1

Universitatea „Spiru Haret” Facultatea de Arhitectură

Anul universitar 2011-2012 Ciclu secundar, Anul IV,semestrul VIII

Proiectul numărul 3 Hotel în centrul istoric

Lansare temă 20.02.2012, ora 12:00 sala Studio Predare 04.04.2012, orele 15,00-16,30 la Sala 320

SusŃinere publică 05 şi 06 aprilie 2012 Număr credite 4

I DATE GENERALE Oportunitatea temei. Proiectul diametralei Buzeşti - Uranus, ce propune o schimbare majoră a Bucureştiului, cuprinde în studiu terenul propus pentru tema în curs Hotel 4*. Ca viitorii arhitecŃi, studenŃii anului 4, se pot confrunta cu problemele actuale ale oraşului propunând un hotel urban într-un sit demolat, o analiza şi dezbatere a problemelor curente apărute prin proiect. Prin studiul de analiză de sit se pot familializa cu zonele istorice importante ale Bucureştiului şi recentele probleme reale ale oraşului. Amplasament Terenul destinat realizarii hotelului are o suprafata de cca. 3000 mp şi se situeaza pe strada Buzeşti, tronsonul cuprins între str. Polizu şi Calea GriviŃei, având ca vecinătăŃi principale în sit: Spitalul Polizu, blocul construit mai recent la intersecŃia străzii Buzeşti şi Polizu, PiaŃa Matache etc. . Amplasamentul este cuprins în proiectul de lărgire a axei Buzeşti-Berzei binenŃeles cu reglementări urbanistice specifice: Procentul de ocupare a terenului va fi de max P.O.T. 80% Coeficent de utilizare teren C.U.T. 3,5 Regimul de înălŃime H max =21m 2. ELEMENTE DE TEMA: HOTEL 4* CU 250 LOCURI Precizări cu privire la amplasament. Terenul se va considera cel din anexa 1. Elemente de conformare FuncŃiunea de hotel se bazeaza pe utilizarea unei travei repetitive, rezultate din dimensionarea camerelor, travei care generează structura ordonata a planului. SuprafaŃă, forma şi orientarea camerelor trebuie să fie identice sau echivalente. DiferenŃele între camere determină imposibilitatea închirierii, încadrării lor în aceeaşi categorie. Mobilarea tipică a camerei de hotel are drept rezultantă o dimensiune optimă de travee, creşterea lăŃimii camerei peste 3,60 m neprezentând avantaje semnificative. 1. SPAłII DESTINATE CAZĂRII Trebuie să asigure capacitatea minimă de 250 de locuri astfel distribuite: 100 de camere cu două paturi, 200 locuri, 15 camere de un pat - 15 locuri, 10 apartamente cu 3 paturi - 30 locuri, 5 camere pentru persoane cu mobilitate redusă cu 1 pat- 5 locuri. Se admite modificarea cu 5% a numărului de camere sau a raportului între cele 4 categorii. 1a. Dimensionarea celulelor de cazare SuprafeŃele minime ale acestora sunt:

2

Camera 2 paturi cu S utilă = 19 mp Celula de cazare se compune din cameră, vestibul cu dulapuri şi cuier cca. 3mp, baie cca. 4,0 mp prevazută cu lavabou, cadă şi wc având ghena de instalaŃii vizitabilă de pe coridor. Camera de 1 pat cu S utilă = 14 mp şi aceleaşi dotări ca cea pentru 2 paturi; Camera pentru persoane cu mobilitate redusă - are aceeaşi suprafaŃă cu cea de 2 paturi dar are baia utilată special. Apartamentul cu S utilă de aproximativ 50 mp poate fi rezolvat ca o suită de două celule de cazare sau poate avea altă configuraŃie spaŃială. ÎnălŃimea liberă minimă a camerei este de 2.70 mp. 1 b. CirculaŃii orizontale LăŃime minimă a coridorului de 1,40 m pentru simplu tract şi 1,60 m pentru dublu tract. DistanŃa maximă între două noduri de circulaŃie va fi de 40 m, lungimea maximă a căii de evacuare în cazul evacuării într-un singur sens este de 20 m. DistanŃele se măsoară între uşa camerei şi uşa de acces în casa scării. 1c. CirculaŃii verticale 1c.a. Nodul principal: asigură legatura între parter, mezanin, etajele de cazare, compus din două lifturi de 6 persoane şi o scară cu lăŃimea minimă a rampei de 1,60 m. Se recomandă o rezolvare a scării în două rampe, închisă cu uşi din necesitatea funcŃionării ei ca scară de evacuare în caz de incendiu. Holul de etaj amplasat la sosirea lifturilor va avea suprafaŃa comparabilă cu cea a unei celule de cazare amenajat ca spaŃiu de aşteptare în apropierea lifturilor. 1c.b. Nodul secundar: compus din: vestibul, scară de evacuare în două rampe cu lăŃimea minimă de rampă 1,20 m, ascensor pentru personal, un montcharge şi tub de evacuare gunoi. Va fi amplasat în imediata vecinătate a oficiului de etaj, făcând legatura cu oficiul bucătariei şi cu vestiarele personalului. 1c.c. Oficiul de etaj : Se prevede un oficiu de etaj pe nivel, cuprinzând: o cameră de odihnă pentru personal de cca. 8 mp un grup sanitar şi duş, oficiu cu loc de gătit de cca. 6mp, o debara pentru rufe curate/ rufe murdare şi un depozit pentru materiale de curaŃenie. Normele privind clasificarea unităŃilor hoteliere prevăd pentru categoria de 4 stele un oficiu pentru cameristă la 22-28 camere pe etaj. 2. SpaŃii pentru clienŃi şi vizitatori 2a. Parcaje : Vor fi prevăzute 1 loc de staŃionare pentru autocare, 2-3 locuri pentru taxiuri şi cca. 30 locuri de parcare în subsolul hotelului. Rampele carosabile au panta recomandată de 10 -12%. 2b.Hol de primire : Intrarea principală se va face printr-un windfang, sau uşă turnantă, protejată cu o copertină sau prin prezenŃa unui portic. Intrarea va fi adaptată accesului persoanelor cu handicap locomotor, prin prezenŃa unei rampe sau acces la aceeaşi cotă cu cea a terenului. Holul principal va face legătura cu toate spaŃiile publice ale hotelului. Holul va avea o suprafaŃă de 300 mp şi va cuprinde: recepŃia, spaŃii de aşteptare şi de conversaŃie, grupuri sanitare. RecepŃia este prevăzută, cu tejghea un spaŃiu pentru 2-3 recepŃioneri (cazare, schimb valutar, informaŃii, rezervări) rastel de chei şi corespondenŃă. În legatură directă cu recepŃia vor fi prevăzute birouri pentru recepŃioneri, cabina fax, camera valori şi camera pentru bagaje. Zona de recepŃie se amplasează astfel încât să prezinte o vizibilitate optimă asupra accesului principal şi a circulaŃiei principale către cazare. Pentru asigurarea controlului asupra cazării se recomandă ca accesul la mezanin ( dacă acesta există) să se facă pe o scară separată prevăzută din hol. SpaŃiile de aşteptare şi conversaŃie vor fi mobilate cu fotolii şi vor fi retrase din fluxurile principale de circulaŃie. Grupurile sanitare pentru public - 4 cabine separate pe sexe vor fi amplasate lângă barul de zi. 2c.Restaurant cu salon de mic dejun: va fi dimensionat pentru 160 persoane (1,6 mp/loc). Va avea

3

acces din holul hotelului (recomandabil prin zona de bar) cât şi acces direct din exterior, prevăzut cu windfang, garderobă şi grupuri sanitare. Restaurantul va comunica prin oficiu cu bucatăria generală. SpaŃiile bucătăriei vor fi amplasate la acelaşi nivel cu restaurantul. 2d.Braserie: dimensionată pentru 60 persoane (1,6 mp/loc) cu acces din exterior. Va fi în legatură cu bucătăria. Legătura cu holul hotelului este recomandabilă dar nu obligatorie. 2e. Salon de mic dejun: 80 de locuri cu acces din holul hotelului şi oficiu legat de bucătăria generală sau în cazul în care va fi amplasat la mezanin se va lega cu bucătăria prin intermediul nodului secundar de circulaŃie verticală. 2f. Bar de zi: cu o capacitate de 30 de locuri, amplasat în zona holului, pe cât posibil va face trecerea spre sala de restaurant. Va fi prevăzut cu oficiu minimal şi depozit de băuturi. 2g. SpaŃii pentru comerŃ: Sunt constituite ca mici puncte de vânzare - florărie, presă, suveniruri, artizanat, etc, organizate în holul principal sau la mezanin . 2h.Salon de frizerie, coafura şi cosmetică: Va avea câte 2-3 locuri de lucru cu anexe minime pentru personal, în suprafaŃă de 50 mp. Se recomandă amplasarea la mezanin. 2i.Piscină agrement: O piscină (dimensiune bazin 8x14 m) cu vestiare şi filtru separate pe sexe. 3.SpaŃii pentru personal şi servicii: 3a.AdministraŃie: Se recomandă amplasarea la mezanin, cu acces pe intrarea principală a hotelului birourile administraŃiei ( 3-4 birouri de cca. 12 mp fiecare). 3b.Bucătăria generală Bucătăria generală va fi legată de restaurant şi de nodul secundar prin oficiu şi va furniza preparatele necesare consumului pentru restaurant, salon de mic dejun şi pentru room service. Se constituie ca un laborator şi va cuprinde: Bucătăria caldă - în suprafaŃă de 48 mp cu acces de la nodul de aprovizionare şi în legătură directă cu preparările, oficiul, spălătoarele de vase şi veselă ; Preparări - 3 compartimente pentru carne, peşte, legume în suprafaŃă de 32 mp cu acces de la nodul de aprovizionare şi în legătură cu bucătăria caldă ; Bucătăria rece - în suprafaŃă de 30mp, compartimentată şi pentru cofetărie - patiserie, în legatură directă cu oficiul şi bucătaria caldă. - Spălător vase - 10mp, în legatură cu bucătăria caldă, cu tejghea în oficiu. - Spălător veselă - 8mp, în legatură cu bucătăria caldă, cu tejghea în oficiu. Bar băuturi - în suprafaŃă de 30 mp în legătură cu nodul de aprovizionare şi oficiul Cămara de zi - în suprafaŃă de 10mp, în legătură directă cu nodul de aprovizionare, în apropiere de bucătăria caldă şi rece. 3 dulapuri frigorofice- (90x60cm) în legătură directă cu nodul de aprovizionare, în apropiere de bucătăria caldă şi rece. Birou bucătar şef -, cu o suprafaŃă de 8 mp în apropiere de bucătăria caldă şi rece. Sală de mese - pentru personal în suprafaŃă de cca. 22 mp . Nod de aprovizionare – de cca. 12mp, cu acces din exterior, scară şi montcharge, în legătură cu depozitele şi vestiarele. Oficiul-, face legătura directă sau indirectă între sălile publice de consumaŃie (restaurant, braserie, mic dejun) şi bucătărie, cu lăŃimea minimă de 2,8 m. SpaŃiile bucătăriei cu legătură prin tejghea cu oficiul sunt: spălătorul de veselă, bucătăria caldă, bucătăria rece, barul de băuturi. Se va asigura o circulaŃie curată din nodul de circulaŃie secundar în oficiu.

4

3c.Aprovizionare depozitare : În suprafaŃă totală de 500 mp, va conŃine următoarele funcŃiuni ce se recomandă a fi amplasate la subsol. Aprovizionarea se va face cu furgonete. -curte de serviciu S = cca. 150,00mp -depozit ambalaje S =50,00mp -depozit alimente perisabile S =50,00mp -depozit alimente neperisabile S =50,00mp -depozite frigorifice carne, peste, lactate S= 3X20,00mp -depozit băuturi S= 80,00mp -depozit inventar S= 40,00mp 3d. Vestiare şi acces personal: Vestiarele pe sexe cu spaŃiu de dezbrăcare cu boxe, duşuri, lavabouri şi wc-uri se vor amplasa la subsol în apropierea nodului secundar, în suprafaŃă de 40,00 mp (2X20,00mp). Accesul pentru personalul de serviciu se recomandă a fi realizat prin nodul secundar, la parter. Se acceptă şi varianta accesului prin subsol. 4.SpaŃii tehnice şi de întreŃinere: Se vor asigura un minim de 30 de locuri de parcare la subsol pentru hotel. Accesul în subsol se va face fie prin două rampe sau printr-o singură rampă cu două sensuri. Vor avea funcŃiunile: spălătorie călcătorie, ateliere reparaŃii de cca. 30,00 mp, centrală termică de cca. 40,00 mp, centrală de ventilaŃie 30,00 mp, post trafo 15,00 mp, grup electrogen. Recomandări: Structura pe cadre şi diafragme din beton armat. InstalaŃiile băilor se vor cupla două câte două într-o ghenă vizitabilă din coridor. Între mezanin şi primul nivel de cazare va exista un spaŃiu tehnic minim pentru racordul instalaŃiilor (plafon fals). Izolări fonice: Izolării fonice faŃă de zgomotul interior şi exterior trebuie să i se acorde atenŃie sporită oferindu-le clienŃilor condiŃii optime de cazare şi odihnă. Obiective didactice şi criterii de apreciere: Studiul propus prin prezenta temă are ca scop asimilarea de către studenŃi a cunoştinŃelor cu privire la programul de hotel, organizarea interioară şi relaŃiile ce se dezvoltă între anumite zone ale hotelului, date tehnice, relaŃii de funcŃionare , etc. . Se vor aprecia în special studiile ce vor rezolva probleme de integrare în sit, circulaŃii, accese, relaŃii spaŃiale cu elementele cadrului construit, percepŃia favorabilă a volumului inserat, organizarea funcŃ ională, expresivitatea arhitecturală deosebită, corecta rezolvare a acestui program complex cu caracter public. 3. DESFĂŞURAREA PROIECTULUI 3.1 DOCUMENTAREA Documentarea este o fază obligatorie prin care se urmăreşte familiarizarea studenŃilor cu problematica programului de arhitectură studiat şi cu trăsăturile caracteristice ale amplasamentului. Pe durata acestei etape fiecare student va trebui să realizeze un număr minim de 5 fişe, fiecare dintre acestea conŃinând piese desenate şi informaŃii referitoare la câte un exemplu de hotel. Fişele vor fi redactate la mâna liberă, în tuş, pe hârtie sau calc (format A4). Piesele desenate (planuri, secŃiuni, faŃade) vor avea scară grafică. Planurile şi secŃiunile vor fi însoŃite de scheme care să evidenŃieze traseele, relaŃiile funcŃionale între diferite zone, raporturile de înălŃime etc.. Fişele de documentare vor cuprinde desene de tipul schiŃelor realizate la mâna liberă, însoŃite de suportul informaŃional original. Analizele se vor referii la următoarele aspecte: - elemente de planimetrie: scheme de analiză amplasament; scheme de analiză funcŃională partiuri; scheme relaŃia spaŃiu liber/ spaŃiu construit; scheme de circulaŃii orizontale şi verticale; scheme structurale; - elemente compoziŃional- volumetrice: scheme de compoziŃie faŃade/ volum; elemente de alcătuire a faŃadelor.

5

Fiecare fişă va cuprinde denumirea proiectului, numele arhitectului, adresa amplasamentului, o scurtă prezentare a proiectului analizat şi menŃionare sursei bibliografice. Planşa de analiză context existent se va realiza pornind de la planşa de sinteză urbanistică a zonei şi va cuprinde analiza punctelor tari, punctelor slabe, a disfuncŃiilor şi oportunităŃilor amplasamentului propus construirii. Planşa se va realiza într-o tehnică la alegere folosindu-se fotomontaje cu imagini ale existentului suprapuse planurilor cadastrale. Macheta de studiu a compoziŃiei urbanistice se va realiza la sc. 1:200 indicând: repere volumetrice (de masa şi înaltime), relaŃia spaŃiului liber/construit, accese şi circulaŃii, mici propuneri de reabilitare a spaŃiului public. Macheta va cuprinde soluŃia generală a proiectului. La finalul etapei de documentare studenŃii trebuie să definească o soluŃie de rezolvare a hotelului pe care urmează să îl elaboreze în faza II. Faza de documentare se va încheia cu judecata la panou, în cadrul atelierului la data prevazuta în temă. 3.2. CALENDARUL ETAPELOR DE PROIECTARE prezentarea temei: 20.02. 2012 - predare faza 1- 5.03.2012 - predare proiect- 4.04.2012 susŃinere 05-06. 04. 2012 Faza I: –20.02. 2012- 5 03.2012 Documentare DiscuŃii pe baza fişelor documentare Judecata la panou Elaborarea proiectului : Studii de planuri, rezolvări funcŃionale, secŃiuni. Studii de faŃade, plastică interioară, volumetrie, reevaluarea relaŃiei cu existentul. Machetă de amplasament scara 1/200 comună a fiecărui atelier Machetă de studiu individuală scara 1/200 Predarea faza I– 5 03.2012 Faza II: 5.03.2012- 4.04.2012 3.3. REDACTAREA PROIECTULUI Faza I: Documentare şi concept Se vor prezenta urmatoarele piese: -5 fise documentare (minimum), prezentate pe hârtie de calc format A4, care să conŃină schiŃe de planuri secŃiuni şi faŃade (cu indicarea obligatorie a scării grafice), scurte comentarii analitice, date referitoare la autorul proiectului, locul în care se afla clădirea (oraş, Ńara ), anul construirii şi sursa de informare (reviste, web etc). - Scheme de partiu -Celula de cazare, plan şi secŃiune sc 1:50 -Planşa de analiză context existent -Planşă de concept -Machetă de studiu -Predare şi în format electronic

6

Faza II: Redactarea finală Se vor preda urmatoarele piese scrise şi desenate: 1. Memoriu de max. 1 pagina prezentând justificarea soluŃie propuse; Pe hârtie format A2 (420 x 594 mm) se vor preda urmatoarele piese ob1igatorii: 2. Planşă concept sc. 1/200 va cuprinde schiŃarea soluŃiei propuse în urma studiului de amplasament şi se va redacta într-o tehnică la alegere, prezentând relaŃia dintre spaŃiul arhitectura1 propus şi contextul urbanistic existent; 3. Plan de încadrare în zonă sc. 1/2000 cu evidenŃierea acceselor şi circulaŃiilor propuse; 4. Plan de amplasament sc. 1/500 care va cuprinde, construcŃiile propuse cu regimurile de înălŃime aferente, trasee pietonale şi carosabile, spaŃii verzi, indicarea elementelor de mobilier urban; etc. . 5. Planuri niveluri sc. 1/100 cu indicarea funcŃionalităŃii spaŃiilor interioare, a gabaritelor dimensionale, suprafeŃe, cote nivel, indicaŃii de mobilare; 6. FaŃade sc. 1/200 7. Două secŃiuni caracteristice sc. 1/200 dintre care una să cuprindă nodul de circulaŃie verticală; 8. Axonometrie sc. 1/200 a amplasamentului cu indicarea contextului din imediata vecinătate; 9. Perspective stradale cuprinzând şi volumetria clădirilor adiacente. 10. Machetă de amplasament scara 1/200 comună a fiecărui atelier; 11. Machetă individuală scara 1/200, prezentată în susŃinerea publică.

Ataşarea la proiect a corecturilor semnate de îndrumător şi a caietului de schiŃe. Predarea proiectului se va face obligatoriu şi în format electronic (jpeg sau pdf), transmisă anterior termenului de predare, pe adresa de e-mail postată pe situl USH, a fiecărui îndrumător de atelier. Proiectul predat în format electronic trebuie să fie identic cu cel predat în formă grafică. Nerespectarea acestor prevederi atrage notarea proiectului cu nota 1. În colŃul din dreapta jos, pe fiecare planşă, se va desena un cartuş cu dimensiunile 18x3 cm: UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE ARHITECTURA Ciclul : II (secundar) / semestrul 7

PROIECT NR.

GRUPA NUME SI PRENUME SEMNATURA STUDENT

SCARA TITLU PROIECT

FAZA

STUDENT PROFESOR DATA TITLU PLANSA NR. PLANSA ASISTENTI

3.4. PREDAREA PROIECTULUI 04. 04. 2012,orele 13,00-15,00 la sala 320. Numărul minim de corecturi obligatorii este 7 (2 corecturi la faza I, 5 corecturi la faza II). Judecata la panou este considerată corectură. Numărul minim de prezenŃe obligatorii este 14. Participarea la faza I (documentarea) şi prezentarea la judecata la panou sunt obligatorii. Nota primită la încheierea fazei I reprezintă 20% din valoarea totală a proiectului (lucrarea unui student care nu s-a prezentat la prima fază va primi cel mult nota 8). Conform regulamentului în vigoare, proiectele care nu respectă toate datele din temă vor fi notate cu nota 1. Neefectuarea numărului minim de corecturi obligatorii (7), lipsa prezenŃelor obligatorii (11), lipsa pieselor precum şi nerespectarea scării precizate sunt considetare încălcări ale datelor din temă.

7

4. ELEMENTE DE REGULAMENT Predarea lucrărilor practice - proiecte, schiŃe de schiŃă, proiecte de verificare, planşe - se face în data, la ora şi în sala fixată, acestea fiind specificate prin temă. Preluarea lucrărilor se face de către cadrele didactice care îndrumă fiecare grupă. StudenŃii vor semna pe Fişa de predare şi vor preciza numărul de planşe predat. Fişele de predare de la fiecare grupă vor fi depuse în aceeaşi zi la coordonatorul de an, care va consemna, în prezenŃa cadrului didactic coordonator de grupă, lucrările nepredate. Lucrările practice nepredate la termen, din alte motive decât cele medicale, se consideră absenŃe. Pentru a fi evaluate, lucrările practice - proiectele, schiŃele de schiŃă, proiectele de verificare, planşele - trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii: - asigurarea unei prezenŃe la orele de lucrări practice de cel puŃin 80 %; . - respectarea numărului de corecturi specificat prin temă; - respectarea tuturor datelor cuprinse în tema de proiectare ( conŃinut, piese desenate, machete, transpunerile pe suport electronic, scară, format, suport, tehnică de realizare ). Proiectele, care nu respectă datele din temă se notează cu 1 (unu). AcŃiunile de copiere precum şi elaborarea de către altă persoană a acestora, constituie acte de fraudare care se sancŃionează conform art.24 din REGULAMENTUL privind activitatea profesională a studenŃilor din Universitatea Spiru Haret . 5. EVALUAREA PROIECTELOR Se va face pe baza corectitudinii şi calităŃii rezolvărilor funcŃionale, formale şi constructive ale proiectului şi se va corela cu elemente de apreciere a participarii la atelier (calitatea şi numărul studiilor prezentate la corectură). Conform regulamentului în vigoare, notarea proiectelor se efectueaza în doua etape. În prima etapa are loc evaluarea proiectelor în cadrul fiecarui atelier în parte , evaluare finalizată cu o notă orientativă de atelier. În etapa a doua, fiecare student îşi va susŃine public proiectul ce va fi notat de o comisie formată din profesori de an. Criterii de apreciere În judecarea proiectului se vor aprecia corectitudinea rezolvării funcŃionale, valoarea integrării în sit prin plastica arhitecturală. La notarea proiectelor se va Ńine cont de respectarea condiŃiilor de predare (vezi pct-ul 3.4) şi de criteriile de evaluare expuse mai sus, în ordinea importanŃei: compoziŃia volumelor şi spaŃiilor; încadrarea în sit; corectitudinea şi coerenŃa funcŃională, spaŃială şi structurală a soluŃiei; expresivitatea plastică (estetică şi simbolică); corectitudinea şi calitatea prezentării proiectului; calitatea şi profunzimea cercetării şi documentării (la faza I); respectarea temei, condiŃiilor de redactare şi predare. 6. BIBLIOGRAFIE A.A. Reviste:. - Architectural Review nr. 42-43 1 1993 , Dec. 2000; - Architectural Record nr. 1157 1 lui 1993, nr. 12581 Dec 200l. ; -AMC, Sept Oct. 1999, Sept Oct. 20001 nr 330 Mart Apr.nr 35112004 nr.365 (iulie-august) /2006 ; - Cree Architecture Interieure Oct 1996 Nr.4/2006; nr.7/2006; nr.12/2006; nr.12/2008; - D.B.Z. nr 297, tr. 4, 2000, nr. 304/2002, nr 3/7, dec.,2004, de2005-ian 2006, nr.328(nov-decembrie)/2006 nr.335/2008; - J.A. nr. 12/2000, : nr7/2004 ; - Progressive Architecture nr. 3/1990, 1991 Annual, 1993 Annual; - Techniques & Architecture nr 450 1 2000 ; - L'ARCA nr.2l5 (iunie) /2006; nr.2l8 (octombrie) /2006; nr.220 (decembrie) /2006; nr.225 (mai) /2007;

8

nr.232 (ianuarie )/2008; - ELCROQUIS nr.233(februarie )/2008; nr. 235 (aprilie )/2008; nr.239(septembrie )/2008; nr. 242(decembrie )/2008. ; - A+U nr.133/2006; nr.136-137/2007 (III-IV); nr.138/2007 (V); nr.139/2008 (I); nr.140/2008 nr.427(aprilie )/2006 ; - ARHITECTURA nr.67/2008 . Carti : BRUNETTE, Peter, WILLS, David - "Deconstruction and The Visual Artsl art, media architecture", Ed. Cambridge University Press, 1994 DE SOLA-MORALES, Ignasi -"Differences, Topographies of Contemporary Architecture", MIT Press, Cambridge Mass, 1997 EISENMAN, Peter -"Blurred Zones - Investigations of the Interstitial", The Monacelli Press, NewYork,2003 FRAMPTON, Kenneth - "Modern architecture: a critical history", Ed.Thames&Hudson LTD, London, 1992 ZEIDLER, Ebergard - "Multi-Use Architecture in the Urban Context", Van Nostrand reinhold, Ny 1995 A JENCKS, Charles - "The language of post-modern architecture", Ed.academy Editions, Londra, 1997 YNRONINO, Aldo + MOSCO, Valerio Paolo - "Contemporary Public Space, Un - volumetric Architecte" - Skira,2006 Întocmit, Avizat, Prof. dr. arh. Constantin Dobre Coordonator an IV Decan, asistent arh. Daniela Cioponea conf.dr.arh.Doina Teodorescu Prof.dr.arh.Emil Creangă lector drd. Mirela Terzi

9