tema 9

13
Tema № 9: Piaţa resurselor financiare 1. Piaţa monetară 2. Sistemul de credit: esenţa, formele, funcţiile. 3. Sistemul bancar şi funcţiile lui. 4. Piaţa hârtiilor de valoare. 5. Piaţa valutară. Scopul temei: analiza pieţei financiare şi a componentelor ei: piaţa de capital, piaţa monetară şi piaţa valutară. Obiectivele temei înţelegerea esenţei, structurii şi a instrumentelor pieţei financiare; cunoaşterea mecanismului de funcţionare a pieţei financiare; înţelegerea funcţionării pieţei monetare; cunoaşterea cu sistemul bancar al Republicii Moldova: nivelurile de bănci, funcţiile băncilor; cunoaşterea cu sistemul de credit şi rolul lui în transformarea banilor în capital; înţelegerea esenţei politicii monetar-creditare promovată de Banca Naţională a Moldovei; înţelegerea funcţionării pieţei valutare: cunoaşterea cu noţiunile de convertibilitate şi curs valutar. 1. Piaţa monetară Piaţa monetară – reprezintă locul unde are loc confruntarea dintre cererea şi oferta agregată de monedă. Piaţa monetară se deosebeşte de restul pieţelor prin aceea că obiectul îl constituie: moneda în numerar şi de cont (scripturală). Piaţa monetară este considerată echilibrată dacă cererea şi oferta de monedă coincid.

description

g

Transcript of tema 9

Tema 9: Piaa resurselor financiare

1. Piaa monetar

2. Sistemul de credit: esena, formele, funciile.

3. Sistemul bancar i funciile lui.4. Piaa hrtiilor de valoare.

5. Piaa valutar.Scopul temei: analiza pieei financiare i a componentelor ei: piaa de capital, piaa monetar i piaa valutar.

Obiectivele temei

nelegerea esenei, structurii i a instrumentelor pieei financiare;

cunoaterea mecanismului de funcionare a pieei financiare;

nelegerea funcionrii pieei monetare;

cunoaterea cu sistemul bancar al Republicii Moldova: nivelurile de bnci, funciile bncilor;

cunoaterea cu sistemul de credit i rolul lui n transformarea banilor n capital;

nelegerea esenei politicii monetar-creditare promovat de Banca Naional a Moldovei; nelegerea funcionrii pieei valutare: cunoaterea cu noiunile de convertibilitate i curs valutar.1. Piaa monetar

Piaa monetar reprezint locul unde are loc confruntarea dintre cererea i oferta agregat de moned.

Piaa monetar se deosebete de restul pieelor prin aceea c obiectul l constituie: moneda n numerar i de cont (scriptural).

Piaa monetar este considerat echilibrat dac cererea i oferta de moned coincid.

Cererea agregat de moned reprezint cantitatea de moned care este solicitat de agenii economici de stat i de ctre populaie ntr-o anumit perioad de timp la un anumit nivel al ratei dobnzii.

Oferta agregat de moned reprezint cantitatea de moned care poate fi oferit de ctre sistemul bancar ntr-o anumit perioad de timp la nivelul ratei dobnzei zilei.

Asupra ofertei agregate de moned influeneaz urmtoarele instituii:1) banca naional (central), care ofer moned n urma emisiunii de moned n conformitate cu cerinele pieei.

2) bncile comerciale care ofer moned scriptual (moned n cont).

3) Trezoreria

4) Multiplicatorul monetar, care contribuie la multiplicarea monedei scriptuale.

Formula multiplicatorului monetar: Mm= D/R= 1/r ,

Unde: R rezerve

D depozitul r rata rezervei

2.Sistemul de credit: esena, formele, funciile

Creditul reprezint un mprumut acordat n form bneasc sau n form de mrfuri i servicii pe baz de restituire i de plat a unei dobnzi.

Subiecii creditului sunt:

1. Creditorul persoana fizic sau juridic care acord mprumut agenilor economici i populaiei.

2. Debitorul reprezint o persoan fizic sau juridic care primete credit i pentru

utilizarea cruia pltete o anumit dobnd.

Creditul are urmtoarele surse de formare:

1) mijloacele bneti disponibile ale agenilor economici

2) mijloacele bneti disponibile din bugetul de stat i din bugetele locale.

3) milloacele bneti disponibile ale populaiei care se afl n conturile bancare

4) mijloacele bneti disponibile care se afl pe conturile organizaiilor obteti.Funciile creditului:

1) Funcia de distribuire i redistribuire a mijloacelor bneti ale agenilor economici2) Funcia de transformare a mijloacelor bneti acumulate n investiii de capital

3) Funcia de stimulare a micului business

4) Funcia de reducere a masei monetare aflate n circulaie

5) Funcia de stimulare a realizrii mrfurilor i a serviciilor

6) Funcia de mbuntire a consumului personal

7) Funcia de acoperire a deficitului bugetar.

Formele creditului:

1) Credit bancar creditul acordat n form bneasc de ctre bnci.

2) Creditul comercial creditul acordat n form de mrfuri sau servicii.

Tipurile de credit:

1) Dup forma de proprietate:

a) credit public

b) credit privat

2) Dup durata creditului:

a) credit pe termen scurt (pn la 1 an

b) credit pe termen mijlociu (pn la 5 ani

c) credit pe termen lung (mai mult de 5 ani)

d) credit fr termen (credit de ncredere).

3) n dependen de forma de garanie:

a) credit personal (ntoarcerea la timp a creditului)

b) credit real (e garantat prin bunurile materiale)

c) credit ipotecar (garantat printr-un anumit teritoriu de pmnt)

d) credit amanet (imobiliar)

e) credit lombard

4) n dependen de destinaia creditului:

a) credit productiv (e destinat n sfera produciei materiale)

b) credit neproductiv (e utilizat n sfera social; nemateriale)

5) n dependen de utilizarea teritorial:

a) credit intern

b) credit extern

c) credit regional

d) credit internaional

3. Sistemul bancar i funciile lui.Banca reprezint o instituie care acumuleaz i plaseaz profitabil mijloace bneti disponibile ale agenilor economici i ale populaiei

Sistemul bancar include 3 componente:

a) Banca Naional (central)

b) Bncile comerciale (15 n RM)

c) Instituiile financiar bancare.

Banca Naional are urmtoarele funcii:

1) Exercit emisia monedei naionale

2) Elaboreaz acte normative referitoar la funcionarea instituiilor bancare.

3) Determin i regleaz rata rezervelor obligatoare ale bncilor comerciale

4) Funcia de stabilire a cursului de schimb valutar

5) Funcia de prevenire a riscului i a falimentului bncilor comerciale

6) Funcia de stabilire (reglare) a ratei dobnzii pentru refinanare

7) Funcia de acordare a creditului guvernului

BN din RM este o instituie care se supune numai parlamentului.

Bncile Comerciale ndeplinesc urmtoarele funcii:

1) Acordarea de credite agenilor economici i populaiei

2) Primirea depozitelor, depunerilor bneti de la populaie3) Deservirea de cas a clienilor4) Exercitarea operaiunilor de emisie i plasare a hrtiilor de valoare.5) Exercitarea operaiunilor de deservire a populaiei6) Acordarea de carduri.Instituiile financiar bancare:

1) Societile de asigurare

2) Instituiile financiar creditare

3) Cooperative

4. Piaa hrtiilor de valoare ( piaa titlurilor mobiliare)

Piaa titlurilor mobiliare reprezint piaa n cadrul creia au loc tranzacii cu titluri de proprietate i de credit.

Pe piaa titlurilor mobiliare are loc: vnzarea, cumprarea aciunilor, obligaiunilor i a altor hrtii de valoare emise de ctre stat, de ctre SA i Bncile Comerciale.

Piaa titlurilor mobiliare contribuie la acumularea mijloacelor bneti de la persoanele fizice i juridice i utilizarea lor ca investiii productive i neproductive.

Piaa titlurilor mobiliare se divizeaz:

1) piaa primar n cadrul creia are loc plasarea hrtiilor de valoare (aciuni, obligaiuni)

2) piaa secundar n cadrul creia are loc cumprarea, vnzarea hrtiilor de valoare emise anterior.

Clasificarea hrtiilor de valoare:

1. hrtii de valoare pe termen scurt, au o scaden pn la un an (cambiile comerciale, bon de tezaur, certificat bancar).

2. hrtii de valoare cu venituri fixe (obligaiunile aduc un % fix posesorului i aciunile nominale sau privilegiate).

Obiectivele tranzaciilor pe piaa titlurilor mobiliare:

1) aciunea

2) obligaiunea hrtie de valoare care aduce posesorului o dobnd fix n perioada de funcionare a obligaiunii.

3) bonul de tezaur hrtie de valoare care atest c posesorul a depus o anumit sum de bani n contul bugetului pe un anumit termen dup care primete un anumit procent (dobnd) nominal.

4) certificatul bancar reprezint un document bancar care atest c persoana respectiv fizic i juridic a deschis un cont bancar pe o anumit perioad de timp i are dreptul s primeasc dbnda respectiv.

Structura pieii titlurilor mobiliare:

1) Comisia naional a valorilor mobiliare, are urmtoarele scopuri:

a) reglarea activitii tuturor instituiilor care fac parte din piaa titlurilor mobiliare

b) nregistreaz hrtiile de valoare pentru piaa primar

c) atesteaz brocherii, dilerii i casele de brocheraj

d) reglarea activitii bursei de valori

2) Casele de brocheraj (brocheri, dileri) ndeplinesc funciile:

a) Cumprarea i vinderea intermediar a aciunilor i altor hrtii de valoare

b) Exercitarea operaiunilor de cumprare vnzare a aciunilor din contul propriu (dilerii)

c) Acordarea consultaiei referitor la plasarea profitabil a investiiilor de capital.

3) Bursa de valori are urmtoarele funcii:

a) Acumularea informaiei referitor la cererea i oferta hrtiilor de valoare

b) Exercitarea operaiunilor de cumprare vnzare a hrtiilor de valoare

c) Determinarea cursului aciunilor i obligaiunilor.

Piaa extrabursier, reprezint piaa n cadrul creia are loc cumprarea vnzarea hrtiilor de valoare care nu sunt solicitate la bursa de valori.

5. Piaa valutar

Piaa valutar reprezint piaa n cadrul creia au loc tranzacii valutare, adic tranzaciile de cumprare vnzare a valutei. Piaa valutar se divizeaz1) Pia valutar intern n cadrul creia au loc operaii valutare n interiorul rii.

2) Piaa valutar internaional, tranzacii valutare ntre rii.

Piaa valutar include:

1) Subiecii care genereaz cererea i oferta de valut

Subiecii care concentreaz i plaseaz mijloacele valutare

Ca obiecte de tranzacie pe piaa valutar sunt:

1. Valutele convertibile (cumprarea, vnzarea valutelor respective)

2. Valutale de cont (Internaionale) (schimbarea monedei naionale n valut de cont )

Principalele mecanisme ale pieei valutare:

Cererea de valut reprezint cantitatea de valut care este solicitat de agenii economici de populaie i de ctre stat ntr-o anumit perioad de timp la un anumit curs de schimb valutar.

Cerea de valut este determinad de urmtorii factori:

1) De necesitatea extinderiii exportului i inportului de mrfuri i servicii.

2) De necesitatea dezvoltrii turismului i transportului internaional.

3) De necesitatea atragerii investiiilor strine n economia naional.

4) De necesitatea protejrii cursului valutar intern.

Oferta de valut reprezint cantitatea de valut care poate fi oferit agenilor economici i populaiei ntr-o anumit perioad de timp la un anumit nivel al cursului valutar.

n calitate de ofertani a valutei servesc:1) Bncile comerciale (credit)

2) Veniturile valutare transferate din strintate de la lucrtorii btinai.

3) Creditele strine directe i de portofoliu.

4) Granturile i ajutoarele de binefacere de la organizaiile i instituiile internaionale.

Cursul valutar de schimb reprezint preul monedei naionale exprimate n alte valute cu care se compar.

Exist dou metode de stabilire a cursului de schimb valutar :

1) Metoda direct

2) Metoda indirect.Asupra cursului de schimb valutar influieneaz dou grupe de factori:

1) Factori interni:

a) ritmul de cretere PIB

b) dinamica masei monetare

c) dinamica ratei dobnzii

d) dinamica preurilor

e) situaia social-politic din ar

2) Factorii externi:a) cerea oferta de valut pe piaa mondial.

b) starea balanei de pli externe a rii

c) conjunctura economic pe piaa mondial

Cursul de schimb valutar a trecut prin trei etape:I. etap - sec XIX, la aceast etap cursul de schimb valutar era bazat pe etalonul aur-monete.

II. etap sec XX, bazat pe etalonul aur-devize, n calitate de devize servea dolarul american, care avea convertibilitatea n aur.

III. etap 1976, aici ca etalon servesc devizele:euro, dolarul american, lira sterlin, ena japonez.

Concepte-cheie piaa financiar banca comercial

obligaiunile licena

valorile mobiliare masa monetar

piaa valutar cursul valutar

aciunile simple creditul

dividendul rata dobnzii

piaa de capital creditul bancar

aciunile creditul comercial

certificatele de trezorerie creditul pe ipotec

banca central

Rezumat

1. Piaa financiar reprezint ansamblul relaiilor dintre ofertanii i utilizatorii de fonduri bneti, pe termen scurt, mediu i lung. Ea asigur sistemul de legturi complexe dintre persoanele fizice, juridice i guvern, care au fonduri bneti disponibile i cei care au nevoie de aceste fonduri.

2. Aciunile sunt titluri financiare emise de o firm (societate comercial, companie) pentru constituirea , mrirea sau restructurarea capitalului propriu. Pentru firm, emisiunea de aciuni reprezint o principal cale de mobilizare a fondurilor proprii. Totalul aciunilor emise de o firm constituie capitalul social.3. Evaluarea aciunilor. Valoarea unei aciuni poate fi considerat sub urmtoarele aspecte: valoarea nominal (VN), egal cu rezultatul mpririi capitalului social (CS) la numrul de aciuni (N) emise i valoarea de pia preul la care se efectueaz schimbul de aciuni. Aceast valoare se prezint sub forma cursului bursier. Cursul este rezultatul raportului cerere-ofert, care este influenat de situaia economico-financiar a emitentului, caracterizat prin rata de cretere a rezultatelor financiare; evoluia pieei bursiere naionale i internaionale.

4. Obligaiunile sunt instrumente de credit, pe termen mediu i lung, emise de societi comerciale sau de organisme ale administraiei de stat centrale i locale. Obligaiunile certific deintorului dreptul de a ncasa o dobnd i de a recupera suma investit dintr-o dat la scaden sau n trane pe durata de via. Obligaiunile sunt titluri de crean negociabile asupra societii, ca i aciunile, dar se deosebesc de acestea printr-o serie de caracteristici. Valoarea nominal a unei obligaiuni este raportul dintre sum reprezentnd mprumutul lansat pe pia i numrul obligaiunilor emise, cursul obligaiunii fiind preul de pia al acesteia.

5. Piaa primar piaa pe care emisiunile noi de valori mobiliare sunt negociate pentru prima dat. Prin intermediul pieei primare se pun n eviden micrile de capitaluri dintr-o economie, generate de ctre emiteni, n calitatea lor de solicitatori de capitaluri. Aceast pia permite finanarea agenilor economici.

6. Pia secundar pia pe care sunt tranzacionate valorile mobiliare aflate deja n circulaie. Piaa secundar furnizeaz lichiditate pentru investitorii care doresc s-i schimbe portofoliile nainte de data scadenii.

7. Piaa monetar este piaa capitalurilor pe termen scurt i mediu, fiind reprezentat de piaa interbancar i de piaa titlurilor de crean negociabile. Pe piaa interbancar opereaz Banca de Emisiune, bncile comerciale, bncile specializate, trezoreria public . a. Tranzaciile pe aceast pia mbrac forma acordrii-rambursrii creditelor.

Creditul const n transformarea de bunuri, pe un timp limitat, fixat dinainte i numit scaden, contra unei sume de bani, numit dobnd. Mrimea i dinamica dobnzii sunt exprimate cu ajutorul a doi indicatori:

masa sau suma absolut a dobnzii D; rata dobnzii ca venit anual, exprimat n %, care se noteaz cu d(.

8. Banca reprezint o instituie financiar care atrage de la persoane fizice sau juridice depozite sau echivalente ale acestora, transferabile prin diferite instrumente de pia, i care utilizeaz aceste mijloace total sau parial pentru a acorda credite sau a face investiii pe propriul cont i risc.

9. Politica monetar este o politic macroeconomic pe care guvernul o realizeaz prin gestionarea banilor, a creditelor i a sistemului bancar naional. Elementele de baz ale politicii monetare sunt: operaiunile pe piaa liber (deschis open market), politica ratei scontului i rata obligatorie de rezerv.

10. Piaa valutar reprezint totalitatea tranzaciilor de vnzare-cumprare cu valute. Obiectele pieei valutare: vnzarea cumprarea valutelor convertibile; vnzarea-cumprarea monedelor de cont, sau invers.Probleme de recapitulare1. Care sunt principalele operaiuni efectuate pe piaa financiar?

2. Numii trsturile pieei de capital.

3. Clasificai aciunile dup diverse criterii.

4. Indicai trsturile comune i deosebirile dintre obligaiuni i aciuni.Bibliografie

Ni Dobrot. Economie politic. Bucureti, 1997, p. 356 363, 415 438.

C. Gogonea. Economie politic. Bucureti, 1995, p. 140 146, 147 155.

A. Cojuhari, V.Umane. Bazele teoriei economice. Chiinu, 1993, p. 127 136.