în secolul al '()))-lea, cu untambur cu diametru mai redus. %icenţele lui Romstorfer, care constau înintroducerea unor elemente de stil, deşi sunt în măsură să inducă în eroare pevi!itatorul neaverti!at, totuşi cantitativ repre!intă un procent relativ neînsemnat. 0n ca!ul bisericii Mirăuţi, Romstorfer a procedat la o refacere integrală,

reluând formele pe care le-a căpătat monumentul în urma reconstrucţiei sale dinsecolul al '())-lea. A%tivitatea dintre %ele d!) r)+-aie 'ndiale" Cnt!rarea !nei 0%li na#inale a resta!r)rilr" Câteva dintre restaurările înfăptuite între celedouă ră!boaie mondiale constituie fondul clasic al restaurărilor din ţara noastră.

0nscriindu-se în sensul principiilor restaurării istorice, totodată, prin anumite po!iţiidistincte în raport cu orientarea restaurărilor pe plan internaţional, ele determină,

în fapt, cristali!area unei şcoli naţionale.%ucrările eecutate la biserica mănăstirii Co!ia *arh. =. &hiKa "udeşti/

constituie un eemplu de aplicare a principiilor restaurării istorice. >liberândmonumentul de haina neoclasică care a îmbrăcat paramentul original/, arhitectul

a păstrat elementele valoroase adăugite monumentului, reali!at de meşterii luiMircea cel "ătrân spre sfârşitul secolului al ')(-lea7 modificări de ancadramente,elemente decorative, profiluri, datorate iniţiativei lui =eagoe "asarab cât şipridvorul în stil brâncovenesc, adăugat monumentului în anul ++A. @otodată, aufost eecutate lucrări de consolidare şi reîntregire de parament *15d,15e/. %a biserica mănăstirii #robota, monument reali!at din voia domnitorului#etru Rareş *+A;1/, arhitectul oria @eodoru a eleiberat deschiderile în!idite alepridvorului *1;c/ de caracter gotic şi a reîntregit elementele lipsă sau ştirbite aleancadramentelor, a consolidat tencuiala purtătoare a resturilor de picturăeterioară, păstrând caracterul învelitorii cu profil mansardat, datorat unorrefaceri *1;a,1;b/, probabil, din secolul al '()))-lea. %ucrările de eliberare a paramentelor aparente ale bisericii ?f. @reime din?iret *arh. oria @eodoru/ şi a bisericii mănăstirii =eamţului *arh. Ltefan "alş/,primul tencuit, cel de-al doilea îmbrăcat într-o falsă haină clasici!antă *1+c,1+d/,au redat acestora strălucirea lor originală. 3 lucrare de restaurare de mare interes a oca!ionat-o biserica ?f. )lie din?atul ?ântilie de lângă ?uceava, !idită în vremea lui Ltefan cel Mare *+/ şi

3 ) Cu acest prile au fost degaate deschiderile pridorului, a crui înl!i&e a fost totodat cobor:t pentru a

pune în eiden! ti&panul care e-pri& bolta cilindric a pronaosului.



pictată în eterior în vremea lui #etru Rareş. Restauratorul, arh. oria @eodoru, apus în evidenţă etapele prin care a trecut aspectul eterior al monumentului, înaşa fel, încât, astă!i, se poate vedea paramentul aparent original, resturile unuiprim strat de tencuială pictată, pe care sunt repre!entate prin intermediul!ugrăvelii cărămi!i colorate, şi resturile celui de-al doilea strat, repre!entând

obişnuitele scene figurative. 0n mod similar a fost tratat paramentul bisericii din"ălineşti *1+a, 1+b/. Restaurarea bisericii Curtea (eche din "ucureşti *arh. oria @eodoru/monument de la miDlocul secolului al '()-lea constituie, poate, eemplul cel maielocvent de aplicare în România a principiilor enunţate în Carta $tenei2/.Restauratorul a înlăturat adaosurile neogotice, alipite de ambele părţi alepronaosului, marcându-le planul prin trotuare, a refăcut proscomidia şidiaconiconul, modificate, după fundaţiile lor originale, a reîntregit paramentul, cuecepţia porţiunilor corespun!ătoare deschiderilor dintre pronaos şi corpurileneogotice dărâmate, care au fost !idite mai retras şi tencuite. 0n interior,cărămida de pardoseală măcinată a fost înlocuită cu elemente identice ca formă

*1a/, eecutate însă dintr-un material mai durabil *marmura/. @otodată, au fostmarcate pe pardoseală, prin intermediul unor materiale divers colorate, fundaţia!idului despărţitor, original, dintre naos şi pronaos, precum şi urmele ba!elorcoloanelor care purtau arcadele ce despărţeau cele două spaţii, ca urmare a uneimodificări din vremea domnitorului Constantin "râncoveanu *1c/. 0ntrucâtvechile rame de ferestre au dispărut, au fost refolosite ancadramentele neogoticede piatră, datorate transformărilor din secolul trecut. 0n felul acesta, intervenţia restauratorului, readucând monumentul laimaginea sa iniţială *1b/, păstrea!ă o seamă de elemente de valoare adăugateşi marchea!ă toate etapele de transformare prin care acesta a trecut, atât ceşecare dispărând nu au fost reconstituite *!idul despărţitor dintre naos şi pronaos şi

arcadele cu aceeaşi funcţie/, cât şi cele care, deformând plastica originală amonumentului, au trebuit să fie înlăturate. Restaurarea bisericii Curtea (echepoate fi socotită ca un eemplu clasic pentru ilustrarea concepţiilorcorespun!ătoare epocii respective. Cu prileDul restaurării bisericii Mihai (odă, construită în +A2, arhitectul >m.Costescu eecută o seamă de lucrări de eliberare, înlăturând un pridvor adăugat

în secolul al '()))-lea *cu ecepţia parapetului său care îi marchea!ă traseul/ şiturla de lemn de deasupra naosului. Cărămi!ile deteriorate ale paramentului au fost înlocuite cu cărămi!i noi,păstrându-se cu griDă părţile vechi4 s-au reconstituit o seamă de profilaturieecutate din piese de formă specială, printre care şi cornişa, refăcută dupăresturi păstrate în operă. Caracterul distinctiv al restaurării este marcat prinreîntregirea siluetei monumentului. Călău!indu-se după urmele păstrate peba!ele lor, iar, în rest, prin analogie cu alte monumente, restauratorul areconstituit turla de deasupra naosului şi turlele mici care supraînălţau proimidiaşi diaconiconul *1Aa,1Ab/. Cu acest prileD s-a recurs la beton armat, utili!at subformă de centuri, cât şi pentru eecutarea calotelor turlelor *1Ac/.

9 ) ;urla bisericii, c7ut în ur&a unor cutre&ure, a fost reconstruit înc înainte de pri&ul r7boi &ondial,

prin analogie, de ctre arh. Gh. <upu.



Restaurarea bisericii Mihai (odă a preci!at po!iţia şcolii româneşti derestaurare în sensul că, preocupându-se de păstrarea elementelor originale alemonumentului, s-a urmărit, totodată, reîntregirea sa din punct de vedere plastic,recurgându-se la elemente în caracterul arhitecturii epocii. "iserica Jreţulescu din "ucureşti, monument clădit la +11, şi-a pierdut cu

oca!ia cutremurelor cele două turle ale sale, pre!entând, totodată, înainte derestaurare, un parament retencuit şi !ugrăvit, precum şi degradări importante aunor elemente decorative. $rhitectul Ltefan "alş a reconstituit în cărămidăaparentă, pe ba!ă de urme păstrate în plan, cât şi prin analogie, cele două turleale monumentului, redându-i în felul acesta integritatea plasticei sale,caracteri!ată printr-o siluetă elansată. >l a înlăturat tencuielile noi, a pus înevidenţă tencuiala originală, pe porţiunile unde paramentul era bine păstrat, şi a

înlocuit cărămi!ile degradate cu cărămi!i pe care le-a păstrat aparente. @otodată,a substituit brâul decorat, de ştuc, cu un brâu identic, tăiat în piatră, soclul decărămidă cu un soclu de piatră şi a recurs la unele traforuri, eecutate prinanalogie *1Ad/ cu alte monumente din aceeaşi epocă.

0n principiu, restaurarea se înscrie în preceptele general acceptate de a seputea înlocui elemente degradate cu altele care să le respecte forma, dar să fieeecutate dintr-un material mai durabil. <e asemenea, se respectă cerinţa de amarca, în mod vi!ibil, intervenţia restauratorului. @rebuie semnalat însă căaspectul monumentului după restaurare diferă într-o măsură însemnată faţă de

înfăţişarea sa originală. $cest lucru se datoreşte, pe de-o parte, fără îndoială,caracterului relativ ipotetic al plasticii turlelor *al proporţiilor, al facturii detaliilor/,pe de altă parte, ponderii pe care, sub aspect cantitativ, o au noile materialepuse în operă *cărămida aparentă sau piatra/ şi care dau impresia cămonumentul, tencuit la origine, ar fi fost reali!at dintru început cu materialeaparente. @rebuie însă semnalat faptul, că în contetul urbanistic actual, inclus

fiind în compo!iţia noii pieţi a #alatului R?R, tocmai ca urmare a procedeelorfolosite de restaurator, care ar putea fi socotite ca o licenţă, monumentul capătăo deosebită preţio!itate sub aspectul siluetei, culorii şi a detaliilor. >ste de scos în evidenţă faptul că restauratorii români, pornind de lacaracterul specific al arhitecturii noastre medievale, nu s-au încadrat înpreceptele concepţiilor istorică şi ştiinţifică de restaurare de a respingereconstituirile integrale, atât cele ba!ate pe documente certe, cât şi cele ba!atepe analogie. 0n arhitectura românească feudală elementele verticale sunt celecare, în multe ca!uri, sunt determinante pentru caracterul unor monumente. 3ri,multe dintre bisericile situate, îndeosebi, în !onele cu o seismicitate ridicată de lasud de Carpaţi şi-au pierdut componentele lor verticale, în urma unor cutremure.Lcoala românească de restaurare s-a situat în mod consecvent pe po!iţia de areda acestor monumente integritatea lor plastică, recurgându-se la reconstituiricare acceptă, în cele mai multe ca!uri, un anumit grad de probabilitate. $stfel,

înainte de cel de-al doilea ră!boi mondial, în perioada dintre +2;+-+2;, au fostreconstituite turlele bisericilor ?f. >lefterie (echi, Jreţulescu, Mihai (odă,#ătroaia, iar în perioada de după ră!boi, ale bisericilor ?nagov, "alamuci,?caune, "rebu şi ale paraclisului Mitropoliei din "ucureşti. Resta!rarea 'n!'entelr d!p) 23 a!g!st 4566"



Comisiunea Monumentelor )storice a fost înlocuită, începând din +22, cualte forme organi!atorice. <in +2A+ a funcţionat 8Comisia ştiinţifică a mu!eelor,monumentelor istorice şi artistice: care a iniţiat cea dintâi inventariere amonumentelor istorice din ţara noastră. $ctivitatea de restaurare a monumentelorşi-a consolidat ba!a sa organi!atorică prin înfiinţarea în +2A2 a unei <irecţii a

Monumentelor )storice pe lângă Comitetul de ?tat pentru Construcţii, $rhitecturăşi ?istemati!are, concentrând problemele de studii, cercetare, proiectare şieecuţie. )mportantele transformări sociale din ţara noastră au făcut ca po!iţiapatriotică privind păstrarea patrimoniului cultural al trecutului să-şi găseascăfundamentare în te!ele marism-leninismului privind valoarea moştenirii culturaleşi rolul acesteia în elaborarea noii culturi socialiste. =oile temeiuri ideologice,reorgani!area domeniului de activitate al restaurărilor, fondurile puse la dispo!iţiede către stat au lărgit activitatea de restaurare, în raport cu perioada de dinaintede cucerirea puterii de către popor, dându-i în acelaşi timp o calitate nouă.@endinţa de a limita restaurările la reparaţii, sub presiunea puţinelor miDloace

materiale, este înlocuită prin procedeul restaurărilor complee care, recurgând lao cercetare aprofundată istorică, arheologică şi arhitecturală pusă în sluDbaobiectivelor restaurării, urmăresc, totodată, valorificarea multilaterală amonumentelor sub aspect funcţional, istoric şi estetic, în scopul includerii lor, cavalori culturale şi utilitare, în circuitul vieţii contemporane. $ctivitatea de restaurare în anii puterii populare a cuprins în câmpul eimonumente variate, aparţinând unor programe şi epoci diferite. $stfel, au fostrestaurate sau sunt în curs de restaurare monumente antice cum sunt7 cetateaistria, castrul roman de la <rubeta, amfiteatrul de la ?armi!egetusa,monumentul roman cu mo!aic de la Constanţa, casele romane târ!ii şi !idurilecetăţii Callatis. <intre monumentele medievale au fost restaurate7 ansamblul

rupestru de la "asarabi, cetăţile =eamţ şi ?uceava, curtea domnească de la@ârgovişte, biserica de la <ensuş, bisericile ?f.mihail şi Reformată din CluD,biserica >vanghelică din ?ebeş, ansamblul "ărăţiei din Câmpulung, ansamblul#atriarhiei din "ucureşti, bisericile şi clădirile mănăstireşti de la neamţ, (oroneţ,umor, $rbore, Moldoviţa, ?uceviţa, <ragomirna, &alata, Cetăţuia, Co!ia, "rebu,ure!, ?trehaia, moscheea unKiar, hanul domnesc de la ?uceava, culele de laMăldăreşti, cetăţile de la Făgăraş, unedoara, Cîlnic, #reDmer şi @g.Mureş.<intre monumentele perioadei feudale târ!ii şi ale epocii moderne au fostrestaurate porţile cetăţii de la $lba )ulia, biserica şi palatul episcopal de la3radea, palatul "Nnfi din CluD, palatele Oustiţiei, "ăncii =aţionale, $teneuluiRomân şi al Mu!eului de )storie din "ucureşti. Tendin#e %)tre diversi.i%area sl!#iilr de resta!rare"

<in punct de vedere al orientării teoretice, activitatea de restaurare de după1; august +2 repre!intă o continuare a aceleia desfăşurate înainte de ră!boi,când, în acord cu principiile acceptate pe plan internaţional, s-au preci!at po!iţiileproprii, arătate, care au permis să se conture!e o şcoală naţională româneascăde restaurare. @otuşi, atât amploarea pe care o capătă în anii socialismuluiactivitatea de restaurare, cât şi unele aspecte calitative ale sale fac să sedefinească, în evoluţia teoriei şi a practicii, o etapă distinctă. 0n cadrul acestei



etape se produce o anumită diferenţiere în modalităţile de abordare a unorprobleme de restaurare. $ceastă diferenţiere a apărut cu prileDul stabilirii atitudiniifaţă de monumentele aflate în stare de ruină, al elaborării soluţiilor de reîntregirea unor elemente dispărute, dar cunoscute pe ba!ă de documente, şi cu prileDuldeterminării facturii componentelor noi ale monumentelor şi ansamblurilor,

creaţie a restauratorului. Resta!rarea %l)dirilr $n r!in)" Ina dintre po!iţiile referitoare larestaurarea clădirilor moştenite în formă de ruină, care tinde la reconstituirea lorintegrală, este ilustrată de lucrările eecutate pentru refacerea caselor domneştide la #otlogi şi a clisiarniţei din incinta mănăstirii Moldoviţa. >a s-a conturat,probabil, sub impulsul eemplelor de reconstituire, în diferite ţări, amonumentelor distruse în timpul ră!boiului. #alatul de la #otlogi, construit în anii +B2-+B22 şi părăsit după ++, aaDuns în !ilele noastre în stare de ruină. 0n conformitate cu principiul fundamentatde teoreticienii restaurării istorice şi ştiinţifice, de a nu se reconstitui clădirilemoştenite din trecut în stare de ruină, rămas în vigoare şi după refacerea

monumentelor distruse în timpul celui de al doilea ră!boi mondial, palatul de la#otlogi ar fi trebuit, poate, să fie consolidat în starea în care se afla. *12c/ 0nca!ul de faţă s-a considerat însă că salvarea clădirii de la dispariţia ei completă,şi în special a decoraţiei fragile de ştuc, este posibilă numai în condiţiilereîntregirii monumentului. 3peraţia de reconstituire, desfăşurată între anii +2A-+2AB, a cuprins părţi importante din clădire despre care eistau numai indicaţii,dar a căror formă originală nu era cunoscută, ca de pildă7 partea superioară a!idurilor, cornişa şi învelitoarea, pridvorul cu scară eterioară, loggia. *12d/ Restauratorii, arhitecţii Ltefan "alş şi Radu Idroiu, au folosit drept sursă deanalogie pentru reîntregirea părţii superioare a edificiului monumentuluimonumentele religioase ale timpului, iar pentru celelalte elemente - pridvorul şi

loggia cu coloanele şi balustradele lor sculptate, forma spaţiilor boltite au luatdrept model elementele corespun!ătoare ale palatului de la Mogoşoaia.>ecutarea !idăriilor noi şi a bolţilor, reconstituite în beton armat, luând dreptba!ă ruina eistentă, pe care o ascund, a condus, ca şi în alte ca!uri similare, înanumită măsură, la o diminuare a valorii de document a vechiului monument.@otodată, dacă ţinem seama că edificiul cel mai de seamă al arhitecturii civile atimpului, palatul de la Mogoşoaia, şi-a pierdut partea sa superioară originală*cornişa şi acoperişul/, precum şi forma iniţială a arcelor ferestrelor, suferindconcomitent şi alte modificări, palatul reconstituit de la #otlogi a căpătat opuritate de stil pe care cel de la Mogoşoaia nu o mai are. <acă se ia înconsideraţie ponderea importantă pe care o au elementele elaborate pe ba!ă deanalogie în determinarea aspectului actual al monumentului, este vorba de opuritate de stil care nu mai repre!intă monumentul original, ci o formă ipotetică,ideală, a acestuia, fundată pe deducţiile logice şi creaţia restauratorului. 0n felulacesta, reîntregirea palatului de la #otlogi a repre!entat, în parte, o proiectare înspiritul unei arhitecturi de stil. In alt eemplu de restaurare, desfăşurată pe linia reconstituirii integrale aunei ruini, eecutată între anii +2AA-+2A de către arhitecţii Corneliu <an şiLtefan "alş, a fost acela al clisiarniţei din incinta mănăstirii Moldoviţa.



Construită în +B+1, clisiarniţa, o clădire cu două caturi, alipită !idului nordical incintei, a aDuns până în !ilele noastre în stare de ruină, în timp ce biserica,clădită anterior *+A;1/, s-a păstrat întreagă *12a/. $cest anacronism, la care s-aadăugat şi necesitatea de spaţii pentru un mu!eu, a determinat alegerea soluţieireconstituirii monumentului. %ucrările au constat din reîntregirea !idurilor,

înlocuirea şi completarea bolţilor că!ute cu bolţi de beton armat, refacereaancadramentelor dispărute şi înlocuirea celor ştirbite cu ancadramente cioplitedupă modelul celor originale păstrate, amenaDarea unui balcon pe console depiatră, reali!area unui acoperiş înalt în patru pante *12b/. Reconstituireamonumentului, având un efect favorabil pentru aspectul spaţiului interior alincintei mănăstireşti, are totuşi anumite laturi criticabile. 0n urma restaurării nu secitesc cu claritate părţile păstrate din clădirea originală şi cele completate care,ca formă, repre!intă un produs al imaginaţiei restauratorului4 totodată, întreagaconstrucţie apare înnoită. @encuirea interioarelor, atât a bolţilor originale decărămidă, cât şi a celor refăcute din beton armat, ascunde materialul şide!informea!ă pe cel care cercetea!ă clădirea. $ici nu este vorba de

respectarea acelei prescripţii a Cartei de la $tena, a cărei valabilitate poate filuată în consideraţie, ca miDloacele tehnice noi să fie disimulate, ci este vorba demimarea cu aDutorul betonului armat a unor bolţi de cărămidă. Mai mult,vi!itatorul neaverti!at poate presupune că balconul pe console sau turnul cuscară, care în mod evident au eistat, sunt reconstituite ca aspect dupădocumente iconografice sigure4 nu apare clar că forma lor plastică actuală esteun produs al restauratorului, elaborat pe ba!a unor urme arheologice. 3 abordare diferită a restaurării unor monumente în stare de ruină oilustrea!ă lucrările de la Cetatea de ?caun a ?ucevei *arh. =.<iaconu şiarh.(.$ntonescu/ *;Ba,;Bb/ şi Cetatea =eamţului *arh. Ltefan "alş/ *;Bc, ;Bd/.<egaDarea straturilor vegetale şi a molo!ului, *;Be/ revenirea la nivelul iniţial de

călcare au scos ruinele din pământ redând cetăţenilor, în anumită măsură.Măreţia lor iniţială4 totodată, s-au făcut lucrări de consolidare şi de reîntregireparţială a !idurilor, marcate prin semne distinctive, cât şi unele reconstituiri cucaracter mu!eistic. %a #reDmer, unul din turnurile incintei fortificate din secolul al '(-lea, surpatdin motive necunoscute, *Bb/ a fost consolidat în stare de ruină, pentru a nu serecurge la elemente ipotetice de reconstituire, cât şi pentru a păstra epresia sa,deosebit de elocventă, de secţiune vie. 7ariate a-rd)ri ale resta!r)rilr de re$ntregire" In alt aspect allucrărilor de restaurare, unde s-au manifestat po!iţii distincte, este cel alreconstituirii componentelor dispărute ale unor clădiri pentru care eistausuficiente documente. $stfel, cu prileDul reconstituirii unor sisteme de bolţi s-arecurs la una din următoarele soluţii7 reluarea structurii tradiţionale, menţinută lanevoie, cu aDutorul unui sistem tehnic auiliar modern4 reeditarea spaţiului boltitcu pân!e de beton armat disimulat4 sugerarea spaţiului original prin bolţi debeton armat aparent.



0n ca!ul reconstituirii bolţilor corului bisericii gotice ?f. Mihail din CluD s-arecurs la tehnica betonului armat, utili!at ca auiliar, cu scopul de a menţine ostructură tradiţională+5/. *Ac,Ad/ 0n sala <ietei din cadrul castelului Corvinilor de la unedoara, acoperită laorigine cu un sistem de bolţi pe nervuri, susţinute de un şir de stâlpi mediani şi

transformată în secolul al '()))-lea într-un spaţiu unic acoperit cu un planşeu,restaurarea *arh. Carol 3rban/ a refăcut nervurile de piatră, acestea fiind prinsede către o pân!ă de beton armat care figurea!ă forma spaţială a bolţii. 0ntrucâtpanourile dintre nervuri au fost tencuite, aspectul acestei reconstituiri nu diferă decel original, dând impresia unei boltiri reali!ate după procedee constructivegotice. 0n felul acesta, bolta de beton armat mimea!ă o structură tradiţională,procedeu similar ce cel folosit la #otlogi şi Moldoviţa. *B1f,B1g/ 0n alte ca!uri, când în locul tehnicii tradiţionale s-a făcut apel la betonarmat, s-a manifestat preocuparea de a-l păstra aparent, indicând în modulacesta în mod sincer reîntregirile care, în fond, urmăresc doar să reconstituie oimpresie spaţială originală fără a sugera o ineistentă identitate de material. 0n

casa egumenească din incinta mănăstirii <ragomirna, adosată drumului destraDă, în sala cu stâlp central de la parterul caselor din incinta mănăstirii?uceviţa şi în încăperea clopotelor din turnul-clopotniţă al aceleiaşi mănăstiri, s-au refăcut, pe ba!a urmelor păstrate, bolţile din beton aparent, sugerând formainiţială a spaţiilor *arh. )oana &rigorescu/. *i,D/ $preciind lucrările înfăţişate, soluţia utili!ată la unedoara nu poate ficonsiderată ca o întruchipare a cerinţei disimulării miDloacelor tehnice moderneenunţată de Carta de la $tena şi, desigur, nu are nimic comun cu restaurareaidentică4 cea de-a doua soluţie, adoptată la biserica ?f. Mihail din CluD, repre!intăo utili!are adecvată, ca auiliar, a tehnicii contemporane în restaurări4 cea de-atreia, folosită la ?uceviţa, are calitatea să diferenţie!e elementele autentice de

aportul restauratorului. Orient)ri di.erite $n resta!r)rile de inva#ie" 3rientarea de principiu arestaurărilor de inovaţie a fost de asemenea obiectul unor po!iţii distincte.Ca!urile în care a intervenit această categorie specială a lucrărilor de restaurareau fost următoarele7 includerea de noi componente în cadrul unor ansambluriistorice4 reconstituirea unor elemente a căror imagine originală s-a pierdut4reali!area unor lucrări de înfrumuseţare a cadrului *ambianţei/ unei clădiri cucaracter de unicat, atunci când acest cadru era nesatisfăcător. #rintre primele lucrări de acest gen se numără reconstituirea incinteidispărute a mănăstirii dealului *+A51/. Reali!ând un cadru după programultradiţional a unei mănăstiri, arhitecţii )oana &rigorescu şi =. <iaconu au proiectato incintă eecutată în cărămidă aparentă care contrastea!ă, în mod favorabil, caproporţii şi material, cu biserica !veltă a mănăstirii, îmbrăcată cu piatră şlefuităde culoare deschisă. Cu toată preocuparea de a elabora elemente inedite, totuşiarhitectura noii incinte urmea!ă îndeaproape soluţiile de volume şi spaţii, şicâteodată, detaliile unei arhitecturi tradiţionale. 3 po!iţie similară s-a manifestat

10 ) "entru cunoa$terea în detaliu a solu!iilor adoptate e7i capitolul =;ehnica tradi!ional $i conte&poran a

restaurrii>.



cu prileDul proiectării unor componente noi incluse în compo!iţia ansamblurilormănăstireşti ?latina *;+a/ şi suceviţa *noul arhondaric/, având însă, în raport cuamploarea monumentului istoric, o pondere mai redusă. Cu prileDul lucrărilor de agrementare a fronturilor clădirilor de incintă dincadrul mănăstirii =eamţului, arhitectul Lt."alş a urmărit, de asemenea, relativ

aproape, unele sugestii oferite de arhitectura moldovenească din secolul al '()-lea. *+i, +m/ 3 po!iţie distinctă s-a manifestat cu prileDul proiectării pridvoarelor caselordin incinta mănăstirii ?uceviţa *arh. )oana &rigorescu/, unde restauratorul,

înlocuind elemente recente, lipsite de valoare istorică şi estetică, a elaboratsoluţii plastice noi, inspirate de arhitectura foişoarelor, element caracteristic alarhitecturii vechi româneşti, eecutate însă din beton armat aparent. *d-h/ 3orientare similară o are lucrarea de înfrumuseţare a fronturilor clădirilor construite

în cursul dominaţiei austriace în incinta mănăstirii <ragomirna. *BK, Bl/ Cele două po!iţii se manifestă şi în elaborarea unor elemente de detaliu uşi, feronerii, pavaDe, drumuri de straDă, piese inventar fi sau mobil. 0n unele

ca!uri, aceste elemente se proiectea!ă prin analogie cu altele vechi4 în alteca!uri, ele se reali!ea!ă într-un spirit contemporan. <acă în soluţia dintâi ele sepot confunda cu piese autentice, în cea de-a doua, opera restauratorului sedistinge în mod evident. Cu prileDul elaborării de noi componente, fie că este vorba de elemente deamploare corpuri de clădiri, faţade fie că este vorba de elemente de detaliu,subordonate aspectelor fundamentale ale arhitecturii, se conturea!ă o linieprincipală nouă, derivată din orientarea generală a creaţiei arhitecturale dinRomânia. Cerinţa reali!ării unei arhitecturi cu specific şi amprentă proprie trebuiesă se urmărească, cu şi mai multă pregnanţă, atunci când este vorba decomponente care se nasc chiar în sânul vechii arhitecturi. <istingându-se de

părţile autentice, de valoare istorică, elementele noi, incluse cu modestie şipricepere sub aspectul soluţionării raporturilor lor cu componentele istorice,trebuie să fie în cel mai înalt grad purtătoare ale acestui nou specific. <acă ar fi caracteri!at, în esenţă, principalele tendinţe care se manifestă înactivitatea de restaurare contemporană în România, se pot desprindeurmătoarele trăsături7 preocuparea de a selecta, păstra şi valorifica etapele deconstrucţie şi elementele autentice, de valoare, ale monumentelor cu patina şipitorescul pe care le-a dat-o scurgerea timpurilor4 de a întregi imagineamonumentelor în vederea perceperii lor unitare pe ba!a unor documente certesau, în unele ca!uri, prin analogie4 de a soluţiona componentele noi, incluse încompo!iţia vechilor edificii sau ansambluri, atunci când cerinţele funcţionale ocer, în spiritul unei tratări contemporane specifice4 de a eecuta toate lucrărilenecesare de punere în valoare, funcţională, mu!eistică şi turistică amonumentelor în vederea utili!ării lor contemporane. 0n cadrul capitolului de faţă nu ne propunem de a aborda toate problemeleprivind evoluţia teoriei şi practicii restaurărilor în România de astă!i. 3biectul săuconstă în a înfăţişa acele laturi care sublinia!ă continuitatea din punct de vedereprincipial a şcolii româneşti de restaurare, cât şi conturarea unor idei şi po!iţiiteoretice noi, urmând ca alte aspecte să fie pre!entate în cadrul capitolelor



privind metodologia ştiinţifică, care îşi selectea!ă eemplele, îndeosebi, dinpractica autohtonă.

Teoria Si Practica Restaurarilor in Romania. CURINSCHI-VORONA, Gheorghe, Arhitectura. Urbanism....

Documents

Transcript of Teoria Si Practica Restaurarilor in Romania. CURINSCHI-VORONA, Gheorghe, Arhitectura. Urbanism....