Tema: Conceptul de management =O1= Definirea si relatiile managementului Stiinta M a aparut in a 2 jumatate a sex XIX-lea, in America. Cuvintul „M” deriva de la latinescul „manus”-mina, ca expresie literara inseamna manevrare, pilotare. In sensul larg prin M intelegem ansamblul disciplinilor care intrunesc sarcinile de conducere, administrare si organizare a # orientate spre obtinerea profitului maxim si satisfacerea cit mai completa a oamenilor.M spun unii savanti, este considerat ca activitate ca un grup de persoane sau ca o arta, stiinta. Altii spun ca procesul de M reprezinta ansamblul fazelor de munca prin care se determina obiectivele, resursele necesare si executantii, in scopul realizarii unei activitati cit mai eficiente. Altii spun ca M este procesul de coordonare a resurselor umane, informationale, fizice, si financiare in scopul atingerii obiectivelor. Definitia clasica a fost data de catre savantul economist H.Fayol in 1916, care a spus ca M inseamna a prevedea si a planui, a organiza, a comanda, a coordona si a controla. M este procesul in care managerul opereaza cu 3 elemente fundamentale: idei, lucruri si oameni, realizind obiectivele prin altii. Unii savanti demonstreaza ca M ca proces are 3 caracteristici generale:

1. Este un proces sau o serie de activitati continue si inrudite;2. Se caracterizeaza asupra indeplinirii obiectivelor firmelor;3. Indeplineste obiectivele lucrind cu si prin intermediul oamenilor precum si a altor resurse ale firmei.

Relatiile de M apar numai in cadrul firmei, # sub diferite forme, principii si tructuri.Orice proces de munca se divizeaza in 2 categorii principale: procesul de executie, procesul de M.Procesul de M spre deosebire de procesul de executie se caracterizeaza prin aceea ca o parte din forta de munca actioneaza asupra celeilalte parti a majoritatii resurselor umane in scopul realizarii obiectivelor.Obiectul specific al M est eunitatea economica tratata ca un sistem compus din fiinte umane.Scopul principal al M este sa contribuie la constituirea conducerii firmei pe baze stiintifice pt a-si atinge oobiectivele cu minim de cheltuieli si maximum profit.Ca stiinta M presupune stabilirea unor principii, metode si tehnici de lucru cu caracter general a catot utilizare sa asigure folosirea optima a potentialului uman, financiar, material din firma. In orice unitate economica procesul M se caracterizeaza pe urmatoarele principii:

1. Cunoasterea legilor economice care prevad consideratiile resurselor existente si situatiile reale;2. Folosirea procedeelor si metodelor de analiza stiintifica in abordarea deciziilor si in organizarea realizarii lor;3. Utilizarea cunostintelor stiintifice si alte domenii cum ar fi sociologia, psihologia;4. Utilizarea mijloacelor tehnice moderne in vederea obtinerii informatiei in scopul folosirii eficiente.

Principalele preocupari a managerilor consta in coordonarea eforturilor umane in scopul atingerii obiectivelor prin colaborarea cu oamenii. Unul din fondatorii M stiintific a fost Taylor care primul a efectuat organizarea elementelor de productie in firma care consta in:

1. A separa pregatirea pt indeplinirea operatiilor de efectuare nemijlocita a lor;2. A diferentia procesul muncii pt fiecare muncitor;3. A introdus cronometrajul ca mijloc de inlaturare a producerii de munca inutila;4. A produs aparatul functional al conducatorilor;5. A elaborat sistemul de retribuire a muncii.

=O2= M. stiinta arta practicaEvolutia M cunoaste urmatoarele etape de dezvoltare:

1. Epoca eroica care intruneste anii 1890-1940;2. Perioada fosta de astazi.

Principalele caracteristici ale M ca stiinta sunt:1. Focalizarea pe abordare a deciziei manageriale;2. Abordarea deciziei se face prin aplicarea metodelor stiintifice;3. Utilizeaza cunostinte si metode din diverse stiinte.

M ca stiinta stabileste principii, reguli, metode, procedee, tehnici si instrumente cu caracter general care asigura utilizarea optima a resurselor naturale- umane, material-financiare si informationale in scopul atingerii obiectivelor planificate.Elementele fundamentale ale ciclului managerial:

1. Identificarea obiectivelor;2. Stabilirea scopurilor;3. Planificarea;4. Organizarea resurselor;5. Comunicareal6. Motivarea;7. Reactia si controlul;8. Actiuni de corectare.

M este precizat si ca arta. Unii savanti au demonstrat ca M stiintific formeaza stiinta iar aplicarea lui constituie o arta sau arta de a realiza anumite lucrari cu ajutorul oamenilor. Altii spun ca M este o arta ce se bazeaza pe prosperitate, viziuni si intuitie.=O3= Managerul caracteristici generaleMn este persoana careia i sau incredintat sarcini de conducere sau specialist cu inalta calificare care utilizind cele mai performante mijloace si metode ia decizii pt desfasurarea cit mai eficienta a unei activitati. Mn este persoana responsabila cu performantele muncii personalului condus care utilizeaza resursele materiale si financiare pt a produce bunuri si servicii.Mn este persoana care influenteaza in mod direct actiunile si comportamentul altor persoane, ei pot fi delimitati in 5 grupari:

1. Incopetenti (nemultumeste pe toata lumea, absenta unei strategii realiste, lipsa de initiativa, de curaj in asumarea unor riscuri, usor corupt);

2. Populist (lipsa unui m strategic, prioritatea acorda rezolvarii unor pretentii salariale, apelarea la imprumuturi mari pt salarii care duce la incalcarea corelatiilor fundamentale);

3. Autoritari (acorda atentie deosebita problemelor restructurarii, are o bogata experienta in activitatea manageriala, urmareste maximizarea profitului );

4. Participativ-reformist (spirit inovator, curaj in asumarea riscului, capacitatea ridicata de antrenare, disponibil pt comunicare);

5. Conciliator (compromis intre cele 2 tendinte contrabile, realizeaza performante medii in ambele situatii, abilitatea in situatiile de conflict, tendinta spre o transparenta mai redusa).

Misiunea de baza a Mn este de a face afaceri profitabile pt firma de asi orienta colaboratorii si subordonatii spre ceea ce se asteapta de la ei. Mn are 2 sarcini principale:

1. Sa rezolve problemele prezentului;2. Sa se pregateasca pt cele viitoare.

Mn stabileste obiective, organizeaza, motiveaza si comunica, stabileste standarte si evalueaza, dezvolta potentialul oamenilor. Mn trebuie sa dispuna de anumite aptitudini care exprima atitudinea lui fata de munca, societate, de oameni si in mare masura de dorinta lui de a deveni Mn.Atitudinile Mn pot fi grupate in:

1. Comune (imaginatie, flexibilitate, autoincredere, autorespect, expunerea clara a ideilor);2. De colaborare (amabilitatea, bunatatea, atitudinea prieteneasca fata de colaboratori, bun negociator);3. Psihice.

Calitatile Mn: creativitate, cunostinte, capacitate, cooperare, curiozitate.

Tema: Evolutia practicii si gindirii manageriale (m)=O1= Consideratii generale privind formarea si dezvoltarea stiintei m.Etapele dezvoltarii M sunt in strinsa legatua cu evolutia societatii si constituie 3 la numar:

1. M empiric- a aparut cu mult inainte de era noastra concomitent cu divizarea muncii. In aceasta etapa functia Mn era indeplinita de proprietari si se baza atit pe experienta transmisa cit si pe intuitie.

2. Inceputurile M stiintific au fost puse ceva mai tirziu cind experientele m se realizau cu ajtorul scrisului.3. M stiintific propriu-zis a aparut la sf sec XIX si meritele aparitiei M stiintific ii apartin savantului economist

Taylor. Acesta este segmentat in 4 perioade:I. 1880-1914;

II. 1914-1940;III. 1940-1985;IV. 1985-prezent.

=O2= Doctrinele de M.2.1 scoala clasica:Teoriile clasice in M isi iau inceputul in ultimii ani ai sec XIX in America si putin in Europa. Fondatorii sunt: Taylor si Fayol. Pt a puen temelie M stiintific, Taylor a dat nastere stiintei „minuirea lopetei” si a optinut raspunsuri la urmatoarele intrebari: 1) Un salariat de prima clasa va obtine cea mai mare productivitate pe zi minuind o lapata pina la 18 kg? 2) ce tipuri de lopeti dau cel mai bun randament pt fiecare material in parte? 3) cit de repede poate fi introdusa o lopata intrun morman si scoaasa din el ? 4) Cit timp este necesar pt a balansa lopata ianpoi si a arunca materialul? Experienta a durat 3 ani de zile si a demosntra ca cea mai eficienta lopata este de 230 gr. Zilnic productivitatea sa marit de la 16 la 59 tone. Costul mediu pt minuirea unei lopete sa redus. Salariu sa majorat. Dupa experientele petrecute privind minuirea unei lopete Taylor a propus urmatoarele principii in sistemul m:

1. inlocuirea metodelor traditionale bazate pe experienta prin metode stiintifice;2. selectarea salariatilor pe baza unor metode fundamentale in mod stiintific;3. antrenarea si instruirea salariatilor;4. colaborarea intre salariati si administratie in scopul aplicarii unor principii de organizarea stiintifica a intregii

activitati;5. divizarea muncii intelectuale si fizice;6. amplificarea continutului economic al activitatii personalului tehnic;7. analiza procesului de munca prin descompunerea in elemente componente;8. evidenta stricta a timpului de munca si normarea muncii;9. controlul tehnic al operatiunilor tehnologice;10. aplicarea salarizarii in acord pe baza unor indicatori specifici;11. stricta delimitare intre functia de conducere si cele de executie.

Spre deosebire de Taylor, Fayol a cercetat procesele functionale ale firmei, a propus structura organizatorica a #. El a stabilit urmatoarele principii ale conducerii dintre care putem nominaliza:

1. divizarea muncii care prevede ca munca trebuie impartita intre persoane, intre grupuri personale cu scopul ca atentia sa fie pusa asupra anumitor sarcini.el pt prima data a demonstrat ca specializarea # este cea mai buna modalitate pt folosirea eficienta a fortei de munca;

2. autoritatea care prevede ca autoritatea si responsabilitatea sunt intr-o strinsa legatura, cine isi asuma autoritatea trebuie sa-si asume si repsonsabilitatea;

3. disciplina o # de succes necesita eforturi pt indeplinirea acestor principii;4. Unitatea de comanda care prevede ca salariatii trebuie sa primeasca ordine numai de la un singur Mn;5. Unitatea de directie care prevede ca intreaga firma trebuie sa se indrepte spre un obiectiv comun;6. Subordonarea intereselor individuale celor generale care presupune ca interesele unei persoane nu trebuie sa

aiba prioritate in fata intereselor firmei;7. Remunerarea prevede ca la stabilirea salariului angajatului trebuie luate in consideratie mai multe elemente:

costul vietii; oferta de persoane calificate pe piata muncii si succesul firmei;8. Centralizarea gradul de centralizare sau descentralizare depinde de spcificul firmei;9. Lantul ierarhic;10. Ordinea;11. Echitatea;12. Stabilirea personalului care prevede pastrarea personalului productiv;13. Initiativa;14. Spiritul de echipa.

Astazi M clasic este tratat contraversat unii considera ca solutiile date M de catre fondatorii scolii clasice au fost valabile pt perioada ceea. Altii sunt convinsi ca metodele si principiile fondatorilor scolii clasice sunt insuficient de intelese in zilele noastre.

2.2 doctrina relatiilor umaneAceasta scoala a aparut ca un raspuns la abordarea mecanicista si ignorarea factorului uman de catre fondatorii scolii clasice. Fondatorii scolii clasice nu au tinut cont de comportamentul uman. Ei considerau membrii firmei ca elemente pasive. Noua doctrina a aparut in S.U.A in perioada depresiei economice 1929-1933. Abordarea comportamentala a M urmareste sporirea succesului prin focalizarea de factorul uman si pune accentul pe cresterea productivitatii prin cunoasterea oamenilor. Unul din fondatori este Eltan Maxo si Abraham Maslow. Maslow considera ca Mn trebuie sa cunoasca nevoile fiziologice de siguranta, sociale, de respect si de autorealizare ale membrilor firmii. El lea depus pe piramida nevoilor:

1. fiziologice (de hrana, de adapost);2. Securitate care presupune nevoia de protectie materiala si psihica;3. De relatii sociale;4. De stima- incredere in sine, valoare, forta, competenta;5. De autodepasire sau dorinta de a deveni mai mult decit este.

Unii savanti au demonstrat ca omul are 2 seturi de nevoie: animalica-de a evita durerea si umana- de implinire sufleteasca. Ei au dezvoltat un program de imbogatire a muncii prin care se urmaresc ideile:

1. motivarea personalului si imbunatatirea climatului de munca;2. evitarea superspecializarii serviciilor si a personalului;3. constituirea echipelor de lucru in functie de preferintele reciproce;4. acordarea unei importante oficiale grupului de munca;5. inlocuirea autoritatii oficiale cu cea reala.

2.3 scoala empirica a aparut ca consecinta a rivalitatii dintre scoala clasica si doctrina relatiilor umane. Un factor care acontribuit la formarea acestei scoli este aparitia # Trans-nationale si Trans continentale.Unul dintre primii fondatori a scolii a fost Henry Ford regele industriei de autoturisme. Fondatorul a elaborat pentru prima data sistemul de producere in flux continuu format din operatii succesive, executate de un sir de lucratori la banda rulanta. El a elaborat principiile:

1. constructia stricta pe verticala a organizarii M din companii;2. gestionarea tuturor componentelor si etapelor de producere dintr-un singur centru;3. producerea pe scara masiva ce ar asigura cheltuieli minime, maxim profit si satisfacerea cerintelor

consumatorilor;4. standartizarea care ar permite trecerea rapida si fara mari cheltuieli la fabricarea produselor noi;5. organizarea producerii in flux continuu bazat pe divizarea muncii intr-un nr poibil mare d eoperatii;

Alt fondator P. Drucher considera ca Mn are 2 obligatii specifice care nu se mai intilnesc:1. crearea resurselor disponibile a unui bun real;2. Mn este obligat in fiecare decizie si actiune sa tina cont de particularitatile momentului si sa nu uite de

perspectiva viitorului #.Reprezentantii acestei scoli pt prima dat aau elaborat cerinte stricte fata de Mn si conducator. Ei au demonstrat ca un bun Mn este persoana nesatisfacuta de metodele existente, in continuu studiaza noul si tine cont de sfaturile lucratorilor de comapnie.2.4 scoala sistemelor sociale Abordarea sistemica a M reprezinta o sinteza a scolii empirice, clasice si docrinei relatiilor umane. Ea porneste de la o teorie generala a sistemelor. Un sistem reprezinta o multime de parti interdependente care functioneaza ca un intreg pt anumite scopuri. Subsistemele economiei regionale sunt # amplasate in acest raion. M tot poate fi tratat ca un sistem. Sistemul de M tot este alcatuit dintr-o serie de parti care functioneaza interdependent pt indeplinirea unui scop. Partile oricarui sistem sunt numite subsisteme. Pina in prezent deosebim 2 tipuri de sisteme de baza: inchise si deschise. Inchise nu sunt influentate si nici nu interactioneaza cu mediul lor, ele sunt in cea mai mare parte mecanice sau au niste miscari sau activitati care trebuie indeplinite indiferet de mediu. Deschise interactioneaza in mod permanent cu mediu sau. Interactiunea continua cu mediul, influenteaza existenta si viitorul firmei de fapt mediul dicteaza activitatea firmei. =O3= Evolutia M in R.M.

I. Pina la al II-lea Razboi Mondial;II. Al II-lea R. Mondial;III. 1991- prezent.

Tema: Principiile in sistemul de M=O1= Definirea, rolul si clasificarea principiilor MPrimele principii ale M au fost elaborate si transmise in activitatea de antreprenoriat de Tayler si Fayol. Orice activitate de antreprenoriat se desfasoara in baza unor principii care permit punerea in valoare a tot ce a acumulat stiinta si practica m. Astazi principiile de M alcatuiesc un sistem pe baza caruia se concepe si modeleaza M si comportamentul Mn. Cuv „principiu” provine de la latinescul „principium” si inseamna inceput, baza, temelie. Conform dictionarului principiu este:

1. Element fundamental, idei, lege de baza pe care se bazeaza o teorie stiintifica, un sistem politic, juridic sau o norma de conduita;

2. Element primordial sau cauza primara;Principiile de M sunt regulile fundamentale, calauzitoare in abordarea, explicarea si solutionarea problemelor de M corespunzator cerintelor si obiectivelor sistemului.La moment deosebim urmatoarele principii:

1. Ale activitatii economice si sociale;2. Ale eficientei economice si sociele;3. Rezultate din perspectiva sistematica.

=O2= Caracteristica principiilor m Fondatorii scolii clasice au formulat urm principii de baza a M printre care:

1. Pt orice operatie de lucru sa se elaboreze o varianta stiintifica de realizare;2. Sa se asigure o selectie stiintifica a lucratorilor;3. Sa se coopereze sincer cu lucratori;4. Munca si responsabilitatile sa fie rezonabil impartite intre Mn si lucratori.

Henry Fayol a formulat 16 principii:1. Pregatiti si realizati in mod judicios planurile operatiunilor;2. Organizati resursele umane si materiale astfel incit acestea sa se gaseasca in concordanta cu obiectivele,

resursele si cerintele firmei;3. Stabiliti o singura autoritate compententa in activitatea de conducere;4. Coordonati toate activitatile si eforturile;5. Luati decizii clare, distincte si precise;6. Recurgeti la o selectie eficienta a Mn;7. Definiti obligatiunile responsabililor si executantilor;8. Incurajati initiativa si responsabilitatea;9. Oferiti recompense corecte corespunzatoare pt serviciile prestate;10. Folositi sanctiuni pt greseli si erori;11. Pastrati disciplina;12. Asigurativa ca interesele personale corespund celor generale ale #;13. Recunoasteti unitatea de comanda;14. Promovati promovarea resurselor umane si materiale;15. Instituiti si efectuati controale;16. Evitati reglementarile ai alte activitati functionale.

La moment exista 3 grupari de principii m:I. Principii rezultate din ordinea necesara desfasurarii actiunilor economice si sociale;

a) Diviziunii muncii;b) Corelatiei autoritatii si responsabilitatii;c) Disciplinei;d) Unitatii de comanda;

II. Principii reclamante de cerinta realizarii eficientei economico-sociale; III. Principii care sa asigure corelatii optime in cadrul sistemelor sociale amri. =O3= Evolutia principiilor mPrincipiile m pe parcursul anilor au suferit mutatiii considerabile. Evolutia principiilor se datoreaza schimbarilor ce au avut loc in economia #, regionala, mondiala. Indiferent de mutatiile principiilor manageriale. Principiile aplicate in M modern trebuie sa:

1. Corespunda obiectivelor si sarcinilor sistemelor de M;2. Reflecte caracteristici de baza si relatiile din sistemul de M;3. Tina cont de specificul timpului si particularitatile teritoriale si naturale;

Principiile nu pot fi acceptate in cazurile:1. Sunt cunoscute insuficient de cel ce il aplica;2. Sunt selectate neadecvat timpului, situatii si conditiilor.

Tema 4: Functiile managementului(1) Definitia, rolul si clasificarea functiilor managementului

Managementul unei # graviteaza in jurul unor activitati pe care trebuie sa le indeplineasca numite functii. Formarea functiilor nominalizate tine de inceputurile stiintei managementului si ii apartin francezului H. Fayol. Functiile managementului sunt definite ca eforturi de gindire si actiune rationala specifice activitatii de management care declanseaza un ciclu logic de desfasurare a evenimentelor viitoare de pregatire, preveziune si organizare a mijloacelor existente de cunoastere si influientare a fortei de munca. Orice proces managerial are un caracter ciclic care incepe cu definirea scopului propus, continua cu previziunea obiectivelor pe un anumit termen, se stabilesc sarcinile si se incheie cu analiza indeplinirii obiectivelor. Procesul de desfasurare a fiecarui ciclu de management se efectueaza intr-o succesiune logica, anumite operatii care sunt sistematizate pe etape si reprezinta continutul celor 5 functii expuse mai sus.

(2.1)Functia de previziuneConsta in ansamblul proceselor de munca, prin intermediul carora se determina principalele obiective ale # precum si resursele si mijloacele necesare. Functia de previziune raspunde la intrebarile ce trebuie? Si ce poate fi? Realizat in cadrul # in conditiile si concomitant cu desemnarea resurselor necesare. Functia de previziune are in vedere un effort de gindire si actiune a managerilor in scopul de a identifica anticipativ problemele care pot aparea in activitatea #. Anticiparea se datoreaza timpului aflat la dispozitie si posibilitatile de solutionare. Functia de previziune a devenit o parte integrant a gindirii managerilor. Manifestarea functiei de previziune presupune sistematizarea activitatii si parcurgerea urmatoarelor etape:- stabilirea perspectivei, respective a directiei in care trebuie dirijata actiunea, in aceasta etapa se prefigureaza viitoarele investitii si dezvoltarea mijloacelor de productie in functie de noua structura a activitatii care pot aparea- definirea obiectivelor care se apreciaza in baza informatiilor analizate in etapa urmatoare, la acesta etapa sint formulate obiectivele de baza a #.- stabilirea programelo pentru fiecaresector de activitate- definirea mijloacelor materiale si financiare necesare obiectivelro prestabilite- evaluarea consetintiilro deciziilor adoptate, acesta etapa va cuprinde atit aspecte desfasurate in # cit si valorificarea rezultatelor obtinute.Functia de previziune se materializeaza in prognoze, planuri si programe. Prognozele forma de manifestare a functiei de previziune care reflecta estimarea evolutiei conditiilor in care va functiona # la nivelul unui orizont de peste 10 ani. Metodele de fundamentare a prognozelor pot fi matematice, statistice, normative.Planurile reprezinta componenta functiei de previziune, cel mai frecvent intilnta in activitatea #. Prin planuri manageriale se identifica obiectivele firmei ,se determina programele de activitate, se stabileste nivelul bugetului pe venituri si cheltuieli Planurile sunt elemente necesare ale functiei de previziune. Un plan fundamentat pe realitati tehnice, economice, sociale constituie intrumentul de baza pentru sistemul managerial a oricarei firme.Programele constituie un al trei-lea mod cu un grad ma mare de precizie, mult mai detailat asigurind si o coordonare mult mai stricta. Programul se defineste prin ansamblul de activitati, lucrari esalonate précis in timp avind fiecare durata stabilita si resurse repartizate in asa mod ca sa duca la indeplinirea obiectivelor stabilite. Dupa continut programele pot fi: - operative - de lucru.

(2.2) Functia de organizareComponenta cea mai complexa a sistemului managerial. Aportul acestei functii se manifesta in realizarea obiectivelor stabilite prin functia de previziune. Functia de organizare are menirea sa raspunda la intrebarea Cum sa faca? Ca # sa indeplineasca obiectivele prestabilite. Organizarea ca functie manageriala poate fi definite prin ansamblul actiunilor intreprinse in scopul utilizarii cu maximul de eficienta a resurselor umane, materiale si financiae pe care le are la dispozitia sa #. Oricit de mica nar fi firma (cu personalitate juridica) functia se manifesta sub toate componentele sale. Functia de organizare desemneaza ansamblul proceselor de management prin intermediul carora se stabilesc si se delimiteaza procesele de munca fizica si intelectuala, gruparea alor pe posture, formatii de munca, compartimente in vederea realizarii, in cit mai bune conditii a obiectivelor prestabilite. Functia mai raspunde la intrebarea Cine? Si Cum? Contribuie la realizarea obiectivelor firmei? Raspunsul il constituie combinarea nemijlocita a resurselor umane si in mod indirect, materiale, financiare la nivelul locurilor de munca, compartimentelor si # in ansamblul. In cadrul oricarei organizatii delimitam 2 categorii principale. Aceasta functie este exercitata de managementul # superior. A doua categorie majora o reprezinta organizarea principlelor componente ale #, unde puteau nominaliza functiile #. Trecerea la economia de piata a RM impune o organizare cu un pronuntat caracter creative, flexibil si dinamic, care ar determina economia nationala.

(2.3) Functia de coordonareConsta in ansamblul proceselor de munca prin care se armonizeaza deciziile si actiunile personalului firmei si ale sistemelor sale in cadrul functiei de previziune si a sistemului organzat stabilit anterior. Coordonarea este o organizare in dinamica care consta din dinamismul firmei si a mediului ambiant, din complexitatea, diversitatea proceselor care au loc in firma. Pt asigurarea unei coorodnari eficiente este esentiala existenta unei comunicari adecvate la nivelul procesului managerial. Prin comunicare intelegind transmiterea de informatie si perceperea integrala a mesajelor continute. Asigurarea unei comunicari efective depinde de un complex de factor ice reflecta atit calitatile manageriale, realismul obiectivelor, nivelul de pregatire a manageilor cit si a executantilor. Coordonarea imbraca 2 forme: - bilaterala - multilateralaCoordonare bilaterala se deruleaza intre nivelul managerial si un subordonat.Coordonarea multilaterala implica un process de comunicare intre un manager si mai multi subordonati. Aceasta este folosita mai pe larg in activitaea de antreprenor si are loc in procesul sedintelor.Coordonarea – functia manageriala mai putin formalizata si depinde in mare masura de factorul uman si potentialul managerilor. In general coordonarea reprezinta un process prin care un manager creaza si mentine armonia intre activitatile, compartimentele si personalul subordonarii.Functia de coordonare decurge din necesitatea de a face ca toate eforturile, activitatile ce se desfasoara la diferite locur de munca, la diferite nivele ieiarhice sa fie indreptate spre realizarea obiectivelro firmei.Manifestarea in practica a acestei functii denota parcurgerea in practica a etapelor:

- determinarea sarcinilor si atributiilor, competentelor individuale;- stabilirea sistemului de comunicatii;- determinarea standartelor de performanta ale personalului; - proiectarea si realizarea sistemului de legaturi intre compartimentele de munca;- precizarea modalitatii de motivare a personalului.

(2.4) Functia de antrenareExercitarea f-tiei in orice # presupune atragerea personalului la realizarea obiectivelor # fara participarea fortei de munca, atingerea obiectivelor prestabilite este imposibila. Antrenarea fortei de munca consta in actiunea Mn in atragerea personalului si crearea conditiilor pt functionarea unitatii economice. F-tia incorporeaza ansamblul proceselor de munca prin care se determina personalul # sa contribuie la stabilirea si realizarea obiectivelor prestabilite. Exercitarea acestei f-tii impune sistemul managerial sa traga o atentie deosebita in selectia si pregatirea subordonatiei. Motivrea presupune corelatia intereselor personalului cu realizarea obiectivelor si sarcinilor stabilite. Formele motivarii: pozitiva, negativa. Pozitiva are ca efecte benefice pt realizarea antrenarii si prevede cresterea satisfactiei personalului in urma participarii la procesele de munca dun activitatea economica. Negativa nu poate avea decit consecinte asupra fortei de munca.

(2.5) Functia de control, evaluarePoate fi definita ca ansamblul proceselor prin care performantele # subsistemelor si componentelor sunt masurate si comparate cu obiectivele stabilite initial. Aceasta functie raspunde la intrebarea: Cu ce rezultate s-a finalizat munca depusa? Evaluarea include ciclul procesului de M care se finalizeaza cu controlul oiectivelor prestabilite.Procesele de contol, evaluare in calitate de f-tie a sistemului managerial implica 4 faze:

1. masurarea rezultatelor;2. compararea rezultatelor cu obiectivele si standartele stabilite initial;3. determinarea cauzelor care au determinat abateri considerabile;4. evaluarea colectarilor care se impun.

F-tia presupune un ansamblu de actiuni prin care se urmareste in ce masura rezultatele obtinute sunt identice cu nivelul prestabilit.

(3) Interdependenta si dinamica f-tiilor managerialeAbordarea separata a f-tiilor M si a interdependentei dintre ele au contribuit la evidentierea specificitatii componentelor procesului de M. In practica procesul de M trebuie abordat in ansamblul sau tratind f-tiile M in strinsa lor interdependenta.

P CO O

CE A

Tema 5: Organizarea procesuala si structurala1. Definirea organizarii procesuale

Orice # indiferent de specificul sau de activitate trebuie analizata din 2 puncte de vedere:- Abodare Procesuala (sarcini, atributii, actiuni, functiuni) - Abordare Structurala (post de lucru, functie, compartiment, nivel ierarhic)Orice # reprezinta o organizare formala si informala.Organizarea formala este determnata prin ansamblul elementelor organizatorice stabilite de catre conducere prin regulamentul de organziare si functionare, organigrame si posturi.Structurile organizatorice a oricarei # sunt create potrivit unor reguli, norme, principii si instituite prin documente oficiale.Organziarea informala reflecta viata interna a # fiind alcatuita din ansamblul grupurilor si al relatiilor interumane stabilite spontan intre membrii unei organizatii , orientate spre satisfacerea unor interese personale.Aparitia si functionarea organizarii informale este determinate de interesele si preocuparile comune, de nivelul de pregatire si calificare. Componenta de baza a organizarii informale o constituie grupul informal. Conducerea grupului revine unui lider care are capacitate pentru a conduce grupul.Organziarea procesuala consta din descompunerea procesului de munca fizica si intelectuala in elemente componente:

Functiunea firmei consta in ansamblul activitatii omogene efectuate de salariatii cu anumite specialitati. Activitatile # reprezinta componente ale organizarii procesuale si consta in ansamblul atributiilor omogene ce

se indeplinesc de catre salariati ce poseda cunostinte de specialitate. Sarcinile este o componenta de baza a unui process de munca complex sau simplu destinata indeplinirii unui

obiectiv individual si atribuit unei singure persoane.2. Conceptul de structura organizatorica

Org Structurala preia rezultatele organizarii procesuale incadrindu-se in structuri organizatorice prin gruparea functiilor activitatilor atributiilor in functie de anumite criterii si reprezentarea pe grupuri de lucru si salariati.La nivelul structurii organizatorice a oricarei # regasim urmatoarele elemente: postul, functia compartimentul, ponderea ierarhica, nivelul ierarhic.Postul este alcatuit din ansamblul obiectivelor individuale sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor cerute unui angajat in mod organizat si permanent la un anumit loc de munca.Functia defineste totalitatea posturilor cu aceleasi caracteristici organizatorice sau asemanatoare. Din punct de vedere managerial putem vorbi de functia de conducere si de executie.De conducere se caracterizeaza prin stabilirea de compentente si responsabilitati din domenii mai largi implicind atributii de coordonare a activitatii anumitor executanti.Prin functie de executie se intelege acea functie caracterizata prin sfera limitata a competentelor care se limiteaza la executarea de lucrari sau rezolvarea de probleme si nu presupune coordonarea activitatii altor persoane.Compartimentul o subdiviziune organizatorica a # formata din totalitatea persoanelor care indeplinesc functii omogene.Ponderea ierarhica- reflecta nr persoanelor conduse nemijlocit de unitatea de conducere sau constituie o modalitate de ordonare a functiilor si posturilor in cadrul unui compartiment.Nivelul ierarhic- componenta principala a structurii organizatorice formata din totalitatea subdiviziunilor situate in linii orizontale l aaceeasi distanta de managementul de virf al firmei.Documentele de exprimare a str. Organizatorice sunt:

Organigrama; Regulamentul de organizare si functionare; Fisa postului.

Organigrama este reprezentarea grafica a elementelor componente ale str organizatorice.Regulamentul de organizare si functionare este un document de reprezentare mai detaliata a str organizatorice si functionarii #.Fisa postului- in detaliu toate elementele necesare unui angajat care ocupa un post anumit. In acest document este determinat obiectivul, sarcinile, autoritatile, responsabilitatile si relatiile cu alte posturi

3. Tipologia structurilor organizatoriceLa moment sunt 3 tipuri de str organizatorica:Ierarhica sau liniara cuprinde un nr redus de compartimente cu caracter operational. Principala caracteristica fiind faptul ca fiecare salariat este subordonat unui singur conducator care exercita toate atributiile . acest tip de structura organizatorica este simplu dar cere conducatorului sa posede cunostinte in mai multe domenii si sa aiba o bogata experienta.Functionala cuprinde un nr mai amre de compartimente cu caracter operational, principala caracteristica consta in faptul ca fiecare angajat este subordonat la 2 sau mai multe persoane.Ierarhic-functionala intruneste elemente din prima si a doua structura organizatori.

Tema 6: Functiile #

1.Definirea si clasificarea fucntiilorFunctia #- totalitatea activitatilor ce vizeaza exercitarea uneia sau mai multor tehnici specializate in vederea realizarii unor obiective derivate din obiectivele fundamentale ale #.Functiile # se regasesc in toate tipurile de # indiferent de forma organizatorica sau proprietate.Caracteristica # moderne o reprezinta procesul crearii si implementarii progresului tehnico- stiintific in economia si sistemul managerial al #. Activitatile de cercetare dezvoltare capata noi dimensiuni si implicatii atit teoretice cit si practice.

2. functiile agentului economic2.1. funtia de cercetare dezvoltare

Activitatile de cercetare dezvoltare capata noi dimensiuni si implicatii atit teoretice cit si practice. Functia de cercetare-dezvoltare desemenaza ansamblul activitatilor desfasurate in # prin care se concepe si implementeaza procesul tehnico stiintific.Functia de cercetare-dezvoltare in orice # are 3 activitati principale:

1. Previzionare; 2. Coceptie tehnica; 3. Organizare.

Preveziunea consta in elaborarea proiectelor, strategiilor si politicilor # concretizate in prognoze si planuri. Atributiile de baza sunt:

1. Elaborarea prognozelor, strategiilor, proiectelor tehnice;2. Organizarea evidentei capacitatii;3. Analiza folosirii capacitatii.

In conditiile tranzactiilor de piata principalele directii de perfectionare sunt:a. Fundamentarea functionarii pe baza strategiei si politicii globale;b. Reorientarea modului de elaborare si a continutului previziunilor d ela directia productiva la economica;c. Fundamentarea functionarii firmei pe o perioada lunga de activitate.

Conceptie tehnica in cadrul acestei activitati se include ansamblul cercetarilor aplicative si dezvoltarilor cu caracter tehnic in cadrul firmei. Organizare reuneste ansamblul proceselor de elaborare, adaptare si implementare de noi concepte si tehnici cu caracter organizatoric.

2.2fucntia comercialaFunctia comerciala incorporeaza ansamblul proceselor de cunoastere a cererii si ofertei pietei, de procurare nemijlocita a materiei prime, materialelor, echipamentelor de productie si altor resurse necesare desfasurarii productiei si realizarii productiei finite si semifabricatelor.In cadrul acestei functii deosebim 3 activitati principale:

1. Aprovizionare;2. Vinzare;3. Marketing;

Aprovizionarea reuneste ansamblul atributiilor prin care se asigura procurarea materiilor prime, materialelor, resurselor energetice, echipamentelor de productie si a altor factori materiali necesar realizarii obiectivelor prestabilite.Vinzarea reuneste ansamblul atributiilorprin care se asigura nemijlocit trecerea produselor si serviciilor din sfera productiei in sfera circulatiei.Marketing cuprinde ansamblul atributiilor prin care se asigura stabilirea pietei interne si externe, cunoasterea necesitatilor si comportamentul consumatorului in vederea stabilirii celor mai adecvate modalitati de orientare a productiei si cresterii vinzarilor si satisfacerea cerintelor consumatorilor.

2.3 functia de productieFunctia de productie poate fi definite ca ansamblul proceselor de munca din cadrul # prin care se transforma obiectivele muncii in produse finite , semifabricate si servicii. Se creaza nemijlocit condtii tehnico-materiale organizatorice necesare desfasurarii procesului de fabricare. Procesul de productie din cadrul oricarei # este clasificat in: (atributii)

1. procese de baza2. procese auxiliare3. procese de deservire

In cadrul procesului de baza obiectele muncii sufera in mod nemijlocit transformari ce duc la crearea produselor finite ale # in care este specializata. Procesul de baza in orice # constituie continutul principal al proceselor de productie.Spre deosebire de procesul de baza, procesele auxiliare nu contribuie in mod nemijlocit la transformarea obiectelro muncii in produse finite. Dintre procesele auxiliare tipice unei # mentionam:

- intretinerea si reparatia sculelor in perioada de productie- producerea energiei termice si electrice

Procesul de deservire din acesta categorie fac parte:

- transportull obiectelor de munca- aprovizionarea locurilor de munca- dispositive si alte elemente necesare pentru desfasurareaa proceselor de baza.

Din punct de vedere organizatoric functia se poate grupa in 5 activitati:1. programarea, lansarea si urmarirea productiei2. fabricatia3. controlul tehnic4. intretinerea si reparatia utilajului5. productia auxiliara, energie, apa, aburi.

In cazul programarii sunt reunite atributiile prin care se determina cantitatea de produse ce trebuie realizate in perioade reduse pe locuri de munca.Fabricatia implica o singura atributie principala- executarea produselor si serviciilro programate din obiectele muncii, asigurate prin activitatea de aprovizionare.Contrulul tehnic reuneste ansamblul proceselor prin care se compara caracteristicele calitative ale resurselor materiale, importante cu standartele si normele de calitate.Intretinerea, repararea a utilajelor reuneste ansamblul proceselor de munca menite sa asigure mentinerea echipamentelor de productie in stare de functionare normala.Productia auxiliara sunt reunite procesele de munca prin care se asigura din resurse interne ale # energia electrica, termica, aburi necesare desfasurarii unui process normal de productie.

2.4 functia financiar contabila Functia financiar- contabila cuprinde ansamblul activitatilor princ are se asigura resursele finale necesareatingerii obiectivelor precum si evidenta valorica a miscarii intregului patrimoniu a #. In conditiile de tranzitie la economia de piata atributiile acestei functii isi modifica continutul si devin din ce in ce mai importante. In cadrul functiei deosebim 3 activitati principale:

- activitatea financiara- contabilitatea- controlul financiar de gestiune

Activitatea financiara reprezinta ansamblul proceselor prin care se determina si se obtin resursele financiare necesare atingerii obeictivelor prestabilite.Contabilitatea care reuneste ansamblul proceselor princ are se inregistreaza si se evidentiaza valoric resursele materiale si financiare ale #.Controlul financiar se include ansamblul proceselor prin care se verifica respectarea normelor legate cu privire la existenta, integritatea, utilizarea si pastrarea valorilor materiale si banesti cu care # este dotata.

2.5 funtia personalFunctia de personal reprezinta ansamblul proceselor din cadrul # prin care se asigura resursele umane necesare, precum si utilizarea, dezvoltarea si motivarea. In cadrul functiei de personal se pot delimita urmatoarele activitati:

- previzionarea necesitatii de personal- formarea personalului- selectionarea personalului- incadrarea personalului- evaluarea personalului- motivarea personalului - promovarea personalului- protectia salariatilor

Atributiile principale a acestei functii sunt:- elaborarea strategiei- politica- stabilirea necesarului pe stabilitati- intocmirea planului de pregatire- organizarea orientarii profesionale- organizarea selectionarii pe criterii valorice- organizarea incadrarii- asigurarea evidentei- elaborarea metodelor noi de perfectionare si motivare.