TEORIA ŞI METODOLOGIA EVALUĂRII

5/12/2018 TEORIA ŞI METODOLOGIA EVALUĂRII - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/teoria-si-metodologia-evaluarii-55a369558eb81 1/9

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

STUDII SUPERIOARE, CICLUL II, MASTERAT

PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI MODULAR

TEORIA ŞI METODOLOGIA EVALUĂRII

DOMENIUL:

ŞTIINŢELE ALE EDUCAŢIEI

CHIŞINĂU - 2010



Recomandată în şedinţa Catedrei de Psihopedagogie şi Management Educaţional

proces verbal nr.______

din _______________________ 2010

Autor: Mariana Marin, dr. ped., lector superior universitar

Aprobată de Consiliul Ştiinţifico-Didactic,

proces verbal nr. _________ din _____________ 2010.



Standard de formare profesională iniţială

Codul:

Denumirea disciplinei: Teoria şi metodologia evaluării

Cursul prevede în total 120 de ore, inclusiv 40 ore contact direct (20 ore prelegeri, 20 ore seminare) şi

ore lucrul individual

Cursul se predă în semestrul I în contextul programului pre-Bologna/programul Bologna.

Evaluarea finală: examen scris.

Numărul de credite profesionale transferabile – 4

Obiectivul general:

Dezvoltarea şi aprofundarea competenţelor profesionale şi investigaţionale în cadrul domeniului despecializare.

Competenţele vizate:

1. la nivel teoretic:

• abordarea comprehensivă, integratoare şi globală a problematicii procesului de instruire

educaţie, respectiv, a componentelor acestuia;

• identificarea unor strategii de lucru şi a unor forme de organizare a activităţii didactice car

să implice responsabil elevii, fiind în acelaşi timp operante şi productive.

2. la nivel operaţional:

• centrarea pe învăţare, în relaţie structurală şi funcţională cu predarea şi evaluarea;

• reproiectarea, în consens cu teoria curriculum-ului, a raporturilor existente între elev

profesor – materia de studiat şi efectele formative ale educaţiei;

• reevaluarea şi selectarea conţinutului învăţământului atât în sensul deschiderii lui spre “noi

educaţii”, cât şi a selectării sale după valoarea formativă;

3. la nivel creator:

• proiectarea conţinutului învăţământului prin raportarea la toate tipurile de curriculu

specifice unui învăţământ eficient: curriculum comun – curriculum diferenţiat; curriculu

obligatoriu – curriculum la decizia şcolii; curriculum formal – curriculum informal etc.;

Evaluarea curentă include 60% din nota finală şi designează media celor două evaluări curente şigradul şi calitatea participării la activităţile solicitate de profesor în cadrul prelegerilor, seminariilor



şi altor lucrări (discuţii, dialog didactic, dezbateri, lucrul în grup, referate ştiinţifice, răspunsuriindividuale la seminarii, asimilarea materialului bibliografic obligatoriu).

Evaluarea finală semnifică 40% din nota finală, expunerea subiectelor în cadrul examenului oralsau scris.

DISTRIBUIREA ORELOR PE TEME:

Temele Învă ământ de ziț

Prelegeri Seminare

1. Probleme actuale ale procesului de învăţământ – analiză

conceptuală, abordări structural-sistemice, funcţionale şiinteracţionale.

2 2

2. Modernizarea procesului de învăţământ în Republica

Moldova.

4 2

3. Reproiectarea interacţiunii/interelaţiilor proiectare-

predare-învăţare-evaluare în didactica domeniului.

2 2

4. Profesorul de succes. De la principiile didactice

tradiţionale la principiile de pedagogie practică.

2 4

5. Elemente de noutate în învăţarea integrată. 4 2

6. Cadrul constructivist al învă ării prin cooperare.ț 4 4

7. Tendinţe de reconsiderare şi valorificare continuă amanagementului clasei de elevi.

2 4

Total: 20 20



UNITĂŢILE DE CONŢINUT

Tema 1. Probleme actuale ale procesului de învăţământ – analiză conceptuală, abordăstructural-sistemice, funcţionale şi interacţionale.

Variabilele informativ-formative ale procesului de învăţământ. Dinamica procesului dînvăţământ. Metodologia procesului de învăţământ. Analiza sistemelor de organizare procesului de învăţământ. Reconceptualizarea sistemului de învăţământ pe clase şi lecţReconceptualizarea tipologiei şi structurii lecţiilor. Alte forme de organizare a procesului dînvăţământ. Sistemul monitorial sau sistemul Bell – Lancaster. Sistemul herbartian. SistemBasedovv sau sistemul fllantropist. Sistemul Frobel. Sistemul sau Planul Dalton. SistemWenetka. Sistemul Montessori. Sistemul proiectelor. Sistemul Decroly sau sistemul centrelde interes. Sistemul Mannheim. Sistemul Jena sau metoda "complexelor. Sistemul muncii pechipe. Sistemul Freinet. Sistemul nondirectivist. Sistemul Waldorf. Sistemul foaierelsocioeducative şi al claselor deschise. Sistemul tutorial. Sistemul Dottrens. Sistemmodular. Corelarea sistemelor alternative din învăţământ cu sistemul tradiţional. Impactsistemelor alternative asupra metodologiei de predare-învăţare-evaluare. Organizarconştientă a consultaţiilor, meditaţiilor, cercurilor pe obiecte de învăţământ. Impactexcursiei didactice.

Tema 2. Modernizarea procesului de învăţământ în Republica Moldova.

Învăţământul în Republica Moldova - prioritate naţională. Modernizarea învăţământul preuniversitar. Modernizarea standardelor educaţionale şi a curriculumului şcolar. Managementevaluării curriculumului educaţional în învăţământul preuniversitar. Percepţiile cadrelor didactic privind schimbarea curriculumului educaţional. Repere strategice de modernizare a curriculumulşcolar. Abordarea acţională a curricula şcolare: formarea de competenţe disciplinare. Modernizaremodelelor de organizare a obiectivelor într-o manieră integrată pentru transformare şi derivarecompetenţelor. Adoptarea pedagogiei competenţelor. Dezvoltarea integrală a personalităţFezabilitatea planului–cadru cu fuziuni crosscurriculare centrate pe integrare activă a copilului î problemele societăţii Asigurarea funcţionalităţii curriculumului şcolar prin monitorizarea demersulde modernizare. Centrarea curriculumului pe formarea – evaluarea de competenţe. Metodologelaborării standardelor de competenţă. Metodologia elaborării standardelor de competenţ

Abordarea sistemică a standardelor în educaţie. Educaţia printre standarde. Managementschimbării în contextul şcolii prietenoase copilului

Tema 3. Reproiectarea interacţiunii/interelaţiilor proiectare-predare-învăţare-evaluare didactica domeniului.



Predarea – act de comunicare pedagogică eficientă. Predarea – cadre istorice şi evolutivPredarea sistematică. Predarea creativă. Noile schimbări şi provocări în învăţare. Învăţarşcolară. Context: percepţia noilor schimbări şi provocări. Structura şi procesualitatea învăţarea şcolară. Teoriile învăţării – o sinteză taxonomică. Condiţiile învăţării: taxonomie descriptori. Managementul învăţării eficiente. Matricea relaţiilor obiective-competenţconţinuturi–strategii în instruirea şcolară. Reflecţii asupra teoriei şi practicii evaluă

educaţionale. Tendinţe de modernizare a evaluării şcolare. Evaluarea autentică versevaluarea standardizată. Paradigma triangulară predare-învăţare-evaluare. Semnificaţii interpretări actuale. Proiectarea instruirii.

Tema 4. Profesorul de succes. De la principiile didactice tradiţionale la principiile dpedagogie practică.

Principiul competenţei cadrului didactic. Principiul ascultării active. Principiul evitărgândirii stereotipe. Principiul autorităţii cadrului didactic. Principiul efectului placebPrincipiul familiarită ii. Principiul personalizării rela iei. Principiul empatiei. Principiț ț

feedbackului. Principiul flexibilită ii. Principiul con tientizării. Principiul dialoguluț ș

Principiul participării active. Principiul interactivită ii. Principiul manipulării. Principiț

lucrului în echipă. Principiul consecvenţei comportamentale. Principiul pedepsei recompensei. Principiul non-escaladării. Principiul mentoring-ului şi coaching-uluPrincipiul rarităţii. Principiul bunului model/bunelor practici. Principiul succesului

Tema 5. Elemente de noutate în învăţarea integrată.

De la ra ionalitatea transversala la curriculumul ca praxis. Disciplina: repere etimologice,ț surse si evolu ii istorice. Repere pentru generarea strategiilor didactice. Temele cross-ț

curriculare. Învăţământul secundar contemporan: politici, structuri, finalităţi, conţinuturi

Curriculum integrat: conceptualizare şi tipologie. Capacităţi cognitive: tipologisemnificaţie, poziţia şi rolul lor în cadrul programului educaţional. Proiectarea şi validarmetodologiei de construcţie a curriculumului integrat

Tema 6. Cadrul constructivist al învă ării prin cooperare.ț

Fundamente teoretice ale învăţării prin cooperare. Paradigma gândirii critice. Defini ii aț

gândirii critice. Teoria inteligenţelor multiple. Inteligen ele multiple în educa iei. Sugesț ț

pentru practica Teoriei Inteligen elor Multiple. Ugestii pentru predarea, învă area, evaluarț ț

diferen iată cu ajutorul inteligen elor multiple. Inteligen ele multiple i educarea părin iloț ț ț ș ț

Învă area prin cooperare – premisă a învă ării cooperării. Învă area prin cooperare ț ț ț

învă area prin colaborare. Învă area competitivă versus învă area cooperativă. Strategii dț ț ț

învăţare prin cooperare. Grupul şi comunicarea în cadrul grupului. Dinamica grupului şiechipei. Tehnici de construire a grupului. Ecologia mediului învăţării. Utilizarea conflictulîn învăţare: controversa creativă, controversa decizională, focus-grup. Învă area prț

problematizare. Metode bazate pe rezolvarea problemelor (problem-solving): hakinestezică, tehnica fishboning, tehnica galaxiilor, recensământul problemelor, tehnivotării anonime. Învă area prin descoperire. Învă area bazată pe jocul de rol. Învă area bazaț ț ț

pe studiul de caz. Evaluarea şi autoevaluarea învăţării cooperative. Realizarea posterului prezentare. Teorii ale comunicării prezente în învă area cooperativă. Teoria lui Lasswț



Modelul lui Shannon i a colegului său Weaver. Modelul lui Osgood i Schramm. Modelș ș

elcoidal al lui Dance. Modelul lui Gerbner. Modelul ABX. Teoria Gestalt. Transformarecomunită ii colare în comunită i de învă are.ț ș ț ț

Tema 7. Tendinţe de reconsiderare şi valorificare continuă a managementului clasei de elevi.

Probleme generale ale clasei de elevi. Managementul relaţiilor de comunicare în clasa delevi. Managementul situaţiilor de criză educaţională. Probleme generale amanagementului clasei de elevi. Managementul clasei de elevi – delimitări conceptaulRolurile manageriale ale cadrului didactic. Dimensiunile managementului clasei de elevDimensiunea ergonomică. Dispunerea mobilierului în sala de clasă. VizibilitateAmenajarea sălii de clasă. Dimensiunea psihologică. Capacitatea de învăţare a eleviloFundamentele psihologice ale competenţelor socio-relaţionale. Dimensiunea socială. Claca grup social, structura informaţiei sociale în grupul clasă. Structura informaţiei sociale grupul clasă. Individualizare, grupare şi organizare în clasă. Dimensiunea normativ Normativitatea în clasa de elevi. Dimensiunea operaţională. Proceduri şi strategii intervenţie ale cadrului didactic. Conformare şi complianta comportamentală în clasDimensiunea inovatoare. Managementul clasei de elevi - aplicaţii la nivelul procesulinstructiv – educativ. Managementul instruirii. Managementul problemelor disciplinarRelaţii educaţionale – interactiuni educaţionale în clasa de elevi. Relaţii şi interacţiueducaţionale în clasa de elevi. Relaţii de intercunoaştere. Relaţii de intercomunicare. Relaţsocio-afective Relaţii de influenţare. Caracteristicile demersului de influenţă educaţionaGestionarea situaţiilor de criză educaţională în clasa de elevi. Situaţiile de criză educaţionaîn clasa de elevi. Structura situaţiilor de criză educaţională în clasa de elevi. Strategii dintervenţie în situaţiile de criză educaţională în clasa de elevi. Stiluri de intervenţie în situade criză educaţională. Intervenţia în cazul copiilor cu nevoi speciale în clasă. Intervenţia cazul abaterilor comportamentale grave.

Bibliografie selectivă:

1. Gherguţ A., Managementul general şi strategic în educaţie. Polirom, 20072. Ciolan L., Învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar. Polirom

20083. Gherguţ A., Ceobanu C., Elaborarea si managementul proiectelor in serviciile educational

Ghid practice. Polirom, 20094. Birzea, C., Arta si tiin ele educa iei, Bucuresti, EDP, 1995.ș ț ț

5. Cerghit I., Metode de învăţămînt, Bucureşti, 2006.6. Crişan Al. Curriculum şcolar. Ghid metodologic. Bucureşti, 1996.7. Cristea S., Fundamentele ştiinţelor educaţiei, Litera educational, Bucureşti, 2003.8. Cristea S., Teoria şi metodologia curriculum-ului, Bucureşti, 2007.

9. Cristea, S. Dicţionar de pedagogie. Ed.: Litera, Chişinău-Bucureşti, 2000.10. Cristea, S. Fundamentele ştiinţelor educaţiei. Ed.: Litera, Chişinău, 2003.11. Crişan A. Reforma la firul ierbii. Editura Humanitas Educaţional, 2003.12. Flueraş V., Teoria şi practica învăţării prin cooperare. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoc

200913. Iucu R., Păcurari O., Formare iniţială şi continuă. Humanitas educaţional, 200114. Jinga I., Istrate E., Manual de pedagogie, Bucureşti, 1998.15. Macavei, El., Pedagogie. Teoria educaţiei, Vol.I, Aramis, Bucureşti, 2001.16. Negreţ-Dobridor I., Pâinişoară I. O., O ştiinţă a învăţării de la teorie la practică, Polirom, 2005.

http://www.librarie.net/autor/34005/lucian-ciolan

http://www.librarie.net/autor/34005/lucian-ciolan



17. Opre Adrian (2003, 2006). Studiul personalităţii. În Introducere în teoriile personalităţii. EASCR, Cluj-Napoca

18. Papuc L., Cojocaru M., Sadovei L., Rurac A., Teoria educaţiei. Suport de curs, UPS „I.CreangăChişinău, 2006.

19. Papuc L., Cojocaru M., Sadovei L., Teoria educaţiei, Ghid metodologic. Editura UP„I.Creangă”, Chişinău, 2006.

20. Papuc L., Cojocaru M., Sadovei L., Teoria instruirii, I. Suport de curs, II. Ghmetodologic, Editura UPS „I.Creangă”, Chişinău 2006.21. Pâslaru, Vl.A.Zbârnea, cap.l , 2, 3, 4 în volumul II. Construcţie şi dezvoltar

curriculară Ghid metodologic, p.l 1-47, Tip. Centrală. ÎSFEP, Chişinău, 2005.22. Pâslaru, Vl.A.Zbârnea, cap.l - Conceptul de curriculum. cap.2 - Construcţie curricular

cap.3Dezvoltarea curriculară în volumul 1. Construcţie şi dezvoltare curricularCadrul teoretic, p. 11-47, Tip. Centrală, ÎSFEP, Chişinău. 2005.

23. Potolea Dan, Manolescu Marin, Teoria şi metodologia Curriculumului, Bucureşti, 200624. Silistraru N., Vademecum în pedagogie, USM, Chişinău, 2004.



I. Evaluarea rezultatelor scolare – ac Ńiune componentă a procesului de invăŃămant1. Delimitări conceptuale2. FuncŃiile evaluării scolare3. Impactul evaluării asupra proceselor de predare-invăŃareII. Caracteristicile demersurilor evaluative

1. Evaluarea iniŃială, evaluarea formativă, evaluarea sumativă2. Evaluarea normativă si evaluarea criterială3. Argumente pentru promovarea diferitelor strategii de evaluare a rezultatelor scolareIII.Metodologia evaluării rezultatelor scolare1. Metode de evaluare ( verificări orale, observarea sistematică a activităŃii elevilor, teste,chestionare, lucrări scrise, lucrări practice, referatul, proiectul, portofoliul s.a.). Reperein elaborarea testelor – tipuri de itemi; etape si norme de elaborare2. Determinări ale relaŃiei obiective – predare-invăŃare – evaluare3. Evaluarea formativă si metodologia reglării proceselor de predare-invăŃare

TEORIA ŞI METODOLOGIA EVALUĂRII

Documents

Transcript of TEORIA ŞI METODOLOGIA EVALUĂRII