Tendinte Lingvistice in Limbajul Mediatic Actual
-
Upload
alina-cristina-cotoi -
Category
Documents
-
view
29 -
download
0
description
Transcript of Tendinte Lingvistice in Limbajul Mediatic Actual
Tendinţe lingvistice în limbajul mediatic actual
Limba română, ca orice alta limbă are un caracter dinamic şi tocmai din acest motiv în timp se produc diverse schimbări. Unele dintre ele au o influenţă pozitivă asupra evoluţiei lingvistice, iar altele dăunează unicităţii limbii române.
Unul dintre fenomenele lingvistice recent manifestate este cel al anglicismelor care pe de o parte contribuie la îmbunătăţirea lexicului, iar pe de altă parte afectează norma gramaticală prin utilizări forţate ale acestei categorii de neologisme. În acest sens voi enunţa o serie de exemple concrete pe parcursul studiului. Utilizarea anglicismelor din cadrul categoriilor conotativelor inutile respectiv de lux este foarte răspândită în cazul revistelor dedicate femeilor. Cei ce scriu articole pentru astfel de reviste utilizează lexeme provenite din limba engleză în mod abuziv, însă ei nu doresc să epateze prin vastele cunoştinţe lingvistice, ci doar să se adapteze trend-ului. În repetate rânduri fenomenul de acomodare s-a putut remarca şi în cazul publicului-ţintă. Unul dintre articolele revistei ,,Cosmopolitan” poartă următorul titlu: ,,Hot trend:coc de balerină”1. Ar fi fost acelaşi impactul dacă se utiliza titlul: ,,La modă: coc de balerină”? Răspunsul este cel mai probabil negativ, dar în acest caz publicul decide. Un exemplu similar îl reprezintă titlul ,,Beauty shopping cu veselie”2. Acest articol ce are în componenţă recomandări referitoare la diverse produse de înfrumuseţare abundă în anglicisme precum ,,designerii”, ,,lipgloss” sau ,,club”. Anglicismele frazeologice formate prin compunere sunt la fel de răspândite ca şi celelalte tipuri. Se pot observa o serie de exemple relevante precum ,,personal branding”, ,,super woman”3, ,,pocket friendly”4, ,,animal print”5, ,,must have”6, ,,baloon style”7, ,,mini-clutch”, ,,shopping-bag”8. În ceea ce priveşte domeniile: informatică, sport, economie se pot identifica facil anglicisme de tip denotativ întrucât în limba română nu există termeni care să le echivaleze. Printre acestea se numără: ,,notebook”, ,,laptop”,9 ,,hard disk”, ,,led”10, ,,browser”11, ,,marketing”, ,manager”12, ,,derby”13, ,,rugby”14, ,,wrestling”15.
În ceea ce priveşte utilizarea diferitelor tipuri de acord remarc faptul că uneori se infiltreză diverse erori. Spre exemplu, Răzvan Ilie întrebuinţează o variantă greşită de
1http://www.cosmopolitan.ro/beauty/beauty-book/hot-trend-coc-de-balerina.html
2 http://www.cosmopolitan.ro/shopping/beauty/beauty-shopping-cu-veselie.html
3 http://www.cosmopolitan.ro/revista/
4 http://www.e-joy.ro/index.php?a=3149
5 http://www.e-joy.ro/index.php?a=3136
6 http://www.e-joy.ro/index.php?a=3119
7 http://www.e-joy.ro/index.php?a=2419
8 http://www.e-joy.ro/index.php?a=3004
9 http://www.chip.ro/stiri/asus_primul_notebook_cu_certificat_al_amprentei_de_carbon.html
10 http://www.chip.ro/stiri/racer_collection_hdd_extern_esata_35_de_2_tb_.html
11 http://www.chip.ro/stiri/top_10_amenintari_informatice_ale_lunii_noiembrie_in_romania.html
12 http://www.businessmagazin.ro/actualitate/afaceri/marketing-direct-din-franta-4075651
13 http://www.sport.ro/liga-1/fiesta-la-steaua-toja-si-dayro-s-au-pregatit-in-club-pentru-derby-ul-cu-craiova.html
14 http://www.sport.ro/rugby/africa-de-sud-face-legea-in-rugby-vezi-cum-a-batut-o-pe-all-blacks-la-tri-nations.html?autoplay=true
15 http://www.kombat.ro/wrestling
acord: ,,tocmai aici e problema: suntem o ţară în care nu avem acces la adevăr.”16
Varianta corectă ar fi fost este o ţară, întrucât această formulare nu necesită un acord logic, ci unul gramatical. Totuşi de cele mai multe ori acordul după formă nu este utilizat în mod eronat. Există o serie de exemple care susţin această aserţiune. Unul dintre ele l-am identificat într-un articol ce avea valenţe electorale: ,,Ura, furia şi frica de viitor ating cota de pericol în rândul alegătorilor.”17 Miron Manega spune despre Tudor Gheorghe într-o relatare: ,, Dacă ne-ar întreba cineva, am zice că e cam devreme, că glasul şi inspiraţia nu l-au lăsat. ”18; ,,Aşa cum unii compun piese, el "compune" spectacole. ”19 Cătălina Iancu scrie spre a introduce cititorii în context următoarea frază: ,,Fundaţia "Nadia Comăneci" şi Arădeanca au invitat ieri iubitorii sportului la evenimentul de lansare a păpuşii care poartă chipul celei mai mari gimnaste a tuturor timpurilor: Nadia.”20 Un substantiv colectiv incomplet precum majoritatea poate genera uneori dezacorduri. În ciuda acestei chestiuni gramaticale am identificat într-o revistă de psihologie un exemplu întrebuinţat corect: ,,Majoritatea adolescenţilor care suferă de depresie pot fi trataţi”; ,,Majoritatea adolescenţilor pot tolera dozele prescrise adulţilor.” 21 Totuşi am descoperit în presă o variantă de acord gramatical greşit utilizată: ,,Colegul de vizavi: chiar dacă ne este de ajutor să discutăm cu colegii de secţie, câteodată acest tip de relaţie poate fi periculos.”22
În vreme ce acordul după formă este mai răspândit decât acordul logic, totuşi acesta are o frecvenţă apropiată de a celui gramatical. Răzvan Ilie susţine într-unul din articolele sale: ,, În fine, mi-a plăcut bucuria copilărească, naivă şi non-teatrală a lui Mircea Geoană, precum şi săriturile lui de adolescent întârziat.”23 Într-un articol referitor la animalele de companie se afirmă: ,,O parte din căţeluşii şi pisicuţele Robi au fost adoptate în cadrul Campaniei de Adopţii(...)”. 24 Un alt exemplu unde există un substantiv colectiv incomplet este: ,,O parte din rasele de animale domestice au căzut în dizgraţie încă înainte de '89(...)”.25 Gianina Corondan scrie într-un editorial în care utilizează în mod corect acordul după înţeles:,,Hai să ne facem un mic local unde fiecare să se ocupe strict de ceea ce-i place(...)”.26 Folosirea pronumelor totalitare discrete de tip pozitiv sau negativ reclamă un acord logic. Spre exemplu: ,, Fiecare dintre noi a trecut prin experienţe de frică intensă, care este o emoţie umană normală, şi care ne ajută în confruntarea cu pericolul. 27”
Al treilea tip de acord, cel prin atracţie are o frecvenţă destul de redusă în presa românească. Există situaţii unde acordul gramatical se impune în locul acordului prin atracţie. Un astfel de exemplu se regăseşte în următoarea frază: ,,Premierul în exerciţiu,
16 http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/stai-deconectat-17395.html
17 http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/stai-deconectat-17395.html
18 http://www.jurnalul.ro/stire-antimonden/rascoala-lui-tudor-gheorghe-528625.html
19 http://www.jurnalul.ro/stire-antimonden/rascoala-lui-tudor-gheorghe-528625.html
20 http://www.jurnalul.ro/stire-magazin/s-a-lansat-papusa-nadia-529579.html
21 http://www.psiholife.ro/life-therapy.php?art=23&page=1
22 http://www.jurnalul.ro/stire-magazin/patru-prieteni-529467.html
23 http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/impresii-despre-un-presedinte-ratat-20156.html
24 http://www.sapteseri.ro/ro/stiri-si-evenimente/adopta-online/
25 http://www.jurnalul.ro/stire-special/123-de-rase-pe-cale-de-disparitie-529700.html
26 http://bucuresti.24fun.ro/articol/conditional_obsesiv-5437.html
27 http://www.psiholife.ro/understanding-life.php?art=14&page=1
Emil Boc, a atras astăzi atenţia că menţinerea retoricii electorale după încheierea alegerilor prezidenţiale nu fac decât rău.” 28
Datorită unor elemente perturbante uneori apar greşeli în ceea ce priveşte utilizarea corectă a acordului gramatical. Într-o ştire ce anunţă un spectacol de teatru s-a infiltrat o astfel de greşeală: ,,Prin acest proiect se urmăreşte atât valorificarea şi stimularea resurselor persoanelor condamnate, cât şi sensibilizarea opiniei publice cu privire la problematica privării, indiferent de natura acesteia.”29 Am identificat un exemplu în care ar fi fost mai potrivită utilizarea acordului gramatical în locul celui prin atracţie: ,,Pentru a avea energia fizică şi mentală necesară(…)”.30
Ultimele tematici abordate în contextul acestui studiu sunt dinamica flexiunii substantivale şi a flexiunii verbale. Aceasta se produce în momentul în care un substantiv transgresează clasa din care face parte la plural. Asemenea substantivului si verbele se clasifică în funcţie de conjugările de care aparţin. Lexemul terapie se încadreză în categoria genului feminin, în cadrul clasei e-i. Într-un articol referitor la psihanaliză se regăseşte forma de plural a acestuia: ,,Pentru toate celelalte terapii, simptomul(…)”.31
Într-o serie de articole există substantive care se integrează în această clasă:defecţiune, descoperiri,semnificaţie,reacţii32,dificultăţi,activităţi33,tulburare34,expoziţii38,modificări35
.
Din clasa ă-e fac parte o serie de substantive precum: fresce, lucarne, nişe36. Referitor la genul neutru sesizez utilizări corecte ale substantivelor simptome, sentimente, gânduri, conţinuturi,ticuri37, tavan38. Nici în cazul genului masculin nu am găsit confuzii, ci am identificat doar forme corecte pereţi,pilaştri38, preşedinte39, actori, realizatori, jurnalişti40.
Remarc faptul că verbele sunt utilizate în majoritate sub forma atestată de normă:,,Copilul trebuie pregătit vreme de câteva luni, tocmai pentru a preveni situaţia în care acesta ar putea să-l respingă pe noul membru al familiei.”41;,, Cele simple se produc deodată”42;,,Cu cât angoasa, frica, iritarea sau mânia se intensifică, cu atât tonusul muscular creşte”; ,,faţada ei abundă în efecte sculpturale”43, ,,cititorii trebuie să restituie tichetul filigranat”44.
În concluzie anglicismele, tipurile de acord, dinamica flexiunii verbale şi substantivale sunt o parte dintre problemele gramaticale regăsite în presa românească şi care de cele mai multe ori nu prezintă confuzii sau erori.
28http://adevarul.ro/actualitate/politica/Emil_Boc_face_apel_la_politicieni_sa_nu_uite_de_problemele_romanilor_0_167383742.html
29 http://www.sapteseri.ro/ro/stiri-si-evenimente/spune-adevarul-puterii-voci-din-intuneric-la-teatrul-metropolis/
30 http://www.psiholife.ro/natural-life.php?art=6&page=1
31 http://www.psiholife.ro/life-therapy.php?art=2&page=1
32 http://www.psiholife.ro/children-life.php?art=6&page=1
33 http://www.psiholife.ro/natural-life.php?art=6&page=1
34 http://www.psiholife.ro/ambient-life.php?art=10&page=1
35 http://www.jurnalul.ro/stire-arte/istoria-cravatei-la-muzeul-national-de-arta-529976.html
36 http://casa.jurnalul.ro/stire-cladiri-de-patrimoniu/casa-man-mai-din-budapesta-316925.html
37 http://www.psiholife.ro/children-life.php?art=4&page=1
38 http://casa.jurnalul.ro/stire-cladiri-de-patrimoniu/casa-man-mai-din-budapesta-316925.html
39 http://www.jurnalul.ro/stire-politic/traian-basescu-din-nou-presedinte-530397.html
40 http://www.jurnalul.ro/stire-mass-media/radio-romania-cultural-viata-pe-un-peron-530285.html
41 http://sanatate.jurnalul.ro/stire-psihologie/in-familie-a-sosit-al-doilea-copil-529620.html
42 http://www.psiholife.ro/children-life.php?art=4&page=1
43 http://casa.jurnalul.ro/stire-cladiri-de-patrimoniu/casa-man-mai-din-budapesta-316925.html
44 http://www.jurnalul.ro/stire-carte/simbolul-pierdut-a-aparut-in-romana-530012.html
Cristina Nenea
15.12.2009