Tema 8. Analiza lichidităţii şi a fluxurilor de mijloace băneşti.

I. Analiza ratelor de lichiditate.

II. Analiza fluxurilor mijloacelor băneşti.

Obiectivul:1

În analiza lichidităţii sunt abordate următoarele noţiuni:

Capacitatea de plată reflectă capacitatea întreprinderii de a-şi achita toate obligaţiunile de plată pe termen

lung şi pe termen scurt, la termenul de scadenţă a acestora.

Solvabilitatea reflectă capacitatea de plată a tuturor datoriilor întreprinderii într-o perioadă mai îndelungată

de timp.

Lichiditatea bilanţului contabil reflectă capacitatea întreprinderii de a-şi achita toate datoriile pe termen

scurt din contul mijloacelor de plată.

Lichiditatea activelor reflectă proprietatea elementelor patrimoniale ale întreprinderii de a fi transformate în

mijloace băneşti.

Formula de bază pentru calculul lichidităţii bilanţului contabil se exprimă ca:

L =

În practica autohtonă lichiditatea bilanţului contabil se analizează după trei indicatori:

1. Rata de lichiditate absolută (de gradul I) :

LA =

Plafonul teoretic al acesteia constituie 0,2-0,25.

2. Rata de lichiditate intermediară (de gradul II) . Această rată caracterizează solvabilitatea agentului

economic care se calculează conform formulei:

LI =

Plafonul teoretic constituie 0,7-0,8, ceea ce semnifică că la fiecare leu de datorii pe termen scurt

întreprinderea trebuie să dispună de 70-80 bani mijloace băneşti ,investiţii şi creanţe pe termen scurt,

pentru a putea face faţă datoriilor sale pe termen scurt. În cazul cînd acest indicator va corespunde

plafonului stabilit întreprinderea poate să obţină credite bancare pe termen scurt.

3. Rata de lichiditate curentă (de gradul III). Această rată caracterizează nivelul de acoperire a datoriilor

cu active curente disponibile, formula de calcul este:

LC =

Plafonul teoretic constituie 2,0-2,5, ceea ce înseamnă că la fiecare leu de datorii pe termen scurt,

activele curente trebuie să constituie cel puţin 2,0-2,5 lei.

Toţi aceşti indicatori se analizează în dinamică după tabelul 6.2

Tabelul 6.2: Analiza lichidităţii bilanţului contabil în dinamică.

Indicatori Metoda de calculAnul

precedent

Anul de

gestiune

Abateri

(+/-)

Plafonul

teoretic

Rata de lichiditate absolută 0,0000 0,0044 +0,0044 0,2-0,25

Rata de lichiditate intermediară 0,3569 0,2074 -0,1495 0,7-0,8

Rata de lichiditate curentă 0,5659 0,2942 -0,2717 2,0-2,5

Concluzii: Conform calculelor efectuate în tabel putem să constatăm că nici un indicator de lichiditate nu se

încadrează în limitele intervalului optim atît în anul precedent cît şi în anul de gestiune. Analizînd rata de

lichiditate absolută observăm că în anul precedent aceasta a fost egală cu zero, deoarece întreprinderea nu

dispunea de mijloace băneşti. La finele anului de gestiune întreprinderea dispunea doar de 0,0044 bani

pentru a acoperi un leu de datorii pe termen scurt, ceea ce se consideră ca incapacitate de achitare a

datoriilor pe termen scurt. Referitor la rata de lichiditate intermediară se observă reducerea acestuia în

dinamică cu 42 p.p. (0,1495/0,3569*100%). Acest indicator nu se încadrează în intervalul optim, ceea ce

înseamnă că întreprinderea va imobiliza nu numai mijloacele băneşti, dar şi creanţele pe termen scurt, adică

ea nu este solvabilă fiindcă valorile efective sunt cu mult mai mici decît intervalul optim. Aceeaşi evoluţie

este caracteristică şi pentru rata de lichiditate curentă, care atestă o reducere în dinamică, ceea ce semnifică

că întreprinderea nu dispune de active curente suficiente pentru a achita datoriile pe termen scurt.

Obiectivul:2

Ca sursă principală de informaţie se utilizează forma numărul 4 ,,Raportul privind fluxul de mijloace

băneşti„. Aprecierea informaţiei din forma numărul 4 se efectuează în funcţie de următoarele aspecte:

1. Desfăşurarea reuşită a activităţii operaţionale trebuie să genereze fluxul net pozitiv;

2. Menţinerea şi dezvoltarea potenţialului economic (procurarea maşinilor şi utilajelor) condiţionează

fluxul negativ din activitatea de investiţii;

3. Fluxurile pozitive ale mijloacelor băneşti din activitatea operaţională şi cea financiară trebuie să

acopere fluxul net negativ din activitatea de investiţii.

Fluxurile de mijloace băneşti repezintă diferenţa dintre încasări şi plăţi de mijloace băneşti.

Dacă încasările depăşesc plăţile atunci fluxul net este pozitiv, în caz contrar avem flux net negativ.

În cazul cînd nu se respectă prima şi a treia condiţie aceasta provoacă reducerea soldului de mijloace băneşti

şi insolvabilitatea intreprinderii. În cazul cind nu se respectă a doua condiţie înseamnă reducerea

potenţialului economic a întreprinderii.

Evoluţia fluxurilor de mijloace băneşti prevede calcularea abaterilor absolute şi a ritmurilor de creştere în

comparaţie cu perioada de bază, conform tabelului 7.1.

Tabelul 7.1: Evoluţia fluxurilor de mijloace băneşti la întreprindere.

Indicatori Anul precedentAnul de

gestiune

Ritmul de

creştere (%)

Abaterea absolută

(mii lei) (p.p)

A 1 2 3=2/1*100% 4=2-1 5=100%-3

1.Activitatea operaţională 19967,5 16036,6 80,31 -3930,9 - 19,69

2.Activitatea de investiţii (34855) (27731,3) 79,56 +7123,7 +20,44

3.Activitatea financiară 19704,5 14832,2 75,27 -4872,3 - 24,73

4.Fluxul net total 4817,0 3137,5 65,13 -1679,5 - 34,87

Concluzii : În baza datelor prezentate în tabel se constată o tendinţă de reducere a fluxului net total cît şi a

fluxului net pe tipuri de activităţi. Astfel în anul de gestiune fluxul net total s-a diminuat cu 34,87p.p. Fluxul

net din activitatea operaţională şi cea financiară a diminuat respectiv cu 19,69 p.p şi 24,73 p.p. Totodată

calculele efectuate denotă că în urma reducerii fluxului net total soldul mijloacelor băneşti s-a diminuat cu

1659,5 mii lei. Necătînd la această tendinţă de reducere întreprinderea a reuşit să genereze flux net pozitiv în

urma activităţii operaţionale, financiare cît şi a activităţii economico-financiare în ansamblu. Din datele

tabelului rezultă că întreprinderea a alocat mijloace băneşti pentru procurarea mijloacelor fixe ceia ce a

determinat fluxul net negativ din activitatea de investiţii. Acest moment apreciază pozitiv activitatea

întreprinderii în sporirea potenţialului economic. La fel pozitiv se apreciază faptul că fluxul pozitiv din

activitatea operaţională şi financiară a compensat fluxul negativ din activitatea de investiţii, ceia ce atestă

respectarea condiţiilor privind utilizarea eficientă a mijloacelor băneşti la întreprindere. În consecinţă putem

constata că în ambele perioade entitatea economică a fost capabilă să genereze flux net pozitiv.

Analiza structurală a fluxului de mijloace băneşti se efectuează după două metode:

1. Separată;

2. Îmbinată.

Analiza separată a fluxului de mijloace băneşti constă în calcularea ponderii fiecărui element în suma totală

a încasărilor şi aparte în suma totală a plăţilor conform tabelului 7.2.

Tabelul 7.2: Analiza separată a structurii fluxului de mijloace băneşti.

Fluxuri de MBAnul precedent Anul de gestiune

1(mii lei) 2(p.p) 3(mii lei) 4(p.p)

1.Încasări băneşti :

1.1 din vînzări;

1.2 alte încasări de mijloace băneşti;

858,8

197,0

71,81

16,48

777,7

148,3

72,28

13,78

1.3 sub formă de credite şi împrumuturi. 140,0 11,71 150,0 13,94

Total încasări 1195,8 100,00 1076 100,00

2.Plăţi băneşti :

2.1 plăţi furnizorilor;

2.2 plăţi salariaţilor ;

2.3 plata dobînzilor ;

2.4 procurarea activelor pe termen lung.

624,9

414,4

19,1

140,0

52,15

34,58

1,59

11,68

377,0

542,9

18,4

150,0

34,64

49,89

1,69

13,78

Total plăţi 1198,4 100,00 1088,3 100,00

Concluzii: Conform calculelor efectuate în tabel se constată că ponderea principală în totalul încasărilor

băneşti revine încasărilor băneşti din vînzări, astfel în anul de gestiune cota acestora a constituit 72,28% sau

cu o creştere faţă de anul precedent de 0.47 p.p. O cotă semnificativă ocupă încasările sub formă de credite

şi împrumuturi, cît şi alte încasări de mijloace băneşti. Conform datelor, direcţiile principale de ieşire a

mijloacelor băneşti sunt:

1. Plăţi băneşti furnizorilor;

2. Plăţi băneşti salariaţilor;

3. Plăţi băneşti pentru procurarea activelor pe termen lung.

Pozitiv se apreciază creşterea ponderii achitărilor băneşti salariaţilor de la 34,58% pînă la 49,89%, care

denotă grija patronului faţă de angajaţii săi.

Analiza îmbinată a fluxului de mijloace băneşti prevede efectuarea următoarelor operaţii de calcul:

1. Toate posturile din raportul privind fluxul de mijloace băneşti se unesc în două grupe:

1.1. Încasări;

1.2. Plăţi.

2. Suma totală a încasărilor se compară cu suma totală a plăţilor şi cea mai mare dintre ele va fi luată cu

ponderea de 100%.

3. Fiecare postură a încasărilor şi plăţilor se împarte la suma considerată ca fiind cu ponderea de 100%

şi se majorează cu 100%.

4. Diferenţa dintre suma încasărilor şi plăţilor se egalează cu fluxul net pozitiv sau negativ.

Analiza îmbinată se efectuează conform tabelului 7.3.

Tabelul 7.3: Analiza îmbinată a fluxului de mijloace băneşti.

Fluxuri de MB Anul precedent Anul de gestiune

1(mii lei) 2(p.p) 3(mii lei) 4(p.p)

1.Încasări băneşti :

1.1 din vînzări;

1.2 alte încasări de mijloace băneşti;

1.3 sub formă de credite şi împrumuturi.

858,8

197,0

140,0

71,66

16,44

11,68

777,7

148,3

150,0

71,46

13,63

13,78

Total încasări 1195,8 99,78 1075,9 98,87

Flux net negativ (2,6) 0,22 (12,3) 1,13

2.Plăţi băneşti :

2.1 plăţi furnizorilor;

2.2 plăţi salariaţilor ;

2.3 plata dobînzilor ;

2.4 procurarea activelor pe termen lung.

624,9

414,4

19,1

140,0

52,15

34,58

1,59

11,68

377,0

542,9

18,4

150,0

34,66

49,87

1,63

13,78

Total plăţi 1198,4 100,00 1088,2 100,00

Flux net pozitiv - - - -

Concluzii: Calculele efectuate în tabel ne constată că întreprinderea în anul precedent şi în anul de gestiune a

avut flux net negativ. În dinamică fluxul net negativ s-a majorat cu 9,7 mii lei sau cu mai mult de 3,7 ori.

Astfel ponderea fluxului net negativ în totalul plăților a crescut de la 0,22% pînă la 1,13%. În dinamică are

loc reducerea ponderii încasărilor băneşti din vînzări cu 0,2p.p. şi a altor încasări de mijloace băneşti cu

2,81p.p, ceea ce a cauzat fluxul net negativ. Analizînd structura plăţilor băneşti observăm că principalele

direcţii de ieşire a mijloacelor băneşti sunt:

1. Plăţi băneşti furnizorilor, care în dinamică sau diminuat de la 52,15% pînă la 34,66%.

2. Plăţi băneşti salariaţilor, care s-au majorat de la 34,58% pînă la 49,87%.

Analiza factorială a fluxului de mijloace băneşti prevede identificarea factorilor care au provocat

modificarea fluxului de mijloace băneşti.

Formula dependenţei factoriale a fluxului net de mijloace băneşti este :

Fluxul net de mijloace băneşti = (Încasări de mijloace băneşti din activitatea operaţională – Plăţi de

mijloace băneşti din activitatea operaţională) + (Încasări de mijloace băneşti din activitatea investiţională

– Plăţi de mijloace băneşti din activitatea investiţională) + (Încasări de mijloace băneşti din activitatea

financiară – Plăţi de mijloace băneşti din activitatea financiară) + (Încasări de mijloace băneşti din

activitatea excepţională – Plăţi de mijloace băneşti din activitatea excepţională)

Această formulă poate fi scrisă prescurtat sub următoarea formă :

FN = (ÎAO - PAO) + (ÎAI - PAI) + (ÎAF - PAF) + (ÎAE - PAE)

Deoarece în formula dependenţei factoriale persistă forma aditivă de legătură, calculul influenţei factorilor

se efectuiază după metoda balanţieră conform tabelului 7.4.

Tabelul 7.4: Calculul influenţei factorilor la abaterea fluxului de mijloace băneşti.

Fluxuri de MB Anul 0 Anul1 Abateri Rez.Inf.F

1. Activitatea operaţională:

1.1 Încasări băneşti din vînzări;

1.2 Plăţi băneşti furnizorilor;

1.2 Plăţi băneşti salariaţilor .

1.4 Plata dobânzilor

858,8

624,9

414,4

19,1

777,7

377,0

542,9

18,4

-81,1

-247,9

+128,5

-0,7

-81,1

+247,9

-128,5

+0,7

Flux net din activitatea operaţională (199,6) (160,6) +39,0 X

2.Activitatea investiţională:

2.1 Plăţi pentru procurarea ATL. 140 150 +10 -10

Flux net din activitatea investiţională (140) (150) -10 X

3.Activitatea financiară :

2.1 Încasări din credite şi împrumuturi;

2.2 Alte încasări de mijloace băneşti.

140

197

150

148,3

+10

-48,7

+10

-48,7

Flux net din activitatea financiară 337,0 298,3 -38,7 X

Flux net total (2,6) (12,3) -9,7 x

BIF: (–12,3) – (–2,6) = + 39 + (–10) + ( –38,7) = – 9,7 mii lei

Concluzii : Calculele efectuate în tabel ne atestă că în anul de gestiune fluxul net negativ s-a majorat faţă de

anul precedent cu 9,7 mii lei. Această creştere a fluxului net negativ a fost determinată de acţiunea negativă

a următorilor factori:

1. Reducerea încasărilor băneşti din vînzări cu 81,1 mii lei;

2. Reducerea altor încasări de mijloace băneşti cu 48,7 mii lei;

3. Creşterea plăţilor băneşti salariaţilor, ce a dus la diminuarea fluxului net total cu 128,5mii lei.

4. Majorarea plăţilor la procurarea activelor pe termen lung cu 10 mii lei.

Concomitent diminuarea plăţilor băneşti furnizorilor a favorizat reducerea fluxului net negativ cu 247,9 mii

lei.

Analiza fluxului de mijloace băneşti se efectuiază cu ajutorul următoarelor rate :

1. Rata suficienţei fluxului de mijloace băneşti :

R SMB=

Cînd această rată este egală cu zero sau este negativă, semnifică că întreprinderea nu dispune de

mijloace băneşti suficiente pentru procurarea activelor pe termen lung. În situaţie normală această

rată trebuie să fie mai mare de 1.0.

2. Rata de acoperire a datoriilor cu fluxul de mijloace băneşti :

R ADT =

Fluxul net din activitatea operaţională trebuie să permită acoperirea tuturor datoriilor.

3. Rata suficienţei activelor perfect lichide :

R SAL =

Plăţile băneşti operaţionale medii pe zi sunt egale cu suma tuturor plăţilor operaţionale. În acest caz

întreprinderea prin disponibilul de mijloace băneşti trebuie să acopere cel puţin de două ori plăţile

băneşti operaţionale medii pe zi.

4. Durata achitării dividentelor în zile :

D AD =

Acest indicator se calculează utilizînd suma tuturor tipurilor de încasări raportată la 360 zile, ceea ce

constituie încasările băneşti operaţionale medii pe zi.

5. Coeficientul reinvestirii mijloacelor băneşti :

R RMB =

Intervalul optim pentru acest indicator constituie 8-10%.

Analiza fluxului de mijloace băneşti prin metoda ratelor se face conform tabelului 7.5.

Tabelul 7.5: Analiza fluxului de mijloace băneşti prin metoda ratelor.

Denumirea ratelor Anul precedent Anul de gestiune Abateri absolute

1.Rata suficienţei fluxului

de MB

+5,0259

2.Rata de acoperire a

datoriilor cu fluxul

de MB

+0,0699

3.Rata suficienţei

activelor perfect lichide

- 0,7588

4.Durata achitării

dividentelor în zileNu a fost achitat şi prezentat în bilanţ

5.Coeficientul reinvestirii

MB

+0,1514

Concluzie: Calculele efectuate în tabelul de mai sus arată că întreprinderea nu dispune de mijloace băneşti

suficiente pentru procurarea activelor pe termen lung, sporirea stocului de mărfuri şi materiale şi plata

dividentelor. Aceasta se confirmă prin valorile negative a primei rate în ambele perioade. Deoarece fluxul de

mijloace băneşti din activitatea operaţională este negativ, întreprinderea nu poate să-şi acopere datoriile fără

finanţare din exterior. Rezultatele obţinute atestă un nivel foarte scăzut al ratei de suficienţă a activelor

perfect lichide, astfel în anul precedent întreprinderea dispunea de mijloace băneşti care ia permis efectuarea

plăţilor în decursul a 1,1559 zile, pe cînd în anul de gestiune doar în decursul a 0,3971 zile. Cauza acestei

diminuări este creşterea plăţilor operaţionale medii pe zi mai mult de 5 ori. Calculele efectuate în tabel

demonstreză că întreprinderea nu a efectuat reinvestirea mijloacelor băneşti, din cauza valorilor negative a

fluxului net de mijloace băneşti din activitatea operaţională.