STUDIU DE EVALUARE A RESURSELOR TURISTICE LOCALE ALE COMUNEI VORONA, JUDEȚUL BOTOȘANI

8/16/2019 STUDIU DE EVALUARE A RESURSELOR TURISTICE LOCALE ALE COMUNEI VORONA, JUDEȚUL BOTOȘANI

1/22

PROIECT LA DISCIPLINA

MANAGEMENTUL FERMELOR AGROTURISTICE

STUDIU DE EVALUARE A RESURSELOR

TURISTICE LOCALE ALE COMUNEIVORONA, JUDE UL BOTO ANIȚ Ș

CUPRINS

Iași, 2015


2/22

INTRODUCERE1. CARACTERIZAREA GENERALĂ A ZONEI

1.1.Istoria i !"t!ra #o$%iș1.&.Carat%ri#ar%a 'i#io()%o)ra'i* i *i +% a%sș1..Ni-%"!" +% +%#-o"tar% soio(%o$oi*

&. ANALIZA OFERTEI TURISTICE A ZONEI&.1. Pot%$ ia"!" t!ristiț&.&. U$it* i +% a#ar%ț&.. Ca+r!" %t$o)ra'i

. STRATEGII DE DEZVOLTARE I PROMOVARE A POTEN IALULUIȘ Ț

TURISTIC AL ZONEI

.1. Mo+a"it* i +% +%#-o"tar% i /roo-ar% a t!ris!"!i r!ra" a" #o$%iț ș.&. D%t%ri$ar%a i$+i%"!i +% atrati-itat%.. A$a"i#a S0OTCONCLUZIIBIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Voro$a este o comună în jude ul Boto aniț ș , Moldova, România, i un sat care esteș

re edin a comunei cu acela i numeș ț ș

Prima atestare documentară a numelui de Vorona poate f considerată data

de 7 ianuarie 1403, când Aleandru cel !un dăruiește "piscopiei #oldo$ei satul

2

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Boto%C8%99anihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Boto%C8%99anihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moldovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moldovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Boto%C8%99ani


3/22

A$erești la %ucea$a si &rea'ca, danie (ntărită cu ,,credin'a panului Ion cel !ătrân de

la Vorona)*

+omuna Vorona este așeată (n partea de sud-$est a .ude'ului !otoșani, nu

departe de con/uen'a râului %iret cu râul %ucea$a, la numai 22 m de municipiul

!otoșani și la 14 m de ara cea mai apropiata, iteni, .ude'ul %ucea$a*

Localitatea Vorona constituie un centru cu vechi tradi ii etno-folclorice. Turi tii străini iț ș ș

români pot colec iona produse turistice de arta populara care reflecta tradi iile mo tenite dinț ț ș

ătrâni. !ste locul în care se poate admira portul popular local, pictura reli"ioasa, sculptura în

lemn, esături tradi ionale, "olenuri, mă ti populare, împletituri de nuiele.ț ț ș

1. CARACTERIZAREA GENERALĂ A ZONEI

1.1Istoria i !"t!ra #o$%iș

At%star% +o!%$tar*# $ ianuarie %&'(, printr-o carte de danie de la )ancelaria

domnească a lui *le+andru cel Bun. n ''( s-au aniversat '' de ani de la atestarea

documentară a localită/ii.

Prima atestare documentară a numelui de Vorona poate f considerată data

de 7 ianuarie 1403, când Aleandru cel !un dăruiește "piscopiei #oldo$ei satul

A$erești la %ucea$a si &rea'ca, danie (ntărită cu ,,credin'a panului Ion cel !ătrân de

la Vorona)*

Vechimea localită ii este însă mult mai mare. )ercetările arheolo"ice au scos la ivealaț

urme de vie uire încă din epipaleolitic. )ea mai importantă descoperire pentru epoca pietrei esteț

3


4/22

a e0area de la 1cu eni, din ,,2oiana !roilor3. 2e locul numit 4Tei 3 din vatra satului Vorona 5ouaș ș ș

s-a descoperit o cultura, apar inând epocii ron0ului.ț

6pre mar"inea de est a satului 1cu eni s-a descoperit o a e0are din care au fost culeseș ș

fra"mente de ceramica apar inând epocii fierului, începutului epocii mi"ra iilor i perioadeiț ț ș

feudalismului târ0iu.

6atul Vorona a apar inut i hatmanului Luca *rore, de 6uceava in timpul lui Bo"dan,ț ș

tatăl lui tefan ce Mare i a fost transmis urma ilor săi care la începutul secolului al 7V11-leaȘ ș ș

erau 8umitru 2anici si sora sa *"athia.

n %9'(, "ăsim & sate cu numele Vorona#Vorona paharnicului Vasile )rupenschi, Vorona

lui ). Mustanta, Vorona )iurci si 6chitul Vorona.

8upă %:%9, satele comunei au făcut parte din plasele 6iret, )orni, Bucecea. *poi, după

%:;' din raioanele


5/22

f* 1*1 &arta Vorona 89ttps:;;


6/22

Intre limitele preentate, comuna Vorona are o supraCa'ă de 77,5 mE*

Vetrele de sat sunt de0voltate de-a lun"ul principalelor căi de comunica/ie rutieră

Localită/ile s-au format la intersec/ia drumului 8= '9) care face le"ătura cu drumul na/ional

85 9B, cu 8= '9>.

Relieul

Acti$itatea economica din comuna Vorona a Cost și este in/uen'ată de

particularită'ile Cormelor de relieC, prin preen'a unor one microdepresionare, a

unor culmi deluroase uneori preluni, in partea de ", %D" si % cu orientare enerala

nordDsud*

#icrodepresiunea (n care este așeat centrul comunei Vorona se a/ă situatăla con/uen'a pâraielor Poiana cu Vorona și Pârâul Foșu, find o ona cu depoite de

ranula'ie fna, eistând pericolul tasării terenului*

Alături de relieCul structural, se (ntâlnesc și Corme de relieC acumulati$,

repreentat prin șesuri, terase, etc* FelieCul acumulati$ preintă importan'ă

deose>ită (ntrucât de'ine ponderea cea mai mare in circuitul aricol*

%ectorului %, %D", (i corespund Corme de relieC 8dealurile +9isco$ata, +ernisa,

Pleșu, a !olo9ani, iclau, Garna=, care luate (n ansam>lu au enerie destul demare, cu $ersan'ii pe unele por'iuni aCecta'i de procesul deradării* Hrientarea

enerală a $ersan'ilor ", %D" 8+9isco$ata, +iresului, !ul9ac= și pantele pu'in

inclinate, au permis de$oltarea sectorului pomicol*

Alternan'a de arile și nisipuri pe Cruntea crestelor 8!ursuc, &umarie,

?ulceni, +ernisa, !ul9ac=, determină apari'ia alunecărilor de teren, care aCecteaă

supraCe'e importante din ona*

Clima

+omuna Vorona are in ansam>lu o clima temperatDcontinentala moderata, cu

in/uente ale maselor de aer su>atlantice, ce prelunesc anotimpul rece*

Valea %iretului permite pătrunderea și canaliarea maselor de aer pe direc'ia

D%*


7/22

urata de strălucire a %oarelui este de aproimati$ 1*J00 ore anual 8minima

in 24 ore a Cost (nreistrată la 11 ianuarie 1K52=*

emperatura medie este de 7,J+, ceea ce ne indică că această onă, su>

raport termic, apar'ine climatului temperat continental de podiș*

Ln/orirea pomilor este (ntâriată uneori datorita temperaturilor scăute ce se

(nreistreaă (n lunile martie 81,5= și aprilie 8J,1=*

Ln ultimii JD10 ani sDau produs pertur>ări climatice, nerespectânduDse

maniCestările meteoroloice specifce anotimpurilor* Perioada de iarna se

caracterieaă prin alternan'e de perioade reci urmate de perioade calde aCectând

puternic ciclul $eetal*

Anotimpurile intermediare, primă$ara și toamna cu elementele specifce de

temperatură, precipita'ii si $ânturi, aproape că au dispărut, trecerea de la anotimpul

rece la cel cald și in$ers CăcânduDse >rusc*

A scăut Coarte mult cantitatea de precipita'ii, perioadele de seceta sunt

preluni, 8din aprilie panaDn iulie si din septem>rie panaDn noiem>rie=* +a urmare a

acestor Cenomene cumula'iile de apa su>terana sunt mici eistând pericolul

epuiării treptate a apei su>terane la ni$elul pana la care a Cost interceptata prin

Cântâni*

Apele de supraață și subterane

Apa a Cost si este un Cactor natural cu rol determinant in de$oltarea deDa

lunul anilor a unor acti$ită'i cu caracter economic*

Preenta apei pota>ile a constituit o condi'ie pentru eisten'a așeărilor,

uneori $etrele find amplasate pe terenuri neCa$ora>ile, dacă acestea asiură apa

necesara omului și de$oltării economiei

7


8/22

*

@i* 1*3 Padurea Vorona 8terane a sta>ilit că acestea sunt dure și cu un con'inut

mare de nitri'i, recomandânduDse asiurarea alimentării cu apă prin re'ea

alimentata, fe din râul %iret, fe prin amena.area unor coptari 8dealul +9isco$ata

sau Icuseni=*

Vegetația și auna

+aracteristica comunei Vorona este $eeta'ia și Cauna de sil$ostepa*

Pădurile ocupă o supraCa'ă importantă, circa 27M din supraCa'a comunei,

adică 22K3 9a* +ea mai mare supraCa'ă o ocupa pădurile de Ca, cu specia @aus

sil$atica, alături de care mai crește și carpenul 8+arpenus orientalis=, ar'arul 8Aur

compestre=, mesteacănul 8!etula pu>escens= etc*

J


9/22

Ln pădurea Vorona, (n ona numită la Famnice, au Cost ăsite eemplare de

papucul doamnei si crinul de pădure*

Pășunile și Câne'ele naturale după 1KJK au Cost transCormate (n terenuri

aricole si find amplasate pe pante

(nclinate au ră>it procesele de

deradare prin apari'ia de alunecări,

ra$ene si oase*

@auna specifca apar'ine

sil$ostepei și stepei cu elemente de

roătoare 89arcio, popândăi,

șoareci, iepuri= precum și mamiCere

mai mari (ntâlnite (n pădurea de

Coioase 8căprioara, mistre', $ulpe,

>ursuc, $e$eri'a etc=*

@i 1*2 Peisa. comuna

8


10/22

• Gos/o+arii '$

• Nr. "o!i$t% :('

• Nr. )ra+i$it% %%

• Nr. so"i %'

• Nr. "i%% %

La activită/ile desfă@urate în mod tradi/ional de cultivare a plantelor @i cre@tere a

animalelor, s-au adău"at asocia/ii familiale @i societă/i în domeniul comer/ului, al prestărilor de

servicii, al industriei alimentare, s-a impus prin mana"ement performant societatea 42rodalcom3

care produce @i îmutelia0ă alcool. * reu@it să impună pe pia/a un sortiment variat de ăuturi în

mod deoseit ca 4VoronsAaa3 care a devenit un nou rand pentru Vorona.

6-au impus @i alte societă/i cu activitate în cre@tere# 6.). 4)rescendo3 @i 6.). 4*urora3 în

domeniul comer/ului, 6.). 4Tomicom3 în panifica/ie, 6tas Moila în prelucrarea lemnului, 6.).

4*r"us3 furni0or de televi0iune prin calu @i de internet. La centrul comunei functionea0a o piata

comunala saptamanala.

Tineri reveni/i din străinătate deschid noi afaceri în domeniul construc/iilor, al serviciilor.Rămân nevalorificate încă o"atele resurse turistice pe care le oferă Vorona.

Po/!"a i%ț

)onform recensământului efectuat în '%%, popula ia comunei Vorona se ridică la $.&:ț

de locuitori, în scădere fa ă deț recensământul anterior din '', când se înre"istraseră

$.::: de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români C:,;DE. 2entru (,(D din popula ie,ț

apartenen a etnică nu este cunoscută.ț

8in punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodoc iș C:;,%;DE. 2entru

(,&D din popula ie, nu este cunoscută apartenen a confesională.ț ț

Ati-itati %o$oi% /ri$i/a"%

10

http://ro.wikipedia.org/wiki/Recens%C4%83m%C3%A2ntul_popula%C8%9Biei_din_2011_(Rom%C3%A2nia)http://ro.wikipedia.org/wiki/Recens%C4%83m%C3%A2ntul_popula%C8%9Biei_din_2002_(Rom%C3%A2nia)http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rom%C3%A2n%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rom%C3%A2n%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Recens%C4%83m%C3%A2ntul_popula%C8%9Biei_din_2011_(Rom%C3%A2nia)http://ro.wikipedia.org/wiki/Recens%C4%83m%C3%A2ntul_popula%C8%9Biei_din_2002_(Rom%C3%A2nia)http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rom%C3%A2n%C4%83


11/22

• *"ricultură

• Mică industrie

• *"roturism

• 6ervicii pulice

&.

ANALIZA OFERTEI TURISTICE A ZONEI

&.1Pot%$ ia"!" t!ristiț

O3i%ti-% t!risti%

• Mănăstirea Vorona

• Mănăstirea 6ihăstria-Voronei


12/22

• 2e@tera 6ihastrului

• Bisericu/a Veche din 1cu@eni

• )onacul din =olde@ti

• Mu0eul satului 1cu@eni

• Mu0eul satului Vorona-Mare

• Mu0eul de mă@ti populare Gu"ui ?heor"he

12


13/22


14/22

• Taăra na/ională de picturi reli"ioase HJn penel pentru credin/ăH

• HKilele !minescuH, se deschid cu manifestări culturale desfă@urate la Vorona

!cursii prin pădure la obiective de interes istoric

8e la 6ihăstria Voronei spre dreapta, după marcajul turistic Cîn )ruceE, la cca Am în

pădure se afla *ltarul din pe tera3 a cuviosului nufaie Csec.7V11E, unde se mai "ăsesc urmeleș

unui vechi paraclis. n continuare se ajun"e la Mănăstirea Bal , ctitorită în %9(; de Lascaracheș

6tur0a. 8e la mănăstire se trece peste 8ealul >olmului, marcaj turistic anda ro ie verticală, seș

ajun"e la Masa tâlharilor3 i 2e tera lui )oroi3, vesti"ii istorice din timpul haiducilor care seș ș

adăposteau în pădure, îi prindeau pe oamenii o"a i care mer"eau în cale ti pe drum, le luauț ș

anii i oiectele de valoare pentru a le dona la oamenii săraci Csec.7V111E.ș

Parti+% +% -4$*toar%

n împrejurimile localită ii Vorona se or"ani0ea0ă partide de vânătoare în mod deoseitț

fiind vi0ate următoarele specii sălatice# prepeli e, sitari, păsări mici, ra e i "â ti sălatice, iepuriț ț ș ș

i mistre i.ș ț

n se0oanele de vânătoare vin i vânători din străinătate C1talia, oă'it cultura spirituala a acestei comune*

H parte a $alorilor sale artistice sDau Căurit su> o>lăduirea #ănăstirii Vorona,

iar cealaltă parte repreintă o sintea a unor mentalită'i și atitudini ce sDau

14


15/22

de$oltat in timp*

@i 1*5 Ansam>lul +odrulet Vorona 8oate

și $ariate și $alorifcate (n ac'iuni de an$erură na'ională și interna'ională:

D la J septem>rie @esti$alul Colcloric inter.ude'ean ,,%er>ările Pădurii) a.uns la a

OOOIDa edi'ie

D luna iunie @esti$alul International al +ântecului, ansului si Portului Popular

,,#oștenite din >ătrâni)D Cesti$al Colcloric pentru copii

15


16/22

D a>ăra a'ională de Pictura Feliioasa ,,Qn penel pentru +redin'ă)

D ,,Gilele "minescu) se desc9id cu maniCestările culturale, care se desCășoară la

Vorona

&.&U$it* i +% a#ar%ț

Locuri de ca0are în ferme a"roturistice si la mănăstiri.

&.Ca+r!" %t$o)ra'iLocalitatea Vorona constituie un centru cu vechi tradi ii etno-folclorice. Turi tii străini iț ș ș

români pot colec iona produse turistice de arta populara care reflecta tradi iile mo tenite dinț ț ș

ătrâni. !ste locul în care se poate admira portul popular local, pictura reli"ioasa, sculptura în

lemn, esături tradi ionale, "olenuri, mă ti populare, împletituri de nuiele.ț ț șBo"ata via ă etno-folclorica a localită ii se reflectă în numeroase manifestări de acest "enț ț

or"ani0ate pe plan local, na ional i interna ional la care participa ansamlul artistic )odrule ul3ț ș ț ț

al ?rupului colar Vorona. *ici se or"ani0ea0ă


17/22

*lături de această iserică se afla altă iserică ridicată în anul %$:( de paharnicul

1ordachi 2anait cu so ia sa, Oestachi i cu sora sa, 6afta. Biserica are hramul *dormirea Maiciiț ș

8omnului3 i conserva doua talouri pictate pe pân0a de o frumuse e rară =udecata Jniversala3ș ț

i 2atimile mântuitorului3.ș

ntr-un spa iu special amenajat e+ista o ilioteca cu fond de carte reli"ios datând dinț

secolul 7V111-717.)ea de-a treia iserica a mănăstirii, purtând hramul 6fântului 1erarh 5icolae, se află în

cimitir. )titorita în anul %9(; de arhimandritul Rafail, pe cheltuiala familiei 1or"u Vârnav,

iserica se remarca prin catapeteasma sa cu stâlpi sculpta i în spirală de sus până jos, cât iț ș

pictura sa deoseit de în"rijita.)omple+ul mănăstiresc este amplasat în mar"inea unui frumos cadru în suprafa ă de %;'ț

ha i în imediata sa apropiere se afla stejarul multisecular cunoscut su denumirea de 6tejarulș

lui )u0a3 la umra căruia a poposit *l.1.)u0a, primul domn al 2rincipatelor Române Jnite.2entru turi tii străini i interni, )omple+ul mănăstiresc poate asi"ura ca0are si masa.ș șLa cca ( Am pe drumul 8='9> se afla schitul de călu"ări 6ihăstria Voronei. Biserica

schitului a fost construita între anii %9('-%99, su stare ul Rafail, iar pictura din interior a fostț

reali0ata între anii %9%-%9$ de schimonahul pictor Vladimir Machedon. Mănăstirea este

amplasata în mijlocul unei păduri de stejari, fa"i, ulmi si frasini.2elerinii care doresc sa poposească până a doua 0i pot fi ca0a i în cele %' locuri oferite cuț

amailitate de stare ul mănăstirii.ț

. STRATEGII DE DEZVOLTARE I PROMOVARE A POTEN IALULUIȘ Ț

TURISTIC AL ZONEI

.1Mo+a"it* i +% +%#-o"tar% i /roo-ar% a t!ris!"!i r!ra" a" #o$%iț ș

n primul rând promovarea turismului în 0ona Vorona se face prin site-ul comunei, care

promovea0ă poten ialul turistic prin pre0entarea tradi iilor, me te u"urilor, a sărătorilor localeț ț ș ș

cu specific folcloric, n conte+tul de0voltării duraile locale. 2rin crearea acestui site se oferă o

rută cultural-turistică care lea"ă monumente istorice i culturale de la Boto ani de cele din 0onaș ș

6ucevei. 2roiectul î i propune cre terea nivelului de informare cu privire la istoria i mo tenireaș ș ș ș

culturală a comunei prin reîmprospătarea ima"inii 0onei Vorona, eviden iind atrac iile culturale iț ț ș

naturale pentru cre terea numărului de vi0itatori, implicit a veniturilor "enerate de turism. Jn altș

17


18/22

scop al proiectului este de a pre0enta comuna Vorona drept o re"iune al cărei poten ial poate fiț

valorificat, oferind noi oportunită i de afaceri i îmunătă ind calitatea vie ii locuitorilor săi.ț ș ț ț

A"t% /roi%t% +% i$-%sti iiț

• Moderni0area infrastructurii @i a iluminatului pulic

• 6istem de alimentare cu apă a comunei Vorona @i comuna Tudora

• )entru de 0i pentru copii H6peran/aH

• )onstruire pod din eton armat >umarie 86 ;9: 2oiana

• )onstruire sală de sport

• Reailitare @i moderni0are sediu 2rimărie

• Reailitare, moderni0are cămin cultural

• *sfaltare 8) ;; Vorona Mare-Tudora

• )onstruire centru de informare turistică Vorona

• ?*L HValea 6iretului de 6usH

Fai"it* i o'%rit% i$-%stitori"orț

• *@e0ată la întretăierea de căi rutiere importante

• )adru natural deoseit

•


19/22

1ndicele de atractivitate al unei 0one se folose te în scopul amenajării turistice a unei 0oneș

i arată "radul în care această 0onă eneficia0ă de resurse turistice naturale iPsau antropiceș ș

capaile să atra"ă un flu+ mare de turi ti în ca0ul amenajării unor structuri materale în 0onaș

respectivă.

*cest 1ndice de *tractivitate se determină utili0ându-se un tael în care# în prima coloană

sunt eviden iate principalele elemente de atrac ie turistică a 0onei, iar la a0a următoarelor (ț ț

cooloane stă coeficientul de atractivitate.

1Q Sici

SQ ponderea fiecărui element CresursăE

cQ nivelul cantitativ al acestor elemente CnotaE

iQ număru elementelor C%,,UnE

5ivelul calitativ al elementelor CcE este repre0entată de o notă cuprinsă între % i &.ș


20/22

- monumente i situri arheolo"iceș- mu0ee

',;',9

(&

',%;',(

(. 2oluarea mediului ',%' ( ',('&. *ccesul#- rutier

- feroviar - aerian

',%'',';

','&','%

(

(%

',%;

',%','%;.


21/22

• 1nvesti ii insuficiente în a"riculturăț• mătrânirea for ei de muncă în a"riculturăț• )olectarea neselec onată a de eurilor ț ș• Lipsa culturii antreprenoriale• )apacitate financiară relativ scă0ută a locuitorilor din 0onă

O/ort!$it* iț

• *ccesarea de fonduri europene pentru finan area a"riculturiiț• !+isten a 2lanului 5a ioal 6trate"ic pentru 8e0voltare Ruralăț ț• Moderni0area drumurilor comunale• 8e0voltarea cooperării locale• 8e0voltarea economiei rurale i cre terea productivită ii în sectorul a"ricolș ș ț

A%$i$ *riț

• 8e"radarea solurilor • 6laă informare a a"ricultorilor cu privire la normele europene• )adru le"islativ instail• Mentalitate de indiferen ă fa ă de protec ia mediuluiț ț ț• Mi"ra ia for ei de muncă spre 0oe tractive din punct de vedere economicț ț• ferte de creditare "reu accesiile

CONCLUZII2oten ialul etno-turistic al Voronei si al 0onelor limitrofe C)odrii Voronei, Valea 6iretului,ț

Mănăstirea Vorona, Mănăstirea 6ihăstria Voronei, )onacul medieval de la =olde ti,ș

Memorialul ,,Raluca =urascu3, fac ca aceasta a e0are să încânte sufletul i inima privitorului. Laș ș

toate acestea se adau"ă tradi iile folclorice, e+trem de o"ate i variate i valorificate în ac iuniț ș ș ț

de anver"ură na ională i interna ională.ț ș ț

BIBLIOGRAFIE

http#PPro.FiAipedia.or"PFiAiP)omunaVorona,BotoD)9D::ani

http#PPFFF.comunavorona.roP

http#PPFFF."hidulprimariilor.roPlistPcit>all8etailsP2R1MD)&D9R1*WVR5*P$'9

21

http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Vorona,_Boto%C8%99anihttp://www.comunavorona.ro/http://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/PRIM%C4%82RIA+VORONA/26708http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Vorona,_Boto%C8%99anihttp://www.comunavorona.ro/http://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/PRIM%C4%82RIA+VORONA/26708


22/22

http#PPFFF.turismotosani.roPinde+.phpPharti-si-trasee-turisticePtrasee-turisticePitemP(;$-traseu-

otosani-vorona

22
http://www.turismbotosani.ro/index.php/harti-si-trasee-turistice/trasee-turistice/item/357-traseu-botosani-voronahttp://www.turismbotosani.ro/index.php/harti-si-trasee-turistice/trasee-turistice/item/357-traseu-botosani-voronahttp://www.turismbotosani.ro/index.php/harti-si-trasee-turistice/trasee-turistice/item/357-traseu-botosani-voronahttp://www.turismbotosani.ro/index.php/harti-si-trasee-turistice/trasee-turistice/item/357-traseu-botosani-vorona

STUDIU DE EVALUARE A RESURSELOR TURISTICE LOCALE ALE COMUNEI VORONA, JUDEȚUL BOTOȘANI

Documents

Transcript of STUDIU DE EVALUARE A RESURSELOR TURISTICE LOCALE ALE COMUNEI VORONA, JUDEȚUL BOTOȘANI