Tema 8. POLITICA BUGETAR-FISCALĂ. CHELTUIELILE GUVERNAMENTALE ŞI DATORIA DE STAT

A. Explicaţi esenţa următoarelor categorii, expresii:a) Senioraj-Venitul net pe care-l obtine autoritatea emitenta ca urmare a emisiunii unei bancnote.

Aceasta se refera in special la tarile ale caror monede sunt influentate de straini in ceea ce priveste functia lor de schimb si de rezerva de valoare.

b) Efectul Oliver-Tanzic) Curba lui Laffer- reprezentarea grafică a relaţiei dintre veniturile din impozite şi dinamica ratelor de

impozitare. Conceptul a curbei presupune existenţa unui nivel optim de impozitare în care veniturile fiscale atinge un maxim. 

d) Gradul de îndatorare a statului;e) Efectele de transmisie şi de multiplicare a politicii bugetar-fiscale;f) Stabilizatori automați ai politicii fiscale.

B. Selectaţi răspunsul corect:1. Statul în economia de piaţă se implică:

a) în calitate de agent economic în diferite ipostaze;b) prin crearea cadrului juridic-legislativ pentru desfăşurarea activităţii economice;c) în asigurarea condiţiilor de exercitare a liberei iniţiative de către agenţii economici;d) prin politica de susţinere a economie în perioade de criză;e) în calitate de mediator în conflictele de muncă.

2. Printre formele de implicare a statului în economie se înscriu:a) proprietar de firme ale administraţiei locale sau centrale, care produc bunuri şi servicii şi funcţionează

încadrându-se în economia de piaţă;b) plata salariilor personalului care lucrează în administraţie;c) subvenţionarea stabilităţii preţurilor;d) încasarea de impozite;e) finanţarea investiţiilor private;f) consumator de bunuri şi servicii pentru administraţii şi armată.

3. Intervenţia statului în economie:a) este nelimitată;b) ignoră opţiunile electoratului;c) are numai efecte pozitive;d) rezolvă eşecul pieţelor în alocarea bunurilor nemarfare;e) este impusă de caracterul dominant al proprietăţii private.

4. La veniturile bugetului de stat cea mai mare pondere o deţin:a) comisioanele bancare;b) impozitele;c) cotizaţiile pentru asigurările sociale;d) taxele vamale;e) taxa pe valoarea adăugată.

5. Nu este impozit direct:a) impozitul pe profit;b) impozitul pe salarii;c) taxa pe valoarea adăugată;d) impozitul pe veniturile liber profesioniştilor;e) impozitul pe venitul global.

6. Nu reprezintă impozit indirect:a) taxa pe valoarea adăugată;b) impozitul pe venitul global;c) accizele;d) taxele vamale;e) taxa pentru modernizarea drumurilor.

7. Creşterea ratei impozitelor are ca efect:a) creşterea evaziunii fiscale;b) contracţia economiei subterane;c) reducerea datoriei publice pe termen scurt;d) creşterea veniturilor disponibile ale agenţilor economici;e) stimularea agenţilor economici.

8. Reducerea ratei impozitelor are ca efect:

1

a) descurajarea investiţiilor;b) creşterea şomajului;c) reducerea datoriei publice pe termen scurt;d) creşterea veniturilor disponibile ale agenţilor economici;e) extinderea programelor sociale ale guvernului.

9. Pentru a maximiza veniturile bugetare, accizele se impun asupra bunurilor:a) de folosinţă îndelungată;b) cu cerere elastică in raport cu preţul;c) cu cerere inelastică in raport cu preţul;d) cu cerere perfect elastică in raport cu preţul;e) dăunătoare sănătăţii.

10. O creştere a impozitelor presupune: a) o deplasare în jos a curbei funcţiei de consum; b)o reducere a cererii agregate; c) o reducere a venitului de echilibru.

11. În perioada lungă o descreştere în taxe duce la:a) creşterea nivelului preţului şi venitului real;b)creşterea nivelului preţului, însă nu afectează venitul real;c) creşterea venitului real, însă nu afectează nivelul preţului;d)nu afectează nici nivelul preţului, nici venitul real.

12. Curba Laffer reflectă dependenţa dintre cota impozitării şi:a) mărimea ofertei agregate;b)mărimea cererii agregate;c) masa impozitelor colectate în buget;d)nici un răspuns nu este corect.

13. O schimbare în cheltuielile publice: a) nu afectează curba cererii agregate; b)schimbă înclinaţia curbei cererii agregate; c) deplasează curba ofertei agregate;d)deplasează curba cererii agregate.

14. Dacă veniturile bugetare sunt mai mici decât cheltuielile bugetare, atunci;a) bugetul este excedentar;b) datoria publică se reduce;c) datoria publică se măreşte;d) statul acordă împrumuturi interne şi externe;e) trebuie reduse impozitele pentru echilibrarea bugetului.

15. Dacă veniturile bugetare sunt mai mari decât cheltuielile bugetare, atunci;a) bugetul este deficitar;b) datoria publică se reduce;c) datoria publică se măreşte;d) statul contractează împrumuturi interne şi externe;e) trebuie mărite impozitele pentru echilibrarea bugetului.

16. Deficitul bugetului de stat se formează în cazul când:a) suma cheltuielilor publice devansează suma veniturilor publice;b)cheltuielile publice cresc;c) veniturile publice scad;d)toate răspunsurile sunt corecte.

17. Creşterea deficitului bugetar determină:a) reducerea ratelor dobânzii, ieşiri de capital in străinătate şi deprecierea cursului de schimb;b) reducerea ratelor dobânzii, ieşiri de capital in străinătate şi aprecierea cursului de schimb;c) creşterea ratelor dobânzii, intrări de capital din străinătate şi aprecierea cursului de schimb;d) creşterea ratelor dobânzii, intrări de capital din străinătate şi deprecierea cursului de schimb;e) creşterea investiţiilor private.

18. Intr-o economie închisă, excedentul bugetar poate fi folosit pentru:a) rambursarea împrumuturilor publice externe;b) rambursarea împrumuturilor publice externe şi interne;c) rambursarea împrumuturilor publice interne;d) creşterea datoriei publice interne şi externe;e) creşterea datoriei publice interne.

19. Creşterea deficitului bugetar determină:a) reducerea datoriei publice;b) reducerea ratelor dobânzii şi creşterea investiţiilor private;

2

c) reducerea ratelor dobânzii şi a investiţiilor private;d) creşterea ratelor dobânzii şi a investiţiilor private;e) creşterea ratelor dobânzii şi reducerea investiţiilor private.

20. Pană la o anumită limită, deficitul bugetar:a) descurajează economia pe termen scurt;b) stimulează economia pe termen scurt;c) stimulează economia pe termen lung;d) contribuie la reducerea datoriei publice;e) amână folosirea pentru mai târziu a unor resurse financiare.

21. Deficitul bugetar:a) descurajează economia pe termen scurt;b) stimulează economia pe termen scurt;c) stimulează economia pe termen lung;d) contribuie la reducerea datoriei publice;e) amână folosirea pentru mai târziu a unor resurse financiare.

22. În cazul unui buget deficitar, pentru a susţine cheltuielile fără acoperire în venituri, statul poate recurge la:

a) împrumuturi interne;b) împrumuturi externe;c) emisiune de bani fără acoperire în bunuri şi servicii;d) majorarea taxelor şi impozitelor existente;e) introducerea unor noi impozite şi taxe.

23. Cea mai inflaţionistă cale de finanţare a deficitului bugetar este:a) împrumuturile interne;b) împrumuturile externe;c) emisiunea de bani;d) creşterea impozitelor;e) reducerea cheltuielilor bugetare.

24. Datoria publică reprezintă suma anterioarelor:a) cheltuieli publice;b)deficite publice;c) cheltuieli pentru apărarea naţională.

25. Nu reprezintă instrument al politicii fiscale:a) modificarea achiziţiilor publice;b)reglementarea ratei dobânzii;c) reglementarea transferurilor;d)modificarea cotelor impozitare.

26. Politica fiscală stimulatoare presupune:a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;b)reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;d)reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.

27. Politica fiscală stimulativă este îndreptată spre:a) majorarea volumului de producţie şi nivelului angajării în economie; b)micşorarea ritmului inflaţiei; c) stabilizarea ratei de schimb; d)echilibrului dintre veniturile şi cheltuielile bugetului de stat.

28. La măsurile stimulative ale politicii fiscale se referă:a) vânzarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;b)procurarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;c) nici un răspuns nu este corect.

29. Politica fiscală restrictivă presupune:a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;b)reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;d)reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.

30. O politică fiscală restrictivă:a) determină accelerarea inflaţiei;b) reduce deficitul bugetar;c) măreşte rata şomajului;d) determină creşterea ratei dobânzii;e) elimină investitorii privaţi de pe piaţa fondurilor.

3

31. Politica bugetar - fiscală  restrictivă se realizează:a) în condiţiile unei situaţii economice stabile;b)cu scopul micşorării inflaţiei; c) pentru stimularea  activităţii de antreprenoriat;d)toate răspunsurile sunt incorecte.

32. La stabilizatori automaţi ai politicii fiscale se referă: a) cheltuielile pentru ocrotirea mediului înconjurător;b)impozitele pe venit şi indemnizaţii pentru şomaj;c) taxele vamale şi accizele;d)nici un răspuns nu este corect.

33. Care din măsurile de politică bugetară sunt aplicate în faza de recesiune economică?a) sporirea cheltuielilor bugetare;b) majorarea impozitelor;c) „îngheţarea” programelor de protecţie socială;d) extinderea aparatului administraţiei publice;e) majorarea ratei dobânzii.

34. Guvernul majorează impozitele şi achiziţiile guvernamentale cu aceiași valoare – 120 mil.lei. Dacă înclinaţia marginală spre consum este de 0,7, ce se va întâmpla cu venitul naţional?

a) se vor micşora cu 36 mil.lei;b) se vor micşora cu 84 mil.lei;c) se vor micşora cu 120 mil.lei; d) se vor majora cu 36 mil.lei;e) se vor majora cu 84 mil.lei; f) se vor majora cu 120 mil.lei.

C. Rezolvaţi problemele:35. Se dă:

PIB real TRata medie a impozitului

pe venitG Deficitul

/Surplusul bugetului

850 170 200900 180 200950 190 2001000 200 2001050 210 2001100 220 2001150 230 200

Calculaţi Deficitul sau surplusul bugetar;

36. În anul trecut PIB a constituit 1000 u.m., G = 100 u.m.. Majorând cheltuielile cu 60 u.m. guvernul a reuşit să mărească PIB cu 200 u.m., deficitul bugetului constituind 0. Determinaţi înclinaţia marginală spre consum.

37. Sunt cunoscute următoarele date: С=0,8(Y -Т), volumul investiţiilor  184,5 u.m., achiziţiile guvernamentale  307,5 u.m., taxa impozitelor pe venit  0,25. Piaţa bunurilor şi serviciilor se afla în  echilibru, însă capacitatea de producţie permite majorarea venitului naţional de 1,2 ori. Cum statul trebuie să schimbe valoarea achiziţiilor guvernamentale şi taxa  impozitului pe venit ca să asigure utilizarea deplină a capacităţilor de producţie, utilizând metoda bugetului echilibrat?

38. Considerăm o economie, în care există un sector public şi în care funcţia de consum este: C=1500+0,75(Y-T). Investiţia constituie 1500 u.m., iar cheltuielile publice – 1000 u.m. cu bugetul public echilibrat. Să se calculeze:

1) Venitul de echilibru;2) Dacă venitul de echilibru constituie 20000 u.m., cu cât ar trebui să crească cheltuielile publice, dacă

acestea sunt finanţate în totalitate din datoria publică?

39. În anul trecut PIB a constituit 1000 u.m., G = 100 u.m.. Majorând cheltuielile cu 60 u.m. guvernul a reuşit să mărească PIB cu 200 u.m., deficitul bugetului constituind 0. Determinaţi înclinaţia marginală spre consum.

40. Economia se află în stare de echilibru. Înclinaţia marginală spre consum alcătuieşte 0,8, iar înclinaţia marginală spre import 0. Cum se modifică PIB de echilibru, dacă statul majorează cheltuielile guvernamentale cu 2 mld. u.m., în timp ce încasările impozitare rămân neschimbate?

4

41. Următoarele date caracterizează o economie: C = 1 000 + 0,9Yd; G = 600u.m.; I = 390u.m.; T = 400 u.m. Determinaţi:

1. PIB de echilibru; 2. Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale;3. Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1 mil. lei. 

42. Economia ţării se caracterizează prin următoarele: venitul efectiv Y = 3500 u.m.; înclinaţia marginală spre consum 0,8; venitul de echilibru Y* = 3700 u.m.Determinaţi:

1. Cum trebuie să se modifice cheltuielile guvernamentale (celelalte condiţii rămânând constante) pentru ca economia să atingă starea de echilibru (Y* = 3700)?

2. Cum trebuie să se modifice încasările impozitare (celelalte condiţii rămânând constante), pentru ca economia să atingă starea de echilibru?

43. Într-o economie, funcţia de consum este C = 500 + 0,75 (Y–T); investiţiile constituie 1500 u.m.; cheltuielile publice 1000 u.m.,  bugetul de stat este echilibrat.

Determinaţi:1. Venitul de echilibru; 2. Dacă venitul de echilibru devine egal cu 10000 u.m., cu cât ar trebui să crească cheltuielile publice, dacă

acestea vor fi finanţate în totalitate din datoria publică. 

44. Următoarele date caracterizează o economie: C = 1 000 + 0,9Yd; G = 600u.m.; I = 390u.m.; T = 400 u.m. Determinaţi:

1. PIB de echilibru; 2. Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale;3. Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1 mil. lei. 

45. Funcţia consumului este reprezentată de ecuaţia C=100 + 0,6 (Y-T). Determinaţi:

1. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă impozitele se vor micşora cu un 1 mil. u.m.?

2. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă cheltuielile guvernamentale vor creşte cu 1 mil.u.m.?

46. Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale este 10, statul planifică să majoreze PIB de echilibru cu 50 mld. lei, cum trebuie să se schimbe cheltuielile de stat ca să se ajungă la acest nivel (impozitele nu variază).

47. Într-o economie închisă funcţia de economisire este S = 0,3(Y–T)–300, bugetul de stat este echilibrat, cheltuielile guvernamentale constituie 300 u.m., iar investiţiile 600 u.m. Determinaţi:

1. Funcţia de consum; 2. Venitul  de echilibru;3. Venitul disponibil; 4. Noul venit de echilibru dacă investiţiile cresc cu 100 u.m.

48. Se cunosc următoarele date: С = 225 + 0,7Yd; I=245 mil. lei; G=420 mil. lei, impozitele =200 mil. lei. Calculaţi venitul de echilibru.

49. Economiştii anticipează că peste un an situaţia economică în ţară se va caracteriză prin următorii parametri: C = 10 + 0,8Y ; I = 60 mld. u.m.; G = 100 mld. u.m..

Să se calculeze PIB de echilibru anticipat pentru anul viitor.

50. Economiştii presupun că dependenţa cheltuielilor de consum şi a investiţiilor de mărimea PIB se reflectă în următoarele ecuaţii (mlrd.u.m.) C = 8 + 0,5Y;  I = 0,2Y. Conform prognozelor, cheltuielile guvernamentale în anul viitor vor alcătui 50 mld. u.m., iar exportul net 5 mld. u.m. Determinaţi PIB prognozat pentru anul viitor.

51. Cunoaştem, că în economie venitul de echilibru este mai mic cu 153 u.m. decât venitul corespunzător ocupării depline a resurselor economice. Consumul menajelor este С = 151,3+0,8(Y-T), investiţiile I= 0,05Y+85,4, achiziţiile guvernamentale sunt egale cu  impozitele, rata de impozitare pe venit este egală cu 0,25. Determinaţi venitul naţional corespunzător ocupării depline. 

5

52. Se dau urmatoarele date referitoare la datoria publica pe anii 2009 si 2010:

Indicatori 2009 2010Datoria publica totala, din care:

- interna- externa

1.114 mln. u.m.858 mln. u.m.256 mln. u.m.

1.645 mln. u.m.1.267 mln. u.m.

378 mln. u.m.Cheltuieli cu dobânzile , din care:

- aferente datoriei publice interne- aferente datoriei publice externe

102 mln. u.m.91 mln. u.m.11 mln. u.m.

16514025

Plăți în contul ratelor scadente la împrumuturile de stat externe

154 mln. u.m. 250

Cheltuieli bugetare 781 mln. u.m. 1.257PIB 5.336 mln. u.m. 11.043Populatia 7,6 mln 7,6 mln

Calculați indicatorii ce caracterizează datoria internă și externă a statului

D. 53. Clasificați elementele menţionate mai jos în: a) cheltuieli publice; b) venituri publice.

1. Finanţarea programelor sociale;2. Încasarea de accize;3. Ajutoare acordate altor state;4. Mijloace din emisia HVS;5. Deservirea datoriei publice;6. Asigurarea dezvoltării ştiinţei şi culturii;7. Plătirea indemnizaţiilor de şomaj;8. Susţinerea sectorului privat;9. Impozitele pe venit;10. Taxele vamale;11. Cotizaţiile de asigurare medicală;12. Întreţinerea armatei;13. Plătirea salariilor funcţionarilor publici;14. Profitul întreprinderilor publice;15. Impozitele indirecte;16. Impozitele pe avere;17. Întreţinerea aparatului public;18. TVA;19. Împrumutul obţinut de la FMI;20. Plătirea pensiilor;21. Întreţinerea parlamentului;22. Taxa pentru utilizarea resurselor naturale;23. Mijloace din privatizarea patrimoniului public;24. Dobânzile plătite pe HVS;25. Asigurarea ordinii publice.

F. 54. Folosind resursele rețelei globale Internet explicați termenul de default. Explicați esența riscurilor de default cu care s-au confruntat SUA și Grecia în anul 2011. Care ar fi fost efectele default-ului SUA și Greciei asupra economiei acestor țări și a economiei mondiale în ansamblu? Ce măsuri au fost întreprinse în SUA pentru a depăși riscul de default și care sunt măsurile ce se întreprind în Grecia în acest scop?

6

55. Folosind resursele rețelei globale Internet explicați termenul - măsuri de austeritate. Găsiți câteva exemple de aplicare în practică a măsurilor de austeritate. Care sunt efectele acestora?

7