TEMA NR.2CUNOASTEREA ECHIPAMENTULUIDE NALTA TENSIUNE SI A MODURILORN CARE POT FI ACTIONATE APARATELEDE COMUTATIE DIN LABORATOR2.1. SCOPUL URMARITStudentii urmeaza sa parcurga a doua etapa de cunoastere initiala alaboratorului, studiind echipamentele de nalta tensiune din cele patru statii simodalitatile de actionare ale aparatelor de comutatie. Totodata se face o primafamiliarizare cu semnalizarile de pozitie si cu blocajele separatoarelor.2.2. CONSIDERATII TEORETICEPentru nceput, se vor reaminti cteva notiuni elementare cu privire lamotivele pentru care sunt folosite aparatele electrice n schemele instalatiilor denalta tensiune din centrale si statii.ntreruptoarele de nalta tensiune sunt aparate electrice destinate pentrucomutatia (nchiderea si deschiderea) circuitelor electrice de nalta tensiuneparcurse de curent.ntreruptoarele pot fi actionate de catre personalul de exploatare sau decatre dizpozitive automate, cum ar fi protectiile care dau comanda de declansare ncaz de avarie sau suprasarcina prelungita.Oricarui ntreruptor de nalta tensiune trebuie sa i se asigure posibilitateade actionare manuala de la fata locului si n plus, se mai prevede o posibilitate decomanda la distanta, de la un tablou central de comanda.Dispozitivele de comanda sunt mecanisme speciale care servesc lacomanda anclansarii, la mentinerea n pozitia nchisa si la comanda declansariiaparatelor de comutatie.Separatoarele sunt aparate de comutatie care, spre deosebire dentreruptoare, nu sunt prevazute cu dispozitive de stingere a arcului electric.Obisnuit, ele realizeaza un spatiu de izolare vizibil prin lama de aer si sunt astfelconstruite (din motive de electrosecuritate) nct, la un separator deschis, nivelulde izolatie dintre contactele unei faze este mai mare dect nivelul de izolatie dintrefiecare contact si pamnt.Separatoarele se folosesc n scheme fie pentru separarea de tensiune a unorparti din schema, fie pentru unele manevre de comutatie sub curent n cadrulcarora diferenta de potential la bornele lor nu depaseste 1-2% din tensiuneanominala.Dispozitivele de actionare ale separatoarelor se prevad cu dispozitive deblocaj n functie de situatiile n care se gasesc ntreruptoarele, pentru a se excludeposibilitatea comutarii separatoarelor sub curenti importanti de sarcina.19Sigurantele fuzibile de nalta tensiune sunt aparate automate decomutatie, destinate protectiei instalatiilor electrice mpotriva curentilor descurtcircuit si de suprasarcina, asigurnd deconectarea circuitelor prin topireafuzibilului.Transformatoarele de masurare (de curent si de tensiune) asiguraalimentarea aparatelor de masurat si a unora dintre releele si dispozitivele desemnalizare. Concomitent, prin ele se asigura izolarea galvanica a circuitelorsecundare de joasa tensiune de circuitele primare de nalta tensiune, ceea cecontribuie la securitatea personalului.Descarcatoarele sunt aparate pentru protectia izolatiei circuitelor de naltatensiune mpotriva supratensiunilor atmosferice sau de origine interna. Imediatdupa descarcarea supratensiunii la pamnt, ele trebuie sa realizeze stingereaarcului si deci refacerea nivelului de izolatie pentru asigurarea alimentarii ncontinuare a consumatorilor.2.3. PREZENTAREA APARATAJULUI DIN LABORATORAvndu-se n vedere varietatea de aparataj existent n instalatiile electricedin centrale si statii, celulele din laborator au fost echipate cu aparate diferite dinpunct de vedere constructiv, n cea mai mare parte fabricate n tara.n cele ce urmeaza, se va face o scurta prezentare a principaleloraparate si a modurilor de actionare ale ntreruptoarelor si separatoarelor dinlaborator pentru a putea apoi trece la efectuarea de manevre. Celor ce doresc sacunoasca mai multe detalii cu privire la aparatele din laborator, li se recomandaconsultarea materialelor bibliografice indicate n text.Pentru masurarea tensiunii pe barele colectoare ale tuturor statiilor dinlaborator sunt folosite transformatoare de tensiune trifazate care au circuitulmagnetic cu cinci coloane si cte doua nfasurari secundare: una cu conexiune nstea si cealalta cu conexiune n triunghi deschis [1]. Racordarea fiecaruia dintreaceste transformatoare de tensiune la bara colectoare respectiva se realizeazaprintr-un separator n serie cu o siguranta de nalta tensiune de tip SFIT (sigurantafuzibila, pentru instalatii interioare si circuit de transformator de tensiune). Carealizare constructiva, toate transformatoarele pentru masurarea tensiunii pe bareau izolatia uscata si sunt de constructie speciala, pentru acest laborator, cu exceptiatransformatorul sectiei de bare A1. Pentru exemplificarea unui tip constructiv real,un transformator rebobinat de tip TITU (de tensiune, pentru interior, trifazat, cuizolatia n cuva cu ulei) este dispus n compartimentul din fata al celulei nr.1 dinstatia A.Pentru masurarea prezentei tensiunii pe linii, n compartimentele dinspate ale celulelor de linie din statia A este instalat cte un transformator detensiune de tipul TIBU, de interior, bipolar, (pentru racordarea ntre doua faze) sicu izolatia n ulei. n acelasi scop, n statiile C si D sunt prevazute transformatoarede tensiune cu izolatie uscata de tipul TIB 0,38.20Transformatoarele de curent din statiile laboratorului sunt de doua tipuriconstructive, ambele cu izolatia pentru tensiunea de 10 kV. n celulele statiei A - cuexceptia celulelor nr.3, 4 si 9 - sunt montate transformatoare de curent de tipulCIPT 10, de interior, cu izolatie de portelan, care poate fi folosita si pentru trecerealegaturilor conductoare prin pereti. O astfel de trecere este realizata prin pereteledintre celulele nr.6 si 7 ale circuitului de cupla longo-transversala.n celelalte celule din statiile laboratorului sunt folosite transformatoare decurent de tipul CIRS 10, pentru interior, cu izolatie de rasina si care se folosesc sica izolator suport pentru legaturile conductoare.Un descarcator cu rezistenta variabila (DRV), racordabil prin separator labara colectoare A3, este montat n compartimentulreprezentata o schema de conexiuni sinoptica a modelului de sistem din laborator.n dreptul fiecarui aparat de comutatie - ntreruptor sau separator - pe schema segaseste cte o lampa de semnalizare care este aprinsa daca aparatul se gaseste npozitia nchis. De asemenea , mai sunt semnalizate luminos:prezenta tensiunii la fiecare dintre sistemele de bare colectoare;existenta unui defect ntr-unul din cele 17 puncte ale schemeimodelului de sistem, n care intentionat au fost prevazute posibilitatide producere a voita a diferite tipuri de incidente.16n plus, pe pupitrul de comanda este reprezentata o schema oarba alegaturilor aceluiasi model de sistem electroenergetic. n cadrul acestei schemesunt intercalate cheile de comanda ale tuturor ntreruptoarelor si ale unei partidintre separatoare, precum si dispozitivele de semnalizare ale pozitiei tuturorcelorlalte separatoare care nu pot fi comandate de la distanta, cu scopul de a usurarationamentul si a evita greselile celor care efectueaza manevre de comutatie de lapupitru.Cele doua panouri de la extremitatile tabloului de comanda sunt prevazutepentru gruparea elastica a diverselor tipuri de instalatii consumatoare din laboratorla cele patru noduri de consum ale modelului de sistem electroenergetic. Peaceste panouri sunt prevazute scheme electrice oarbe, avnd intercalate chei decomanda la distanta ale comutarii instalatiilor consumatoare, aparate de masurat siposibilitati pentru reglajul consumurilor.Tablourile cu protectiile prin relee si dispozitivele de automatizare alemodelului de sistem sunt dispuse - ca si n practica - n spate , ntre tabloul decomanda si statia B. Pe aceste tablouri sunt prevazute si dispozitivele desemnalizare acustica (sonerie si hupa) care avertizeaza n special asupra trecerii nregimuri anormale de functionare. Din punct de vedere constructiv, aceste tablourisunt de tip mecano, fiind realizate doar sub forma unor sarpante din profilemetalice, spre deosebire de tabloul de comanda care este prevazut si cu pereti dintabla.Modelarea liniilor electrice lungi care alcatuiesc laturile retelei sistemuluidin laborator, se realizeaza cu bobine si condensatoare montate deasupra celulelornchise ale statiei B.Reglajul n trepte al parametrilor liniilor lungi este prevazut pe douatablouri dispuse la extremitatile statiei B, n linie cu latura ei frontala.Alegerea locurilor si tipurilor de defecte ce urmeaza a fi provocate voit nmodelul electroenergetic poate fi realizata cu ajutorul unor ntreruptoare cuprghie de pe alte doua tablouri, dispuse la extremitatile laterale ale statiei B. Peaceste tablouri sunt montate si cele doua contactoare cu care n final, se potprovoca defecte voite, la comanda data prin chei montate pe pupitrul de comanda.Alegerea punctelor de racordare la modelul de sistem a celor patru noduriconsumatoare se face tot pe cele doua tablouri de la extremitatile laterale alestatiei B. Racordarea se poate face n aceleasi puncte n care pot fi provocate sidefectele voite, cu ajutorul a 4 stechere trifazice prevazute la extremitatea unorcabluri flexibile.1.2.2.3. Sala consumatorilor cuprinde instalatii pentru modelarea ambelorcategorii de consumatorii ntlniti n sistemele electroenergetice:consumatori de tip casnic sau industrial, racordati la diferitele statiiale sistemului;consumatori proprii, denumiti servicii proprii, necesari pentrufunctionarea centralelor si statiilor electrice din sistem.17Din prima categorie de receptoare de energie electrica, care pot firacordate la cele patru noduri consumatoare ale sistemului modelat, n salaconsumatorilor din laborator sunt instalate motoare si bobine. Rezistentele, dinmotive de ventilatie, sunt montate n podul de cabluri de dedesubt.Dintre serviciile proprii ale laboratorului, n sala consumatorilor se gasescdoua redresoare, care asigura curentul continuu pentru comenzi, protectii,automatizari etc.n aceasta sala mai este amplasat un tablou cu aparatele de comutatie siprotectie ale circuitelor diversilor consumatori.1.2.2.4. Sala tabloului de alimentare a modelului de sistem si a serviciilorproprii. Tabloul cuprinde o parte de curent alternativ si o parte de curent continuu.De la partea de curent alternativ, care este racordata la un post detransformare al institutului, sunt alimentate:modelul de sistem, prin transformatorul TC si motoarele electrice cucare sunt modelate masinile primare ale celor patru grupurielectrogene;consumatorii n curent alternativ ai serviciilor proprii.La partea de curent continuu, alimentata de la redresoarele din salaconsumatorilor, sunt racordate serviciile proprii n curent continuu.1.2.2.5. Sala instalatiei de producere a aerului comprimat este dispusa cu unnivel mai jos. Aceasta instalatie de servicii proprii este compusa dintr-uncompresor si trei butelii, una pentru presiunea de producere de 10 at, iar celelaltedoua pentru presiunea de utilizare de 5 at.1.2.2.6. Podul de cabluri este o ncapere de naltime mai redusa, amenajata subprimele patru sali ale laboratorului. Aici sunt pozate cablurile prin care serealizeaza marele numar de legaturi electrice dintre diversele instalatii alelaboratorului.BIBLIOGRAFIE1. Dinculescu, C., Arie, A., Cristescu, D. Laboratorul de Centrale, statii sisisteme electrice din U.P.B., Buletinul U.P.B., mai-iunie 1963, tomul XXV,fascicula 3, p.33-51.2. Buhus, P., Heinrich, I., Preda, L., Selischi, Al. Partea electrica a centralelorelectrice. Bucuresti, E.D.P., 1983.3. Preda, L., Heinrich, I., Buhus, P., Ivas, D., Gheju, P. Statii si posturi electricede transformare. Bucuresti, Editura Tehnica, 1989.