Templul ursitoarelor de la Şinca Veche

download Templul ursitoarelor de la Şinca Veche

of 22

Transcript of Templul ursitoarelor de la Şinca Veche

Templul ursitoarelor de la inca VecheManastirea rupestra Sinca Veche este un vechi lacas de cult ce se afla la Sinca Veche, in cotul format de Muntii Fagaras si Perisani, la 45 de kilometri de Brasov si la 22 de kilometri de Fagaras. Locasul de cult se gaseste langa comuna Sinca Veche, sub dealul Plesu. Localitatea in sine se afla in centrul tarii la 30 de kilometri nord de Zarnesti, intre Cocoasa Persanilor la nord si podul peste paraul Bungetu la vest. In localitatea Sinca Veche se poate ajunge usor cu masina, localitatea fiind amplasata la cativa kilometri de localitatea Persani, pe DN 68, intre localitatile Brasov si Fagaras. Biserica rupestra se afla la circa doi kilometri de localitatea Sinca Veche - toti localnicii cunoscand drumul si putand sa va ofere indrumarile necesare.

La Sinca Veche se vine pentru legendele si misterul lacasului de cult sapat in piatra. Acestui lacas i s-a dus vestea de "Templul Ursitelor", "Manastirea Sapata in Piatra sau "Templul de la Sinca Veche", loc de reculegere, de implinire a dorintelor bune, dar si de oaresce fenomene paranormale - dupa parerea unora. Cunoscut mai mult sub denumirea de "Templul Ursitelor", locasul de cult din Sinca Veche se banuieste ca are o vechime de aproximativ 7.000 de ani si se presupune ca ar fi apartinut aceleiasi civilizatii care a intemeiat "Templul Alb" din Insula Serpilor.

Sinca Veche apare in acte incepand cu secolul al XII-lea si este cunoscuta, pe langa numeroasele vestigii arheologice inca nevalorificate, gratie istoricului si filologului roman Gheorghe Sincai, a carui famile isi are radacinile aici. Dat fiind faptul ca Sinca a fost o localitate la granita intre Romania si Imperiul Habsburgic, aceasta a avut o istorie mai napastuita, influentata de comunitatile care s-au perindat in timp pe aici. Manastirea rupestra nu a putut fi datata cu precizie, versiunea mai des intalnita accepta ca an al aparitiei 1742, moment cand bisericile ortodoxe sunt interzise. Sunt pareri care spun ca manastirea exista de cateva mii de ani, avand origini dacice sau chiar mai inaintate. In anul 1789 pastorul reformat din Fagaras scria despre manastire: "Manastirea este taiata in intregime in piatra de cariera si deci nu are acoperis. Este sapata cu pricepere, cu o munca uriasa, demna de mirare. Ferestrele sunt taiate lateral, atat de inguste incat calugarii cand slujesc se plimba cu cartile dupa razele soarelui". Controversele asupra lacasului sunt legate nu numai de imposibilitatea datarii si a stabilirii originilor sale, a autorilor insemnelor de pe pereti, ci si de arhitectura. Biserica are doua altare, ceea ce ii face pe multi sa sustina ca nu are o origine crestina. Altii sunt de parere ca in timp peretii s-au surpat si au fost unite cele doua biserici, care au existat atunci cand comunitatea de monahi si-a marit numarul.

1

Istoricii spun ca templul este unic in lume, insa locul este controversat, iar opiniile sunt diverse. A fost folosit ca loc de refugiu si rugaciune de catre calugarii ardeleni haituiti de Maria Tereza in anii 1700, pentru a trece la catolicism. Cu toate acestea, in nici una din incaperi nu exista vreun semn al crucii. Deci, toata lumea e de acord ca avem de-a face cu ceva unic. Ascunsa privirilor de un palc de padure, descoperi o adevarata biserica subterana. Pangarita si partial distrusa, de-a lungul timpului, din cauza prostiei si a lacomiei. Fenomene bizare la Sinca Veche : Corul din cer

Pentru a ne putea forma o imagine mai clara asupra magiei acestui loc si a fenomenelor care se produc aici in rastimpuri, am studiat mai multe relatari ale unor oameni care au fost martori ai unor fenomene bizare. O descriere despre un asemenea fenomen, impresionanta prin claritatea si veridicitatea sa, va oferim in continuare: "Eram in prima zi de dupa Sfanta Maria Mare, zi de duminica si zi splendida de vara fierbinte, cu cer complet senin, de un albastru intens. Copiii nostri au ales sa mearga la scaldat in apa Sincai, iar eu cu sotul meu si cu o prietena am mers la Manastirea Sapata in Stanca. Prietena mea era nerabdatoare sa ajunga la Templul de la Sinca. Mihai, sotul meu, a venit si el, ca sa nu fim singure. Ajunsi la manastire, ne-am petrecut un timp in interior, apoi eu m-am apucat sa fac putina curatenie, mai precis sa strang resturile de hartie, bidoanele de plastic si bucatile de lemn smulse din gardul de protectie. Cand tocmai mi-am terminat multumita treaba, m-am intors involuntar si privirea mi s-a oprit direct pe un briceag infipt in gardulet. Ma miscasem mult pe acolo, doar facusem curat, si pana atunci nu stiu cum de nu-l vazusem. Mi-a venit sa zambesc, gandindu-ma ca asta trebuie sa fie "rasplata" pentru ca am ingrijit acel loc, care mie imi este foarte drag. Am iesit din pestera si i-am propus Liviei, prietena mea, sa ne urcam pe stanca si sa privim in interiorul templului prin spartura de sus. Dupa ce-am cotit insa pe carare, in dreptul unui bloc de piatra, am ramas amandoua pironite pe loc, caci in acea clipa s-a auzit de undeva, din vazduh (mie mi s-a parut ca de sus), un cor barbatesc, ca de patrucinci voci, deosebit de melodios. Muzica parea bisericeasca, cuvintele erau foarte clare, dar, spre nedumerirea noastra, desi eram foarte atente, n-a fost chip sa prindem vreun cuvant cunoscut. Si totusi, nu pareau straine de limba romana. Era ceva arhaic. A durat cat o strofa. Apoi nu s-a mai auzit nimic. Mare ne-a fost mirarea! Dupa ce am stat cateva minute deasupra templului, la intoarcere, cand am ajuns langa blocul de piatra de unde am auzit acel cor, am avut amandoua acelasi gand: "Oare nu se va mai auzi o data?". Nu, nu s-a mai auzit si am trecut destul de repede mai departe. Dar, culmea, dupa cativa pasi, s-a auzit din nou acelasi cor, fara nici o diferenta. Cand era aproape de final, mi-am adus aminte ca-l lasasem pe sotul meu la intrarea in templu, cioplind ceva cu briceagul gasit mai inainte. M-am repezit sa-l fac atent. Da, auzise si el. Abia ce ne adunasem toti trei, cand apare o doamna tanara si extrem de frumoasa, urcand in graba dealul "sa vada calugarii". A fost surprinsa sa afle ca aici nu mai sunt calugari de trei sute de ani, doar auzise cantecul! La scurt timp, au aparut si sotul si baietelul ei, dar acestia nu auzisera nimic. Erau la masina, la baza dealului. Muzica era atat de limpede, atat de reala, de coplesitoare, incat atunci nu ne-am pus problema de unde vin acele armonii sonore. Abia apoi ne-am intrebat daca nu cumva chiar exista dar in locurile acelea se afla numai satul Sinca a avut niciodata cor bisericesc, iar vocile veneau de un lucru: desi cunosc destul de bine mai multe limbi, acelea, in ciuda faptului ca sunau extrem de familiar foarte clar, nu puteau fi intelese. De fiecare data, nesa deslusim macar un cuvant, ca sa ne dam seama canta, dar n-am recunoscut nimic. Am ramas o vreme la templu cu noii sositi, care erau prima oara, oferindu-le detalii despre acel loc. Pentru ce este inauntru, am folosit bricheta sotului meu, epuizat gazul. Ne-am despartit de noile noastre un cor in zona, Veche, care nu sus. Si mai era cuvintele si se auzeau am concentrat in ce limba acolo pentru a putea vedea pana i s-a cunostinte,

2

lasandu-le numerele de telefon, ocazie cu care am aflat - vazand portvizitul tinerei femeii - ca lucra undeva in Ministerul de Interne (numele ei nu-l mai retin). Credeam ca lantul de fenomene inedite s-a sfarsit si ne-am continuat excursia prin valea inverzita de pe Paraul Cretu (unde se afla si manastirea). Ultima surpriza a fost de proportii mai mici, dar intregeste magia acelei zile. Prin locurile izolate din aceasta vale, pe unde nu trec decat ciobanii, privirea ne-a fost atrasa de un loc din iarba, in care sclipea o bricheta perfect identica cu cea consumata de sotul meu cu o ora inainte. Parca rasarise din pamant. Cunosc de zeci de ani aceasta vale, vin aici pe tot timpul verii, intrucat am o casa in apropiere, si nu stiu cine de prin sat ar fi putut lasa in acele pustietati o asemenea bricheta, repet: perfect identica cu cea pe care o consumasem inainte. Ce era sa mai zic? Cand e sa fie, este!". Povestea aceasta are ca protagonisti doi doctori conferentiari universitari ai catedrei de matematica: conf. univ. dr. Livia Sangeorzan si conf. univ. dr. Tofan Doina, precum si un profesor universitar: dr. Tofan Mihai (considerat unul din cei mai competenti oameni de stiinta in domeniul mecanicii din Europa). Intrebati daca sunt de acord sa le declinam identitatea, spre uimirea mea, ei au fost de acord, spunand: "Asa a fost, asa ca nu avem nici o retinere". Legende si mistere ale Manastirii Sapate in Stanca Locul in care se implinesc dorintele Intr-una din incaperile manastirii, in locul in care patrund razele de soare prin cupola sapata in stanca, se spune ca se implinesc toate dorintele bune si curate. Acest templu era numit, de altfel, de unii localnici Manastirea Ursitelor sau, mai nou, Templul Ursitelor. Acum un secol, fetele de maritat si flacaii se urcau pe dealul Plesu, unde este sapata manastirea, si aruncau o roata cu paie in flacari, cu credinta ca, vazand desenele facute de foc si traseul rotii, isi vor afla "ursita" si se vor casatori in acel an. Cel mai bine este sa-ti spui dorintele si sa te rogi pentru implinirea lor in Manastirea Ursitelor in trei zile ale anului: Sfantul Gheorghe, Lasata Secului de Pasti si de Schimbarea la Fata. Unii localnici, printre care si un roman care traieste in Sua si care a copilarit pe aceste locuri, afirma ca - in anumite momente - viata lor a fost schimbata decisiv in bine de catre influenta acestui loc. Un moment relevant povestit de G. Moldovan a fost atunci cand, in 1953, era banuit de colaborare cu Rezistenta anticomunista din Muntii Fagarasului (care, intr-adevar, a actionat in acele locuri cu o darzenie si un curaj iesite din comun) si era cautat pentru a fi arestat. In acel moment, i-au aparut nopti la rand in vis fiinte de lumina, care ii dadeau indicatii ce sa faca, pe unde sa umble si unde sa se ascunda de urmaritorii securisti, care cu siguranta l-ar fi trimis in fata plutonului de executie sau intr-una din inchisorile mortii.

O vizitatoare, Cecilia L. din Cluj, povesteste ca in timpul rugaciunii in manastire, a vazut "un sir de fiinte ca niste sfere albe, stralucitoare", urcand spre manastire, si in urma lor pe mama sa, pe care nu o mai vazuse de mult timp si de care ii era foarte dor. Pe moment, nu a stiut cum sa interpreteze aceasta viziune. Ajunsa acasa insa, a primit pe nepusa masa vizita mamei sale care venise s-o vada.

Globurile stralucitoare Pe filmele aparatelor de fotografiat apar uneori imagini luminoase - care in momentul fotografierii nu erau vizibile cu ochiul liber - sub forma unor globuri stralucitoare, de dimensiuni diferite, cu un centru alb intens si cu margini translucide. Nu se poate spune prin ce fenomen apar aceste sfere de lumina, dar ele nu fac decat sa demonstreze ca aici se produc intr-adevar - in anumite momente fenomene energetice inca necunoscute, comparabile cu cele din celebra padure Baciu, de langa Cluj. Livia S. din Brasov povesteste ca, pe cand se afla intr-o stare de reculegere in interiorul pesterii, s-a speriat pur si simplu cand a fost cuprinsa de un val orbitor de lumina, venit din neant. Acelasi fenomen, dar de o intensitate mai mica, este povestit si de localnici, care spun ca au avut perceptii de acest fel, mai ales cand erau copii. Atunci, ei vedeau adesea globuri de lumina care pareau insufletite. Sa fie vorba de aceeasi lumina surprinsa si pe pelicula?

3

Cristale de comunicare cu lumea de dincolo Se vorbeste foarte mult despre niste cristale de cuart, prin intermediul carora cei din vechime ar fi comunicat din aceasta pestera cu "lumi superioare" ori cu fiinte din alte dimensiuni. G. Moldovan afirma chiar ca, in mod periodic, din pamantul pesterii apar asemenea cristale de cuart, care insa sunt furate de catre turisti sau de catre amatorii de suveniruri din imprejurimi. Initial, am crezut ca aceste cristale sunt o pura fantezie (eventual cu nuante publicitare), dar ulterior am luat cunostinta de doua relatari venite din partea unor persoane de a caror buna credinta cu greu te-ai putea indoi, care au aruncat o alta lumina asupra situatiei.

Prima relatare, care a fost inclusa la momentul respectiv si in paginile unor publicatii (cum ar fi "Monitorul" de Brasov), apartine unui reporter al Tvr. In 1996, Lucian Babeanu a ajuns impreuna cu un grup in Manastirea Sapata in Stanca. La scurt timp dupa intrarea in incinta, camera de filmat a reporterului a inceput sa se comporte bizar: pornea si se oprea din inregistrare dupa bunul sau plac, neraspunzand la comenzi. Se parea ca acest fenomen nu a fost insotit de alte urmari. Ajuns insa inapoi la studiouri si vizionand materialele inregistrate, reporterul a observat uimit imagini pe care nici el si nici ceilalti nu le vazusera in pestera la momentul filmarii. Pe banda apareau sfere de lumina, care straluceau intens, iar la un moment dat aparea chiar un obiect, pe care reporterul l-a definit ca "un diamant de o marime apreciabila". Dupa o zi, inregistrarile acelea bizare, in total sapte minute, au disparut de pe banda, aparand in schimb o silueta invesmantata intr-o mantie inchisa la culoare, iar in planul indepartat vazandu-se "o mana luminoasa". Aceasta caseta a fost vizionata de mai multi martori, la momentul respectiv. O alta relatare este a aceleiasi Doina T., care (in aceeasi zi in care a auzit si corul) a fost martora unui fenomen oarecum similar: "Eram in interiorul pesterii si am inchis pentru cateva minute ochii, pentru a ma reculege. Cand i-am deschis, vazul mi se obisnuise cu intunericul si pe tavanul incaperii in care ma aflam am vazut un cristal stralucitor, de dimensiuni mici (cativa milimetri). Se vedea foarte clar pe tavanul incaperii, fiind imposibil sa fi fost un efect de lumina". In urma cu ceva mai mult de patru ani, am primit spre publicare un articol al unui domn care tocmai se intorsese din Romania si sustinea ca a facut o descoperire mai mult decit interesanta. Articolul se intitula "Miraculoasa descoperire arheologica de la Sinca Veche, judetul Brasov" si a fost publicat in numarul din Octombrie 1994 al ZUM - ului. Domnul respectiv, Gheorghe Moldovan domiciliat in Parispanny, New Jersey, povestea ca in ziua de Craciun a anului 1993 a participat la slujba intr-o manastire de la Sinca Veche. Cu aceasta ocazie, domnia sa a descoperit o firida in spatele altarului in care se aflau sculptate cu mare maiestrie steaua lui David, in interiorul acesteia simbolul Yin - Yang si alaturi bustul lui Zalmoxis. In sfirsit, cupola lacasului care ulterior fusese transformat in manastire, avea de fapt forma unei piramide cu virful taiat. Domnul Moldovan facea in articolul respectiv un apel la cititorii ziarului, cerind sprijinul acestora pentru salvarea templului manastire de la Sinca Veche (care se afla in stare de degradare) si in acelasi timp, facea diferite supozitii pe baza celor doua simboluri care erau, chiar dupa spusele dinsului, "stravechi, apartinind a doua civilizatii diferite". Ca sa fiu sincer, acum patru ani cind am vazut cele doua simboluri de la Sinca Veche, am ramas mai mult decit surprinsa si de atunci m-am gindit mult la istoria antica a romanilor. Raspunzind supozitiilor domnului Moldovan, as putea spune ca aceste doua simboluri apartin astazi unor civilizatii diferite. In trecutul indepartat insa, ele au apartinut unei singure civilizatii, civilizatia atlantida. Ignatius Donnelli, considerat astazi o autoritate clasica in subiectului Atlantidei, a scris in 1882 o carte interesanta si foarte documentata, "Atlantis - lumea ante-eluviana" in care face citeva dizertatii asupra fenomenului de migrare din continentul Atlantid. Pe scurt (spune acesta pe baza a nenumarate argumente lingvistice, religioase, mitologice, dovezi de civilizatie, etc) in Atlantis s-au dezvoltat trei rase: turaniene (care-i includ pe chinezi, japonezi, mongoli, tatari, finlandezi), semitice si aryene. Cele trei rase s-au raspindit prima oara atit in Asia, cit si in Europa, cu mult inainte de scufundarea Atlantidei in scopul colonizarii continentelor respective. Un al doilea val de migrare, de data aceasta fortat de evenimente, a avut loc in urma cataclismului final, cind oamenii au incercat sa se salveze de la moarte prin refugiul pe cele mai apropiate coaste continentale sau bucati de uscat.

4

Asa se explica, de exemplu, progresul pe care unele civilizatii antice l-au facut intr-un mod ultra-rapid. Spre exemplu, istoria chinezilor sustine ca in decursul a numai citeva sute de ani, in timpul celor cinci imparati mitici, au fost inventate alfabetul si scrisul, agricultura, zootehnia, stiintele medicale, matematica, astronomia, astrologia, armele, vehicolele de transport pe uscat si corabiile, busola, ceasul si instrumentele muzicale, greutatile si cintarul, scolile, casatoria monogama, samd. Ori este imposibil ca toate aceste minuni ale civilizatiei sa fie "inventate" si implementate in decursul vietii a cinci oameni. Este clar ca ele au fost aduse de undeva. De fapt, mai spune Donnelli, insisi chinezii, in legendele lor timpurii, spuneau ca originea lor este legata de o civilizatie care a fost distrusa de potop si ca ei au sosit in China, venind din Nord-Estul continentului Asiatic. Rasele turaniene sint "fiul cel mare al lui Noe" din Vechiul Testament. In concordanta cu Donnelli (ca si cu alti autori, de altfel), toata lumea antica a fost formata initial din colonii ale atlantizilor si mai tirziu, din refugiatii Atlantidei. Desi majoritatea autorilor si istoricilor sustin ca piramida lui Cheops a fost construita cu citeva mii de ani in urma, realitatea este ca atit aceasta, cit si Sfinxul au fost construite cu mai mult de 12.000 in urma, inaintea cataclismului care a scufundat Atlantisul. Sfinxul este cea mai veche constructie din lume, baza lui indicind clar ca acesta a suferit o eroziune masiva provocata de inundatii. In mod similar, Donnelli argumenteaza in mod foarte plauzibil ca toti Zeii Greciei antice erau de fapt, regi, regine si conducatori ai tarii colonizatoare. Mitologia greaca vorbeste despre o rasa "asemanatoare cu cea a Zeilor care locuieste in Olympus, marea insula din mijlocul Oceanului Atlantic" si povesteste despre viata, legaturile de rudenie, geloziile si certurile acestora. In realitate, moralul corupt al Zeilor din Olymp nu este nimic altceva decit coruptia clasei politice conducatoare a Atlantisului. In fiecare an se cheltuiesc tone de hirtie pe care fiecare incearca sa demonstreze ca Zeul X nu era "al alora", ci "al nostru" si "de-aia am fost noi 'naintea lor", ca noi "am inventat ce era de inventat" si tot asa. In realitate insa, exista un singur patrimoniu Universal, fiecare civilizatie preluind de la cele anterioare prototipurile clasice si adaugind eventual acestui patrimoniu elemente proprii. Zeus, de exemplu, a fost unul dintre ultimii regi ai Atlantisului care se pare ca a fost ingropat in Creta si ulterior zeificat. Demeter sau Ceres a fost fiica unui alt rege Atlantean, Cronos, care "a prescris" felul in care trebuie arat pamintul si semanat orzul, un fel de inginera agronoma, daca vreti. A fost ulterior zeificata. Dionysos, ne spun grecii, era nepotul lui Poseidon, alt rege Atlantid, si a fost trimis sa colonizeze India, unde i-a invatat pe localnici cum sa cultive vita-de-vie. Viticultura s-a extins peste tot si atit de mult le-a placut oamenilor vinul, incit si Dyonisus a fost zeificat si convertit ulterior la romani in Zeul destrabalat Bacchus. Cit despre tehnologia si inventiile care au permis un decalaj atit de mare intre civilizatia Atlantida si vecinii ei ramasi in stare de semi-salbaticie... multe dintre acestea au fost aduse si preluate de catre oameni de la civilizatii extra-terestre care au vizitat planeta in trecut. In ceea ce-i priveste pe aryeni, Donnelli (ca si alti autori precum respectatul Max Muller, Lenormant si Chevallier, Winchell, etc) arata ca acestia au fost o rasa dezvoltata in a doua jumatate a istoriei de 800.000 - 1 milion de ani a atlantizilor, fiind reprezentati in Biblie de fiul cel mai mic al lui Noe. Ocupatia lor principala in Atlantis era agricultura, acestia fiind prin excelenta fermieri si plugari. Numele lor se trage chiar de la ocupatia pe care o aveau, adica de la plugarit. Ceea ce personal m-a frapat, a fost faptul ca in romaneste verbul a plugari se traduce prin "a ara". Ori, ne spune Donnelli, numele rasei aryene s-a tras de la "a ara". Fiind fermieri prin excelenta, aryenii au fost trimisi sa colonizeze Europa si Asia. Primul grup a populat Europa, din el desprinzindu-se mai tirziu popoarele Indo-Europene. Exista o legenda foarte veche in rindul popoarelor Nord-Europene care spune ca "aryenii au fost fortati odata sa traiasca intr-o tara in care Soarele verii stralucea numai doua luni pe an". Al doilea grup a traversat, ceva mai tirziu, Europa si a populat Persia si India. Insusi marele Zeu al hindusilor, Varuna, nu este nimeni altcineva decit Zeul grecilor Ouranos care de fapt era, unul dintre regii atlantizi si fondatori ai dinastiei regale din Atlantis. In cadrul grupului colonizator din Europa, Donnelli si ceilalti autori ii citeaza pe traci. Aruncind o privire sumara asupra celor spuse mai sus, este de presupus ca si Zeul Zalmoxis al getodacilor a fost si el, intocmai ca alti Zei antici, tot un colonizator Atlantid. Este absolut normal ca o populatie indigena aflata in stare de semi-salbaticie sa creada ca un Zeu a aterizat pe pamintul lor, mai ales daca acesta a sosit intr-un vehicol spatial ca cel al lui Pacal Votan descoperit la Palenque in Mexic. Nenumarate legende si texte antice vorbesc despre masinile zburatoare ale civilizatiilor apuse. Astfel, la Lasha in Tibet, s-au descoperit nu cu mult timp in urma documente sanskrite tinute ascunse de-a lungul veacurilor si mileniilor, care contin indicatii referitoare la construirea unor nave spatiale interstelare! Manuscrisele mai trateaza si alte doua mari subiecte si secrete importante in acelasi timp: "antima" sau "cum sa devii invizibil" si "garima" sau "cum sa devii greu ca un munte de plumb". In concordanta cu aceste documente, navetele spatiale numite in sanskrita "astra" puteau efectua zboruri inter-planetare avind la bord echipaje de oameni. Este descris totodata planul unei calatorii pe Luna, desi nu se specifica in final daca aceasta calatorie a fost facuta sau nu. Un alt epic indian insa, Ramayana, confera amanunte asupra unei calatorii pe Luna care a fost facuta cu ajutorul masinilor zburatoare, numite "vimanas". Mai mult decit atit, in Ramayana se povesteste despre o lupta care a avut loc pe Luna intre vimanas si masinile zburatoare ale atlantizilor, numite "asvin". Vimanas aveau forma circulara, asemenea farfuriilor zburatoare si foloseau drept combustibil "un lichid alb-galbui" (despre care se crede ca ar fi fost un produs asemanator benzinei) si unii compusi ai mercurului. Ca forta de propulsie foloseau forta anti-gravitationala, acestea ridicindu-se vertical de la sol, fiind capabile sa stationeze in aer si zburind in sus, in jos, in fata si inapoi, in lateral, in orice unghi si directie dorea pilotul. Ceea ce apare insa si mai curios, este faptul ca un grup de cercetatori rusi au descoperit nu de mult in pesterile din Turkestan si desertul Gobi "instrumente din vremuri imemoriale folosite in vehicole pentru navigatia Cosmica". "Instrumentele" sint semi-sfere de sticla sau portelan care se termina intr-un con si mai pastreaza inca picaturi de mercur! Pentru cei care dorresc sa faca o excursie pina in acele locuri magice, iata un sit care prezinta traseul : Asezamantul Sinca Veche

5

Oamenii veneau i vin la inca Veche ca s viziteze dealul Pleu: grota mnstire cu dou altare, parcul ecologic, schitul cu moatele Sfntului Nectarie. Merge vorba c, odat ce te rogi n altarele de sub pmnt ale bisericilor rupestre, capei ceea ce ceri: fie tmduire, fie mplinirea dorinelor, fie chiar i darul naterii de prunci. La 50 km de Braov, pe drumul spre Sibiu/Fgra, la Bile Perani stnga spre satul inca Veche. Din inima satului se deschide un drum spre munte care merge pe lng dealul Pleul unde se gsete Aezmntul inca Veche. Satul inca Veche este aezat ntr-un peisaj mirific, la poalele Mun ilor Fgra, pe o tipie cu orizonturi largi de jur mprejur de unde se vd cele mai frumoase asfin ituri i minunate curcubeie, de unde privirea se odihnete n verdele ierbii i-n crestele mun ilor. La 50 km de Braov, pe drumul spre Sibiu, la Bile Perani stnga spre satul inca Veche. Din inima satului se deschide un drum spre munte. La nici o sut de metri, drumul ajunge la Dealul Pleului ce ascunde n pntecul su comorile de la inca Veche bisericile sapate in piatra, asezarea dacica, vatra monolitilor, izvorul tamaduitor, parcul ecologic si manastirea noua, a Sfantului Nectarie. inca Veche se afl ntre satele Perani i ercia, pe drumul cunoscut n zon pe sub munte sau pe ar Localitatea este una dintre cele mai vechi din ara Fgraului i a avut tot timpul faima de a ezare frumoas i prosper. Are o perspectiv superb spre Mun ii Fgraului. n ciuda nceputurilor ei mult mai vechi, inca apare n documentele scrise abia n anul 1476. Este vorba de un act de la Basarab cel Btrn prin care voievodul muntean ntrete frailor erban i Aldea, jumtate din satul inca i muntele Nemaia. (Florea Costea, dr.n istorie i arheologie, inca Veche n documente i istoriografie) Aezmntul inca Veche se ntinde pe dealul Plesu, langa satul Sinca Veche. Vizitnd acest loc ve i vedea o rmi strbun - petera cu dou bisericu e ortodoxe. Aceast mnstire rupestr a fost poate cndva, pe vremea dacilor, un templu unde strmoii notri se rugau i aduceau jertfe. Cndva, mai trziu, n depnarea istoriei neamului, urmaii urmailor dacilor au scobit cu ciocanul i cu dalta dou bisericu e ortodoxe, ca s in candela credin ei ortodoxe aprins, ca s ne fie nou pild de slujire i jertfire. Proiectul arhitectural de amenajare al bisericilor rupestre si al ntregului deal este unic n Romnia. Prin acest proiect sunt sporite ecologica i valorile tradiionale al locului. Pe o structur de lemn se va pune o ptura de iarb care va mbraca grota, aa ca i cum nu s-ar fi nruit nimic, aa ca i cum petera ar fi din nou ntreag. Acest proiect realizat de echipa arhitectului erban Sturdza i aprobat de Ministerul Culturii i Cultelor, a fost prezentat cu succes n anul 2008, la Bienala de arhitectur de la Vene ia. Urcnd pe poteci, n vrful dealului, ve i descoperi schitul Sfntul Nectarie. Este aezat pe tipia inca Veche, ntr-un peisaj mirific, care face corp comun cu Mun ii Fgraului ctre care privete i cu care vorbete prin sunetul clopotului i prin btile inimii lemnului din toac. n plimbarea de la inca Veche mai puteti vedea troi a nchinat sfinilor clugri nevoitori de la inca Veche, la piciorul creia se afl icoana n piatr a Maicii Domnului i lumnrarul. Ve i fi atrai de bordeiul acoperit cu iarb i va ve i potoli setea de la izvorul care iese din stnc i curge n cascad, formnd cderi care ne ncnt auzul cu susurul lor i bltiri de ap n care ne odihnim privirea. Ve i putea zbovi la vatra monoli ilor, vatra vechilor chilii, o vatr strbun i sfnt, unic n Romnia, un loc ce te predispune la medita ie i reflexie, la cugetare i rugciune. Ve i cuta desigur aezarea dacic din secolul III-IV Hr., ve i cuta castrul roman i ve i dori s merge i pe drumul dacilor i al romanilor. Vatra Monolitilor Mergnd agale pe poteca ce urc lin pe lng peter i pe sub poala pieptului de stnc, ajungi ntr-un loc n care sunt aglomerate fa ctre fa, pietre mari ct bordeiul rnesc de altdat. Gndul te duce la pietrele care cresc de la sine - trovanii. Acestea sunt nite forme de relief caracterizate prin acumulri de nisip i prin nite stratificri de gresii. Cresc din centru ctre periferie, printr-o rat de depunere, care poate atinge 4-5 cm n 1.200 de ani i n timp pot atinge dimensiuni de la civa centimetri pn la civa metri. Pietrele acestea de la inca Veche sunt inalte de civa metri i sunt formate din aglomerri de nisip sub form de gresii. Au fee perfect drepte, puse una lng alta sau fa n fa, formnd trei culoare paralele ca o vatr strbun i sfnt. Datorit faptului c se pretau la acoperiuri vegetale, se presupune c aici ar fi fost chiliile exterioare ale clugrilor. Cnd vei la inca Veche luai aminte la forma i aezarea lor, la faptul c au fee perfect drepte, c sunt aezate n unghiuri drepte i dup linii paralele, care permit susinerea unor acoperiuri vegetale i formarea unor ncperi locuibile i tainice. Privindu-le simi un fior al istoriei i al rugciunii care s-a ridicat de aici, ctre un cer care pare, n locul acesta, s se sprijine pe coroana copacilor. Aezat pe versantul opus celui n care s-au spat Bisericile Rupestre, panta de la vatra monoliilor, coboar lin ctre Sfnta Peter, formnd un amfiteatru natural, loc ideal pentru a asculta slujbele fcute n Sfnta Grot. Aici vocea se amplific n mod miraculos, ca s se poat mprti cu rugciunea i cei de aproape i ceilali.

6

Bisericile rupestre de la inca Veche mai sunt cunoscute i cu numele de: templul mplinirii rugciunii, templul ursitelor, mnstirea rupestr, petera mnstire sau grota. Este un monument de talie naional nscris n lista monumentelor istorice sub urmtoarea nregistrare: Lista monumentelor istorice: LMI 2004, poziia 855, cod LMI 2004: BV- II m-A-11826, denumire: Mnstire rupestr (ruine), localitatea: sat inca Veche, comuna inca, adresa: Pe Dealul Pleu, datare secolul XVIII. Aici, sub pmnt, s-a slujit Sfnta Liturghie vreme de un sfert de mileniu i masa sfntului altar a dinuit pn dup 1970. Proscomidiarele se mai vd i astzi. n amndou altarele se gsesc rsturnate cte o piatr, cari trebuie s fi servit drept picior de prestol. n pronaos se mai conserv un fragment de piatr care a fost altdat stlp de sprijin. O apariie singular pn n prezent o reprezint mnstirea rupestr de la inca Veche. Scobit n gresia nisipoas a unei peteri din dealul Pleul, n dreapta priaului Cetuie, mnstirea se compunea din dou biserici i o ncpere ce servea drept locuin" - Antal Lukacs. ncperea din vecintatea intrrii va fi servit drept locuin gsindu-se n ea vatr i horn condus prin bolta de piatr amenajat n creasta dealului. Dimensiunile ncperii elimin presupunerea c vatra ar fi fost destinat numai s pstreze, n vremea slujbei, crbunii aprini pentru cdelni. Deasupra pronaosului e o scobitur rotund, ca pentru semicalota Pantocratorului. Ea rzbete pn la suprafaa pmntului. O deschiztur din aceast scobitur boltit era ndreptat spre naos, aa c ziua, aceste dou desprituri primeau lumina de sus, prin sprtura larg, care nu era nainte cu civa ani. n perei, ici-colo, pot fi vzute scobituri puin adnci, care au de cele mai multe ori form circular. Foarte probabil c altdat vor fi servit drept cadre de icoane, ne spune tefan Mete. Despre starea mnstirii, pastorul reformat din Fgra scria lui Iosif Benks n 1789: Mai sus de inca exist monasteria despre care m-am informat de la persoane de ncredere care au fost n ea. Acetia relateaz c monastirea este tiat n ntregime n piatr de carier i deci nu are acoperi. Este spat cu pricepere, cu o munc uria, demn de mirare. Ferestrele sunt tiate lateral, att de nguste nct clugrii cnd slujesc se plimb cu crile dup razele soarelui pentru a putea ceti. Monastirea a rmas i dup vremea lui Buccow, dar nu se cunoate vreun priviligeu al ei. Monumentele figureaz n Dicionarul lui A.A. Rusu, care reine c ambele biserici erau n cult n anul 1758. Pentru nceputurile celor dou lcauri de cult apelm la prerile i propunerile de datare ale istoricilor care s-au ocupat de ele i la analogiile stilistice i constructive posibile. A. Lukacs susine c: "nceputurile bisericii de pe dealul Pleul coboar probabil mult nainte de acest veac XVIII, dar numai cercetrile arheologice ar putea stabili vechimea ei." Acela autor ne spune c ara Fgraului pstreaz puine monumente mai vechi de secolul al XV-lea poate mnstirea rupestr de la inca Veche. Analogiile constructiv-stilistice cu una dintre bisericuele de la Basarabi, Constana, care este practic identic bisericii 2 de la inca Veche att prin scobirea n stnc, ct i n ce privete compartimentarea planimetric (pronos, naos, absid semicircular) i volumetria, ca i forma boltei semicilindric a naosului i pronaosului i semicalot a absidei (altarul), ca i prezena ncperilor anexe. Datarea bisericuei de la Basarabi este conform inscripiei cu grafit, n anul 992. Similitudini de planimetrie i compartimentare cu bisericua de la Voievodenii Mari, care este datat de E. Greceanu pe la anul 1500. Asemnare pn la identitate cu biserica de la Vitea de Jos, care este datat de t. Mete n a doua jumtate a secolului al XV-lea.

7

Cea mai perfect analogie a monumentelor de pe dealul Pleul se ntlnete cu schitul de la Rme, Alba ntemeiat ctre sfritul secolului XIV. Un amnunt deosebit de important este amplasarea turnului-clopotni n componena ansamblului, chiar monobloc specifice sudului Transilvaniei, este specific secolelor XI-XIV. Aadar, bisericile rupestre din complexul monahal de la inca Veche se nscriu n lista celor mai vechi monumente feudale romneti, nu numai din ara Fgraului. tefan Mete, unul dintre cei mai asidui cercettori ai vieii religioase din Transilvania i mai ales a celei fgrene ne spune: "De mnstiri ortodoxe simple i srccioase ne vorbete o scrisoare a papei Inoceniu al III-lea din 1204, ctr episcopul latin din Oradea Mare." O conscripie oficial din 1748 ne arat c n inca Veche erau dou mnstiri: una n partea de jos a satului pe pmntul boieresc al clugrului btrn i neputincios popa Manu, cu 4 clugri i 2 clugrie i cu aceast avere: 1 cal, 1 vac cu lapte, 9 stupi, artor de 2 glete de cucuruz i fna de 2 care de fn; cealalt mnstire n partea de sus a comunei, devenit apoi inca Nou. Episcopul unit P.P. Aron spune la 1755 c aceste dou mnstiri sunt ocupate de ortodoci. n alt conscripie se vorbete despre cinci mnstiri, care se numeau dup locul unde erau adpostite: la Trestioara, in Strmba, in Valea Lrgu, pe Creul i nenumit locul. Mnstirea i chiliile clugrilor de pe Creul erau fcute n stnc. Ce s-a ntmplat cu aceste mnstiri, dintre care una a fost refcut pe la 1779, ne spun preoii din inca Nou: "i n hotarul comunei sus zise la Creu s-a aflat o peter n peatr cu clugri, unde s-a slujit sfnta liturghie i n al 3-lea Iunie 1761 s-au ars schiturile i oamenii au eit din casele lor i s-au dus n ara Romneasc." Acelai tefan Mete ne spune: "Din inca Veche, la cteva minute spre miazzi, ajungi la dealul Pleul. Pe versanul de apus al colinei, nspre prul Cetuie, e o fost mnstire, scobit n gresie nisipoas, foarte uor de mcinat, chiar i numai frecnd-o cu degetele. Petera de la nceput a trebuit s fie lrgit cu ciocanul, urme de ciocan se vd pretutindeni pe perei. Azi e n stare rea, apa ploilor i gerul macin mereu din pereii ei, pavimentul e ngrmdit de aceast mcintur." Prima biseric scobit n roc, are naosul cu lungimea de 4,60 m pn la tmpl, limea de 4 m la intrare i de 4,20 m la baza tmplei, iar nlimea navei de 3,10 m la intrare i de 3 m n faa tmplei. Peretele de la intrarea n naos avea grosimea de peste 1 m, n timp ce ua nu era mai lat cu cadru cu tot, de 1,20 m. Grosimea apreciabil a peretelui de la intrare se explic prin faptul c pe acesta i pe cel sudic, mult mai gros i strpuns de ferestre, se sprijinea o mas imens de piatr, ceea ce n mod firesc la o construcie suprateran ar fi fost tavanul (cupola) i acoperiul. Tmpla are peretele gros de 80 cm, o deschidere la podea de 2,95 m, iar la partea de sus de 3 m i o nlime maxim (n lobi) de 1,80 m. Este sigur c a avut o u central (mprteasc) i dou laterale (diaconeti), dup cum sugereaz denticul dinspre nord, destul de bine pstrat i faptul c lng pintenii laterali ai iconostasului podeaua (roca) este adncit, tocit de pai. Nu credem c biserica a avut iconostas propriu-zis, neexistnd nici un indiciu privitor la fixarea acestuia n cadru sau pe perete, aa cum se vede foarte bine la toate celelalte ui. Naosul are o mic ni de perete sudic, nu departe de tmpl la 60 cm vest de acesta. Dimensiunile acestuia sunt: limea la baz 70 cm, nlimea 80 cm i profunzimea de 65 cm, decupat la 1,40 m nlime de podea. Partera superioar este arcuit. Nia ni se pare suspect deoarece ea are dou mici fante verticale, inegale, prin care au ptruns rdcini ale copacilor, ceea ce presupune c avea comunicare cu exteriorul. Lumina ptrundea prin aceste ferestre tiate lateral, att de nguste nct clugrii, cnd slujeau, se plimabau cu crile dup razele de lumin ca s poat citi. Aceste ferestre erau tiate n peretele sudic al navei, ceilali perei dnd ctre stnc i fiind complet lipsii de lumin. Credem c ele erau identice cu cele ale ncperii anexe. n peretele nordic exist o deschiztur devenit acum ogival (73/70 cm) n urma eroziunii, dar mai ales din cauza vizitatorilor, deschiztur n care, n vechime exista o ferestruic dreptunghiular cu nlimea de 34 cm i limea de cel mult 50 cm i este situat la nlimea de 1,20 m de podea. Grosimea peretelui dintre nave este de 45 cm, spre tmpl ajungnd la 1m. (Raport arheologic semat la 8 iulie 2005 de Dr. Florea Costea i Radu tefnescu) Absida primei biserici este insensibil decroat fa de nartex, are o lungime de 3,20 -3,25 m i o nlime n centrul calotei de 2,55 m, pereii de nord i de sud merg rectiliniu circa 1,40 m de la tmpl, de unde ncepe arcuirea.

8

Tavanul nartexului bisericii este dltuit n semicilindru, n timp ce acela al absidei este o calot asimetric, a crei arcuire ncepe spre nord-est de la nivelul superior al proscomidiei, iar spre tmpl de la 1,80 m nlime. Aproximativ n centrul absidei este o adncitur de circa 20 cm n forma literei D, n care s-au gsit resturi de lemn carbonizat, mai mult ca sigur piciorul mesei sau masa nsi (prestolul) din lemn. Ea se afl ntre 1,40 -2 m distan de arcul absidei. n peretele de nord al absidei este spat proscomidia al crei picior ncepe de la podea. Acesta este lat de 50 cm i urc oblic spre peretele nordic pn la 0,90 m spre tmpl, n timp ce spre est urc pn la 1,20 m. A rezultat un decupaj cu nlimi inegale i cu o profunzime de 60 cm. Proscomidia corespunde peretelui tmplei bisericii din spate, dac ea ar fi fost practicat n dreptul absidei nu era exclus s-l strpung. La cota de 1,20 proscomidia are limea de baz de 1,30 m i nlimea la centru de 90 cm. Proscomidia seamn cu o ciuperc asimetric. n faa ei, la 25 cm de perete, se afl o gropi cu diametrul de 20 cm i tot att de adnc, probabil un picior suport al unui sfenic mare. n ni erau dulapuri de lemn. Ansamblul nav-absid, nelund n seam treapta de 22 cm dintre cele dou ncperi, nregistreaz pe cei 7,50 m lungime total, o cdere de nivel est-vest de 35 cm, iar fa de nivelul de clcare din pronaos de 75 cm. (Raport arheologic semnat la 8 iulie 2005 de Dr. Florea Costea i Radu tefnescu) n campania arheologic din 2005 s-a descoperit o ncpere contemporan cu prima biseric. Are form aproape dreptunghiular, doar colurile de vest fiind puin rotunjite, poate nu din construcie, ci din cauza erodrii. Dimensiunile sunt de 4,25/3,20, nlimea nemaiputnd fi msurat din cauza prbuirii complete a bolii. Aceast cdere s-a produs intempestiv, aa explicndu-se existena unor materiale pe baza crora se poate aprecia momentul de ieire din uz a camerei. Este desprit de o alt camer de un perete cruat, gros (inegal) de circa 60 cm, perete n care a existat o fereastr, la 60 cm de captul vestic i la nlimea de 55-60 cm de la podea. Amnuntul demonstreaz c ambele ncperi au funcionat, mcar o vreme, n paralel. Fereastra nu mai poate fi msurat cu exactitate, dar nu a avut mai mult de 40 cm lime i 75 cm nlime. Peretele sudic este gros de 1,80 m, n el fiind decupate dou ferestruici cu limea la centru inegal (30 i 40 de cm), ambele n forma literei X. La o ferestruic s-au pstrat i dou adncituri n care se fixa tocul geamului. Lumina ptrundea prin geam manufacturat, dup cum demonstreaz un ciob mic de glaj descoperit n ncpere mpreun cu un fragment dintr-un vas irizat. Peretele de la intrare (est) a camerei are grosimea de 1,10 m i se pstreaz, ca i ceilali, de altfel, pe o nlime de aproximativ 1,10 m. n mijlocul lui s-a decupat spaiul pentru u, i el n form de X, ceea ce presupune c acesta avea dou foi batante, fiecare lat de circa 40 cm. Groapa din stnga intrrii putea fi i de la un uor (stlpi verticali de care se prind canaturile uii), caz n care ncperea avea o singur u, care se deschidea spre interior stnga. Lateral n piatr, se pstreaz, perfect scobiturile unui toc sau pentru uori. n colul nord-estic, n dreapta intrrii, a funcionat o instalaie pentru nclzit i pentru prepararea hranei, din ea pstrndu-se vatra i un fragment de perete cuptor. Este posibil ca ncperea s fi avut podea de lemn, resturi carbonizate ale acesteia pstrndu-se n jumtatea camerei. n captul opus intrrii, n peretele vestic, la nlimea de 1,30 m de la podea, se afl o ni lat de 90 cm i nalt de circa 1 m, arcuit la partea de sus. Lng ea, n colul dinspre ncpere se mai vd resturile unei alte firide, i ea n arc de cerc la partea de sus. Pe peretele sudic i pe cel vestic exist dou trepte cruate, late de 20-40 cm, probabil folosite ca policioare pentru inventarul de uz cotidian sau ca pat, cea din vest. ncperea aceasta era sigur anexa gospodreasc a primei biserici (poate i vemntar), n ea locuind i preparndu-i hrana clugrii. Poate c n momente deosebite ea a fost folosit i ca un modest arhondaric. (Raport arheologic semnat la 8 iulie 2005 de Dr. Florea Costea i Radu tefnescu)

A doua biseric i camera clugrilor acesteia se afl n spatele primei bisericii i al anexei acesteia. Nartexul are forma unui patrulater deformat, cu lungimea de 4,20 m, iar limea de 3,35 m la intrare, pn la lumintorul care vine din turla clopotniei dinstana fiind de 2,90 m, iar la tmpl, n centru acesteia, de 3,50 m. n peretele dinspre prima biseric, la 1,70 m de la tmpl, se gsete o fereastr ogival tiat la 1,20 m de la nivelul de clcare. ntre tmpl i aceast fereastr, la 1,25 m de la podea se afl o ni lat de 25 cm i adnc de 40 cm. Deasupra intrrii, peretele are o strpungere, care acum este aproape circular, probabil pentru o grind longitudinal pe nav. Intrarea n nartex se face printr-o u de lemn cu tocul ncrustat n roc 10 cm pe laterale i sus, respectiv 30 de cm la prag, spaiul funcional rmnnd exact de 1m. Partea de sus a fost n arc moale, acum n bun parte deteriorat. nlimea uii originale a fost de 1,85 m, iar peretele de la intrare are grosimea de 1,15 m. Nartexul este desprit de absid printr-o tmpl cu peretele gros de 60 cm. Trecerea se fcea prin dou ui puin mai late de 60 cm, desprite de un stlp cruat a crui talp se vede i acum, mai nalt cu 6-7 cm fa de prag. Are lungimea de 80 cm i limea (grosimea) zidului de 69 cm. Este posibil ca el s se fi subiat de la baz sau pe

9

msur ce se nla, lsnd suficient loc de trecere. n timp stlpul de piatr putea fi nlocuit cu unul de lemn, mai ales pe motivul c straturile nisipoase nu-i puteau conferi o rezisten deosebit. n partea superioar, deasupra stlpului, se afl o decupare, care n original a avut forma crucii, din care nu a mai rmas dect tietura de sus, lat de 20 cm. Aici se fixa captul consolei care traversa nava longitudinal i se sprijinea n degajarea uii de la intrare. Nu avem de-a face cu un iconostas clasic, acesta aprnd la bisericile ortodoxe abia n secolul al 16-lea. Tavanul nartexului este n semicilindru longitudinal, astzi n bun parte prbuit. (Raport arheologic semnat la 8 iulie 2005 de Dr. Florea Costea i Radu tefnescu) Absida decroat a Bisericii a doua, mai nalt de la nceput cu circa 22 cm dect podeaua nartexului, are peretele nordic rectiliniu pn n dreptul proscomidiei, de unde se arcuiete pn n colul sud-estic, unde se ntlnete cu peretele sudic, aproape constant liniar. n acest col se afl o gropni cu planul n forma literei D cu hasta spre ncpere, adncit n podea i scobit n perete cu cte 20 cm. Probabil aici se depuneau cuile sau vasul cu crbuni. Exact n centrul absidei se pstreaz nc un piedestal puin nalt (4-5cm), cu certitudine baza mesei altarului, prestolului. Nu tim dac masa a fost integral cruat la construirea bisericii, dar ea, exista n anul 1930, la ea fcnd referire V. Literat (aici se gsesc rsturnate cte o piatr, care trebuie s fi servit drept picior de prestol). Proscomidia ncepe la 30 cm est de peretele tmplei. i aceasta are forma unei ciuperci, amnunt de luat n seam pentru epoca i succesiunea construirii bisericilor, al crui picior ncepe de la 30 cm mai sus de podea. Nia propriu-zis, asimetric piciorului, ncepe la 1,15 m de la podea i se nal pn la 2,45 m. Are limea la baz de 1,50-1,55 m (eroziune) i este nalt de 1,35 m, arcuit la partea superioar. Profunzimea piciorului este de 75 cm, iar a niei propriu-zise de 63 cm. n arcul estic al absidei se afl o ni-firid pentru icoane, care are forma literei D cu hasta n jos. Dimensiunile absidei sunt: lungimea de 2,75 m, limea la tmpl de 2,65 m, iar nlimea la centru de 2,90 m. Din absid lipsete diaconiconul, ca i n cazul primei biserici. Absena lui la ambele bisericue s-ar putea explica prin faptul c pstrarea vemintelor preoeti se putea face n ncperile anexe, unde era suficient loc pentru ca ele s joace rolul de vemntar (apodosis). Tavanul absidei este nceput ca semicilindru deasupra peretelui liniar (sudic) i continuat ntr-o calot pe poriunea peretelui arcuit, pn deasupra proscomidiei. Astzi, tavanul este n bun parte prbuit, cteva lespezi cznd chiar n timpul lucrrilor din 2005, asta din cauza ploilor, care ptrundeau abundent prin straturile de nisip i de gresie. (Raport arheologic semnat la 8 iulie 2005 de Dr. Florea Costea i Radu tefnescu) Firida i simbolurile n arcul estic al absidei bisericii a doua se afl o ni-firid pentru icoane. i aceasta are forma litere D cu hasta n jos. Adncimea ei n perete (cu 40 cm) ncepe la 1,20 m de la podea, are limea la baz de 75 cm, iar nlimea pe median de 60 cm. n ea se afl incizat Steaua lui David i alte imagini de centru. V. Literat nu o menioneaz, ceea ce ar putea s nsemne c nu exista la 1930. Nu tim, ns, dac el nu a omis-o intenionat, atitudine explicabil, avnd n vedere convulsiile politice ale vremii antisemitismul, consolidarea gruprilor de orientare fascist etc). Oricum, profanarea s-a produs dup ieirea din cult a bisericii 2, nia avnd iniial rostul amintit mai sus, ca loc pentru icoane. O analiz atent a peretelui orb al niei pare s confirme existena iniial, aici, a unei inscripii slavone. Incertitudinea datei abandonrii bisericilor rupestre de la inca Veche impieteaz asupra momentului n care a nceput profanarea lor. Este greu de spus acum, cnd a fost scrijelit Steaua lui David n nia estic a absidei bisericii a doua, exact n locul uneia dintre icoanele cele mai importante. Tot acolo, n centru stelei sunt realizai n aceeai manier doi peti, dou picturi de ap sau doi gemeni n foetus, poate Yin i Yang, simboluri categoric strine iconogrfiei cretin ortodoxe. Alturat, n stnga privitorului, este incizat un profil de om privind spre stnga, foarte probabil opera acelorai profanatori. (Raport arheologic semnat la 8 iulie 2005 de Dr. Florea Costea i Radu tefnescu)

Camera clugrilor Anexa bisericii a doua este retras fa de axul est-vest, intrarea situndu-se cu circa 1,60 m mai spre sud. Este aproape un ptrat, cu latura de 3,50 m. Intrarea era dinspre nartex (est) printr-o u mai pu in lat de 1m i din a crei certitudine se mai pstreaz adncitura n piatr pentru uorul dinspre nord i par ial cea a pragului. ncperea din vecintatea intrrii n pronaos va fi servit drept locuin , gsindu-se n ea vatr i horn condus prin bolta de piatr amenajat n creasta dealului.

10

Vatra se vede i acum n stnga intrrii, pandant al celei din anexa primei biserici. n plus siguran a destina iei este sus inut de existen a pe toat lungimea peretelui de nord a unui pat cru at n piatr, nalt de 60 cm i lat de 70 cm, n captul estic i de 60 cm n cel vestic. ncperea primea lumin din anexa primei biserici, ntre ele existnd o fereastr n jumtatea de vest a peretelui despr itor, la 60 cm col i la nl imea de 80 cm de la podea (eleva ia peretelui nu mai exist dect n acelai capt, unde atinge 2,50 m). n fa a acestei ferestre exist o mic treapt de piatr. n peretele vestic, o mic firid pentru candel sau lumnare, iar n col ul de sudvest, ctre anexa primei biserici, se mai vede o arcuire dintr-o ni pandant al celei din anexa primei biserici. nl imea ncperii pe peretele nordic, mpreun cu aceea a patului, pn la punctul de la care ncepe arcuirea bol ii este de 2,50 m ea nu poate fi msurat n mijloc deoarece tavanul este prbuit. (Raport arheologic semnat la 8 iulie 2005 de Dr. Florea Costea i Radu tefnescu) Pronaosul (Turnul clopotni) "Turnul-clopotni este constructiv lipit de nartex. Amplasarea n acest fel a turnului clopotni s-a fcut din dorin a de a respecta un canon, o regul arhitectural foarte strict la bisericile ortodoxe din epoc. Parterul pronaosului continuat pe lungime cu spa iul dintre cele dou biserici i ncperile anexe, formeaz un coridor lung de 13 m pn la ua dinspre nartexul primei biserici. Acesta este pridvorul femeilor. Dimensiunile acestuia pe nivelurile vechi de clcare (ale pronaosului) sunt de 5,5 m lungime i de 2,90 m lrgime n por iunea cea mai erodat. Subliniem c n prezent captul (latura) nordic al coridorului (respectiv al parterului pronaosului) nu mai formeaz unghiuri drepte cu pere ii de vest i de est, col ul nord-estic fiind n mare msur prbuit. Aadar, parterul propriu-zis al pronaosului are lungimea de circa 4,50 m. Intrarea dinspre sud se fcea printr-o bolt n arc, acum deteriorat, ceea ce nsemneaz c i tavanul pronaosului a fost conceput n semicilindru. Deasupra acestui quasi dreptunghi a fost decupat n roc o clopotni de forma unui clopot mult alungit. ntreaga degajare parter-turl are nl imea de 10,50 m, n vrf fiind tiat luneta (deschiztura) pentru lumin, cu diametru ini ial de 30 cm. Diametru maxim al clopotni ei este foarte apropiat de l imea pronaosului ( 2,75 m). La nl imea de 8 m diametru este de 1,30m. De la metru 7,50 pornete ctre nartex un decupaj luminator care ptrunde n acesta la 2,90 m de la nivelul de clcare. Partea superioar a luminatorului este acum prbuit (ca i o parte din laterale) i orice ncercare de stabilire a punctului ini ial de intersectare a acestuia cu tavanul nartexului (acum la 3,50 m interior) este superflu. Denumirea de turn-clopotni este pe deplin ndrept it, deoarece la altitudinea de 5,50 i 6,50 m se mai pstreaz n roc, circular, cteva scobituri pentru capetele grinzilor sus intoare a instala iei pentru clopot. Nivelul respectiv nu putea fi podinit deoarece s-ar fi obturat lumina pronaosului i a naosului. Accesul la clopot se putea face cu scara sau cu ajutorul unei frnghii, dup cum sugereaz cteva trepte mici tiate n pere i (dei nu este exclus ca acestea s fi rmas de la schelele pietrarilor). n peretele vestic al parterului pronaosului a fost spat o ni, locul uneia dintre cele mai importante icoane. n depunerile din pronaos nu s-a gsit piciorul de prestol despre care vorbete V. Literat." (Raport arheologic semnat la 8 iulie 2005 de Dr. Florea Costea i Radu tefnescu)

Oranta n peretele vestic al pronaosului a fost spat o ni dubl, cu baza de 2,65 m de la podea, cu ambele profilaturi arcuite n partea de sus. Cea mai mare, din fa , este lat la baz de 1,20 m, nalt de 2 m i are o profunzime de 80 cm. Cea mai mic, din centrul acesteia, este lat de 8,5 cm i nalt de 1,40 m i adnc de 1 m. Credem c acesta este locul uneia dintre cele mai importante icoane (Pantocratorul, Maica Domnului Oranta), a crei amplasare ritual era pe bolt, dar n cazul nostru acesta nu a existat din construc ie. (Raport arheologic semnat la 8 iulie 2005 de Dr. Florea Costea i Radu tefnescu) Oranta este icoana de pe iconostas cu Maica Domnului cu braele deschise, care are pe piept un nimb n care este pruncul Iisus. Pantocratorul este icoana Mntuitorului cu cartea deschis, care se picteaz n vrful turlei. nfiin area schitului de la inca Veche, din zona Bisericilor rupestre, cu hramul Naterea Maicii Domnului, a fost aprobat de ctre Mitropolia Ardealului n edin a permanen ei Consiliului eparhial din 10 aprilie 2006. Schitul este cunoscut astzi ca Schitul Sfntul Nectarie, pentru c paraclisul de aici, are o prticic din moatele Sfntului Nectarie. Oamenii dau slav lui Dumnezeu c S-a milostivit de ei i le-a trimis ntru ajutor un Sfnt att de iubit i de mult cutat. Paraclisul Sfntul Nectarie a fost sfin it n 19 decembrie 2006 de IPs. dr. Lauren iu Streza, mitropolitul Ardealului dimpreun cu un sobor de preo i i mul i pelerini credincioi. La nceput schitul a func ionat cu obte de clugri, dar din rnduiala lui Dumnezeu, acum schitul func ioneaz cu obte de micu e. Construc ia este fcut din lemn i are n componen a sa: Paraclisul Sfntul Nectarie, cinci chilii, o cancelarie, dou bi, buctrie, trapez, holuri, pivni , central termic, prisp i-n exterior o magazie de lemne. Paraclisul a fost nzestrat cu toate cele necesare slujirii: de la mas de altar i strane, de la cdelni i veminte preo eti, de la icoane pn la sfinte moate, inclusiv o prticic din moatele Sfntului Nectarie de la Eghina, tmduitorul i de minuni fctorul, moate care au ajuns aici din voia Sfntului i din rnduiala lui Dumnezeu i crora li s-au adugat i alte sfinte moate. Partea de chilii este i ea dotat cu toate cele trebuincioase. La

11

momentul drii n folosin , toate cte erau necesare vie uirii i slujirii n condi iile civiliza iei actuale s-au regsit aici, n-a lipsit nimic, de la lingur pn la calculator i autovehicul. Aezarea Schitului s-a fcut ntr-un loc virgin pe care pteau oile i cprioarele, pe care rmau porcii mistre i i alergau iepurii i vulpile, ntr-o margine de pdure, sub coama unui deal, pe tipia de la inca Veche, de unde peste vrfurile pinilor se vd Munii Fgraului i se pot admira minunate asfin ituri de soare. Acum, oamenii venind aici zic: Ce loc drept i verde au gsit pentru mnstire! Acum aa este locul: drept c a fost ndreptat i verde c s-a crat pe el iarb, petic cu petic, deosebit de frumos prin mult osteneal i migal fcut cu dragoste, fcut ca pentru Dumnezeu.

12

13

14

15

16

17

18

descoper virtu i i nnoiete sufletul cltorilor.

Parcul ecologic Pornii ntr-o plimbare pe dealul Pleu de la bisericile spate n piatr si urcai alene ctre schitul Sfantului Nectarie. V ve i bucura de un peisaj deosebit cruia i s-a redat frumuse ea dintru nceputuri prin taluzare i nierbare. Au fost plantai puie i de copaci, au fost dirijate apele prin poteci, au fost costruite locuri de popas iar de-a lungul aleilor strjuiesc mici mpletituri din alun. Poate ve i sim i i voi c aici oamenii i natura liturghisesc laolalt, mprtindu-se mpreun n chip minunat din lumina Luminii cea dttoare de via i bucurie. Vizitnd Aezamntul inca Veche v ve i forma o imagine despre cum triau clugrii de altdat i ve i n elege cum un loc sfin it odat, rmne sfin it pentru vecie. Locul este astzi lucrtor de suflet, sporitor de credin , mbucurtor de inimi i schimbtor de fiin . Locul mbie la linite, meditaie i rugciune. Energia sa puternic

Izvorul tmduitor Orice aezare laic sau religioas se face n preajma unei surse de ap. Aici la inca Veche, Dumnezeu a fcut s izvorasc apa din stnc i tot El a lsat petera la ndemna strmoilor notri daci i a urmailor lor, dintre care unii au fost clugri slujitori n locul acesta. Ei au ales aceast peter, n care s-au ascuns din calea prigoanei generalului Buccow pentru c n-au vrut s-i lepede credina ortodox, strmoeasc i s treac la cea a prigonitorilor. Acest izvor a fost sfinit de sute i sute de ori, prin slujbele de sfinirea apelor fcute la Boboteaz i la Izvorul Tmduirii, de preoii clugri tritori i slujitori, ct vreme a fost mnstire aici. Este sfinit i astzi la fel i probabil c n felul acesta a cptat puteri binefctoare. Legenda spune c apele sale sunt tmduitoare i oamenii vin de aproape, dar vin i de departe s bea din apa aceasta i vin s-o duc i celor dragi ai lor, aflai n suferin. Acelai izvor ostoiete i setea pelerinului de astzi, care vine pentru o rugciune n Bisericile de sub pmnt sau n Schitul cel nou, precum a ostoit i setea vieuitorilor din petera mnstire. Astzi, alt obte monahal, format din micue, slujesc lui Dumnezeu n locul acesta.

19

Necesitatea aprovizionrii cu ap a noului schit a determinat Fundaia Ortodox-Cultural s fac lucrrile de captare i reamenajare a izvorului. Firul de ap rmas curgtor, st gata s-i ostoiasc setea pelerinului, formeaz o frumoas cascad mbriat de dou poteci cu scri din lespezi. Apa curge prin jgheaburi de lemn susurnd, ca s ne mngie auzul i se odihnete n ochiuri bltite n care se reflect cerul, care ne ncnt privirea. Vorbesc oamenii despre energii binefctoare n acest loc, despre mplinirea rugciunilor fcute aici, la inca Veche. Puini se gndesc i la sacrificiile clugrilor care au but apa din cuul palmei, au mncat fructe uscate i au dormit pe piatra rece i tare ca s-i nevoiasc trupul i s-i subieze duhul spre a-L vedea pe Dumnezeu. Cnd ne ostoim setea cu apa acestui izvor s ne gndim i la aceti clugri nevoitori i prin ei s trimitem rugciunile noastre lui Dumnezeu. Aezarea dacic de la inca Veche Aezarea dacic de la inca Veche este de pe vremea lui Tiberius, din secolul III-IV Hr. i se ntinde pe o suprafa de un hectar i a fost cercetat arheologic n 1978 pe o arie de 200 mp i este nscris n lista monumentelor istorice astfel: Lista monumentelor istorice: LMI 2004, poziia 112, cod LMI 2004, BV-I-sB-11290; Denumirea: Aezare dacic; Localitatea: sat inca Veche, comuna inca; Adresa: Dealul Pleu (Dealul Blnetilor); Datare: secolul IV a.Chr I p. Chr. Latene. Aezarea dacic de la inca Veche a fost cercetat de dr. Florea Costea ntre 19 iunie i 3 iulie 1978, pe o suprafa restrns de circa 200 mp i redm pentru veridicitate i acurateea informaiei, din raportul su arheologic: Din pmntul ntors de plug rezulta sporadic fragmente de ceramic modelat cu mna sau lucrat de roat. Stenii ncepuser s transforme dealul n carier de lut pentru crmid. Aa a fost semnalat, aezarea dacic, de ctre Grigore Dobrean n anul 1976. Aezarea dacic se afl la sud de sat, la o deprtare de aproximativ 1 km, n dreapta prului Creul la circa 400 m de acesta, dar, care n vechime curgea prin apropierea aezrii dacice. Luat n ntregime de la marginea satului pn n sud de aezarea dacic, dealul se numete Pleu. Partea dinspre localitatea modern mai este cunoscut sub denumirea La Mnstire, nume datorat existenei aici, n Evul Mediu, a unui lca monahal din ansamblul cruia se mai vd astzi dou biserici spate n stnc. Cercetrile din 1978 au constatat trei seciuni i dou casete. S-au descoperit o posibil locuin de suprafa (buci de lipitur de perete ars i crbune), ca i crbune, buci de lut nroit n foc, pietre dispersate, trecute i ele prin foc, plednd pentru existena unei locuine de suprafa i a unei vetre de pietrar. O vatr din piatr local, ca i cantitatea mare de ceramic aflat, susin prezena unei alte locuine de suprafa i ea cu rmiele unei vetre sau a unui cuptor de pietrar. O alt locuin circular-ovalar au ntregit numrul locuinelor la 3 sau 4. ntr-o locuin s-au gsit: borcane cu sau fr bru alveolat sau crestat, strchini, ceti i tori de ceti, o fusaiol i mult crbune. n alt locuin s-au gsit: fragmente de la doi kanthorai de imitaie, cenuii; mai mult de 10 ceti miniaturale ntregi sau fragmente; o foi de aram, buze de fructier; perei i buze de strchini cu umrul foarte pronunat i buza lat, orizontal; boluri. Cetile cu dimensiuni obinuite sunt mai puine (cel mult 10), unele ntregibile. Sunt ornamentate cu profile alveolate sau crestate. Prevalent a fost n tot situsul ceramica modelat cu mna. Aproape toat olria modelat cu mna este roie, din past, n general bun i uniform ars. Ceramica lucrat la roat este cenuie, din past foarte fin, doar o can cu dou tori fiind de culoare neagr. Este posibil ca nceputurile locuirii s fie plasate n secolul al 4-lea nainte de Hristos, dac nu cumva i mai nainte i a continuat pn n secolul 1 dup Hristos, dat fiind prezena monedei emise n timpul domniei mpratului Tiberius (anii 14-37 dup Hristos). Nu este exclus ca aezarea dacic civil de pe dealul Pleu s fi luat sfrit la cucerirea roman (anul 106 dup Hristos), locuitorii suferind o stmutare supravegheat, ca s poat fi ncadrai n rigorile noii ornduieli. Nu tim dac ei nu au trit mai departe n puncte, nc neidentificate de ctre arheologi, pe vatra satului sau chiar la inca Nou, unde este atestat o aezare de pe cuprinsul creia provin 4 monede romane imperiale din vremea lui Antionius Pius, Faustina Junior, Pautila i Alexander Severus, aflate n prezent la Muzeul Brukenthal din Sibiu. Strmutarea putea fi fcut i n actuala vatr a satului. Abandonarea oficial a Daciei nord-dunrene de ctre armata roman i administraia roman nu a nsemnat, nici pe departe, depopularea zonei. Dovezi ale unei fireti vieuiri a daco-romanilor sunt numeroasele aezri sud transilvnene. La inca Veche, pe dealul Pleu n restrnsa suprafa cercetat, de 200 mp, s-au descoperit 6 locuine. Pe platou puteau s ncap, n acelai timp, 25-30 de locuine, iar raportul ntre cele de suprafa i bordeie este de 5 la 1. Singura locuin conturat perfect are o suprafa de 16 mp. n centru podeaua este mai ridicat, aici fiind un stlp central, care susinea un acoperi conic. Elevaia a fost din lemn peste care s-a aplicat lut, dat fiind cantitatea mare de lipitur de perete ars. Podeaua era tot din lut, negsindu-se urme de crbune, de scndur sau de nuiele. La nord era susinut de un stlp, dat fiind lespedea fragmentar ce putea fi talpa stlpului. Pereii erau de lemn ca i acoperiul care putea fi conic sau n dou ape. Aveau o suprafa de 12- 18 mp. Locuina atelier conine mult crbune de lemn ctre margini. Ceti miniaturale, calapod de lut ars, ascuitoare de gresie, disc de lut cafeniu de circa 20 cm n diametru. Vasele dacice se confecionau astfel: un disc, care se mbrca pe toat circumferina cu o bordur de past moale, de care se lipea peretele vasului.Pe podea se aflau mai muli bulgri de lut galben amestecat cu nisip, posibil materie prim pentru oale. Bordeiul dacic, este o locuin mai puin frecvent dect cele de suprafa, cu un raport de 1 bordei la 5 locuine de suprafa. Locuina aceasta este adncit n pmnt cu mai mult de 50 cm. n bordei s-a gsit o can. S-au gsit 13 gropi dacice tip cldare, avnd mrimi diferite, cu adncimi ntre 33 72 cm, de form circular, cu diametrul de 50 cm, i cu coninut diferit. Unele conin ceramic de ambele categorii, mai numeroas cea modelat cu mna. ntr-una s-au gsit fragmente de vase modelate cu mna (ntre care un borcan ntregibil), o roat fusaiol bitronconic i un denar de la Tiberius. n alta s-a gsit o lespede discoidal de gresie alturi de ceramic fragmentar. O groap avea forma de plnie, este adnc de 55 cm, cu diametrul de 1 m i cu adncimea de 85 cm, avnd acelai coninut din ceramic fragmentar modelat cu mna. Gropile nu au fost spate de la nceput pentru a servi ca depozite de bucate sau gropi menajere, dat fiind adncimea lor foarte mic n comparaie cu tot ce se

20

cunoate n lumea dacic, n acest domeniu. Forma de cldare a tuturor cavitilor, ne conduc la prerea c ele nu sunt altceva dect locuri din care s-a luat lutul pentru confecionarea oalelor. La inca Veche, pe dealul Pleu n restrnsa suprafa de 200 mp s-au descoperit 6 locuine i 13 gropi. Peste 90% din aceasta este modelat cu mna i nregistreaz principalele tipuri cunoscute n Latene-ul dacic: borcane, chiupuri, strchini, fructiere, ceti de dimensiuni neobinuite sau n miniatrur. Cam 90% din olria descoperit are culoare rou-crmiziu, restul fiind cenuiu-maronie. Culoarea se datoreaz contaminrii cu solul dealului. Cele mai multe sunt borcanele de dimensiuni mici sau mijlocii, cu sau fr decor. Profilele sunt de regul rotunjite, dei nu lipsesc cele zvelte prin care s-a semnalat aezarea. Buzele sunt rotunjite sau aezate oblic, unele cu nervur la exterior, care pare mai degrab o neglijen dect o intenie de modelare a olarului. Decorul este n relief sau incizat: bruri alveolare sau crestate, butoni mari prismatici ori arcuii, dar i mici i aplicai sub buz sau ncorporai brului, dar tot arcuii. Decorul incizat este fie n form de semne ce seamn cu amprenta unghiei, fie n form de benzi sau linii simple, vlurite sau circulare pe vas. Nu sunt puine strchinile i fructierele, majoritatea cu umrul foarte pronunat (frnt) i buza orizontal, toate lipsite de decor. Prezente sunt i bolurile, ca i cetile, unele cu bru alveolat, altele cu bru simplu amplasat sub buz. Numeroase sunt cetile n miniatur, cele mai multe ntregibile. Ceramica modelat la roat se rezum la patru tipuri principale: fructiera, cana, chiupul i kantharosul. Toate sunt din past fin sau foarte fin. Unele fructiere au dimensiuni apreciabile, cu buza lat de 7-8 cm i diametru de exterior de 34-35 cm, altele de dimensiuni mai mici. Dei, majoritate sunt lipsite de decor, exist exemplare cu benzi negre lustruite sau cercuri concentrice ce ncadreaz linii vlurite, tot lustruite. Cnile sunt sau cenuii sau negre, piesa descoperit provenind din bordei. S-au gsit puine fragmente de chiup cu peretele zvelt i buza ngust, orizontal, cu o mic nervur la exterior. S-au recoltat i dou imitaii de kantharoi din past roie, pictat cu o band orizontal de culoare rou-maroniu. Localnicii daci se ocupau n primul rnd cu agricultura, dar i cu pstoritul, pescuitul i esutul, ca i cu olritul. Erau o comunitate de meteri olari, care furnizau altor aezri contemporane, nu numai recipiente ceramice de uz comun, ci i vase de lux, ilustrativ n acest sens putnd s fie micul vas pictat i denarul de la Tiberius reprezentnd probabil contravaloarea unor asemenea produse. Este posibil ca dacii de aici s se fi ocupat i cu prelucrarea minereului de fier, aflat din abunden n mprejurimi, dat fiind bucile de zgur de fier descoperite pe dealul Pleu. Este sigur c olarii daci de pe Pleu, nu lucrau doar pentru nevoile comunitii lor, ci i pentru altele din zon sau regiuni mai ndeprtate, (ocupaia comer) fapt explicat de gsirea n cuprinsul aezrii a unei monede romane din argint, din vremea mpratului Tiberius (anii: 14-37 dup Hristos), care se adaug celor cunoscute mai nainte i databile n timpul domniei mprailor Titus (anii: 7981 dup Hristos) i Domitianus (anii: 81-96 dup Hristos). Fundaia Ortodox-Cultural Maica Sfnt Bucuria Neateaptat are n preocuprile sale i i propune studiul extins i amnunit al aezrii dacice de la inca Veche, ca i pstrarea, conservarea i amenajarea spre vizitare a acestui sit arheologic. Localnicii susin c, imediat lng aezarea dacic, spre sud, ar exista i o fortificaie din acea epoc, secolul III-IV Hr. i ar fi vorba i despre un castru roman, care nu a fost cercetat arheologic. Ba, localnicii mai vorbesc i despre o movil de pmnt, cum c ar fi mormntul unui general roman. Dac acestea sunt sau nu adevrate, tie doar Dumnezeu i pmntul care le ascunde, iar noi de vrem s aflm va trebui s cercetm. Acestea ca i aezarea dacic, sunt acum ascunse sub pmnt i vizitatorul trece pe lng ele fr s tie unde sunt, deoarece peisajul format dintr-un stufri des, nu te face s iei aminte. Mnstirea rupestr este tot pe partea aceea a drumului actual, al vechiului drum al dacilor i al romanilor, pe partea stng cum se urc spre deal i spre schit, unde sunt toate obiectivele istorice aflate la distan foarte mic unul de cellalt; fapt care ne duce cu gndul c dacii de la inca Veche ar fi putut avea locaul lor de rugciune n Petera din dealul Pleu, unde ulterior s-au scobit dou bisericue ortodoxe. Aadar ceea ce tim cu certitudine, pn acum, este prezena Aezrii dacice i a Mnstirii rupestre din dealul Pleu, inca Veche.

21

22