Teoria falsificationista (Popper).docx

9
http://www.psihic.net/falsificabilitatea-criteriu-de- demarcatie-intre-stiinta-si-pseudostiinta/ FALSIFICABILITATEA CRITERIU DE DEMARCATIE INTRE STIINTA SI PSEUDOSTIINTA

Transcript of Teoria falsificationista (Popper).docx

http://www.psihic.net/falsificabilitatea-criteriu-de-demarcatie-intre-stiinta-si-pseudostiinta/FALSIFICABILITATEACRITERIUDEDEMARCATIEINTRESTIINTASIPSEUDOSTIINTAhttp://www.scrigroup.co/!i"#rs#/F$%si&ic$tio'isu%(%ui()$r%(R(*+*+,.phpIinconceptialui K. Popper,intreagacunoasterestiintificaareuncaracteripotetic:legile si teoriile stiintei nu ofera adevaruri stabilite in mod sigur pe date pozitive deobservatie, nu sunt certitudini; mai mult: ceea ce e considerat ca dat! al e"perientei, fiindsurprins in limba#ul observational, sunt a#ustari afectate de caracterul ipotetic al teoriilor pecare vor sa le confirme. $eoriile si enunturile stiintifice nu pot fi declarate ca adevarate!, cidoar presupuse! a fi adevarate; scopul lor este cautarea adevarului, acesta fiind doar un idealcare directioneaza cercetarea, descoperirea sa avand numai o valoare normativa.%oi cautam adevarul, dar s-ar putea sa nu stim cand l-am descoperit; nu avem nici uncriteriu al adevarului, dar suntem totusi calauziti de ideea de adevar ca principiu normativ; si,desi nue"istacriterii generalepebazacaroraamputearecunoasteadevarul &poatecue"ceptia adevarului tautologic &, e"ista ceva ingenul unor criterii ale progresului spreadevar.!'()* +aatare, toatelegile, toateteoriileramanesentialmentee"perimentale, saupresupuneri, sau ipoteze, chiar atunci cand nu ne mai simtim in stare sa ne indoim in privintalor!'((*.Preocuparea este de a le gasi punctele vulnerabile, iar acestea nu pot fi depistate, deregula, decat in cele mai indepartate consecinte logice, respectiv la nivelul enunturilor & testsaual enunturilor deobservatie. ,entionam, insa, cafalsificareanuestefacutadecatreenunturi de baza razlete. -ceasta o facemnumai atunci cand a fost gasit un efectreproductibil care falsifica teoria; cu alte cuvinte, daca a fost formulata si coroborata o ipotezaempirica de un nivel mai scazut de generalitate, care descrie un asemenea efect.!'(.*/F$%si&ic$-i%it$t# si &$%si&ic$r#. Popper incearca sa e"pliciteze diferentele dintre0falsificabil1 & ce se refera la ceea ce poate fi respins in maniera empirica & si0falsificabilitate1 & care indica respingerea empirica. $ermenul tehnic 0falsificabilitate1 esteun concept pur logic si se raporteaza numai la structura logica a enunturilor si claselor deenunturi. Nu are, in schimb, nici un raport cu problema cunoasterii, daca se recunoaste caunul sau altul din rezultatele experimentale eventuale constituie respingeri. '(2* 3ecianumiteenunturisauteoriisuntfalsificabiledacae"istacelputinunfalsificatorpotential,adica un enunt de baza posibil care sa fie in contradictie logica cu ele; este important de a nupretindecaenuntul debazasafieadevarat, iarfalsificareaefectivasafiedeoasemeneaevidenta incat sa constranga pe oricine sa admita ca teoria vizata este efectiv respinsa si ca,prin urmare, ea este falsa.04alsificabil1, ca termen logico-tehnic, este luat in sensul unui criteriu de demarcatie;acest concept pur tehnic se refera la falsificabilitatea in principiu!, se bazeaza pe o relatielogica intre teoria in cauza si clasa enunturilor de baza 5sau de falsificatori potentiali6 pe careii descriu. $otodata, termenul 0falsificabil1 poate fi privit si in sensul ca teoria in discutie arputea sa fie falsificata in mod definitiv, in maniera concludenta si demonstrabila 5in moddemonstrabil falsificabila!6. 7steevident caoteoriefalsificabilainprimul sens nuestenumaidecat falsificabila in al doilea sens. +and e vorba de falsificatorii potentiali, sefoloseste, deregula, termenul de0falsificabilitate1, iar candsevizeazaoteorieinmoddemonstrabil falsificabila! '(8* este mai indicat termenul 0falsificare1. Primul sens surprindeposibilitatea logica a unei falsificari de principiu; al doilea sens & o problema e"perimentala,efectiva si concludenta a falsificarii unei ipoteze.9-cordul intre teorie si observatie nu foloseste la nimica atata timp cat teoria nu estetestabila si atata timp cat acordul nu este stabilit ca rezultat al unor incercari serioase de a otesta. 3ar a testa o teorie inseamna a incerca sa-i gasim punctele slabe. -dica a incerca sa orespingem. Iar o teorie este testabila numai daca poate fi 5in principiu6 respinsa.+riteriul falsificabilitatii sau respingerii 5criterion of refutability6 separa teoriileempirice de cele ne-empirice; ca principiu al testabilitatii, acest criteriu activeaza opresupozitie:9a testa o teorie, la fel ca si a testa o piesa a unei masinarii, inseamna a incerca sa ostrici. -stfel, o teorie despre care stim dinainte ca nu poate fi stricata sau respinsa nu estetestabila,9 '(:*