Teoria Economia Dezvoltarii -Suport de Curs

8/16/2019 Teoria Economia Dezvoltarii -Suport de Curs

1/47

Cuprins

Capitolul 1 Creştere şi dezvoltare

economică.........................................................................3.1.1 Delimitări conceptuale. Măsurarea dezvoltării economice......................... .... 31.1.1. Delimitări conceptuale................................................................................ 31.1.2. Măsurarea creşterii şi dezvoltării economice.............................................. 51.1.2.1. Luarea în considerare a creşterii economice drept criteriu al dezvoltǎrii 51.1.2.2. Creşterea economicǎ şi distribuirea venitului........................................ 1.1.2.3. !"primarea nivelului creşterii economice pe baza paritǎ#ii

puterii de cumpǎrare $%%C&................................................................... ' 1.1.2.(. De la e"primare cantitativǎ la determinǎri calitative.................................. )

1.2. *actori determinan#i ai creşterii şi dezvoltǎrii economice....................... ........ 12 1.2.1. +esursele umane............................................................................................

12 1.2.2. +esursele naturale.........................................................................................1(

1.2.3. *ormarea capitalului .....................................................................................1(

1.2.(. ,e-noloia sau proresul te-nic.................................................................... 15 1.2.5. ,ipurile creşterii economice.............................................. ............................ 1 1.2.. Determinarea contribu#iei relative la creşterea economicǎ a

/actorilor muncǎ0 capital şi te-noloie..................... ................................... .. 1'1.3. vantaele şi costurile creşterii şi dezvoltǎrii economice...............................

1

1.(. Dezvoltareadurabilǎ............................................................................................. 1)1.4.1. Ce este dezvoltarea

durabilǎ4 ..........................................................................1) 1.(.2. De ce dezvoltare

durabila4..................................................................................2 1.(.3. Marile provocǎri ale dezvoltǎrii durabile............................................................21 1.(.(. %oliticile dezvoltǎrii durabile........................ ......................................................22

1.5. Ciclicitatea activitǎ#ii economice......................................................... ..................23 1.5.1. Ciclicitatea 6 trǎsǎturǎ a dinamicii economice....................... .............................23 1.5.2. 7ursele /luctua#iilor

economice...........................................................................25Capitolul 2 8eneza teoriei

dezvoltării.................................................................................2)

2.1. %recursori şi

clasici.................................................................................................2)

2.2. Locul lui 9. 7c-umpeter în analiza problematicii dezvoltării.................................33

Capitolul 3 ,eorii contemporane ale dezvoltării.................................................................... 3

3.1. %rezentare

enerală................................................................................................31


2/47

3.2. bordări ortodo"e ale dezvoltării.........................................................................3

3.2.1.,eoriile privind acumularea de capital şi industrializarea...................................3)

3.2.1.1. ,eoria stadiilor creşterii sau dezvoltării economice.......................................(2

3.2.1.2. lte teorii privind rela#ia între economisire0 investi#ie şi

creştere economică în #ările în curs de dezvoltare.................................. ..........(3 3.2.1.3. ,eorii privind propaarea dezvoltării prin intermediul

rela#iilor dintre ramurile de activitate industrială............................................(3

3.2.2. ,eorii ortodo"e privind dualismul şi dezvoltarea a"ată pe aricultură.............('

3.2.2.1. Modele ale :economiei duale;................. ......................................................(

3.2.2.2. Dezvoltări ale modelului lui


3/47

C%>,ALBL 1CREŞTERE ŞI DEZVOLTARE ECONOMICĂ

nc-eierea celui de6al doilea rǎzboi mondial şi /inalizarea amplului proces al decolonizǎriiau pus ştiin#a economicǎ în /a#a unor realitǎ#i dramatice? pe o mare parte a planetei0 pentru

popula#iile #ǎrilor recent devenite independente0 nu erau asiurate nici cele mai elementarecondi#ii de e"isten#ă demne de secolul . Dezec-ilibrele care se dezvăluiau erau de o cu totulaltǎ /actura decEt cele întElnite în economiile occidentale avansate. !ra vorba de o rǎmEnere înurmǎ pe toate planurile0 de o subdezvoltare ale cǎrei consecin#e se concretizau într6o mizerieumanǎ insuportabilǎ.

Cu toate e/orturile depuse de /iecare stat în parte şi de comunitatea interna#ionalǎ în

ansamblu0 prin intermediul institu#iilor A.F.B.0 astǎzi din cei peste şase miliarde de locuitori ai,errei0 circa un miliard de oameni $15G din popula#ia lumii& trăiesc cu mai pu#in de un dolar

pe zi 0 iar 205 miliarde trăiesc cu mai pu#in de 2 dolari pe zi. %este milioane sunt a/ecta#i deHsǎrǎcia e"tremǎ;0 cu un venit mediu anual mai mic de 2'5 I. 15G din popula#ia lumii trǎieşte0deci0 cu mai pu#in de 1 IJzi K standard pe care !uropa de est şi 7B îl atinseserǎ cu douǎsecole în urmǎ. ceştia sunt :sǎracii absolu#i;0 cum îi denumea +obert Mc. Famara0 /ost

preşedinte al ǎncii Mondiale0 adicǎ /iin#e umane care su/erǎ de o condi#ie de via#ǎ atEt dederadatǎ0 de boalǎ0 anal/abetism0 malnutri#ie şi mizerie încEt0 neasiurEndu6li6se satis/acereanecesitǎ#ilor umane de bazǎ0 via#a lor este la marinea e"isten#ei /izice.

%otrivit estimǎrilor aceleiaşi ǎnci Mondiale0 la începutul anilor 1))0 11 milioane de copiisub cinci ani mureau în /iecare an în #ǎrile slab dezvoltate din cauza unor boli ce pot /i

prevenite. La milocul anilor 1))0 acest numǎr crescuse la 13 milioane0 ceea ce înseamnǎ maimult de 1(. mor#i pe orǎ1.

Conştientizarea acestor probleme a enerat0 dupǎ al doilea rǎzboi mondial0 o boatǎliteraturǎ economicǎ0 a"atǎ pe e"plicarea posibilitǎ#ilor0 a cǎilor şi mecanismelor dezvoltǎriieconomice. 7tudiile din acest domeniu au cunoscut o creştere e"ponen#ialǎ0 ast/el încEt0 încǎ în1)30 într6o pre/a#ǎ la traducerea în limba /rancezǎ a lucrǎrii lui rt-ur Le=is0 laureat al

premiului Fobel pentru economie0 “Teoria creşterii economice”0 economistul 8aston Leduc leaprecia a /i de ordinul a zecilor de mii2. De atunci0 numǎrul lucrǎrilor $cǎr#i0 studii0 articole0comunicǎri0 rapoarte& a continuat sǎ creascǎ0 cercetǎrile e/ectuate constituindu6se într6odisciplinǎ economicǎ de sine stǎtǎtoare – Economia dezvoltǎrii.

1.1. Delimitǎri concept!le. Mǎ"r!re! #e$%oltǎrii economice

1.1.1. Delimitǎri conceptualeCon/orm :Micului dic#ionar enciclopedic;0 dezvoltarea este0 din punct de vedere /ilozo/ic0

o “categorie desemnând o mişcare complexǎ, orientatǎ, cu caracter ireversibil, desfǎşuratǎ în ansamblu şi în final pe o linie ascendentǎ, de la inferior la superior, de la veci la nou.

!a se realizeazǎ cu o succesiune nesfârşitǎ a scimbǎrilor, acumulǎrilor cantitative şi atransformǎrilor, salturilor calitative, a evolu"iei şi revolu"iei, a progresului şi regresului,care alcǎtuiesc laturi, aspecte inseparabile ale dezvoltǎrii, aflându#se într#o unitateindisolubilǎ ;3.

1 James M.Cypher and James L. Dietz, The Process of Economic Development , Routledge, London and New or!,

1""#, p.4.2 $rthur Lewis, La théorie de la croissance économique, %ayote, %aris, 1"&', p.(.' Mic dic¡ionar enciclopedic, )di*ia a ++a, )ditura -tiin*i/0 i )n/i/lopedi/0, u/ureti, 1"#3, p.2"&.

'


4/47

Fumeroşi economişti utilizeazǎ conceptul de “dezvoltare$ pentru a desemna procesulcreşterii economice în venit pe locuitor şi sc-imbǎrile /undamentale în structura economicǎ0

prin care este eneratǎ creşterea. l#i economişti identi/icǎ dezvoltarea şi creştereaeconomicǎ 0 denumind prin aceste concepte un proces de sporire a venitului na#ional0 pe totalsau pe locuitor0 eventual înso#it de trans/ormări structurale0 ca o tendin#ă /ermă şi de durată (.!"istă şi puncte de vedere con/orm cărora creşterea şi dezvoltarea economică ec-ivalează cu

sporirea capacită#ilor de produc#ie0 a volumului produc#iei sau a poten#ialului economic5

.A de/ini#ie mai interatoare a dezvoltării este cea o/erită de *ranNois %errou"?:dezvoltarea este combina"ia scimb%rilor mentale şi sociale ale unei popula"ii care o facapt% s%#şi asigure creşterea, cumulativ% şi durabil%, a produsului s%u real global$ & .

n manuale universitare mai recente0 se /ace o distinc#ie clară între cele două concepte.st/el0 :creşterea economică poate /i de/inită ca o maorare a capacită#ii de produc#ie a unei#ări0 identi/icată prin creşterea sus#inută a venitului na#ional real în decursul mai multor ani; '.7au0 :creşterea economică reprezintă e"pansiunea produc#iei sau a %> poten#ial al unei #ări;.

!"emplele de ast/el de de/ini#ii pot continua. n opinia noastră0 prin creştere economic% seîn#elee sporirea produsului na#ional real lobal şi pe locuitor al unei #ări0 realizată pe termenlun . Dezvoltarea reprezintă procesul comple" al creşterii produc#iei na#ionale pe locuitor0 în

condi#iile unor sc-imbări structurale maore vizEnd produc#ia0 in/rastructura0 realocarearesurselor între sectoare0 cEt şi domeniul institu#ional0 cultural0 mental.Dezvoltarea presupune0 deci0 un ansamblu de trans/ormări care modi/ică

comportamentele0 interează proresele cunoaşterii0 ameliorările aduse cali/icării /or#ei demuncă0 cunoştin#ele industriale0 in/luen#End anticipările şi stimulEnd acumularea. !a este un

proces comple"0 în care aspectele economice se îmbină cu cele socioloice0 psi-oloice şi politice ale vie#ii omului şi societă#ii. Dezvoltarea depăşeşte cu mult simpla per/orman#ăeconomică0 necon/undEndu6se cu creşterea economică de/initǎ doar ca o sporire cantitativǎ avenitului lobal sau pe locuitor. *iind un proces de acumulare ireversibil şi secular0 dezvoltareainclude nu numai /azele de creştere economicǎ0 ci şi cele de crizǎ.

n literatura economicǎ0 alǎturi de conceptele de creştere şi dezvoltare economicǎ se

întElnesc şi al#i termeni0 cum ar /i? e"pansiunea economicǎ0 proresul economic0 proresul saudezvoltarea socialǎ. st/el0 de e"emplu0 Colin ClarO /oloseşte termenul de prores economic însensul în care al#i economişti occidentali utilizeazǎ conceptul de creştere sau dezvoltare. Deaceea0 cartea sa clasicǎ “Con#i&iile pro're"li economic; ar putea /i intitulatǎ :Condi#iilecreşterii economice;.

n concep#ia lui *r. %errou"0 termenul de progres economic reprezintǎ mai mult decEt osimplǎ sporire a produsului na#ional real pe locuitor0 incluzEnd şi o îmbunǎtǎ#ire a reparti#ieiP în

plus0 economistul /rancez considerǎ cǎ proresul economic mǎreşte şansele creşterii bunǎstǎrii/iin#elor umane0 /avorizEnd şi proresul social0 prin care /iecǎruia i se asiurǎ condi#ii mai bunede e"isten#ǎ.

Delimitarea între conceptele de creştere economicǎ şi expansiune economicǎ apare tot la

*ranNois %errou"0 care desemneazǎ0 prin cel de6al doilea concept0 un /enomen pe termen scurt.ntre creştere şi dezvoltare economicǎ e"istǎ o strEnsǎ interdependen#a0 ca de la parte laîntre. st/el0 dezvoltarea economicǎ presupune şi înlobeazǎ creşterea economicǎP în plus0

primul concept include şi modi/icǎrile structurilor economice0 politice şi sociale0 trans/ormareamodului de via#ǎ0 a calitǎ#ii acesteia0 a conştiin#ei şi mentalitǎ#ii umane0 a mediului înconurǎtor etc.

4 Maillet, %ierre, La croissance économique, %5, 1"#&, p.136 Raymond $ron, Dix-huit leçons sur la société

industrielle, 7alimard, 1"&2, p.1&' et/.( Ja/8ues Le9aillon, La croissance économique. nal!se "lo#ale, )dition Cu:as, 1"#2, p.1; et/.& 5ran9ois %errou


5/47

1.1.'. (ǎsurarea creşterii şi dezvoltǎrii economice Creşterea economicǎ0 proces preponderent cantitativ0 poate /i mǎsuratǎ /olosind

indicatorii macroeconomici studia#i la tema introductivǎ în macroeconomie? %>0 %>F0 %F0%FF sau venit na#ional. %rin aceştia se e"primǎ mǎrimi absolute ale nivelului la care sesitueazǎ di/erite economii na#ionale. %entru a permite compara#ii interna#ionale0 creşterea

economicǎ este pusǎ în eviden#ǎ prin indicatori ce e"primǎ mǎrimi relative0 cum ar /i produc#iasau venitul na#ional pe cap de locuitor. Dinamica acestui proces este redatǎ /olosind ritmul creşterii economice0 calculat sub /orma creşterii medii anuale a produc#iei pe cap de locuitor0

pe o perioadǎ mai îndelunatǎ0 de zece pEnǎ la douǎ zeci de ani.MǎsurEnd produc#ia na#ionalǎ şi determinEnd ritmul creşterii sale0 ob#inem o imaine a

poten#ialului de care dispune o #arǎ pentru satis/acerea nevoilor popula#iei ei0 poten#ial ce poate/i comparat cu rezultatele ob#inute pe acest plan de alte na#iuni. unǎstarea /iin#ei umane nu

poate /i redusǎ însǎ la acest determinism economic. Cum sǎ mǎsori celelalte laturi0 care #in deaccesul /iin#ei umane la educa#ie0 la asisten#a medicalǎ0 la adoptarea deciziilor privind via#acomunitǎ#ii0 sau care se re/erǎ la dimensiunea timpului liber şi modul de petrecere a acestuiaetc.4. AricEt de cantitativǎ ar /i ştiin#a economicǎ0 oricEt de mult ar spori posibilitǎ#ile de

cuanti/icare ale di/eritelor aspecte ale vie#ii economico K sociale0 este reu de presupus cǎ s6ar putea aune la o mǎsurare satis/ǎcǎtoare a radului de dezvoltare atins de o societate la unmoment dat. Mai ales cǎ intervine aici sistemul de nevoi propriu /iecǎrei societǎ#i care0 dincolode nevoile /undamentale ale omului K alimenta#ia0 locuin#a0 educa#ia0 asisten#a medicalǎ K di/erǎatEt de mult în /unc#ie de considerente care #in de tradi#ii0 de culturǎ0 de reliie0 de aşezareeora/icǎ etc.

Cu toate aceste di/icultǎ#i0 ştiin#a economicǎ şi6a dotat arsenalul sǎu de cercetare cuindicatori de cuanti/icare0 care s6au per/ec#ionat de6a lunul timpului0 sporindu6şi capacitateade re/lectare mai adecvatǎ a realitǎ#ilor omenirii la acest început de mileniu. 76au implicat înacest proces conitiv0 în primul rEnd0 oranismele interna#ionale din sistemul A.F.B.0 ancaMondialǎ şi *.M.>.0 cu voca#iile lor mondialiste0 care au stimulat armonizarea sistemelor

na#ionale de statisticǎ0 apoi o serie de oranisme neuvernamentale0 cu voca#ie reionalǎ sauc-iar planetarǎ0 dintre care0 în anii Q' şi Q ai secolului trecut0 s6a eviden#iat Clubul de la+oma.

1.1.'.1. )uarea în considerare a creşterii economice drept criteriu al dezvoltǎrii Dintre indicatorii /olosi#i pentru punerea în eviden#ǎ a rezultatelor creşterii economice0 se

considerǎ cǎ (N)* c! me#ie pe locitor0 o/erǎ o imaine de mai mare claritate asupraveniturilor care rǎmEn reziden#ilor unei #ǎri pentru consumul prezent şi viitor0 asupra

poten#ialului uman şi al bunǎstǎrii).n acest caz0 ritmul de creştere al %F pe locuitor poate /i descompus matematic în doi

/actori: ritmul de creştere al PNB - ului0 cu e/ect pozitiv0 şi ritmul de creştere al populaţiei0 cue/ect neativ. De aici nu trebuie sǎ concluzionǎm cǎ0 în orice situa#ie0 creşterea popula#iei ar

avea un e/ect neativ asupra creşterii economice şi0 implicit0 asupra dezvoltǎrii. Fu e"istǎ orela#ie de cauzalitate între creşterea demora/icǎ şi creşterea economicǎ pe care s6o putemconsidera universalǎ. Mai mult0 nu e"istǎ un optim al popula#iei care ar permite atinerea uneicreşteri economice ma"imale. Creşterea popula#iei este0 în acelaşi timp0 cauzǎ şi consecin#ǎ a

proresului economic0 cu atEt mai mult cu cEt aceste douǎ /enomene pot /i in/luen#ate deaceleaşi variabile $sc-imbarea mentalitǎ#ilor0 trans/ormarea te-nicilor de produc#ie etc.&. %rivitǎmai ales sub aspect calitativ0 ca structurǎ $pe niveluri de preǎtire pro/esionalǎ0 pe vErste0 pe

pro/esii0 pe sectoare ale activitǎ#ii economice etc.&0 popula#ia poate constitui un principal /actor al creşterii economice0 aşa cum au demonstrat6o e"emplele de succes ale #ǎrilor din sia de7ud K !st $Coreea de 7ud0 ,ai=an0 7inapore0 MalaResia& sau 9aponia.

" James M.Cypher and James L.Diedz, op.cit ., p.4;.

(


6/47

%entru compararea nivelului lor în timp0 este necesarǎ Hcurǎ#area; acestor indicatori dein/luen#a creşterii pre#urilor0 ceea ce se realizeazǎ prin determinarea PIB-ului şi PNB –uluireal prin folosirea preţurilor dintr-o anumită perioadă de referinţă

A lacunǎ importantǎ a acestor indicatori o/eri#i de contabilitatea na#ionalǎ constǎ în /aptulcǎ un volum considerabil de activitǎ#i0 ale cǎror rezultate nu constituie obiect al pie#ii0 rǎmEnneînreistrate. !ste vorba0 în special de activitatea /emeilor casnice0 ale cǎror servicii erau

apreciate de cǎtre 9o-n Sennet- 8albrait- la apro"imativ o pǎtrime din %F. HDacǎ nu ar e"ista aceastǎ /unc#ie $aceea de cripto6servitoare 6 cum denumeşte autorul mai sus men#ionatactivitatea casnicǎ a /emeii&0 toate /ormele de consum în ospodǎrie ar /i limitate din cauzatimpului necesar cu administrarea acestui consum 6 respectiv selectarea0 transportul0

prepararea0 repararea0 între#inerea0 curǎ#irea0 service6ul0 depozitarea0 precum şi alte activitǎ#icorelate cu consumul bunurilor;1. !stimǎri mai recente indicǎ /aptul cǎ0 la nivelul anului 1))30aceste activitǎ#i :invizibile;0 neplǎtite ale /emeii0 se ridicǎ la valoare de 11 trilioane dolari0 ceeace0 /a#ǎ de output6ul total lobal0 apreciat la 23 trilioane dolari anual0 ar însemna aproape 5

procente11.ltǎ criticǎ severǎ adusǎ indicatorilor macroeconomici din sistemul conturilor na#ionale

este leatǎ de /aptul cǎ nu toatǎ produc#ia contabilizatǎ serveşte dezvoltǎrii0 bunǎstǎrii

societǎ#ii. st/el0 produc#ia bunurilor militare0 procesele productive poluante0 care aduc raveatineri mediului înconurǎtor0 sǎnǎtǎ#ii0 sub /orma aşa numitelor e"ternalitǎ#i neative0 şi presupun apoi mari c-eltuieli pentru remediere0 sunt incluse în aceşti indicatori0 cu toate cǎa/ecteazǎ neativ nivelul dezvoltǎrii societǎ#ii.

1.1.'.'. *reşterea economicǎ şi distribuirea venitului A altǎ completare adusǎ acestor indicatori de naturǎ preponderent cantitativǎ vizeazǎ

modul de repartizare a roadelor creşterii economice. enitul pe locuitor este doar o medie care poate masca mari discrepan#e în nivelul absolut al venitului ob#inut de di/erite cateorii ale popula#iei0 1G din popula#ia 7B0 reprezentEnt cele mai înstǎrite /amilii americane0 de#ineau în1)) aproape (G din averea na#ionalǎ0 iar primii 2G 6 mai mult de G 12. La nivel planetar035 de milioane de#ineau0 con/orm +aportului Dezvoltǎrii Bmane pe 1))0 tot atEta boǎ#ie

cEt 205 miliarde de oameni0 aproape umatate din popula#ia lumii13

.Con/orm +aportuluiDezvoltării Bmane întocmit pentru anii 2'620 popula#ia celor mai pu#in dezvoltate stateale lumii0 de '22 milioane oameni0 ceea ce reprezintă 1103G din popula#ia mondială0realizează un %> de 302 miliarde I0 ceea ce reprezintă doar 0)G din %>6ul mondial$-ttp?JJ-dr.undp.orJenJmediaJTD+U2'2U!FUComplete.pd/ p.2o&

De reulǎ0 aceste discrepan#e sunt cu atEt mai mari cu cEt nivelul de dezvoltare al unei#ǎri este mai redus. De aceea0 pentru a lua în considerare şi realizǎrile ob#inute pe planuldiminuǎrii disparitǎ#ilor de venit0 este /olositǎ diarama !cur"ei lui #orenz$ din /iura de mai

os0 pe baza cǎreia se poate calcula coeficientul %ini%opula#ia este structuralǎ pe cinci HVuintileH0 de la cea mai boatǎ a 56a parte la cea mai

sǎracǎ0 de la oriinea a"elor spre e"tremitatea superioarǎ a ordonatei. @i venitul na#ional este

e"primat în procente. Cu cEt discrepan#ele de venit între Vuintila mai sǎracǎ şi cea mai boatǎsunt mai mari0 cu atEt Hcurba lui LorenzH va /i mai accentuatǎ şi supra/a#a va /i mai mare. CucEt reparti#ia venitului na#ional este mai ealitarǎ0 cu atEt curba se apropie mai mult dediaonala ALS0 iar supra/a#a tinde spre zero.

Coe/icientul 8ini W 7upra/a#a J7upra/a#a totalǎ a triun-iului ALS.Cu cEt valoarea coe/icientului 8ini este mai apropiatǎ de zero0 cu atEt reparti#ia venitului

este mai ealitarǎ.

1; John >enneth 7alraith *tiinta economic) +i interesul pu#lic. )d. %oliti/0, u/ureti, 1"32, p.4".11 James M.Cypher and James L.Dietz, op. cit ., p.'&.12 John >enneth 7alraith, ,ocietatea perfect). La oridinea ilei÷ #inele omului, )urosong oo!, u/ureti,

1""#, p.(".1' =ans %eter Martin, =arald @/human, apcana "lo#ali)rii, )ditura )/onomi/0, u/ureti, 1""", p.4(.

&

http://hdr.undp.org/en/media/HDR_20072008_EN_Complete.pdfhttp://hdr.undp.org/en/media/HDR_20072008_EN_Complete.pdfhttp://hdr.undp.org/en/media/HDR_20072008_EN_Complete.pdf


7/47

1.1.'.+. !xprimarea nivelului creşterii economice pe baza paritǎ"ii puterii decumpǎrare --*Compara#iile între #ǎri privind nivelul creşterii economice sunt denaturate de modul detrans/ormare a venitului na#ional0 e"primat în monedǎ indienǎ0 în mǎrime comparabilǎ0e"primatǎ în dolari. Cursul de sc-imb o/icial nu re/lectǎ întotdeauna raportul real între puterilede cumpǎrare ale celor douǎ monede. De aceea0 pentru compara#iile interna#ionale ale

venitului0 se /olosesc indicatorii %> sau %F recalcula#i pe baza %%C. n tabelul de mai ossunt prezentate0 selectiv0 cEteva state cu aceşti indicatori e"prima#i în mărimi absolute şirelative0 după +aportul asupra dezvoltării umane întocmit de %roramul Fa#iunilor Bnite

pentru Dezvoltare pe anii 2'J20 pentru a /ace unele comentarii$-ttp?JJ-dr.undp.orJenJmediaJTD+U2'2U!FUComplete.pd/ p.2''621&

Dacǎ am compara %F pe locuitor0 e"primat pe baza cursului o/icial de sc-imb în dolari0cu %F pe locuitor recalculat pe baza %%C0 am constata cǎ0 în timp ce pentru #ǎrile cu un venit

pe locuitor /oarte scǎzut acest indicator este mai mare de douǎ pEnǎ la şase ori0 în cazul #ǎrilor cu un venit pe locuitor /oarte ridicat0 indicatorul e"primat pe baza %%C este mai mic0 aunEnd

pEnǎ la (0 G din cel calclat pe baza cursului de sc-imb o/icial al dolarului $în Forveia&. n/elul acesta0 discrepan#ele de venit între sǎracii şi boa#ii lumii se mai atenueazǎ. %ornind de la

prezum#ia cǎ indicatorii e"prima#i pe baza %%C sunt mai realişti0 se apreciazǎ cǎ în viitor ei vor /i utiliza#i într6o mai mare mǎsurǎ0 îmbunǎtǎ#ind ast/el calitatea compara#iilor e/ective dintre #ǎri pe planul creşterii şi dezvoltǎrii economice.

Aricum am mǎsura6o0 istoria /aptelor economice o/erǎ numeroase e"emple de cazuri încare creşterea economicǎ nu a /ost urmatǎ de prorese similare în dezvoltarea umanǎ. Bneoricreşterea a /ost realizatǎ cu costul unei mari inec-itǎ#i0 al unui şoma ridicat0 al slǎbiriidemocra#iei0 pierderii identitǎ#ii culturale0 supraconsumǎrii resurselor necesare enera#iilor viitoare.

1.1.'./. De la exprimare cantitativǎ la determinǎri calitative%entru a aprecia însǎ realizǎrile ob#inute pe planul dezvoltǎrii economice0 avEnd în vedere

situarea omului în inima acestui proces0 institu#ii interna#ionale ca anca Mondialǎ sau

Araniza#ia >nterna#ionalǎ a Muncii0 au început sǎ ia în considerare0 încǎ din anii Q aisecolului trecut0 nevoile umane /undamentale0 indicele calitǎ#ii /izice a vie#ii $%-Rsical XualitRo/ Li/e >nde" K %XL>& sau al#i indicatori compozi#i.

@i aceştia au /ost însǎ critica#i pentru inconsisten#a bazei teoretice şi metodoloice dedeterminare a lor0 ast/el încEt0 începEnd cu anii 1))0 s6a auns la un indicator compozit maicuprinzǎtor şi mai bine de/init0 numit indicele dezvoltǎrii umane 0D, calculat şi publicatanual de %roramul Fa#iunilor Bnite pentru Dezvoltare în & raportul dezvoltǎrii umane$

cest indicator + ID, 6 este calculat pe baza unor mǎrimi considerate reprezentative pentru dezvoltare0 cum sunt?

speranţa de viaţǎ la naştere'rata alfa"etizǎrii'

rata încadrǎrii şcolare a populaţiei'c(t şi nivelul a)ustat al venitului.st/el calculat0 el aratǎ pentru /iecare #arǎ0 distan#a care o separǎ de atinerea aspira#iilor

întreii popula#ii spre bunǎstare. aloarea lui se situeazǎ pe intervalul 6 10 zero indicEnddistan#a cea mai mare pEnǎ la ma"imum6ul ce poate /i ob#inut.

*u c(t I+, este mai apropiat de ' cu at(t populaţia respectivǎ a atins un nivel mairidicat al dezvoltǎrii umane Dacǎ am compara locul pe care se situeazǎ di/eritele #ǎri0 din

punctul de vedere al %>6ului pe locuitor0 recalculat pe baza %%C0 cu locul de#inut în /unc#ie denivelul >DB 0 am constata di/eren#e destul de mari0 con/orm tabelului nr. 1.1. Din cele 1'' de state şi teritorii pentru care a /ost calculat >DB în anul 20 ' au un>DB ridicat0 eal sau mai mare decEt 0 0 5 au un nivel mediu K între 052 şi 0') K şi 22au un nivel scǎzut0 mai mic de 05. După cum se poate constata din tabelul de mai sus0

#

http://hdr.undp.org/en/media/HDR_20072008_EN_Complete.pdfhttp://hdr.undp.org/en/media/HDR_20072008_EN_Complete.pdfhttp://hdr.undp.org/en/media/HDR_20072008_EN_Complete.pdf


8/47

>slanda0 Forveia0 ustralia0 Canada0 >rlanda0 7uedia0 9aponia şi 7.B.. sunt primele state înclasamentul dupǎ >DB0 în timp ce Mozambic0Mali0 Fier0 8uinea6isau0 urOina *aso şi7ierra Leone ocupǎ ultimele locuri ale listei. >slanda şi Forveia au un >DB eal cu 0) 0 de20 ori mai mare decEt >DB din 7ierra Leone $033&. +aportul Mondial asupra DezvoltǎriiBmane pentru anul 2 pune în eviden#ǎ disparitǎ#i substan#iale între reiuni0 cEt şi îninteriorul reiunilor. De e"emplu0 în sia de 7ud 6!st şi %aci/ic0 în timp ce în MRanmar >DB

este eal cu 0530 în 7inapore este 0)22 $locul 25&.!di#ia din 1))' a +aportului mai sus men#ionat a lansat şi conceptul de Hsǎrǎcie umanǎ;0mǎsuratǎ prin indicele sǎrǎciei umane 02. cesta mǎsoarǎ de/icite la nivelul a patru mariaspecte ale vie#ii umane?

• capacitatea de a trǎi o via#ǎ lunǎ şi sǎnǎtoasǎP• cunoştin#ele dobEnditeP• miloacele economiceP• participarea la via#a socialǎ.>7B se calculeazǎ în douǎ variante? >7B 6 1 pentru #ǎrile în curs de dezvoltare0 şi >7B 6 2

pentru #ǎrile dezvoltate. >7B 6 1 are în vedere urmǎtoarele?• deficitul capacitǎţii de a trǎi o viaţǎ lun.ǎ şi sǎnǎtoasǎ este mǎsurat prin procentul

persoanelor care riscǎ sǎ decedeze înainte de ( de aniP• deficitul cunoştinţelor do"(ndite este apreciat prin rata anal/abetismuluiP• deficitul mi)loacelor economice şi cel al participǎrii la viaţa socialǎ sunt mǎsurate

prin procentul persoanelor lipsite de accesul la serviciile de sǎnǎtate şi apǎ potabilǎ0 precum şi prin procentul copiilor cu vErsta sub cinci ani care su/erǎ de insu/icien#ǎ ponderalǎ moderatǎ sau acutǎ.

Cu cEt >7B 6 1 are o valoare mai redusǎ0 cu atEt nivelul de dezvoltare este mai ridicat. nanul 20 sǎrǎcia umanǎ în #ǎrile în curs de dezvoltare se înscria între 30) G în BruuaR şi(0'G în Fieria. Fouǎ #ǎri aveau un >7B61 in/erior nivelului de 1G? a-rein0 C-ile0 Costa+ica0 Cuba0 *idi0 >ordania0 %anama0 ,rinidad ,obao0 BruuaR. %utem spune cǎ ele au depǎşitstadiul de sǎrǎcie pro/undǎ. La capǎtul opus0 unde >7B61 depǎşeşte 5G0 se a/lau? urOina*aso0 !tiopia0 8uineea issau0 Mali0 Mozambic0 Fepal0 Fieria0 +epublica Centra/ricanǎ.

%entru #ǎrile industrializate0 >7B 6 2 are în vedere?• deficitul capacitǎţii de a trǎi o viaţǎ lun.ǎ şi sǎnǎtoasǎ este mǎsurat prin procentul

persoanelor care riscǎ sǎ decedeze înainte de aniP• deficitul cunoştinţelor do"(ndite' prin analfa"etism/

• deficitul mi)loacelor economice' prin sǎrǎcia monetarǎ/

• deficitul participǎrii la viaţa socialǎ' prin şoma)ul de lun.ǎ duratǎ

Din cele 1 #ǎri dezvoltate pentru care s6a calculat >7B62 pentru anul 20 Forveia0 cu'03G din popula#ie0 este #ara în care sǎrǎcia umanǎ este cel mai pu#in rǎspEnditǎ. Brmeazǎ7uedia cu '0G0 Alanda cu 02G0 iar pe ultimele locuri se situeazǎ +eatul Bnit al Marii

ritanii $1(0 G&0 >rlanda $15 G& şi 7.B. $150 G&.n >rlanda0 nlia şi 7.B..0 mai mult de un adult din cinci este anal/abet. Mai mult de 1'

G din popula#ia 7.B.. şi 1 G din ustralia0 Canada0 >talia0 9aponia sau nlia su/erǎ desǎrǎcie monetarǎ. ceasta este atinsǎ la umǎtate din venitul mediu individual disponibil.HFimic nu neaǎ atEt de clar libertǎ#ile individuale precum lipsa acutǎ de baniH 6 a/irmǎ 9o-nSennet- 8albrait-1(. >atǎ cǎ o valoare ridicatǎ a >DB nu aranteazǎ obliatoriu un rad scǎzutal sǎrǎciei umane15.

0

14 John >enneth 7alraith, ,ocietatea perfect)/ la ordinea ilei0 #inele omului, )urosong oo!, 1""#, p.1'.1( Cristina arna, Decala1ele economice (n contextul "lo#ali)rii, En Briuna e/onomi/0 nr.1 din ;'.;1.2;;2,

p.&3#;.

3


9/47

>DB mai poate /i austat şi prin luarea în considerare a reparti#iei venitului0 ast/el încEtdisparitǎ#ile de venit pot coborî unele #ǎri pe scara aranatǎ în /unc#ie de >DB. ntre timp0indicatorul compozit al dezvoltǎrii umane0 calculat şi în #ara noastrǎ0 a devenit mai comple"0 ladeterminarea lui luEndu6se în considerare şi alte componente0 cum ar /i? accesul popula#iei laserviciile de sǎnǎtate0 numǎrul caloriilor asiurate în medie popula#iei0 accesul la presǎ şiteleviziune etc1.

1.-. !ctori #etermin!n&i !i cre/terii/i #e$%oltǎrii economice>storia /aptelor economice demonstreazǎ cǎ0 deşi cǎile de creştere şi dezvoltare

economicǎ pot /i di/erite0 toate #ǎrile situate astǎzi la niveluri ridicate ale dezvoltǎrii economiceau o serie de caracteristici comune. şa cum a/irma %aul 7amuelson0 Hacelaşi proces/undamental de creştere şi dezvoltare economicǎ înreistrat în Marea ritanie şi 9aponia seîntElneşte astǎzi în #ǎrile în curs de dezvoltare precum C-ina sau >ndia;1'.

utorul binecunoscutului Economic" sublinia cǎ analiştii procesului dezvoltǎrii economiceau constatat cǎ locomotiva proresului economic se spriinǎ pe aceleaşi patru ro#i0 indi/erentcEt de boatǎ sau sǎracǎ este o #arǎ. Cele patru roti0 de /apt /actorii determinan#i ai creşterii şidezvoltǎrii economice0 sunt?

•resursele umane $o/erta de /or#ǎ de muncǎ0 educa#ia0 disciplina0 motiva#ia&P

• resursele naturale $pǎmEntul0 mineralele0 combustibilii0 calitatea mediului&P• formarea capitalului $utilae0 /abrici0 cǎi de comunica#ie&P• te0nolo.ia sau pro.resul te0nic $ştiin#a0 inineria0 manaementul0 spiritul

întreprinzǎtor&.

1.'.1. 3esursele umaneCreşterea calitativǎ şi cantitativǎ a /or#ei de muncǎ permite societǎ#ii sǎ ob#inǎ o produc#ie

mai mare de bunuri şi servicii0 ast/el încEt /rontiera posibilitǎ#ilor de produc#ie se deplaseazǎspre e"terior. La rEndul lui0 acest /actor al dezvoltǎrii economice0 resursele umane0 depinde deo serie de determinan#i cantitativi şi calitativi?

a&. sporul natural demografic0 care reprezintǎ di/eren#a dintre rata natalitǎ#ii şi ratamortalitǎ#ii. ceşti doi termeni sunt in/luen#a#i la rEndul lor de o multitudine de al#i /actorieconomici0 sociali0 culturali complecşi0 cum ar /i? tradi#iile0 reliia0 mentalitatea cu privire lacǎsǎtorie şi numǎrul de copii0 calitatea serviciilor medicale0 asisten#a prenatalǎ0 inclusiv deconsiliere contraceptivǎ0 e"isten#a condi#iilor de via#ǎ institu#ionalizatǎ pentru persoanele devErsta a treia etc. +itmul creşterii demora/ice in/luen#eazǎ structura popula#iei pe vErste0 cuimpact important asupra dezvoltǎrii economice şi sociale. 7tructura popula#iei pe vErste şise"e poate /i vizualizatǎ prin Hpiramida vErstelor;.

A creştere demora/icǎ rapidǎ0 e"primatǎ ra/ic printr6o bazǎ mai larǎ a piramideivErstelor0 va avea drept consecin#ǎ o creştere a ponderii tinerilor în totalul /or#ei de muncǎ0ceea ce prezintǎ avantae evidente privind poten#ialul mai ridicat de mobilitate eora/icǎ şi

pro/esionalǎ. Dimpotrivǎ0 o încetinire a creşterii demora/ice0 care poate aune pEnǎ la spor natural neativ0 se prezintǎ ra/ic printr6o înustare a bazei piramidei vErstelor şi o lǎrire avEr/ului ei0 avEnd0 de reulǎ0 consecin#e neative pe planul dezvoltǎrii economice şi sociale? sereduc poten#ialul productiv al /or#ei de muncǎ0 dinamismul ei eora/ic şi pro/esionalP creşterata de dependen#ǎ a persoanelor în vErstǎ $raportul între numǎrul persoanelor în vErstǎîntre#inute sau pensionate şi popula#ia activǎ a #ǎrii&P apar probleme privind asiurareacondi#iilor normale de e"isten#ǎ pentru unele cateorii de persoane de vErsta a treia etc.

%entru a mǎri produc#ia na#ionalǎ sau venitul na#ional pe locuitor0 este necesar ca ratacreşterii economice datorate sporului popula#iei sǎ depǎşeascǎ rata de creştere demora/icǎ.

1& Ni*0 Dorot0, )/onomie politi/0, )ditura )/onomi/0, u/ureti, 1""#, p.(1#.1# %aul $. @amuelson, Ailliam D. Nordhaus, op. cit ., p.&''.

"


10/47

+ela#ia /unc#ionalǎ între creşterea economicǎ şi creşterea demora/icǎ este cunoscutǎ în teoriesub denumirea de corel!&i! #emo 0 economicǎ.

b&. migra"ia interna"ionalǎ a popula"iei 0 reprezintǎ /lu"urile de persoane ce se deplaseazǎdintr6o #arǎ în alta0 în cǎutarea unor condi#ii de muncǎ şi via#ǎ mai bune. Emi'r!re! înseamnǎ

plecarea /or#ei de muncǎ dintr6o #arǎ0 în timp ce imi'r!re! înseamnǎ intrarea în #arǎ a /or#ei demuncǎ strǎine0 desiur0 cu sc-imbarea reşedin#ei. CEnd emirarea este mai mare decEt

imirarea0 avem de6a /ace cu o emi'r!&ie netǎP dacǎ situa#ia este inversǎ0 adicǎ imirarea estemai mare decEt emirarea0 avem de6a /ace cu o imi'r!&ie netǎ. n prima situa#ie0 resurseleumane ale #ǎrii se reduc0 iar în a doua0 acestea cresc.

Mira#ia interna#ionalǎ se prezintǎ0 de reulǎ0 sub /orma unor /lu"uri de persoane0 care sedeplaseazǎ dinspre #ǎrile slab dezvoltate spre cele dezvoltate din punct de vedere economic0avEnd drept obiectiv îmbunǎtǎ#irea condi#iilor de via#ǎ. tunci cEnd /or#a de muncǎ miratoareeste cu un înalt nivel de preǎtire pro/esionalǎ0 se vorbeşte despre aşa numitul He"od alcreierelor;0 care aduce bene/icii substan#iale #ǎrii azdǎ.

vEnd în vedere dimensiunile alarmante ale acestor procese mira#ioniste0 în ultima perioadǎ0 în #ǎrile destinatare s6au adoptat relementǎri mai severe privind imirarea. n plus0mobilitatea interna#ionalǎ a /or#ei de muncǎ mai este a/ectatǎ şi de di/eren#e linvistice0

obiceiuri0 oportunitǎ#ile de locuri de muncǎ0 atitudinea poten#ialilor anaatori /a#ǎ de imiran#ietc.c&. rata de ocupare a popula"iei se calculeazǎ ca raport procentual între popula#ia activǎ

economic şi popula#ia totalǎ a #ǎrii. Desiur0 cu cEt rata de ocupare este mai mare0 cu atEt vacreşte mai mult volumul /or#ei de muncǎ. @i rata de ocupare este determinatǎ de o serie de/actori cum ar /i? structura pe vErste şi se"e a popula#iei0 obiceiurile0 reliia0 relementǎrilesindicale0 leisla#ia privind politica veniturilor0 durata şcolarizǎrii0 limita de vErstǎ la pensionareetc.

d&. capitalul uman reprezintǎ valoarea poten#ialului de a crea venit0 pe care îl de#inoamenii0 constEnd în capacitǎ#ile native0 talentul ca şi educa#ia şi îndemEnarea0 dobEndite pe

parcursul vietii. !"plica#ia esen#ialǎ a /aptului cǎ muncitorul obişnuit din #ǎrile dezvoltate este

mult mai productiv decEt cel din #ǎrile în curs de dezvoltare constǎ în /aptul cǎ primul este multmai bine preǎtit şi educat. Bn capital uman superior este rezultatul educa#iei /ormale0 preǎtirii pro/esionale ca şi e"perien#ei dobEndite în procesul muncii. Cu cEt o #arǎ este maidezvoltatǎ0 cu atEt şi posibilitǎ#ile de /ormare a capitalului uman sunt mai mari. De aceea0

putem spune cǎ acest /actor este un determinant0 dar şi o consecin#ǎ a dezvoltǎrii economice.%roblema de/icitului de capital uman este şi ea o componentǎ a :cercului vicios al sǎrǎciei;0 cucare se con/runtǎ #ǎrile slab dezvoltate şi care va /i analizat ulterior0 în subcapitolul dedicatsubdezvoltǎrii.

1.'.'. 3esursele naturale Fatura0 în special pǎmEntul0 dar şi zǎcǎmintele de petrol0 aze naturale0 minereuri /eroase

şi ne/eroase0 pǎdurile0 apa constituie cel de6al doilea /actor tradi#ional de produc#ie0 alǎturi de

muncǎ şi capital. Deşi sunt deosebit de importante0 resursele naturale nu reprezintǎ pentrutoate #ǎrile lumii /actorul determinant indispensabil al creşterii şi dezvoltǎrii economice. st/el0e"istǎ state care0 dispunEnd de resurse cum ar /i petrolul0 au reuşit sǎ ob#inǎ venituri /oartemari0 aproape e"clusiv din e"ploatarea lui0 asiurEnd un standard ridicat al nivelului de trai

pentru popula#iile lor. !ste cazul rabiei 7audite şi altor cEteva #ǎri producǎtoare şie"portatoare de petrol.

%entru multe alte state însǎ0 de#inerea unor imense resurse naturale nu a determinat în modautomat un nivel ridicat de dezvoltare economicǎ. Fotabil este e"emplul *edera#iei +use care0deşi dispune de un poten#ial imens de resurse naturale0 e"ploatarea lor insu/icientǎ şinee/icientǎ nu a determinat per/orman#e economice comparabile cu statele avansate pe caleadezvoltǎrii.

1;


11/47

n sc-imb0 alte state0 lipsite de resurse naturale0 au cunoscut o evolu#ie rapidǎ0 aunEnd întopul #ǎrilor dezvoltate. !"emplul cel mai ilustrativ în acest sens îl reprezintǎ 9aponia care0 deşiimportǎ peste 5G din între necesarul sǎu de consum0 valori/icEnd la cote ridicate de e/icien#ǎunica sa resursǎ abundentǎ K poten#ialul uman K a devenit pe parcursul unei perioade relativscurte a doua putere economicǎ a lumii. Bn alt e"emplu semni/icativ îl constituie0 aşa cumeviden#iazǎ %aul 7amuelson0 micul Ton Son care0 cu o supra/a#ǎ de un milion de ori mai

micǎ decEt cea a +usiei0 înreistreazǎ un volum al comer#ului interna#ional mai mare decEt alacesteia din urmǎ. 1.'.+. 4ormarea capitaluluişa cum s6a arǎtat la tema dedicatǎ determinǎrii venitului na#ional de ec-ilibru şi utilizǎrii

sale0 /ormarea capitalului constituie rezultatul procesului investi#ional0 realizat în esen#ǎ peseama economisirii. !ste evident cǎ /ǎrǎ maşini0 instala#ii0 utilae comple"e0 /abrici etc. o #arǎnu6şi poate asiura produc#ia de bunuri şi servicii destinatǎ satis/acerii nevoilor locuitorilor sǎi.Cu cEt /or#a de muncǎ dispune de o dotare te-nicǎ mai corespunzǎtoare0 adicǎ de un volummai mare de capital0 cu atEt productivitatea sa este mai ridicatǎ0 iar resursele naturale pot /iutilizate mai complet şi mai e/icient.

>storia /aptelor economice la scarǎ planetarǎ demonstreazǎ cǎ #ǎrile care alocǎ /ormǎrii

capitalului o parte mai mare din venitul lor se dezvoltǎ mai rapid0 reuşind sǎ investeascǎ maimult în produc#ia de noi bunuri de capital şi0 în /inal0 în cea de bunuri şi servicii de consum.La /ormarea capitalului contribuie în primul rEnd sectorul privat0 a cǎrui evolu#ie depinde0

de alt/el0 într6o mare mǎsurǎ de e/ortul investi#ional. Fici o /irmǎ care nu investeşte nu areşanse de supravie#uire în lupta de concuren#ǎ din economiile de pia#ǎ /unc#ionale.

Fumeroase investi#ii se realizeazǎ însǎ şi de cǎtre stat. !ste vorba0 în primul rEnd0 dee/ortul investi#ional al statului în realizarea unei in/rastructuri corespunzǎtoare des/ǎşurǎriinormale a activitǎ#ii economice $construc#ia de şosele0 canale de iria#ii0 cǎi naviabile0 edi/icii

publice etc.&0 care contribuie la crearea unui cadru mai /avorabil pentru dezvoltarea sectorului privat. n plus0 investi#iile realizate pe seama buetului statului au şi importante e/ecte deantrenare în restul economiei0 constituind o principalǎ cale de interven#ie a statului în

economie.vEnd în vedere importan#a /ormǎrii capitalului ca /actor determinant al dezvoltǎrii0specialiştii recomandǎ #ǎrilor în curs de dezvoltare sǎ ampli/ice e/ortul de acumulare0economisirea na#ionalǎ0 pentru a realiza ritmuri de creştere economice mai ridicate0 în vedereadiminuǎrii decalaelor ce le despart de #ǎrile avansate.

1.'./. Tenologia sau progresul tenic Fe mai amintim de la tema dedicatǎ teoriei produc#iei0 din partea de microeconomie0 cǎ

introducerea proresului te-nic0 sc-imbarea te-noloiei0 enerEnd randamente de substitu#ie0men#ineau /irma în /aza unor randamente marinale crescǎtoare şi0 implicit0 a unor costurireduse şi rezultate superioare. %rin areare0 aceleaşi e/ecte se înreistreazǎ şi la scaraeconomiei na#ionale pe seama introducerii proresului te-nic0 a noilor te-noloii.

De la dam 7mit- şi 9ean aptiste 7aR îşi are sorintea teoria trinitarǎ a /actorilor de produc#ie? munca0 natura şi capitalul. *ǎrǎ e"isten#a celui de6al patrulea /actor determinant aldezvoltǎrii economice0 evolu#ia activitǎ#ii s6ar /i realizat doar prin adǎuare0 repetitiv0 ceea cear /i avut ca rezultat /inal atinerea într6o perioadǎ relativ scurtǎ de timp a limitelor superioareale creşterii economice.

,e-noloia a poten#at pe /iecare din cei trei /actori tradi#ionali0 /avorizEnd o dezvoltarespectaculoasǎ a produc#iei şi 0 în ultimǎ instan#ǎ0 o îmbunǎtǎ#ire considerabilǎ a nivelului de traial popula#iilor din #ǎrile în care a /ost promovatǎ.

-rogresul tenic constǎ în scimbǎrile provocate în procesele de produc"ie sau înintroducerea unor produse noi, astfel încât, cu acelaşi consum de resurse, se poate ob"ine o

produc"ie superioarǎ din punct de vedere cantitativ şi calitativ. La baza proresului te-nicstǎ cercetarea ştiin#i/icǎ ale cǎrei roade se concretizeazǎ în inven#ii sau inova#ii. A serie de

11


12/47

descoperiri ştiin#i/ice au sc-imbat pro/ilul societǎ#ii umane? cǎile /erate $1&0 /otora/ia$12&0 telera/ul electric $13'&0 motorul cu combustie internǎ şi tele/onul $1'&0 /onora/ul$1''&0 radioul $1)5&0 avionul $1)3&0 materialele plastice $1))&0 televiziunea $1)2&0tranzistorii $1)('&. !le au contribuit decisiv la creşterea productivitǎ#ii muncii şi la proreseleînreistrate în #ǎrile avansate în toate domeniile vie#ii economico 6 sociale. !"emplul cel maisemni/icativ îl constituie realizǎrile din domeniul calculatoarelor şi in/ormaticii0 unde

introducerea proresului te-nic şi implementarea într6un ritm nemaicunoscut în alte domenii anoilor te-noloii au determinat creşterea e"ponen#ialǎ a per/orman#elor produselor acestuisector 0 enerEnd sc-imbǎri /undamentale în toate domeniile activitǎ#ii economice şi sociale.Dacǎ s6ar încerca o compara#ie între acest sector de activitate şi cel al /abricǎrii autoturismelor0de e"emplu0 o scǎdere a costurilor pe e/ect util în al doilea sector0 de aceeaşi amploare ca în

primul0 ar /i dus la situa#ia ca astǎzi un autoturism sǎ coste doar cE#iva dolari.Descoperirile continuǎ în domeniile calculatoarelor0 telecomunica#iilor0 biote-noloiilor

etc. !le au un impact important asupra întreii umanitǎ#i. Comunicarea lobalǎ prin intermediulteleviziunii0 de e"emplu0 prin care popula#ii din oricare parte a lobului primesc imainiinstantanee în timp real0 a avut dea o in/luen#ǎ maorǎ asupra valorilor şi mentalitǎ#ilor umane.>mainile transmise prin acest sistem nu sunt neutre. !le transmit valori0 credin#e şi modele de

comportament create în numeroase cazuri la standarde mondiale. Foile te-noloii decomunica#ii pot /i /olosite pentru educarea cetǎ#enilor0 dar şi pentru transmiterea ştirilor0 pentrudivertisment în petrecerea timpului liber sau pentru consiliere.

lǎturi de aceşti patru determinan#i /undamentali ai dezvoltǎrii economice0 se înscriu şi omultitudine de al#i /actori0 psi-oloici0 institu#ionali0 culturali0 politici etc. Leat de aceştia0 înliteratura economicǎ a ultimelor decenii s6a abordat0 de e"emplu0 rolul statului în procesuldezvoltǎrii0 o problemǎ deosebit de controversatǎ. Dincolo de toate punctele de vederee"primate de pe di/erite pozi#ii doctrinare0 este evident din însǎşi evolu#ia societǎ#ii moderne cǎstatul este un /actor important în procesul creşterii şi dezvoltǎrii economice0 el putEnd stimulasau0 dimpotrivǎ0 /rEna aceste procese dinamice. st/el0 în societǎ#ile occidentale0 prinimplicarea sa selectivǎ0 /ǎrǎ a derana libera ini#iativǎ0 statul a /avorizat dinamismul economiei0

în timp ce peste tot unde comunismul a impus economia de comandǎ0 statul a constituit un/actor in-ibant al dezvoltǎrii.Bn alt /actor deosebit de important0 luat tot mai mult în seamǎ în literatura economicǎ din

ultimul timp0 este aşa6numitul capital social 0 de/init ca maniera în care oamenii interac#ioneazǎ0coopereazǎ0 îşi rezolvǎ con/lictele. !l se re/erǎ la oraniza#ii şi asocia#ii $publice0 private0nonpro/it& ca şi la normele ce uverneazǎ rela#iile dintre ele $lei0 tradi#ii etc.& şi asiurǎcoeziunea socialǎ. bunden#a de capital social diminueazǎ con/lictele şi sporeşte

productivitatea prin promovarea coordonǎrii şi cooperǎrii la toate nivelurile. %rin contrast0lipsa capitalului social conduce la con/licte şi ine/icien#ǎ1.

Abiceiurile0 tradi#iile0 reliia enereazǎ un anumit comportament al oamenilor0 o anumitǎatitudine /a#ǎ de muncǎ şi0 implicit0 o anumitǎ evolu#ie a activitǎ#ilor economice. !ste

ilustrativǎ0 în acest sens0 lucrarea lui Ma"


13/47

n /unc#ie de preponderen#a aspectelor cantitative sau a celor calitative în utilizarea/actorilor creşterii economice pot /i identi/icate trei tipuri de creştere economicǎ?

1. *reşterea economicǎ extensivǎ, realizatǎ atunci cEnd sporirea venitului na#ional se /ace preponderant prin creşterea cantitǎ#ii /actorilor atraşi0 ceea ce denotǎ o capacitate scǎzutǎ devalori/icare superioarǎ a resurselor na#ionale0 /iind caracteristicǎ #ǎrilor slab dezvoltate.

'. *reştere economicǎ intensivǎ, realizatǎ atunci cEnd venitul na#ional sporeşte prin

creşterea e/icien#ei utilizǎrii /actorilor atraşi. !a este speci/icǎ #ǎrilor dezvoltate din punct devedere economic0 unde nivelul avansat al te-noloiilor0 structura diversi/icatǎ a economiei0 unmanaement per/ormant al estionǎrii resurselor permit o asimilare rapidǎ a cuceririlor te-nico6ştiin#i/ice şi o valori/icare superioarǎ a tuturor resurselor.

+. *reştere economicǎ de tip intermediar, cEnd dimensiunea cantitativǎ a /olosirii/actorilor este apropiatǎ de cea e"tensivǎ.

Determinarea contribu#iei /actorilor e"tensivi şi intensivi la realizarea creşterii economice0deşi ridicǎ anumite di/icultǎ#i metodoloice0 poate /i realizatǎ /olosind e"presia randamentelor uni/actoriale la scarǎ na#ionalǎ?

PN 1 2 ⋅ # $1.1.&unde? %F este produsul na#ional0 < este productivitatea medie na#ionalǎ a muncii0 L este

cantitatea de muncǎsau PN 1 E ⋅ 3 $1.2.&

unde? ! este productivitatea medie a capitalului0 iar S este cantitatea de capital atras în procesul creşterii economice.

Din aceste douǎ e"presii putem descompune modi/icarea absolutǎ a produsului na#ional?2 #2 # PN ∆⋅∆+∆+∆=∆ $1.3.&

sau 3 E 3 E PN ∆⋅∆+∆+∆=∆ $1.(.&

+ezultǎ din cele douǎ rela#ii de mai sus cǎ sporul de produs na#ional0 PN ∆ 0 este datoratatEt /actorilor cantitativi0 e"tensivi $ #∆ şi 3 ∆ &0 cEt şi celor calitativi0 intensivi $ 2 ∆ şi E ∆ &0

cEt şi modi/icǎrii lor simultane $ 2 # ∆⋅∆ şi 3 E ∆⋅∆ &.

1.'.&. Determinarea contribu"iei relative la creşterea economicǎ a factorilor muncǎ, capital şi tenologie.

naliza acestor aspecte cantitative ale procesului de creştere economicǎ se poate realizacu autorul metodei denumite contabilitatea creşterii, conceputǎ de economiştii +obert 7olo=09o-n SendricO şi !d=ard Denison.

ntr6un model simpli/icat0 creşterea produsului na#ional 4PN5 poate /i descompusǎ pe trei/actori distinc#i? creşterea /actorului muncǎ 4#50 creşterea /actorului capital 435 şi te-noloiasau proresul te-nic 4P65 Dacǎ /acem abstrac#ie de proresul te-nic şi presupunem cǎ e"istǎrandamente de scarǎ constante0 ne punem întrebarea cu cEt va creşte %F dacǎ ştim creşterea

relativǎ a lui L cEt şi creşterea relativǎ a lui S. De e"emplu0 dacǎ L creşte cu 3 G0 iar S creştecu 5 G0 cum determinǎm creşterea procentualǎ a lui %F4 %entru aceasta mai trebuie sǎcunoaştem ponderile celor doi /actori în realizarea lui %F. Dacǎ ponderile lor sunt eale0 %F vacreşte cu media creşterilor celor doi /actori. n e"emplul nostru0 cu (G. Dacǎ însǎ cei doi/actori nu contribuie în mod eal la realizarea lui %F0 atunci creşterea lui %F nu va mai /i mediacreşterilor celor doi /actori0 ci va putea /i determinatǎ cu autorul rela#iei? 7 creştere a lui PN 1 P # ⋅ 47 de creştere a lui #5 8 P 3 ⋅ 47 de creştere a lui 35 0 unde %L reprezintǎ ponderea luiL în crearea produsului na#ional0 iar %S reprezintǎ ponderea lui S în crearea produsuluina#ional.

Dacǎ interǎm în analizǎ proresul te-nic0 contribu#ia lui o putem determina ca pe unelement care rǎmEne dupǎ ce au /ost calculate contribu#iile /actorilor muncǎ şi capital. +ela#ia

de mai sus devine? 7 creştere a lui PN 1 P # ⋅ 47 de creştere a lui #5 8 P 3 ⋅ 47 de creştere a

1'


14/47

lui 35 8P6 de unde rezultǎ cǎ? P6 1 7 de creştere a lui PN - P # ⋅ 47 de creştere a lui #5 - P 3 ⋅ 47 de creştere a lui 35

Cu autorul acestei metode s6a putut determina contribu#ia di/eritelor elemente la creşterea%>6ului real al 7.B.. pe perioada 1)( K 1)). st/el din creşterea cu 302 G pe an a %> K ului real s6a determinat cǎ muncii i6a revenit 0 G0 capitalului 102 G0 iar restul de 10( G/actorului rezidual numit :creşterea productivitǎ#ii totale a /actorilor;0 din care 0( G educa#iei

şi 10 G proreselor în domeniul cunoaşterii şi altor surse. 7e observǎ cǎ /actorului rezidual îirevine o contribu#ie la creşterea economicǎ ce depǎşeşte pe cea a /actorului capital1).

1.. A%!nt!2ele /i co"trile cre/terii /i #e$%oltǎrii economiceCa orice proces0 creşterea şi dezvoltarea economicǎ presupune costuri şi avantae.

Creşterea şi dezvoltarea economicǎ reprezintǎ o prioritate în proramele de uvernare dinmaoritatea #ǎrilor lumii0 datoritǎ avantaelor pe care le asiurǎ?

• conduce la un standard de via#ǎ şi civiliza#ie ridicat0 deoarece are ca rezultat sporireavenitului real pe locuitor0 ceea ce permite asiurarea unei cantitǎ#i mai mari de bunurişi servicii de calitate superioarǎ la dispozi#ia consumatorilorP

• creeazǎ posibilitǎ#i pentru eliminarea sau diminuarea sǎrǎciei absoluteP• permite redistribuirea venitului în /avoarea anumitor cateorii ale popula#iei0 /ǎrǎ a

înrǎutǎ#i situa#ia altora. ceasta creeazǎ premisele asiurǎrii unei reparti#ii maiec-itabile a venitului0 /ǎrǎ a diminua în termeni absolu#i bunǎstarea cateoriilor /avorizateP

• determinǎ importante modi/icǎri structurale în economie în /avoarea activitǎ#ilor curandamente mai ridicate0 ceea ce înseamnǎ creşterea poten#ialului productiv alsocietǎ#ilor respectiveP

• permite o mai e/icientǎ interare în circuitul economic mondial0 ceea ce va avea dreptconsecin#ǎ o creştere a capacitǎ#ii acelor economii de a crea putere de cumpǎrarenecesarǎ importurilor de noi te-noloii0 utilae şi materiale0 în vederea creşteriiviitoareP

• induce muta#ii stabile pe plan institu#ional0 cultural0 al tradi#iilor şi mentalitǎ#ilor oamenilor creînd ast/el un climat propice dezvoltǎrii viitoareP

• creşte prestiiul şi credibilitatea #ǎrii respective pe pia#a /inanciarǎ interna#ionalǎ şi înrela#iile interna#ionale în eneralP

• se creeazǎ resurse suplimentare ce pot /i destinate proramelor de îmbunǎtǎ#ire asistemului de protec#ie a mediului înconurǎtor.

Creşterea şi dezvoltarea economicǎ nu pot asiura aceste avantae decEt cu costuri alecǎror dimensiuni di/erǎ de la o #arǎ la alta în /unc#ie de capacitatea /iecǎrui uvern de a aplicaîn mod corespunzǎtor cele mai adecvate politici în acest domeniu. ceste costuri se re/erǎ la?

• costul de oportunitate al creşterii economice0 cEnd aceasta se realizeazǎ prin investi#ii

în bunuri de capital0 reprezentEnd partea din consumul curent sacri/icat pentruinvesti#ii. n acest caz0 costul de oportunitate este o mǎrime pe termen scurt întrucEt0 pe termen lun0 consumul curent sacri/icat va contribui la creşterea consumului viitor.

• e/ectele neative pentru o parte a membrilor societǎ#ii care0 datoritǎ introducerii proresului tenoloic0 îşi pot pierde locurile de muncǎ0 readaptarea lor prinrecali/icare sau prin mirarea într6o altǎ zonǎ eora/icǎ în vederea ǎsirii altor locuride muncǎ presupunEnd e/ort0 stres0 c-eltuieli suplimentare0 înrǎutǎ#irea condi#iilor devia#ǎ. %e aceastǎ temǎ e"istǎ voci care atra aten#ia asupra unor perspective /oartesumbre privind ocuparea? societea unei singure cincimi # 2G versus G 6anticipatǎ de 9eremR +i/Oin0 autorul cǎr#ii H7/Erşitul munciiH0 în care se a/irmǎ cǎ 2Gdin popula#ia aptǎ de muncǎ ar /i su/icientǎ în secolul urmǎtor pentru a asiura avEntul

1" %aul $.@amuelson, Ailliam D. Nordhaus, op. cit., p.&4(&4&.

14


15/47

economiei mondiale. !i vor putea participa activ la via#ǎ0 la cEsti şi la consum0indi/erent în ce #arǎ0 în timp ce HrestulH de G se vor zbate în di/icultǎ#i uriaşe.%roblema viitorului va deveni Hto -ave lunc- or be lunc-H0 a avea de mEncare sau a /imEncat2

• tendin#a de epuizare a resurselor planetei datoritǎ /aptului cǎ acestea sunt limitate şi0 încea mai mare parte0 nereenerabile. Loic0 cu cEt rata creşterii economice este mai

mare0 cu atEt rata de epuizare a resurselor este şi ea mai ridicatǎ. supra acestui /apt0 pe baza analizei tendin#elor înreistrate pe parcursul unui secol0 /olosind computerul şiun proram cu sute de mii de ecua#ii0 autorii primului raport cǎtre Clubul de la +omaintitulat )imitele creşterii au atras aten#ia încǎ acum trei decenii. nalizEnd cincivariabile ale creşterii economice K popula#ia şi dinamica ei0 produc#ia aricolǎ mondialǎşi alimenta#ia0 consumul de resurse nereenerabile0 investi#iile de capital şi dezvoltareaindustrialǎ la scarǎ planetarǎ0 poluarea mediului înconurǎtor K aceşti cercetǎtori de laMassac-usetts >nstitut o/ ,ec-noloR $M.>.,.& aun la concluzia cǎ dacǎ tendin#eleînreistrate în primele şapte decenii ale secolului vor continua nesc-imbate0:limitele creşterii pe acestǎ planetǎ vor /i atinse în decursul urmǎtorilor o sutǎ deani;21.

• aşa numitele e"ternalitǎ#i neative care se re/erǎ la poluarea solului0 subsolului şiatmos/erei0 creşterea alomerǎrilor urbane peste posibilitǎ#ile de asiurare a spoririiutilitǎ#ilor necesare unui trai civilizat.

Multe dintre aceste costuri şi avantae se repercuteazǎ şi asupra enera#iilor viitoare. Deaceea în strateiile privind creşterea şi dezvoltarea economicǎ este necesarǎ o /oarte atentǎcomparare a costurilor şi avantaelor creşterii pentru a evita ca primele sǎ le depǎşeascǎ petermen lun pe cele din urmǎ. %entru a rezolva acestǎ problemǎ0 în teoria şi practica economicǎs6a impus în ultima perioadǎ conceptual de dezvoltare durabilǎ 0 al cǎrei con#inut va /i analizatîn continuare.

1.3. De$%olt!re! #r!4ilǎ1./.1. *e este dezvoltarea durabilǎ6

ocabularul uzual al teoriei dezvoltǎrii durabile #ine de începutul anilorQ deşi preocupǎrile de a ǎsi o alternativǎ viabilǎ tipului de creştere economicǎ postbelicǎ pre/a#eazǎ0cu mult timp înainte0 conceptualizarea sa teoreticǎ. ,ermenul0 în concep#ia actualǎ0 a /ost lansatodatǎ cu publicarea +aportului rundtland al Comisiei Mondiale supra Mediului din 1)'intitulat suestiv Hiitorul nostru comunH. Con/orm acestui document de re/erin#ǎ0 dezvoltareadurabila $viabilǎ sau sustenabilǎ& este privitǎ ca /iind acel tip de dezvoltare care rǎspundenevoilor prezentului fǎrǎ a compromite capacitatea genera"iilor viitoare de a şi le satisface

pe ale lor proprii. De/ini#ia pleacǎ de la premisa implicitǎ cǎ enera#iile prezente îşi acoperǎ înmod corespunzǎtor nevoile.

De/ini#ia dezvoltǎrii durabile /ormulatǎ prin +aportul rundland este socotitǎ o/iciala0servind ca bazǎ de raportare dar şi de dispute teoretice cu privire la obiective, dimensiuni,

cerin"e /aptice ale realizǎrii ei etc. Din analizele controversate pe subiect rezultǎ0 sinteticvorbind0 cǎ dezvoltarea durabilǎ este un concept multidimensional în mǎsura în care?a& re o puternicǎ încǎrcǎturǎ moralǎ . 7e pleacǎ0 aici0 de la premisa realistǎ ca0 pe

zestrea pe care o moşteneşte0 /iecare enera#ie îşi construieşte viitorul. Ar0 este de datoriaenera#iei actuale de a o/eri noile şi viitorilor veni#i cel pu#in aceleaşi şanse pe care ea le6amoştenit.

b& 7e impune ca un concept mondo în mǎsura în care se recunoaşte cǎ nu e"istǎ rani#eeconomice sau ideoloice pentru poluare0 sǎrǎcie0 risipǎ şi deradare umana.

2; =ans%eter Martin, =arald @/humann, op.cit., p.1'.21 Donella =. Meadows, Dennis L.Meadows, Jorgen Randers, Ailliam A.ehrens, The limits to growth,

niHerse oo!s, New or!, 1"#2, p.2'.

1(


16/47

c& Deşi intratǎ în vocabularul curent al lobalizǎrii0 presupune un tratament diferit în/unc#ie de timp dar mai ales spa#iu. >ar pentru spa#iu0 departaarea cu semni/ica#ie este cea între

boa#i şi sǎraci. st/el0 dacǎ pentru #ǎrile boate problema depoluǎrii0 a îmbunǎtǎ#irii calitǎ#iivie#ii etc. este una de trans/ormare0 adaptare şi modernizare0 pentru #ǎrile slab dezvoltatec-estiunea nu este una de calitate a vie#ii ci c-iar a vie#ii0 a supravie#uirii. +ela#ia dintre boa#işi saraci are ceva de comunicat şi pe linia Hcontribu#ieiH la poluare ca si a respectului /a#ǎ de

naturǎ. Din punctul acesta de vedere statisticile dovedesc cǎ #ǎrile sǎrace e"ercitǎ cea mai slabǎ presiune asupra planetei dupǎ cum #ǎrile dezvoltate dovedesc cel mai mare respect /a#ǎ demediu şi c-eltuiesc0 în aceastǎ direc#ie0 /oarte mult.

d& !timoloic vorbind0 no#iunea de durabil trimite la duratǎ la un interval de timpindelunat. n esen#ǎ însǎ0 conceptul vizeazǎ ascensiunea calitǎ"ii în de/avoarea creşteriieconomice cantitative. Cu alte cuvinte0 procesul dezvoltǎrii durabile se vrea a /i o dezvoltareumanǎ durabila0 orientatǎ prioritar spre calitatea vie"ii şi a mediului .

e& bordarea şi tematizarea /enomenului se /ac de pe pozi"ii predominant economice.!"plica#ia #ine de împreurarea cǎ vinovatǎ de deradarea ecoloicǎ şi de muta#iile0 unele cuconsecin#e neative0 asupra socialului0 moralului0 politicului etc. este /iloso/ia economicǎ dupǎcare s6a /asonat tipul de creştere şi modul de consum postbelic cǎrora dezvoltarea durabilǎ îşi

propune sǎ le serveascǎ drept replicǎ./& n economia teoriei cu privire la dezvoltarea durabilǎ0 mediul şi politica de mediuocupǎ un loc privileiat. Caden#a şi radul deradǎrii ecos/erei o/erǎ e"plica#ii în aceastǎdirec#ie.

d& Deşi s6ar dori sǎ nu /ie aşa0 tratarea teoreticǎ a /enomenului dezvoltǎrii durabile a avutşi are tot mai mult o incǎrcǎturǎ politicǎ . r trebui sǎ nu /ie aşa pentru cǎ0 indubitabil0

puritatea aerului sau a apei înseamnǎ acelaşi lucru în Cuba lui *idel Castro şi în *ran#a lui9acVues C-irac. Dar este aşa pentru cǎ implicarea politicǎ în via#a economicǎ şi în cea sociala a/ost şi a rǎmas un /apt cert.

1./.'. De ce dezvoltare durabila6n linii enerale0 dezvoltarea durabila se vrea a /i o alternativǎ la tipul de creştere

economicǎ postbelicǎ care0 cu tot proresul economic şi social enerat0 şi6a atins limitele şi a produs şi e/ecte neative. Din acest punct de vedere0 arumentele sus#inǎtoare ale dezvoltǎriidurabile sunt0 de /apt0 critici aduse punctelor slabe ale tipului cunoscut de creştere economicǎ.n acest sens se aratǎ cǎ tipul de creştere economicǎ postbelicǎ?

• a poluat mediul şi a a/ectat sǎnǎtatea oamenilorP• a antrenat şi încuraat risipa0 epuizEnd rezervele cunoscuteP• a /rustrat lumea a treia0 adEncindu6i decalaele /a#a de cea a boatilorP• a creat iluzia bunǎstǎrii printr6o statisticǎ mincinoasǎP• a pervertit valori recunoscute şi a redus individul la o sinurǎ dimensiune? -omo

oeconomicus.,oate aceste minusuri0 puse în eviden#ǎ de literatura pe tema dezvoltǎrii durabile0 aratǎ cǎ

modelul creşterii economice postbelice nu s6a dovedit a /i un panaceu universal şi pentrutotdeauna şi cǎ /iloso/ia omului dominator care stǎpEneşte natura şi /ace ce vrea cu ea trebuiesc-imbatǎ.

1./.+. (arile provocǎri ale dezvoltǎrii durabileCa orice proiect de anverurǎ0 dezvoltarea durabila presupune o evolu#ie procesuala

realizabilǎ prin rezolvarea unor probleme. Dintre acestea0 mai importante se dovedesc a /i?a& *onstrângerea demograficǎ . Dezvoltarea durabila se vrea a /i0 prin de/ini#ie0 o

dezvoltare umanǎ. Dacǎ aşa stau lucrurile0 nimic nu poate /i Endit aici dincolo de ceea ceînseamnǎ popula#ie. >ar din punctul de vedere al dezvoltǎrii durabile popula#ia intereseazǎ canumǎr, structurǎ şi sǎnǎtate.

Din perspectiva numǎrului 0 teoria dezvoltǎrii durabile trebuie sǎ o/ere rǎspuns la

urmǎtoarea întrebare? *e numǎr de popula"ie poate suporta planeta -ǎmânt6 7au0 cu alte1&


17/47

cuvinte0 care sunt capacitatea bioticǎ şi putin"a de a rǎni o popula"ie în continuǎ creşterea planetei noastre6 @i0 de /apt0 ca sǎ rǎmEnem în termenii de/initiei dezvoltǎrii durabile0 ceşanse sunt ca aceastǎ popula"ie tot mai numeroasǎ sǎ trǎiascǎ într#un mediu perfect conservat şi sǎ se rǎneascǎ tot mai bine6

Din punctul de vedere al structurii 0 numǎrul de întrebǎri nu este mai mic. 7ntâi 0 luEnd în considerare structura socio#profesionalǎ, gradul de instruc"ie şi calitatea

populatiei 0 dezvoltarea durabilǎ este con/runtatǎ cu o problema care se pune în termeniiurmǎtori? e"act acolo unde creşterea economicǎ trebuie sǎ cEştie0 atEt cantitativ cEt şicalitativ0 adicǎ în #ǎrile lumii a treia0 e"act acolo nivelul de educa#ie al popula#iei su/erǎ.,ocmai acolo0 o lume în creştere numericǎ0 anal/abeticǎ sau semianal/abeticǎ0 trebuie -rǎnitǎ încondi#iile în care produce pu#in sau /oarte pu#in.

n al doilea rEnd0 prezintǎ importan#ǎ şi reparti"ia populatiei în creştere pe cele douamari zone8 urban şi rural . @i0 de aici0 întrebǎrile care6şi aşteaptǎ rǎspuns?

• mirarea populatiei dinspre sat spre oraş poate continua4 Dacǎ da0 pEna cEnd şi în cecondi#i4

• care sunt /actorii implicati ce in/luen#eazǎ raportul optim popula#ie urbanǎ 6 popula#ieruralǎ şi unde se situeazǎ praul critic al acestei propor#ii4

n al treilea rEnd0 loica dezvoltǎrii durabile nu mai permite ca sǎnǎtatea populatiei sǎ /iesacri/icatǎ intereselor de pro/it.

b& Constrângerea tenicǎ . ntrebarea c-eie la care dezvoltarea durabila trebuie sǎrǎspundǎ aici este urmǎtoarea? *are este nivelul maxim posibil al produc"iei ce se poaterealiza, în condi"iile date ale progresului tenic, fǎrǎ a afecta ecilibrul mediului6

c& !citate şi compensare intra şi intergenera"ii .De/ini#ia dezvoltǎrii durabile induce ideea cǎ realizarea ei devine /ezabilǎ doar în condi#iile

in care între enera#ii şi în interiorul aceleiaşi enera#ii se mani/estǎ un spirit asociativ0 detoleran#ǎ0 solidaritate şi riǎ reciprocǎP unul în virtutea cǎruia binele şi bunǎstarea unuia nutrebuie0 în nici un /el0 sǎ a/ecteze /ericirea altuia. Cu alte cuvinte0 proiectul dezvoltǎrii durabileduce la optimul lui -areto. Mai mult0 prin e"tensie0 la udecata lui pareto se /ace apel pentru a

se vedea ce rǎmEne din ec-itate atunci cEnd cererea în creştere a populatiei este raportatǎ la oo/ertǎ de capital? mediu relativ /i"ǎ4d& !ficien"a. *iloso/ia dezvoltǎrii durabile nu este şi nu poate /i potrivnicǎ e/icien#ei. !a

nu6şi propune sǎ înlǎture pro/itul din ecua#ia dinamicii economiei şi societǎ#ii. !a îşi propune0numai0 sǎ demonstreze cǎ pro/itul nu este totul şi0 în plus0 cǎ acesta nu poate /i Endit prin elinsuşi. @i0 de aici0 marea problemǎ sau marea con/runtare pe care o incearcǎ dezvoltareadurabilǎ este de a ǎsi compatibilitǎ#ile necesare între mecanismele economice propulsate demobilul pro/itului şi /inalitatea socio6umanǎ a dezvoltǎrii.

e& !conomia mediului . !conomia mediului reprezintǎ o provocare pentru teoriadezvoltǎrii durabile în mǎsura în care ea încearcǎ0 printre altele0 şi tentativa de a umaniza şiecoloiza economia. @i0 dacǎ îşi /i"eazǎ atari #inte0 atunci ea se con/runtǎ cu o problemǎ? cea a

interǎrii mediului şi problemelor sale în structura şi /iloso/ia teoriei economice neoclasice.7punem aceasta pentru cǎ demersul neoclasic pe terenul economiei a /ost şi a rǎmas0 în po/idatuturor criticilor0 dominant. >ar adaptarea sa la cerin#ele dezvoltǎrii durabile nu este oc-estiune /acilǎ. Dac di/icilǎ sarcina atEt iner#iile puternice ale unui sistem teoretic doct0academic0 super/ormalizat şi0 prin aceasta0 epatant dar în multe puncte desprins de realitate0 cEtsi limitele impuse teoriei de concrete#ea /enomenoloiei mediului ca atare.

1././. -oliticile dezvoltǎrii durabileDezvoltarea durabila nu este o purǎ /iloso/ie. !a a inspirat şi inspirǎ politica economicǎ şi

socialǎ pe multiple direc#ii. %rorame de dezvoltare ale B! şi altor state dezvoltate cuprind înanalitic mǎsuri ce se desprind din teoria dezvoltǎrii durabile.

La nivel de principii 0 politica dezvoltǎrii durabile înseamnǎ?

1#


18/47

Creşterea preocupǎrii pentru economia valorii $a valorii entropice& ceea ce impoune0direct0 reducerea consumurilor speci/ice de materii prime si enerie0 cu pǎstrarea calitǎ#ii

bunurilorP %romovarea unui nou mod te-nic de produc#ie0 bazat pe?

• Hîntreprinderea trivalentǎH 6 /irma obişnuitǎ Hsǎ trǎiascǎ în re#eaH0 dupǎe"emplul naturii0 preluEnd din amonte şi /urnizEnd în aval0 înc-izEnd cercul şi

creEnd bunuri /ǎra poluare şi somaP• H%roduc#ii curateH cu cEt mai putini poluan#i şi cu cEt mai pu#ine deşeuriP• ariculturǎ bioloicǎ.

%romovarea unui nou mod de consum0 aceasta însemnEnd?• reconsidererea no#iunii de trebuin#ǎP• /iloso/ia ra#ionamentului în locul loicii pro/ituluiP• scoaterea consumului de sub in/luen#a e/ectului /etişizant al publicitǎ#ii.

7olu#ia pie#ei0 prin?• instituirea mecanismelor concuren#iale în alocarea tuturor resurselorP• aplicarea principiului poluatorul plǎteşte0 prin?

de/inirea clarǎ şi respectarea strictǎ a drepturilor de proprietateP neocierea directǎ între aen#ii economiciP internalizarea pe calea ta"elorP permise de poluare sau e"ploatareP sisteme de aran#ie 6 colectare $colectare 6 re/inan#are&P

7olu#ia etaticǎ0 cu /orme concrete în?• aplicarea de standarde şi alte mǎsuri de relementare şi controlP• implicarea directǎ a statului în politica economicǎ şi socialǎ pentru a stabili

reulile ocului si a relementa consumul de resurse $F.8.+oeen&. %articiparea mai insistentǎ a lumii a treia la procesul dezvoltǎrii şi la roadele acestuiaP %romovarea unui nou tip de creştere economicǎ caracterizat prin?

•

o campanie severǎ impotriva risipeiP• un cult pentru durabilitatea produsuluiP• reconsiderarea importan#ei reciclǎriiP• educa#ie şi riǎ /a#ǎ de roadele creşterii în locul lǎcomiei umaneP• cǎutarea permanentǎ de substituien#i şi te-noloii alternativeP• e/ort consistent de economisireP• colaborare între enera#iiP• distribu#ie a rezultatelor aducǎtoare de prores social.

1.5. Ciclicit!te! !cti%itǎ&ii economice1.5.1. *iclicitatea # trǎsǎturǎ a dinamicii economice

Creşterea economica nu ar cunoaşte discontinutǎ#i0 unele cu rave consecin#e0 dacǎ/actorii care ac#ioneazǎ asupra celor douǎ momente importante0 cu rol de miloc şi scop0respectiv0 produc#ia şi consumul0 le6ar situa în permanentǎ şi deplinǎ armonie. Dar acest lucrunu se realizeazǎ şi0 practic0 nu se poate realiza într6o economie a cǎrei dinamicǎ se produce nunumai sub impulsul elementelor conştiente şi relabile0 ci şi al automatismelor intrinsecieconomiei de pia#ǎ. >ar rezultatul /inal al ac#iunii acestor /actori0 endoeni şi e"oenieconomiei0 rezultat vizibil si inreistrat statistic0 este cǎ economia a evoluat şi evolueazǎ înHvaluriH. cu suişuri şi coborEşuri. Cu alte cuvinte0 dinamica economiei nu este una liniarǎ0uni/ormǎ ci una /luctuantǎ.

Fe intereseazǎ0 aici0 nu atEt /luctua#iile sezoniere sau întâmplǎtoare datorate unor /actorialeatori0 naturali0 sociali0 politici etc. ci cu deosebire acele /luctua#ii în a cǎror traiectorie se

13


19/47

reǎsesc elemente şi trǎsǎturi ce se repetǎ cu o anumitǎ reularitate0 /ǎrǎ a /i încadrabile într6untipar e"act0 riuros. Fe atra0 deci0 aten#ia /luctua#iile ciclice.

Ceea ce re#ine teoria economicǎ relativ la acest subiect este o sintezǎ a dinamicii economiei înreistratǎ statistic0 o re/lectare a unei realitǎ#i în mişcarea sa ciclicǎ. %e acesttemei0 ar trebui sǎ bene/iciem de o unitate de vederi şi abordǎri teoretice. Contrar însǎ acestuilucru multitudinea opiniilor cu privire la evolu#ia ciclica a economiei este impresionantY0 la /el

cum impresionant este şi numǎrul unor mari economişti care s6au aplecat asupra subiectului. Lacon/luen#a tuturor acestora0 şi ca o sintezǎ a sintezelor0 considerǎm a /i demne de re#inuturmǎtoarele?

7n primul rǎnd 0 observabila încǎ din timpurile descrise în ec-iul ,estament0 evolu#ia princiclu a economiei pare a se înscrie în ceea ce se numeşte /iresc şi natural. Din punctul acesta devedere politicile anticiclice nu6şi au ra#iune şi nici /inalitate. !"plicabile şi motivate sunt doar

politicile anti#crizǎ 0 adicǎ acelea care îşi propun sǎ previnǎ0 sǎ evite sau sǎ HindulceascǎHmomentul de rupturǎ0 H/aliaH eneratoare de probleme economice0 sociale şi politice numitǎcrizǎ.

n al doilea rând s6a pus în eviden#ǎ0 în baza unor luni şi temeinice observa#ii şi analize0 otipologie a ciclurilor . n cadrul acesteia0 re#in aten#ia0 în mod deosebit0 ciclurile lungi 0

HseculareH sau Sondrate0 dupǎ numele economistuilui rus F.D. Sondratiev care le6a studiat în premierǎ0 ciclurile decenale0 sau Hde a/aceriH sau cicluri 9ular0 dupǎ numele economistului C.9ular care le6a analizat în mod deosebit şi ciclurile scurte care vizeazǎ /ie /luctua#iile unui/actor de produc#ie /ie pe cea a stocurilor sau a proceselor in/la#ioniste.

*iclul lung suprprinde mişcarea economiei pe o perioadǎ de (6 ani. !venimente şiimpreurǎri precum rǎzboaiele0 evolu#ia produc#iei aricole0 a stocului de aur0 dar cu deosebireevolu"ia ciclicǎ a marilor descoperiri ştiin"ifice şi a inova"iei tenologice e"plicǎdes/ǎsurarea sub /orma unor unde luni a vie#ii economice. 7ub inciden#a acestui din urmǎ/actor capǎtǎ contur şi /izionomie modul tenic de produc"ie. %entru o anumitǎ poerioadǎ detimp0 de cca 263 ani0 te-nica de produc#ie aleasǎ în /unc#ie de resursele e"istente0 cunoscuteşi atrase în circuitul economic0 precum şi de te-noloiile concepute a e"ploata aceste resurse0

dǎ roadeP rǎspunde aşteptǎrilor de per/orman#ǎ te-nicǎ şi economicǎ. ceasta corespunde unei faze ascendente a ciclului care se soldeazǎ cu rezultate pozitive în planul creşterii şidezvoltǎrii economice. Dupǎ aceastǎ perioadǎ apar semnele de epuizare ale modului te-nic de

produc#ie cunoscut. 7ub raportul e/icien#ei economice0 a ra#ionalitǎ#ii0 a utilizǎrii noilor resursedescoperite dar şi a cererii de consum modi/icatǎ între timp0 acesta nu mai corespunde. ncepeo /azǎ de tranzi"ie în care iner#ia vec-iului mod de produc#ie se suprapune cu apari#ia şimani/estarea unor elemente apar#inEnd unei noi te-nici de produc#ie. %e acest /undal0 au locrestructurǎri ample ale economiei. Foi resurse0 noi te-noloii0 un nou manaement etc. se

preatesc sǎ rezolve problemele create de vec-iul mod te-nic de produc#ie şi sǎ rǎspundǎ noiicereri de consum. %erioada de tranzi#ie poate cǎpǎta /orma unei crize structurale iar durata eidepinde atEt de /or#a iner#ialǎ a vec-iului sistem te-nic şi oranizatoric cEt şi de radicalitatea cu

care se impune inova#ia te-noloicǎ c-ematǎ sǎ o/ere un nou HprodusH consumatorilor.>mplementarea de elemente0 noi şi vec-i0 in te-nicǎ0 te-noloie şi oranizare corespunde unei faze descendente cEnd ritmurile de creştere0 radul de ocupare0 învesti#iile etc0. su/erǎ. tuncicEnd /iloso/ia noului mod te-nic de produc#ie s6a impus0 se trece la o nouǎ /azǎ ascendentǎ iar

persisten#a unor /enomene pozitive $investi#ii0 credit ie/tin0 ocupare cEt mai deplina0 in/la#ieredusǎ0 creşterea nivelului de trai& se accentueazǎ.

Bltimul ciclu lun cunoscut ar /i0 dupǎ opinia specialiştilor0 perioada cuprinsǎ între bornele anilor 1)()62. Celor Htreizeci de ani lorioşiH de dupǎ rǎzboi0 caracteriza#i printr6ocreştere economicǎ de e"cep#ie0 le6a urmat0 începEnd cu anii Q'0 o perioadǎ de recesiune0 curitmuri mai reduse de creştere a %>0 cu o sta/la#ie care a erodat per/orman#ele economicedar0 în acelaşi timp0 acompaniatǎ de o revolu#ie în domeniul te-nic şi in/orma#ional /ǎrǎec-ivalent în istorie.

1"


20/47

*iclul decenal a captat0 de la economia politicǎ clasicǎ şi pEnǎ în prezent0 aten#ia unuimare numǎr de cercetǎtori. !ste ciclul prin care via#a economicǎ şi a/acerile HpulseazǎH laintervale de 1612 ani.

%rivit prin prisma principalelor sale secven#e0 ciclul decenal cuprinde patru mari /aze?criza, depresiunea, inviorarea si avântul . n literatura pe aceastǎ temǎ denumirea celor patru/aze nu este aceeaşi. %.. 7amuelson0 de e"emplu0 analizeazǎ /enomenul în termenii?

restrEnere0 înviorare0 e"pansiune şi apoeu. 8rand Larousse !ncRclopediVue0 se opreşte la?crizǎ0 depresiune0 palierul de re/acere incoompletǎ0 e"pansiune. @i e"emplele ar putea continua.Ceea ce meritǎ a /i re#inut este tendin#a de a înlǎtura din terminoloia ciclului decenal cuvEntulcrizǎ. ceasta pentru cǎ momentul crizei ca atare se suprapune în timp cu punctul ma"im atinsîn evolu#ia vie#ii economice aşa cum0 criza mamei se suprapune cu naşterea unei noi vie#i. Ca oconsecin#ǎ a acestui /apt0 este cunoscutǎ şi încercarea de a comprima cele patru /aze în douǎ0respectiv /aza de ascensiune $boom economic& şi /aza de reres.

%entru analizǎ0 se preteazǎ mai bine ciclul cu patru /aze. Din punctul acesta de vedere esteşi de/init ca /iind perioada care "ine de la începutul unei crize pâna la începutul urmǎtoarei crize. n mod ideal 0 un ciclu economic ar putea /i reprezentat ast/el?

LuEnd pe cele douǎ a"e un indicator important al creşterii economice $%>& şi timpul0 cele

patru /aze ale ciclului economic0 aşa cum ne aratǎ /i. 1.2 are urmǎtoarea semni/icatie?*aza de avânt economic $intervalele de timp 6 şi D 6 !& se caracterizeazǎ prin creşteriale produc#iei0 investi#iilor0 radului de ocupare0 credit ie/tin0 volum mare al vEnzǎrilor0

pro/ituri considerabile şi climat de încredere.*riza $punctele şi ! din ra/ic& este o /azǎ în care e"pansiunea se opreşte şi apar

/enomene neative precum? scǎderea produc#iei0 a cursului ac#iunilor la bursǎ0 a volumului decredit o/erit de bǎnci0 a investi#iilor0 creşterea stocurilor de mar/uri nevEndute0 a /alimentelor.7e produce o cotiturǎ serioasǎ0 de involu#ie a economiei şi climatul a/acerilor pǎleşteconsiderabil.

Depresiunea $intervalul 6 C& este o /azǎ în care se resimt din plin consecin#ele crizei?stanarea economicǎ0 somaul masiv0 /alimente în lan#0 cursuri scǎzute la bursǎ0 reducerea ratei

pro/itului0 reducerea cererii e/ective0 a standardului de via#ǎ etc. dar0 în acelaşi timp0 o /azǎ decǎutǎri de noi te-noloii0 de înlocuire sau modernizare a manaementului şi a sistemuluiin/orma#ional.

7nviorarea $intervalul C 6 D& marc-eazǎ depǎşirea punctului cel mai de os al cicluluieconomic şi se caracterizeazǎ printr6o reluare treptatǎ a procesului de creştere a cereriie/ective0 a investi#iilor productive şi a reducerii şomaului. Creşterea radului de ocupareincuraeazǎ consumul iar inviorarea se trans/ormǎ într6un nou avEnt $intervalul D 6 !&.

1.5.'. 2ursele fluctua"iilor economice*orma sc-ematizatǎ a ciclului prezentat este una idealǎ. Ciclul real se poate suprapune sau

nu pe acest cadru. n acelaşi timp0 de6a lunul istoriei0 ciclurile economice nu s6au dovedit a /iidentice. !le variazǎ de la o perioada la alta şi c-iar de la o #arǎ la alta. 4actori şi cauze

diferite0 /ie ca amplitudine0 /ie ca numǎr0 e"plicǎ acest lucru. Dar0 cu toatǎ varia#ia lor temporalǎ şi spa#ialǎ0 literatura de specialitate re#ine un numǎr de /actori cu ac#iune cunoscutǎ a/i comunǎ. Dintre aceştea amintim?

a& *omportamentul în actul de consum. Consumul este0 alǎturi de investi#ii0 ocomponenta de bazǎ a cererii lobale. n acelaşi timp0 el are întotdeauna aceeaşi sursǎ?

produc#iaP suprapunerea sa cu produc#ia care i se adreseazǎ nu este însǎ per/ectǎ. !l este0într6adevǎr0 o /unctie de venit $venit care se creazǎ tot prin intermediul produc#iei& dar nunumai. *actori subiectivi care0 /ie cǎ stimuleazǎ apetitul pentru consum0 /ie cǎ îl /rEneazǎ0imprimǎ consumului o anumitǎ autonomie. %olitica creditului de consum poate0 de asemenea0contribui la autonomizarea /a#ǎ de produc#ie. MEnuind politica pre#ului si a /iscului statul poatein/luen#a0 la rEndu6i0 dinamica si structura consumului.

2;


21/47

Corela#ia0 în mod necesar strEnsǎ0 dintre produc#ie şi consum a o/erit de multa vreme ocauza a /luctua#iilor economice. st/el0 pentru 9.. 7aR0 HLeea debuşeelorH prin care în o/ertacreatǎ de produc#ie cererea este implicitǎ0 vEnzarea tuturor bunurilor şi serviciilor create era oc-estiune realizabilǎ prin leitǎ#ile obiective ale pie#ei libere. 7ubminEnd Hleea debuşeelorH0,-. +. Malt-us a e"plicat crizele şi evolu#ia /luctuantǎ a economiei prin rǎmEnerea în urma aconsumului. Teoria insufucien"ei consumului a /ost sustinut şi de 7ismondi. %e lEnǎ

neincrederea cǎ o/erta de bunuri nu creazǎ0 prin ea însǎsi0 o cerere corespunzǎtoare0 el a pusrǎmEnerea in urmǎ a consumului si pe seama unei inec-itabile reparti#ii a venitului na#ional.Mar" şi ulterior SeRnes0 au vǎzut în rǎmEnerea în urmǎ a consumului o cauzǎ demnǎ de luat înseamǎ in ce priveşte oriinea evolu#iei ciclice a vie#ii economice. Fumai cǎ ei eu realizat oanalizǎ interatoare0 in cadrul cǎreia subconsumul reprezintǎ doar un element0 printre altele0cauzator al derulǎrii ciclului.

b& *omportamentul în actul investi"ional . >nvesti#ia0 cea de6a doua componenta a cereriilobale0 poate sc-imba0 prin propria6i varia#ie0 ecuatia produc#ie 6 consum.

Distinem0 mai întEi0 investi"ia privatǎ . olumul acesteia este în /unc#ie de venit0 politicade credit0 costuri şi stabilitatea climatului politic. ! necesar şǎ mai avem în vedere şi /aptul ca o/irmǎ poate realiza o investi#ie pe calea auto/inan#ǎrii0 a imprumutului sau a cumpǎrǎrii de

ac#iuni. naliza /actorilor de in/luen#ǎ trebuie0 de aceea0 vǎzutǎ prin prisma modului concret şia surselor de /inan#are a investi#iei.CEt priveşte varia#ia dimensiunii ca atare a investi#iei şi0 deci0 comportamentul

intreprinzǎtorului în actul investi#ional0 acestea depind0 în concep#ia OeRnesianǎ0 dar nu numai0de raportul dintre rata dobEnzii si rata speratǎ a pro/itului? nimeni nu va investi decEt atuncicEnd cota speratǎ a pro/itului va depǎşi nivelul dobEnzii. %e acest temei0 politica de credit0 lacare se adaua cea buetarǎ şi /inanciarǎ0 pot stimula sau /rEna investiu#iile private.

La rEndul sǎu0 investi"ia publicǎ 0 e/ectuatǎ /ie de intreprinderi publice $reii autonome& /iede administratia de stat0 poate constitui atEt un /actor ce in/luen#eazǎ0 prin propria 6i dinamica0ec-ilibrul produc#ie 6 consum cEt şi un instrument al politicii anti6crizǎ cu scop stabilizator? desatis/acere a unor nevoi colective0 de resorb#ie a şomaului0 de reducere a in/la#iei.

>n/luen#a investi#iei ca /enomen provocator de /luctua#ii economice este pusǎ în eviden#ǎ prin principiul acceleratorului 0 multiplicatorului $sau cumulat& şi cel al supracapitalizǎrii sau suprainvesti#iilor .

+eamintimn cǎ multiplicatorul semni/icǎ o creştere de HnH ori a venitului /a#ǎ de ocreştere ini#ialǎ a investitiei0 iar acceleratorul indicǎ o creştere mai mult decEt propor#ionalǎ a

productiei de miloace de produc#ie /a#a de cea a bunurilor de consum. 7eparat sau cumulat0cele douǎ principii o/era baza e"plicativǎ pentru o evolu#ie prin dezec-ilibru a economiei. >atǎun e"emplu? pe mǎsurǎ ce procesul de inviorare îşi /ace sim#itǎ prezen#a0 radul de ocuparecreşte şi0 odatǎ cu el0 veniturile noilor anaa#i. eniturile mǎrite pot sus#ine o creştere a cereriide consum. Creşterea consumului determinǎ sporirea corespunzǎtoare a produc#iei. 7porul de

produc#ie creazǎ noi locuri de munca0 noi venituri şi o noua cerere de consum. @.a.m.d. n /aza

de involu#ie a unui ciclu0 în depresiune0 şomaul dintr6o ramurǎ poate conduce la scǎdereacererii pentru produsele altor sectoare şi0 de aici0 o inversare a succesiunii /azelor din perioadade avEnt.

*enomenil supracapitalizǎrii sau suprainvesti"iilor 0 ca moment enerator al rupturii şireinceperii unui nou ciclu0 şi6a ǎsit o variantǎ elaboratǎ de tratare în lucrǎrile lui *riedric-TaReO. cesta atribuie0 de /apt0 oriinea ciclului0 politicii de credit şi0 indirect0 celei ainvesti#iilor. %otriovit opiniei sale0 o poltica de e"pansiune a creditului declanşeazǎ urmǎtorulmecanism? rata dobEnzii curentǎ $a pie#ei& se reduce sub cea naturalǎ $care corespundeec-ilibnrului dintre cererea şi o/erta la capitalul de imprumut&P la o ratǎ micǎ a dobEnziiîntreprinzǎtorii se vor imprumuta masiv şi vor investi în ramurile de activitate care asiurǎ

productivitatea ma"imǎ0 respectiv în sectorul miloacelor de produc#ieP in paralel0 se reducinvesti#iile pentru sectorul bunurilor de consumP la limitǎ0 se aune la un e"ces de miloace de

21


22/47

produc#ie relativ la scopul pentru care sunt concepute 6 crearea de bunuri de consum 6 şi0 pecale de consecin#ǎ0 la o penurie a acestora din urmǎ. >eşirea din impas se /ace printr6o politicade decapitalizare sau Hdezinvesti#iiHP se renun#ǎ la investi#ii în sectorul producǎtor de miloacede produc#ie0 proces înso#it de creşterea şomauluiP bǎncile ridicǎ nivelul dobEnzii pentru a6şiasiura nivelul minim de e/icacitate0 ceea ce va antrena şi un proces de de/la#ie.

n urma acestei politici de HdecapitalizareH se aune la situa#ia unei mai bune utilizǎri a

resurselor între cele douǎ sectoare. a /i su/icient ca o nouǎ politica de credit ie/tin sǎ /ielansatǎ pentru ca ciclul sa reinceapǎ.d& 0nova"ia a /ost ǎsitǎ de 9. 7c-umpeter drept /actorul /undamental care e"plicǎ

evolu#ia vie#ii economice3. !l distine cinci cateorii de inova#ie? aparitia unui bun nou0identi/icarea unei metode de produc#ie mai e/icace în cazul unui bun dea e"istent0 descoperireaunei noi metode de oranizare0 a unor noi surse de materii prime0 descoperirea şi cucerirea uneinoi pie#e. ,oate aceste componente şi /a#ete ale ideii noi dau continut unui anumit mod te-nicde produc#ie. A idee noua0 prin inser#ia sa în economie0 aduce un spor de e/icacitate şi prores0are0 ca urmare0 o creştere economicǎ. Curba acesteia atine punctul ma"im cEnd proresulte-nic0 oranizatoric etc. se di/uzeazǎ în masǎ. !ste punctul in care modul te-nic de produc#ieconceput în baza unor inova#ii trecute şi6a epuizat capacitatea de a produce prores. Momentul

de tensiune0 care se întinde şi constituie /aza descendentǎ a unui ciclu este depǎşit0 îndeobşte0 prin noi descoperiri. %rintr6un proces de Hdistruere creatoareH0 vec-ile structuri de produc#iesunt înlǎturate şi înlocuite cu altele0 calitativ superioare0 te-nic şi economic. n /elul acesta0inova#ia se constituie atEt în miloc0 cale de depǎsire a /azei descendente a ciclului0 cEt si în

bazǎ a acestuia. Momentul de crizǎ impune identi/icarea a noi posibilitǎ#i te-nice0 economice şioranizatorice. >deile noi0 odatǎ apǎrute sub /orma inven#iilor0 sunt valori/icate prin inova#ii$aplicarea comercialǎ a inven#iilor&. cest proces0 cu o mare caden#ǎ în perioada de crizǎ0su/erǎ o sim#itoare încetinire în /azele de boom. Ciclicitatea dezvoltǎrii economice

predeterminǎ ciclul procesului inovational dupǎ cum0 apari#ia şi evolu#ia în HvaluriH a ideilor noiare drept consecin#ǎ varia#ia nivelului dezvoltǎrii economice.

>nova#ia în procesul inovational e"plicǎ0 cu deosebire oriinea şi evolu#ia ciclului lung .

Dar poate /oarte bine in/luen#a şi pe cel scurt . >nova#ia înseamnǎ prores te-nic iar acesta0 ştim bine0 induce uzura moralǎ a miloacelor te-nice a/late dea în /unc#iune. De acest lucru s6aocupat0 în mod deosebit0 S. Mar". !l a observat cǎ datoritǎ uzurii morale0 la anumite intervalede timp $ 6 12 ani& are loc înlocuirea şi lǎrirea ca

Teoria Economia Dezvoltarii -Suport de Curs

Documents

Transcript of Teoria Economia Dezvoltarii -Suport de Curs