Templul lui Knecht - Marian Stas
13
tJSaJ n)ng utp ealeltsJaNU n taieJnp1 elaiuttls ts at1oyoqlsd ap ealellmel 'ue)ap uelotS uet)nl 'Jp'NUn 'qoLd :AlpnpoJlut JUeAnS Jilvao Jo Jaws '7NtNtvat 8 0NtH)vll ,,LH3lNy Inl lnldNlr" SVIS NVIUVI\
Transcript of Templul lui Knecht - Marian Stas
tJSaJ n)ng utp ealeltsJaNU ntaieJnp1 elaiuttls ts at1oyoqlsd ap ealellmel 'ue)ap
uelotS uet)nl 'Jp'NUn 'qoLd
:AlpnpoJlut JUeAnS
Jilvao Jo Jaws'7NtNtvat 8 0NtH)vll
,,LH3lNy Inl lnldNlr"
SVIS NVIUVI\
s9 """""""' """""" orlul
89 """""""' GtOZ-OtOZ:gSdC / lnglNn) leroluaru tS Sutq:eo:
'sa:o.rd ap giuellnsuo3 'I# ze) ep 1n1pnls 'gIiVUD gC VSUVIS 'II
09 """""""' "'ze) aP IIPnls rar; 'arie-r8 aP earels
Lg"""""""' "'iu"Irury rur-riaundg 'E1
99....,......,... ...............JUVWS = preH + UoS
.ZI
7,5.,.......,..... ........irff,€uoqlc...B,S,€,2.I ,I .II
09 """""""' 00I = I + 66 '0I
87 """""""' "'rrn-aprs nN 'SIjVSUEANO3 '6
9v"""""""' """ IuYJdgJSV snsra^ gpua8y'g
w"""""""' """""""a nu fIurIU '1uns nu ruolv^ P)ecl'L
0r'.'........'... .............']Irlldur n51 IIuTdxg
.9
B€ """""""' """"""""']srldrurs nN'n-IdWIS 's
9€ """""""' """ 0 + r'v2t """""""' """ dIbl '€
82 """""""' 'llrauy rn11n1dua1 '7
e2"""""""' uouenb auIS'I
rc"""""""' J)BJ nalu pSolad6rarl
SI............... ...}uaun8.ry
8I """"""'Iruud trol:e; €I ul '<pplls ap ala8rgu no pco{ 1NSW1DUV'I
6 """"""""' """ uEIoIJ uelrn'I 'tp .l.lun ;ord - alulBul lug^nJ
SN IUd NC
Marian STAS
De La f uLi
De cind mi Etiu lucr
cdnd am inceput sI mur
imi impun o anumita tisunt relevante aici, pent
a) Fundamentarea p
si eroi!
b) Cercetarea nu e i
logice riguroasel
c) Formarea inseanr
gtiin!i pedagogicr
Am subliniat aceste l
la ele, cumva! Dar num;
qi eroi, provoaci cunoa
evidenfele, ci prefera sa
$i, in fine, cred c[ dLrpi
a validat) cd pedagogi:
Dincolo de ugoar.r i
prindere invitalia lr€n tmasterului ToT pe care
m-a surprins un mail rintroducere. Pentru c.i.
l-a for[at pe celalalt si cincerc sa fiu succint r
L-am cunoscut pe \llazele cu care a ,,intl'at
IZ
IuIlq'uaeurql/uIlel-qsIlSue/rl']f Ip'es^,\.orq//:sdllq z
73ue1-pue-uII/ne'luaIluE',n-r.t-1t77:sd11q,
]larof rrSoloqrsd In]lurluof - lIfIIduI nN IlrI7dxfl '9
isrldurs nN nTdrVIS '9
0tT ',dtbl '€
tpaux m11n1dwa1 'Z
uou onb autg 'L
:aulru ap allreJo JBJ alauerSord ul alnuriqo lolalellnzar tS a1e'raua8
areigrr.ur ap Jolasaford e pluettga eeteJnlfnJls uI eelulIPIIEA oIJq nf leqo-rd
ne-rS ,,rzrtrtere)" e)azerdstatl alaJeo]euJn 'alSauetuor ad m7g 'f]a Jola]lluuol
'rnlndrurl e gluallga eareuotlsa8 'leuOSrad ltedut 'a-Ieflunulo: 'luatua8euetu
'drqs:apea1 un:a.rd IJeru aula] n: lroder uI aJlsuou rrrguo{rzod e gleuorie-r
'grr3o1 ea-te:t1dxa nrluad a.reolrrado:e adola,tue Iaun Insuas uI 'sns IEru ale]
-r: raiua8raluof ale arurlul'alertuozotuotf lollJnuosal e Plualslsuol a1:ed o
'gcrloe;d eaur eiuarradxa u1 'prado:e r:re :r1qnd feJ II arer ad lnSopdiratl
@ "'ilrrrraq 'prde-r Ieru tlnru eriuale a8e;1e ual poru ul tS '1oor Ieur a
- Sopdint; unds r-gs slrap rue 61ung 'Solouutapatl I-ryI runr:dalaiul aP Eaur
eri:a1o: tunu 1n1nd g Se '1:o6 ',atazardstaJ] uurueasul runapaq'PUIlel uI'eSe lol IS ']elpzal rS sa:o-rd aJluIP rro 'atinlaxa rS
a-re:gruuld arlurp rIIUeuIp Inrqlllqra 'lal E'I 'atieztueS.ro-pplpul eriela.r'lal e'I'fiua,{-utr( arariuelsur ap rrdrl nlduaxa un a}se topiglrrelod 1e luaura8eueuap prrselr giads 'gleuorsa;o;d pielzr-pleuosrad giep eriela"r 'pp1d aC 'euerun
pllnpuotr ap alesJallun trdt:ut-rd ap tas un aJlgf prder .trle1al Sra,tuo: gos
-royaiualadtuor earetlolzap ad alezrlef oJ JBI euerSo:d alpru 'Plltull e'I
@IBI nour 7n6o7adsto4
\Ii
22 Marian STAS
7 . Dacd, VALORI nu sunt, nimic nu eB. AgenddversusA$TEPTARI
9. CONYERSAIE. Nu slide-uri10.99+1=10011. 1, 1, 2,3,5,8... Fibonacci!...
12. Soft + Hard = SMART
1 j. Spunefi-mi Marian!...
Le lulm pe rAnd gi discutim succint despre fiecare in parte.
1.:
Cum ne inva
CZ
[u1q'xapul/z)zz9s€e9 LEeq]r6aee?9gs I-runq-I€tu-rrosaJord-elllelxelEIu-ele^ul-uou-enb-auIs/eleof s/eIW)npa/oJ'lnrP^ap?//:sduq r
"' 'g 'V 'e 'Z'I'O'I- 'Z- 'E- 'V-'9- ' "' :r8ar1u1 alaJarunu 'rfr1S a1 .rn8r5
tMooor!\ - r8a-4u1
JolaJarunu pdn-r8 :sa1afu1 ap na-13 eyeoJ nu flJeluaplu sJaAIun un uIIluIIuB
au gs rfapreq 'souas rugcnf au Bs er 'IS 'PrueJoa] 'laJ]se 'aullap ;eluauqdns
funua lsafv 'gseo;n8t.r gJl]Brualeru arferlsuoruap o--qurrd 'aletfuasa I lo1
-e) ezeqad snpap g aleod lunua Pnluala Bel-9 Ie un rel '(gtuoxe o ?rul ap
arolau ure IeIu rcap) aluartgnstll ]uns alasul a1a urrd eleJP^epe rrnfunua 7 9c
Buueasul else 'g pplld ap 'etuolxe ep ulultu JBuInu unds pu93 'alllelllaleru
rJnsJalrun ep FIaJ ]o] eaJf, e n;1uad aruorxu-rJniunua ap ]uepgns 16 rusarau
tuluprr Inrpunu plplo?l aund e ap (ggqelnpa.l efro; 'If,IB ap 'tS) et;1saryu rS
Eue nl af,eJ e-ap are Jolaruoxe tqSarrod e 'tueaunds urnc 'glueulrseJ ePIId
J O'lrJ n sJ aAl u n
:JOIOLUOtXB ef Ol
elr6ol eaJrur+ap
erJlsolqLU'euv'le
t6
'urnf glel 'eSe 1o1 rS 'agerSoa8 e1 rS 'ar-rolsr e1 r$ runq
reu gord uU gs runc gfe,Lul au ea tS 'e11e 'psu1 'a1sa .rolatuoue rrlSarrod e glueu
-rf,seJ BeUe6 'eSu 1o1rS ;,p1dearp grn8uts o efaJJ alcund enop utld" rro ',a1dalp
ep alelruuur o areJJ pund un-llutld" uo ',,"'ileJlsuoruap alnqaJ] nu aJeJ JeA
-ape un e :eeep<< rfe;murnur gs gugd drurl lptu unl Je-A nu (eunaJl rieiunua
ps rJo 'raruorxe erfrugap {qunue ?A ps E}IAut Se-,L epeP'9) sulluof }uns
;lunq rcur IJosaJord ug gs etllerualeru gferr.ul eu runJ
Luou enb ou!s 'l'ayed uI rre
24 Marian STAS
Cu mullimea infinitl a numerelor intregi gi cu opera{ia de adunare pu-
tem construi, de exemplu, un intreg univers matematic fascinant, pe numele
slu grupul numerelor intregi, dac[ punem laolalt[ un set de 5 axiomel. Nu
4, nu 6, fix 5. Iat[-le2:
1. Axioma,,inchiderii", care ne spune c[ rezultatul adunirii a doul nu-
mere intregi e tot un num[r intreg (incercafi qi vedefi daci nu e chiar
aqa!... p.s. hagtag #binebdciejtudaqtept - binenfeles ca dac[ adun doi
intregi imi di tot un intreg!... exact, de-aia ii gi spune... axiomi!... :-))
2. Axioma,,asociativit[fii", care ne spune ca nu conteazi ordinea in care
adunim trei numere intregi - rezultatul e acelagi; mai succint, folo-
sind parantezele pentru a explicita asocierile, scriem aga: (a + b) + c =
a + (b + c), daca a, b gi c sunt oricare trei numere intregi
3. Axioma,,elementului neutru", care ne spune ci in mullimea asta mi-nunat[ a numerelor intregi exista un singur numir (gi numai unul!...)
pe post de ,,frecfie la picior de lemn" - cu alte cuvinte, daci il adunimcu oricare alt numir intreg, rezultatul pe care il oblinem e chiar nu-
mirul insuEi; notam elementul neutru cu 0, celebrul 0 - zerooo!... Iaticdt de celebru (gi neutru, totodatal...) e acest zeroi a+ 0 = 0 t a = a,
oricare ar fi num[rul intreg d pe care ne hotarAm s[-l supunem adu-
n[rii cu 0
4. Axioma ,,elementelor simetrice''. care ne asiguri ci pentru orice nu-
mlr intreg (wow - niciunul nu scap;] . t erista un alt intreg, suflet-pe-
reche, Ei astea doui, adunate. dau nr (Jr sufletul-pereche se numeqte
element simetric; ca amuzanlent. adunatt 7 cu -7, sau -2015 cu 2015,
g.a.m.d gi vedefi cAt v[ da: zerti. .u:: sruneam - fbri zecimale!... :-)
5. Axioma ,,comutativitelii': care ite :.iErri ca nu gregim dacd adunam
actb,sau bcua; ba, mai mult :ez.- ::t-rl e acelagi, deci: a -fb =b + a,
oricare ar fi numerele intregi ,; .i :- :-.- Itrate grupurile sunt gi comu-
tative, dar grupul numerelor inir..- : raport cu operalia de adunare
este ceea ce matematicienii nun->- :: ..l ;omutativ)
I http://dexonline.ro/delinitie/axion-r9oC-l : :
'z http: //ro.wikipedia.org/wiki/Grup_o,6 2 E r:r.:. , :: ro
Gata!... Firi a intra in a
tem crea ,,universuri" mat,
necesar gi suficient, de prc
e nevoie si le demonstran
in parte spunAnd (alt)cer a
una pe alta. Latino: sine qt,
ll. De La matematLa formarea for'
Leclia axiomelor sine ,.
gic, inseamni nu atAt fhra
voie s[ lipseascl dintr-o 1r
training g.a.m.d. Spun lucr
extrem de frecventa in car
este capcana de a indesa si
de timp-spaf iu-interacliu roamenii acasi fXrd si Ii afl
Din experienla mea de
ad[uga qi a adduga Ei iar .inecesar gi suficient de corrent de durata sesiunii de
acfiona ,,minimal" in Ioc
timp-atenlie-ribdare a ce1
identifica,,punctul de satr.r
gi nu din vina celor din tat
ceea ce am de livrat. intr-seamni gi o aplicare intelisPareto: care sunt cele 20 de
nu am voie a [e lasd de izb
de care interlocutorul n-ieu
mea, restul de B0 de proce l
Iat[ doui studii de caz.
in trainingurile de lead.
mului propriu-zis (90 min
alaura] prpe) uou anb auls ele:ut alaua] '(a1z Z-l:unu 96) stz-nudo;d mlnru
-er3o-rd elernp ep lueraJrpur'urfsns al aref ad drqsrepeal ap aprn8ululer] uI'JaureJ] Bf alaru rrcrpe.rd ale a]luqslp Iluauop urp'ze) ep ilPnls Pnop PleI
laluaro;d ep 08 ap Inlsar'earuealred urp .ro1n[e grg .;n8urs
1nun ap ege ealnd eA natu In]o]nrolJa]ul aref, ap
olotrurp '(rrSo8epad ]feJolul rJ Je g) n-l1uad 'alStTaqzt ap PSel al e aIoA rrre nu
arer ad rS) gsep uI BJArI al e rue na aJe) ad alua:ord aP 0Z alel Juns aJBf :olaJed
1nI Ie 0Z-08 ntdrcuud Inlnrqelar e g:qrerd u1g1ua8r1a1ur arecrlde o tS gurueas
-ut uou onb auts elJlsalpru tS e1-le 'sues etunue un-llul ']eJAII ap tue atr Baa)
1da1afu1 zezop gs lnqS ure nu e) ezne) u1p Ir'eaur efe; urP Jolaf eurrr urp nu lS
'{arad el ef fsaqJorr gs daoul aJEf, ap olofulp ',,atfernles ap plound" elUPuaPI
e ap eetrr erJJSaIpu tS elre g)tpe'zeonl e]ef, nf Jolaf e a:epq9-r-arfue]e-dur]
ep ?]Elltur eelellTlqluodqp U aleod ,,1erulxetu" ep rol uI ,,leurlulru" euotffe
rS rpug8 e nrluad arel ap ]uelfgns Alloru un 'nJ)nl ap runlses elelnp aP lual-aJIpuI 'eJAII el e rue eJef, ad nftcraxa-aua1-aldaluol ap ]ualf,gns rS resacau
rururur Inlnrprunu e;dnse apllap B ap alsa e8ngpe e .rur r$ e8nppe e rS e8nppe
B ]gtrap luepodrut rcru gJ ]eJelsuof, tue 'tunf,e gugd ap earu efuar.radxa urq"'ilou el eP ,,lnlo]* lelle U 9s PJRI PSeIB Iluelueo
a:ayd gs Elrunf, nu - rr1Sou rrfuesrnc rS rou ar1u1 aunrfcelalut-ntfeds-duq ap
alelrun o-Jlul'illnru rcur ]gt 'J1ntu reur tS '1ynur reu rS esapul e ap euelde: alsa
''fla uaureJl 'r:osa;ord ef, ]ualfar; eappt ura}nd eJel ul P}uaAlaU ap uraJ}xa
15 ppqns grrr.rlodoep gue:de: o ataJBoap elsete InJrnl undg 'p'tu'e'S Suture;1
ap aunrsas o-Jlurp 's.rn: ap ururSord un-Jlulp 'a{ca1 o-J}urp grseasdl Ps arol
aJu nu arunuu atr 'sele IeIU']el aleod as nu aJef ap PJ9J lgle nu eutueasul'lt8
-o8epad [rq-l u1 alSaugruor ad psnper] 'uou onb au$ tolauroxe e{:a1
JollJoleLUJo] eaJ eLr.lJo+ el
!s d!qsrapeal el 'PllleLUaleLU el oC ll
"'iuou anb aurs:oullel 'e1p ad eun
as-npururfr-rds rS as-npugtalduo: ]ol un BI a]eo] rS elar(11e) pugunds a1;ed ur
aJefag g:tpe 'duc ug de: leq es nu alaaJlul aJBf - ufllsuouap al PS aloleu e
nc lepeSe 'arer ad - ,,aurs el ap" aleJelape rrfrzodord aP 'luelfuns tS .resa:au.lururru
InJpUnu nrf,nl el pugund aSeOtn8rr a]I]eualeru ,,IJnSJaAIUn" eaJf tual
-nd g: ruaurfar 'rfIB Inlol ne rS-nu al IIJptIlsUos alle ul ellul e PJPC "'ieleg
9ZrHSlNv lnl lnldNlr
(.ulElnru -
aJeunpe ap erferado nr -r.-nluof rS luns a1r-rndn.rS :t'a + q - q + 0 iuap'rir1a.-.uleunpu etep uriar8 n-: :
(-: "'1a1eur:az prE-l - -:r:
'9102 nr 9I0Z- nES '',- :.r -
alSaunu as aq:a:ad-ln::':'-ad-lagns'3ar1ur lle un !ri-nu aflJo n.lluad B-. g-rn: .
-npu uaundns 1-rs [ui-i:'A=0*0=0+r:olaz-s.PleI "'ioooraz - 0Inrqa,:l-nu rerql a ruaurlqo Ir a-:-lUPunPE II gtep 'alur-\nr r-l("'1pun rerunu rS) .rgruni: ;-rru eJsB eaurilnru ur !t :L
r8arlur eJaLr:r
= ) + (q + o):eie urauts 'er
-oloJ 'lurlfns reru :rie1a_.r
eJef ur Eeurplo ezealuot nl
((-: "'lguorxe "'aunds ri r.Iop unpe plep pt salaiuaur
Jelql a nu prep riapa.r ri ::,-nu enop e rrJPunPe lnlelrl
nN'rarrrolxe g ap Jas un !,eleunu ad'lueurtseJ lrlELr-
-nd aruunpe ap urferado r
26 Marian STAS
frrd de care inlelegerea conceptului de leadership este structural incompletd)
sunt:
. Conversa[a despre VALORI gi LEADESRHIP (,,daci valori nu sunt,
nimic nu e, gi totul e form[ fir[ fond!...")o Relatia dintre MANAGEMENT si LEADERSHIP - delimitlri con-
ceptuale; vocabularo Relatia LIDERULUI cu ORGANIZATIA - dinamicS; modele; pola-
ritilio Provocdri de SCHIMBARE ADAPTIVA - exercifii de viziune; solufii
posibile.
Iar in trainigurile acreditate de formare a formatorilor pe care le ofer, te-
mele mele sine qua non (adicd, temele firi de care infelegerea profesiei de
formator-trainer este structural incompleti) sunt:
o Conversafia despre menirea trainerului de a cultiva-transmite
VALORI, inainte de orice (,,daci valori nu sunt, nimic nu e, si totul e
formi fhr[ fond!...")o Capacitatea trainerului de a gAndi-acfiona in parametrii definifi de
patru axiome : EU; PERCEPI II; TRAN Z AClI.Ir; P O LARITATIo Alocarea unui interval de timp distinct pentru ca fiecare participant
la programul de formare si livreze o mini-sesiune demo (eventual fil-mati)
. Acordarea reciproc[ de feedback pe baza unei fige create de partici-panfi, ca parte din programul de formare
o Structurarea programului de training pe principiul ,,aduit-adult" 600/o-
4Oo/o, conform ciruia in prima parte cursanfii mei parcurg agenda sta-
bilitn de mine (60%), iar in partea a doua eu execut agenda pe care
cursanfii o creeazd, ca parte din programullor de preg[tire (40yo)
lll. Finis coronat opus
Matematica ne invafi lecfii foarte frumoase, mult dincolo de ea insigi. Cu
siguran[[, la fel de adev[rat e ca gi literatura, gi filozofia, si chimia, gi fizica,
gi geografia, Ei istoria si toate celelalte ne invaf[ lec]ii frumoase, dincolo de
ele insele. Daci ne pastrar
putem invila gi, la rAndu
studenfi, adul1i inscrigi in
mai profunde qi mai subt
ten[6, corectitudine, necor
de bazl pe care le punen-r
rii si nu se bata cap in ci
despre forla colosal[ a ar
zoficd. yin-yang, ori tripltciv ci bine-fr umo s- adev i raproape de finalul pledoar
pornind de la ceea ce estt
lucrim, mai degrab[ decat
este infinit mai valoros pe
pescuit de a\ii.Necesar ;i sufcient, zic.
Adica, pe latineqte, sfur.
'uou ?nb au$'eliaurlel ed'prlpv't)eP')tz'lua1{ns * fisnaN
'lliP aP lrncsad
a1a1$ad nr a-redopur eflularuarl ]gtrap 3un1 uaural ad so;op,t retrr ]IuUuI alse
Inlrnlsad 're ul ]1ntu IEIrr ]gl tugsapul gs runl el ep ]grap gqe;8ap Ieur'ruerrnl
aiel nl Jolar rou alrusuer] e ]ualfuns rS resa:au alse al eaef EI ap pururod
rlgrsep ec rug:ado gs rS urpug8 gs lr,tut eA'elalu rar-leopald 1nleuu ap adeorde
rS pn:s ad rey11 '(suas ]safe uI aq-radns alduaxa lunstalapo-sownt{-auqg) ^t)e1a1dr:1 uo 'afiqnt-oJuands-pJutpan gpnlr-rrds e1a1drrl uo '8uo{-ur[ gtgoz
-olu ealelrrelod) rriglrldrurs rnurzun;o-rd tS raruoture e plesolotr eiro; ardsap
uo '1sr1durs rS nldurs arlurp erfcurlsrp ardsap '(der u1 de: gleq as nu es IIr
-alSeounr IE sJalrun un rnJlsuoJ e nrluad plleloel uaund al aJBf ad gzeq ap
alaruotxe ef eroleu ardsap 'pllpe) a]elrlerJolflper1uorau'aulpnlllfalof 'Pluel
-srsuof 'alzlfuof 'pfIlIJl gzrleue'areo8tr ardsap elllqns ruu tS apun;ord teualururgfgzrul e^algr (gnurluor areuroJ ap auu;8o:d ul tStrosul Iippe'rfuapnls'na1a) tupJfnl a.Ietr nl Jolal ellrusuurl ualnd 'au-npugl e1 'rS efgrrul ualnd
'rou rfplrunl-rodo aJ]gl asrqlsap apiuru tS alttutut tug;1sgd au efeC 'alasul ele
LZlH3lNv tnt tntdt/lrI
I
I
t
ap ololurp 'aseorun:-g rri::'etrug rS 'erurq: rS 'euozo:
n3 'r$gsur ee ap olorurp tI:
\rOil arrlg8a:d rp rollarec ad epua8e ]nlara na
-e1s epua8e 8;n:.red rarr u:
-%09,,}PPe-]lnPP " lntdrrur
-r:qred ap aleeJt a5q raun
-lU Fnlua^a) oulap aunrsrs
luedrc4red aJelau ?l nrlu;
Ilyuuvrod :irilap rirugap rr4arue:ed ur :
e 1nlo] tS 'a nu frurru 'lunsalrtusueJ]-e^rllnl P aP !
ap rarsa;ord eara8alaiur a-rr
-a} TaJo al atet ad roprolel
rrfnlos :aunrzrl ap rrfr:rara
-e1od :ayaporu :elnueurp -
-uof rrPtrlulaP - dIHSUI
'1uns nu rrole^ glep") diH
(plalduocur plntrnrts alsa
2. Tem plu L Lu i Knecht
2.1. Valoriin educafie. Educalie centratd pe valori
Despre vaLori in educafie: ,,TempLuLtui Knecht"
Mai intii, este oportuni o succinti iniliere meniti sa ne ajute a infelege
cum se cuvine, daci opt[m pentru aceasta, semnificafia existenlei oriclruiadintre noi in Waldzell, cea mai vestiti gi mai speciali dintre gcolile ,,Provincieipedagogice" a Castaliei, leagin al implinirii supreme prin deprinderea, sti-pAnirea la perfeclie gi practicarea cu miiestrie a jocului cu mdrgele de sticld.
Aici, in Castalia, loseph Knecht - protagonistul istorieir scrise de Hermann
Hesse - avea s[-gi capete desivdrgirea, devenind - dintr-un copil promifitorremarcat deprofesorii s[i pe cAnd inci era elev la gcoala de latini -membru al
Ordinului castalian gi magister ludi - maestru al jocului cu mlrgele de sticll.Scrie Hesse:
<,,Waldzell odrasle;te micul popor artistic al jucatorilor cu margele de
sticla"-sptne vechea zicald, despre aceasti gcoali vestiti. Printre gco-
lile castaliene de treapta a doua gi a treia era cea mai artistici; adici,dacl la alte qcoli domina foarte explicit o anumiti Etiinfi, ca de exem-
plu la Keuperheim filologia clasici, la Porta sistemul gAndirii aristo-
telice gi scolastice, la Planvaste matematica,la Waldzell, dimpotrivi,
t locul cu mdrgele de sticld; de pildi: introducere, prefalaqi note de Ion Roman, Editura pentruliteraturi: universali, 1 969
28
era cultivata traditionrea qtiin(ei gi artei, iar
mirgele de sticl[. E ad
era nicidecum predat
particular al elevilor d
gcoala de la Waldzell er
elevilor abia deplgea r
ii conferea o not[ deo,
elita cea mai restrhnsi
gcoal[ se ridicasera injocului cu m[rgele <le :
Centrarea pe valori a 1
construcfie pe care am nu
colo anele (inclusiv capitel
lor-cheie transmise prin -l
@ Marian Staq, 2005-2019
SIOZ-S0OZ '5e19 uerre141 g ,
'"plrlls cp aJeS.tgw oe pzoli
uov pnb auE
f8J urJd asrrusuer] araqf-rol
-afesau aF r]nloqurs etr 'urn]sa)e aiapun{ rS (a1r-rnlatrde:,ttsn1:ur) apuaolot
'opdn) ]uns aluelaler - "'rlqraux lnlrudwq o-]Iunu tue arel ad aticn;lsuor
o-rlurrd f,rloquls p]ulapotu g aleod IBJ rolasaro-rd u Ilolel ad eare;1ua3
('ellrls ap a1a3:gul nr rnpco(
rrrlSaeu liot lS rrlSr8eu {1nru rrua:ap alatul}p ul PtasetrIptr as gleorS
Elrqeraua^ ?tsBafe urp 'laJlle ep :nlqa U4unputp asuatJsal tow on oltP
,r'surlsrp gmde ps Barq; o'EfrleJfolsr-re tS ellqasoaP Plou o eaJaJuof II
elsafe 1n1de; rS g: giue:n8rs nr rS 'rcazreS rroeun eaSgdap elqe rolllala
IUBrunu 'auarlelsef aplo:5 aJlulp gllru reru Eat efa IIazplB A ul ap eleotS
["'],trsnlcxa adeo:de ]erpep ere II IIazplEM el ap roll^ala 1e reln:rlred
Frpnls 'rSn1o1 :arrole8rlqo alJaleru o e: rS IBItgo lepa-rd lunf,aPlllu eJa
nu elsare 'Ilols allelalel aleo] uI el 'IIIB tS '1e;glape g 'PIlIls ap ala8rgru
n: proI era aiutpua] Jo]sete p ua-rdns 1nloqtuls Jet 'ta1le rS raiurtlS ear
-lig{ul ards rS a}E}IIBSraAIun ards giurpual o leuorirper} ?}ell}lnr era
6ZrHSlNv tnt tnldNlr
nrluad urnlrpg '<upruod uLri :: :
'g,trrlodurp'6llazplp_1,1, i
-olsrJe rr-rrpug8 Inrua-!.-tuexe ap e: 'piurrti i- .
'pflpe :etrlsrpe reru . ;_
-o:S arlur-r4'plrlsa\ :-:ap a1afupw n) .tolr)i::;: "'
'plllts ap a1a3:e Lu n l r n' : :
Ie njqrualu- Pullel aP E-r,-,:
roleiruord lrdo: un-:rurpUUEIUJOH aP aSIJIS IJlji-,-!'plllls ap ap8nw n) rr'.i,'.:.'
-Pls 'eaJapurrdap ur:d a,.u;
rarlurlo-r4" aplo:S allurp ilulnJefrJo taiualsrxa erip: :.a8alaiug e alnfe au ps E1n-:
uote^ ad ple.rlui
]qlau
:ltll^riI . lav:rurniaitld .,r'l:rl:36n4,lynt2 .:lYlfi_)llil, . rt:q-t:rl
:ruo'lyA
Marian STA$
in opinia mea, T&T desfhguratl fbri a avea in inima sa un set de valori lacare fac referinll gi pe care le transmit intens poate fi un act profesional corect
tehnic, dar f5r[ impact pe termen lung. Valorile reprezint[ referinfa de primrang in Conversa{ia T&T, de aceea ele constituie cupola Templului lui Knecht.
DACA VALORI NU SUNT, NIMIC NU E
$i totul e formi fbrl fond.
Domeniile (disciplinele, ariile de invilare) specifice T&T se regisesc in postu-
ra coloanelor Templului. Aga cum am ar[tat in secfiunea anterioari., un aspect
critic in proiectarea programelor T&T, atAt la nivel macro (module in cadrul
unor programe), cAt gi la nivel micro (teme in cadrul unui modul) il reprezint[
axiomatica sine qua non a proiectlrii. Aceasta este cea care defineste numlrulminim, necesar gi suficient, de coloane pe care cupola Templului se susline. Cu
alte cuvinte, care sunt modulele distincte, minim necesare gi suficiente, ale pro-
gramului propus, fhri de care acesta este incomplet in relafia sa cu obiectivele
de inv[fare pe care are a le indeplini? Similar, care sunt temele distincte, minimnecesare gi suficiente, ale unui anumit modul, frr[ de care acesta este incomplet
in raport cu obiectivele educalionale a ciror indeplinire ii intrl in sarcinl?
Pentru fiecare coloani, modelul redl sub forma capitelului setul de cuno$-
tinle-deprinderi-atitudini (C-D-A) dezvoltate de fiecare disciplin[ /modul inparte. Am considerat ci este important si marchez astfel specificitatea a ceea
ce invilim sd, gtim, sifacem gi sd,fim, pentru unul sau altul dintre domeniilepe care decidem si le reunim sub cupola aceluiaqi set de valori.
Funda{ia Templului valorilor constituie nucleul artei gi miiestriei joculuicu mirgele de sticll in spaliul gi timpul T&T. Detaliez gi explicitez modelulin continuare.
2.2. EqTP. Arhitectura mode[ului: viziune;principii; structurl
ArtE si mEiestrie in T&T
A deveni, afi trainer / teacher... Sunt cAqiva ani buni de cind arta gi miies-tria formirii gi educa(iei nonformale, in sine, dar qi creqterea profesional[ a
celor interesali si practrce
buratoare constituie pentr
in timp, am ajuns la concl
lucra in cheia unei filosofi
propri i, indelungi, aprolir
Aqadar, practica solidri
exerciliul de viziune, cor-r
continuare, pe care l-am .tru mine, pe numele sau ,.
Castalia Ei la |oseph Knec
Dintre tofi profesic
ria lor T&T, cum ii iiclienliilor pot confirm
[ional puternic, ,,de n
acegtia?
Consecin!a prescriptir
invala sd ,,facem di[erent,
larg?
Rispunsul metaforic es
cu margele de sticlS!...
Rispunsul pragmatic.
bil, setul de patru axiom,
,,Templul lui Knecht" (des
tice despre educafie, in ge:
