Cuprins

INTRODUCERE..........................................................................................................2Cap.1. SISTEMUL BUGETELOR ÎN ROMÂNIA..............................................4

1.1.Conţinutul conceptului de buget.........................................................................41.2. Structura sistemului bugetar..............................................................................5

CAP.2 BUGETELE LOCALE...................................................................................72.1.Noţiunea de buget local......................................................................................72.2 Principiile bugetelor locale.................................................................................8

2.2.1. Principiile generale ale bugetelor locale.................................................82.2.2 Principiile specifice bugetării locale............................................................9

2.3 Procesul bugetar local.......................................................................................112.4 Execuţia bugetelor locale.................................................................................122.5 Proiectarea şi adoptarea bugetelor locale..........................................................13

CAP. 3. VENITURILE ŞI CHELTUIELILE BUGETULUI LOCAL................163.1.Veniturile bugetului local..................................................................................163.2 Cheltuielile bugetare.........................................................................................203.3 Echilibrarea bugetelor locale............................................................................22

3.3.1 Tema sumelor pentru echilibrare în viziunea autorităţilor centrale...........23CAP.4. STUDIU APLICATIV PRIVIND BUGETUL LOCAL BARAOLT........24

4.1. Scurt istoric despre oraşul Baraolt...................................................................244.1.1 PREZENTAREA UNITATII PATRIMONIALE UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA ORASUL BARAOLT............................24

4.2. Bugetul orașului Baraolt pe anul 2011 în general...........................................25Contul de execuţie al Bugetului Local al oraşului Baraolt Venituri ....................32Evoluţia Veniturilor Totale ..........................................................................................34Evoluţia Veniturilor Proprii..........................................................................................36Evoluţia Veniturilor Curente .......................................................................................37Evoluţia Veniturilor Fiscale..........................................................................................38Evoluţia Impozitului pe venit, Profit si Castiguri din capital......................................39Evoluţia Imp.pe venit, Profit si Castiguri din capital de la persoane fizice ...............40Evoluţia Impozitelor si Taxelor pe proprietate ...........................................................41Evoluţia Impozitelor si Taxelor pe bunuri si servicii .................................................42Evoluţia Altor Impozite si Taxe fiscale.......................................................................43Evoluţia la Venituri Nefiscale......................................................................................44Contul de execuţie al Bugetului Local al oraşului Baraolt Cheltuieli…….……...45Evoluţia Cheltuielilor Totale.......................................................................................46Evoluţia la Cheltuieli cu servicii publice generale .....................................................48Evoluţia Cheltuielilor cu Autoritati publice si actiuni externe....................................49Evoluţia Cheltuielilor cu Alte servicii publice generale..............................................50Evoluţia Cheltuielilor cu Ordinea publica si siguranta nationala................................51Evoluţia Cheltuielilor cu Învatamant..........................................................................52Evoluţia Cheltuielilor cu Sanatate ..............................................................................53Evoluţia Cheltuielilor cu Cultura, recreere si religie...................................................54CONCLUZII…………………………………….………………………………….55BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………...59

1

INTRODUCERE

Tema acestei lucrări mi-a fost inspirată de evenimentele din ultima perioadă.

Criza financiară, economică şi mai recent criza bugetară prin care trec o parte din

statele Europei şi nu numai, a făcut din bugetele statelor şi implicit bugetele

comunităţilor locale o problemă de mare actualitate. Date fiind importanţa şi

complexitatea temei, mi-am propus să încerc să ofer o imagine de ansamblu asupra

bugetelor locale, fără a avea pretenţia să epuizez toate aspectele legate de acestea. Mă

voi concentra în mod special asupra veniturilor şi cheltuielilor aprobate şi efectuate în

bugetul local al oraşului Baraolt.

Problema de mare actualitate derivă şi din faptul aderării României la Uniunea

Europeană.

Procesul de aderare la Uniunea Europeană a impus realizarea unei reforme profunde

în întreg sistemul administraţiei publice locale.

În cadrul unui sistem ideal, ar trebui ca resursele financiare stabilite în cadrul

bugetelor locale să poată acoperi în întregime cheltuielile propuse, pentru a putea

satisface nevoile şi cerinţele colectivităţilor locale. Pentru realizarea acestui obiectiv,

responsabilităţile şi competenţele autorităţilor locale trebuie să fie corelate cu

veniturile bugetelor locale, dar în realitate nu există nici o ţară în lume în care acest

lucru să se realizeze pe deplin. De aceea guvernele centrale trebuie să acorde

colectivităţilor locale o autonomie şi o responsabilitate financiară mai mare.

Sistemul financiar de care depind aceste resurse trebuie să fie suficient de

diversificat şi evolutiv pentru a permite colectivităţilor locale să realizeze în mod

corect obiectivele pe care şi le stabilesc. Funcţionarea eficace a finanţelor şi serviciilor

publice locale reprezintă condiţia unei dezvoltări socio-economice moderne.

Experienţa multor ţări a demonstrat că autorităţile locale sunt în măsură să

mobilizeze şi să administreze mai eficient resursele stabilind priorităţi, niveluri şi

criterii pentru reducerea şi distribuirea bunurilor şi serviciilor publice mai apropiate

de nevoile şi standardele comunităţii, faţă de care răspund în mod nemijlocit şi cu care

sunt în contact permanent.

2

Una dintre temele prioritare ale actualei guvernări o constituie reforma

administraţiei publice, un accent important fiind pus pe componenţa financiară a

acesteia.

Date fiind condiţiile de austeritate în care funcţionează autorităţile locale în acest

moment în România, echilibrarea bugetelor locale este un subiect actual şi care face

obiectul a numeroase dezbateri. Există un clivaj între comunităţile care realizează

venituri proprii suficiente şi cele care nu se descurcă nici pentru cheltuielile de

întreţinere a localităţii. Reprezentanţii primăriilor merg până la soluţii extreme cum ar

fi eliminarea procedurii echilibrării bugetelor locale, iar cele din urmă fac lobby

pentru a obţine cât mai mulţi bani prin această modalitate. Această dispută are loc pe

două paliere de guvernare: de la nivel central la nivel judeţean, de la nivel judeţean la

nivel local.

Bugetele locale sunt componente principale ale finanţelor publice, care grupează

procedeele şi mijloacele de constituire şi întrebuinţare a fondurilor băneşti de interes

public, la nivelul fiecărei comunităţi. Parte integrantă a sistemului bugetar naţional

bugetele locale îndeplinesc un rol complex de stabilire, coordonare şi autorizare a

veniturilor şi cheltuielilor anuale pe plan local.

Comunităţile locale „bogate” deţin diverse avantaje economice, sociale,

demografice care le permit o dezvoltare continuă şi echilibrată. În condiţiile crizei

bugetare de care sunt lovite tot mai multe state ele au tendinţa de a învinovăţi

comunităţile care nu realizează venituri suficiente mai acut ca altă dată, pierzând din

vedere faptul că în Europa de astăzi conceptul de bază pe care se construieşte teoria

dezvoltării este coeziunea economică şi socială. Aceasta se traduce într-un principiu

fundamental, şi anume, faptul că dezvoltarea economică şi socială trebuie să se bazeze

pe o structură spaţială echilibrată. Din această perspectivă se consideră că dezvoltarea

inegală a teritoriilor reflectă slăbiciuni economice ale ansamblului şi sunt de

neacceptat deoarece, la rândul lor, devin sursă de instabilitate politică, economică şi

socială.

3

4

Cap.1. SISTEMUL BUGETELOR ÎN ROMÂNIA

Cuvântul „buget” provine din vechea limbă franceză unde cuvintele ca

„bouge”, „bougette” desemnau o pungă de piele sau o pungă de bani.

După cuceririle normande termenul a fost preluat şi în Anglia, de acolo s-a răspândit

în toată lumea cu semnificaţia lui financiară. În România termenul de buget apare

pentru prima oară în Regulamentele Organice. Regulamentul se ocupă de finanţele

publice, se întâlneşte termenul „bindge”, dar şi expresia „închipuirea cheltuielilor

anului viitor”1.

Funcţionarea administraţiei locale pe tema bugetelor locale este reglementată

de următoarele legi:

- Constituţia României

- Legea administraţiei publice locale (Legea 215 din 23 apr.2001, republicată).

- Legea finanţelor publice (Legea 500 din 11 iulie 2002, cu modificările ulterioare).

- Legea finanţelor publice locale (Legea nr.273 din 21 iunie 2006).

- Legea privind contenciosul administrativ (Legea nr.554 din 2 dec.2004).

- Legea privind taxele ţi impozitele locale (Legea 571 din 22 dec.2003).

- Legea anuală a bugetului de stat.

La aceste legi se adaugă ordonanţe şi hotărâri ale guvernului, ordine ale

ministerelor şi prefecturilor, hotărâri ale consiliilor judeţene, hotărâri ale consiliilor

locale, dispoziţii ale preşedintelui consiliului judeţean, dispoziţii ale primarului.

1.1.Conţinutul conceptului de buget

Conform legii autorităţile publice sunt obligate să întocmească un plan anual prin care

să prevadă suma veniturilor şi cheltuielilor publice.

Acest program este supus apoi discuţiei şi aprobării puterii legislative.

Principala motivaţie pentru întocmirea bugetului este una de natură financiară şi

constă în aceea, prin structura şi dimensionarea veniturilor ce urmează se colecta şi a

cheltuielilor publice.

1 ÎNCEU,A.M.,LAZĂR, D.T.,(2006) Fînanţe şi bugete publice Editura Accent,Cluj Napoca

5

Se asigură o gestionare raţională a fondurilor publice şi se vizează o cheltuire

eficientă a acestora.

În condiţiile finanţelor clasice, bugetul public era considerat, ca act legislativ,

doar o listă a cheltuielilor şi a veniturilor publice, fără specificarea vreunei legături cu

starea şi perspectivele economiei naţionale.

În condiţiile tot mai complexe ale vieţii economico-sociale de astăzi, doctrina

financiară a completat imaginea despre buget şi a legat existenţa acestuia de mersul şi

starea întregii economii naţionale. Astfel în toate ţările dezvoltate noţiunea de buget se

referă la două structuri diferite:

bugetul economiei naţionale

bugetul de stat

Bugetul economiei naţionale este un plan, program ce se întocmeşte anual şi

cuprinde totalitatea veniturilor şi a cheltuielilor dintr-o economie-naţională, indiferent

dacă aceste sunt publice sau private. Acest buget cuprinde în fapt pe lângă bugetele

autorităţii publice şi totalitatea bugetelor private. De regulă este un buget informativ,

orientativ şi nu este executoriu în consecinţă nu se supune aprobării legislativului.

Bugetul economiei naţionale serveşte ca bază pentru argumentaţia financiar-

economică, politică şi socială a guvernului.

Bugetul public (de stat) se elaborează pornind de la bugetul economiei

naţionale, însă cuprinde numai resursele şi cheltuielile autorităţii publice.

Bugetul public se supune în mod obligatoriu discuţiei amănunţite a

Parlamentului şi aprobării acestuia. După aprobarea de către Parlament, bugetul de

stat devine lege şi astfel este posibilă încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor

publice.

1.2. Structura sistemului bugetar

Sistemul bugetar este structurat în funcţie de forma de organizare

administrativă a statului.

Astfel, într-un stat unitar bugetul de stat este organizat pe două paliere:

bugetul administraţiei centrale de stat

bugetele administraţiei locale

6

Aceasta este o structurare simplificată a sistemului bugetar care însă, în România, aşa

cum precizează legea finanţelor publice, este reprezentat de un sistem unitar de

bugete: ”resurse financiare publice se constituie şi se gestionează printr-un sistem

unitar de bugete, şi anume: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat,

bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului şi bugetele

altor instituţii publice cu caracter autonom, în condiţiile asigurării echilibrului

financiar”.2

În definirea bugetului, se pot face două precizări. În primul rând, bugetul nu

este un act ce emană de la un organ al autorităţilor de stat, ci cuprinde un ansamblu

coerent de indicatori de plan, cu caracter aleatoriu, în care sunt înscrise veniturile şi

cheltuielile statului pentru o perioadă viitoare.

În al doilea rând, faţă de acest document care cuprinde veniturile şi cheltuielile

ale statului pe o perioadă de timp, societatea manifestă un interes deosebit, interes ce

este justificat de rolul banului public în viaţa unui popor. În acest sens bugetul public

naţional poate fi definit ca fiind planul financiar al statului prin care sunt prevăzute

veniturile şi cheltuielile pentru o perioadă determinată de timp.

Bugetul public este un set de documente complexe cu ajutorul cărora se

stabilesc, se autorizează şi se realizează veniturile şi cheltuielile unei autorităţi

publice, în cazul României statul, judeţul, municipiul, oraşul sau comuna. Prin el se

identifică veniturile ce vor fi încasate şi cheltuielile ce pot fi efectuate într-un an

bugetar şi financiar, care la noi corespunde cu anul calendaristic.3

Oricare din componentele unui buget public are o triplă semnificaţie:

politică, pentru că poate sprijini consolidarea puterii politice

„traducând”obiectivele economico-sociale în termeni financiari-bugetari,

etc.

Juridică, dezbaterilor şi aprobărilor organelor alese, Parlament sau Consilii

Locale.

Financiară, întrucât reprezintă un plan financiar în care veniturile au un

caracter minimal, cheltuielile un caracter maximal, pe durata unui an

bugetar, divizat pe cele patru trimestre.4

2 Înceu, A.M. & Lazăr, D.T. (2006) Finanţe și bugete publice, Editura Accent Cluj Napoca3 Înceu, A.M. & Lazăr, D.T. (2006) Finanţe și bugete publice, Editura Accent Cluj Napoca4 Popescu, N.D. (2002) Finanţe – Bugete - Fiscalitate, editura Economică, București

7

Potrivit Legii Finanţelor Publice (Legea 500/2002) şi Ordonanţei de Guvern

nr.45/2003 privind finanţele publice locale în România putem să vorbim despre un

sistem bugetar în sensul că există:

Bugetul de stat şi alte categorii de bugete

Bugetul asigurărilor sociale de stat

Bugetele locale-bugetele unităţilor administrativ-teritoriale

Fiecare buget cuprinde o parte de venituri şi o parte de cheltuieli. La capitolul venituri

sunt indicate sursele – impozitele, taxele, etc. şi cuantumul acestora pentru un an de

zile. La capitolul cheltuieli sunt indicate tipurile de cheltuieli curente sau de capital şi

cuantumul acestora pentru un an de zile precum şi destinaţia cheltuielilor pe domenii.5

CAP.2 BUGETELE LOCALE

2.1.Noţiunea de buget local

Căile, mijloacele şi acţiunile prin care cetăţeanul participă la luarea deciziilor

şi gestionarea treburilor care privesc colectivitatea spaţial-teritorială în care îşi

desfăşoară munca şi viaţa sunt asigurate de fiecare stat modern.

Autonomia locală reală nu poate funcţiona cu rezultate bune fără asigurarea resurselor

financiare necesare autorităţilor administrative, instituţiilor şi serviciilor de interes

local.

Asemenea resurse trebuie să fie într-o proporţie corespunzătoare

competenţelor şi responsabilităţilor care sunt conferite, prin lege, unităţilor

administraţiei publice locale.

Descentralizarea puterii de la nivelul central către autorităţile locale impune şi

descentralizarea financiară a veniturilor prin încasarea directă de către autorităţile

locale nu numai a impozitelor şi taxelor locale, ci şi a unor părţi cuvenite statului, sau

pur şi simplu, prin transferarea unor sume alocate direct de la bugetul statului.

În plus, autonomia locală, pe lângă cele două resurse financiare principale

menţionate, permite administraţiei publice locale să obţină împrumuturi publice de pe

piaţa de capital sau direct de la Trezoreria statului prin subunităţile sale din teritoriu.6

5 Roman, D.P. (2004) Dreptul Finanţelor Publice, Editura Tribuna, Sibiu6 Popescu, N.D. (2002) Finanţe – Bugete - Fiscalitate, editura Economică, București

8

Actul în care înscriu veniturile şi cheltuielile colectivităţilor locale, pe o

perioadă de un an se numeşte bugetul local.

Bugetele locale reprezintă instrumentele de planificare şi de conducere a activităţii

financiare a unităţilor administrativ-teritoriale. Structura acestora reflectă gradul de

autonomie a administraţiei locale faţă de puterea centrală şi legăturile existente între

diferitele administraţii teritoriale.

Bugetele locale reflectă fluxurile formării veniturilor şi efectuării cheltuielilor

administraţiei locale, modalitatea de finanţare a cheltuielilor pe destinaţii şi de

acoperire a deficitelor. Bugetul local este o componenţă a sistemului de bugete definit,

conform reglementărilor legale, ca o verigă a acestuia în contextul autonomiei în

raport de celelalte componente.

Legea administraţiei publice locale prevede autonomia locală ca principiu al

întregii administraţii locale. Prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea

colectivităţilor locale de a rezolva, administra şi gira în cadrul legii, pe propria

răspundere şi în folosul sau interesul populaţiei o parte importantă din treburile

publice.7

2.2 Principiile bugetelor locale

2.2.1. Principiile generale ale bugetelor locale

a) Principiul echilibrului-veniturile publice la nivel local trebuie să fie egale

cu cheltuielile publice locale în scopul asigurării echilibrului dintre nevoile şi

resursele colective. Presupune la veniturile să acopere integral cheltuielile prevăzute

în bugetul local.

În situaţia în care veniturile nu acoperă cheltuielile, deficitul bugetului

local urmează să fie acoperit din împrumuturi contractate de autorităţile publice locale

şi din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prevăzute prin legea

bugetului de stat.

b) Principiul realităţii – bugetele locale trebuie să evidenţieze nivelul efectiv

7 Legea 273/2006 privind Finanțele Publice Locale, publicat ăn MO. Nr. 618/20069

al resurselor ce pot fi procurate pe plan loca, precum şi cel al nevoilor colectivităţii.

Potrivit acestui principiu trebuie avute în vedere variantele cele mai prudente în

realizarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor bugetare, pentru a se evita eventualele

dezechilibre care ar putea apărea pe parcursul execuţiei bugetare.

c) Principiul anualităţii – veniturile şi cheltuielile bugetar locale sunt

aprobate pe o perioadă de un an, care corespunde exerciţiului bugetar, operaţiunile de

încasări şi plăţi efectuate în contul unui buget local, aparţin exerciţiului corespunzător

de execuţie a bugetul respectiv. Implică aprobarea bugetului local de către autorităţile

publice locale competenţe în fiecare an, perioada de un an fiind cea pentru care

acestea acordă „autorizaţia” de a se încasa veniturile şi de a se efectua cheltuielile

aprobate prin buget.

d) Principiul publicităţii: transparenţa, la nivelul bugetelor locale este

asigură prin:

- dezbaterea publică de către autorităţile publice locale a proiectelor de buget, a

conturilor generale anuale de execuţie a bugetelor, cu ocazia aprobării acestora.

- publicarea în presa locală, precum şi afişarea la sediul primăriei şi a Consiliilor

Judeţene bugetelor şi a conturilor anuale de execuţie a acestora.8

Presupune aducerea la cunoştinţa opiniei publice a acestuia. Astfel proiectul

bugetului local se publică în presă locală sau se afişează la sediul primăriei înainte cu

15 zile de a fi supus aprobării consiliului local. Dezbaterea sa se face în şedinţă

publică, primarul putând cere consultarea cetăţenilor prin referendum în problemele

privind bugetul local. De asemenea hotărârea prin care se aprobă bugetul trebuie

adusă la cunoştinţă publică, în condiţiile Legii administraţiei publice locale, ca orice

altă hotărâre cu caracter normativ.9

2.2.2 Principiile specifice bugetării locale

a) Principiul autonomiei locale-dreptul autorităţilor publice locale de a

elabora, aproba şi executa propriile bugete. Prin autonomie locală se înţelege dreptul

şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a

8 Legea 273/2006 privind Finanțele Publice Locale, publicat ăn MO. Nr. 618/20069 Legea 500/2002 Lege privind finanțele publice, publicat în MO nr. 597/2002

10

gestiona, în unele şi interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, activităţile

publice.

Acest drept se exercită de către consiliile locale şi primari, precum şi de către

consiliile judeţene. Autonomia locală priveşte organizarea, funcţionarea, competenţele

şi atribuţiile, precum şi gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparţin comunei,

oraşului sau judeţului după caz. În consecinţă competenţele şi răspunderile ce revin

autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul finanţelor publice locale sunt

depline şi exclusive, excepţiile trebuind să fie expres prevăzute de lege.

Tot ca o consecinţă a autonomiei financiare de care se bucură autorităţile publice

locale, acestea au dreptul în limitele legii, de a avea iniţiative în acest domeniu. Având

autonomie funcţională, unităţile administrativ-teritoriale nu mai sunt incluse cu toate

veniturile şi cheltuielile lor în bugetul de stat, ci numai cu sumele pe care le vârstă,

respectiv le primesc de la acest buget.

b) Principiul subsidiarităţii – se manifestă prin coborârea nivelului de luare a

deciziilor, a competenţelor şi a responsabilităţilor cât mai aproape de autorităţile alese

la nivel local şi de cetăţenii care le-au acordat încrederea prin alegeri.

c) Principiul adiţionalităţii – constă în aceea că fondurile sau veniturile

administraţiei (judeţene) superioare nu trebuie să înlocuiască fondurile care se pot

constitui la nivelul autorităţilor administrativ-teritoriale locale. Asemenea fonduri

trebuie să fie numai adiţionale, adică adăugate suplimente veniturilor proprii ale

administraţiei publice a diferitelor diviziuni teritorial-spaţiale cum sunt regiunile,

judeţele, municipiile, oraşele şi comunele.

d) Principiul proporţionalităţii – cere ca resursele financiare, veniturile dar şi

cheltuielile unităţilor administraţiei publice locale să fie acordate proporţional

competenţelor şi responsabilităţilor stabilite de legile ce privesc administraţia publică

locală.10

e) Principiul unităţii bugetare – presupune necesitatea ca toate veniturile şi

10 Popescu, N. D., (2002), Finanţe – Bugete – Fiscalitate, Editura Economică, Bucureşti11

cheltuielile bugetare să fie înscrise într-un singur document şi anume bugetul local.

f) Principiul universalităţii bugetare – potrivit acestui principiu, veniturile şi

cheltuielile publice trebuie să figureze în bugetul local cu sumele lor totale brute, nici

un venit şi nici o cheltuială neputându-se realiza în afara cadrului bugetar. Deoarece

obţinerea veniturilor publice determină anumite cheltuieli, este necesar ca veniturile

respective să se înscrie în buget cu produsul lor brut, iar cheltuielile cu cifra lor totală,

iar nu direct diferenţa dintre acestea, pentru a se putea cunoaşte şi controla suma

exactă a cheltuielilor publice.11

2.3 Procesul bugetar localProcesul bugetar local este o succesiune de faze, etape cu privire la elaborarea

proiectului bugetului, analiza şi adaptarea lui, execuţia bugetului şi încheierea acestuia

controlul asupra tututor acestor operaţiuni.

Elaborarea şi adaptarea bugetelor locale în condiţii de autonomie financiară

garantează individualizarea fiecărui buget local în ansamblul bugetelor tuturor

comunelor, oraşelor şi judeţelor din statul nostru.

Sistemul bugetelor locale cuprinde:

Bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor

municipiului Bucureşti, judeţelor şi municipiului Bucureşti.

Bugetele locale ale instituţiilor publice, finanţare integral sau parţial din

bugetele locale, după caz.

Bugetele instituţiilor publice finanţate integral din veniturile proprii.

Bugetul împrumuturilor externe şi interne pentru care rambursarea, plata

dobânzilor, comisioanelor spezelor şi altor costuri se asigură din bugetele

locale şi care provin din împrumuturi externe contractate de stat şi sub

împrumutate autorităţilor administraţiei externe, contractate de autorităţile

administraţiei publice locale şi garantate de stat împrumuturi externe şi

interne contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice

11 Văcărel, I., et al., (2001),  Finanţe Publice, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti

12

locale.

Publice fondurilor externe nerambursabile.12

2.4 Execuţia bugetelor locale

Reprezintă toate operaţiunile de realizare a veniturilor de la contribuabili,

agenţi economici şi persoane fizice ce au obligaţia de a achita la termenele stabilite

contravaloarea taxelor şi impozitelor datorate administraţiilor locale, precum şi

efectuarea cheltuielilor prevăzute şi autorizate prin bugetul local.

Prin bugetele locale se cuprind şi se aprobă după caz, veniturile şi creditele

bugetare în structura clasificaţiei bugetare. Execuţia bugetelor locale presupune

realizarea veniturilor bugetare şi efectuarea cheltuielilor bugetare aprobate prin buget.

Veniturile şi cheltuielile aprobate în bugetele locale, se repartizează pe trimestre, în

funcţie de termenele legale de încasare a veniturilor şi de perioada în care este

necesară efectuarea cheltuielilor.

Repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor bugetare se aprobă de către:

Ministerul Finanţelor Publice pentru sumele defalcate din unele venituri

ale bugetului de stat şi pentru transferurile de la acest buget, pe baza

propunerilor ordonatorilor de credite ai bugetelor locale, în termen de 20

zile de la data publicării legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al

României, Partea I.

Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale pentru bugetele locale

şi ale instituţiilor publice în termeni de 15 zile de la aprobarea repartizării

sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi a transferurilor

de la acest buget.13

Pe parcursul exerciţiului bugetar consiliile locale pot aproba rectificarea bugetelor

locale şi a instituţiilor publice în termen de 30 zile de la data intrării în vigoare a legii

de rectificare a bugetului de stat, precum şi ca urmare a unor propuneri fundamentate

a ordonatorilor principali de credite.

Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exerciţiului bugetar, iar

12 Roman, D. P., (2004), Dreptul Finanţelor Publice, Editura Tribuna, Sibiu13 Legea nr.215/2001, Legea Finanțelor Publice Locale, publicat în MO. Nr.123/2007

13

cheltuielile de personal nu pot fi majorate prin virări de credite bugetare.

Virările de credite bugetare de la un capitol la alt capitol al clasificaţiei bugetare şi de

la un program la altul se aprobă de Consiliul Local, judeţean şi Consiliul General al

Municipiului Bucureşti după caz pe baza justificărilor corespunzătoare ale

ordonatorilor principali de credite şi se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor.

Virările de credite bugetare în cadrul aceluiaşi capitol bugetar, inclusiv între

programele aceluiaşi capitol, care nu contravin dispoziţiilor prezentului articol, legii

bugetului de stat sau legii de rectificare, sunt în competenţa fiecărui ordonator

principal de credite, pentru bugetul propriu şi bugetele instituţiilor şi serviciilor

publice subordonate şi se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor.

Propunerile de virări de credite bugetare sunt însoţite de justificări, detalieri şi

necesităţi privind execuţia, până la finele anului bugetar,a capitolului şi subdiviziunii

clasificaţiei bugetare, precum şi a programului de la care se disponibilizează şi

respectiv a capitolului şi subdiviziunii clasificaţiei bugetare şi a programului la care se

suplimentează prevederile bugetare.

Virările de credite mai sus amintite se pot efectua începând cu trimestrul al III-lea a

anului bugetar.

Creditele bugetare aprobate prin bugetele locale pot fi folosite prin deschideri

de credite efectuate de către ordonatorii principali de credite ai acestora, în limita

sumelor aprobate, potrivit destinaţiei stabilite şi cu respectarea dispoziţiilor legale care

reglementează efectuarea cheltuielilor respective. Efectuarea acestor cheltuieli

bugetare se face numai pe bază de documente justificative care să confirme

angajamente contractuale sau din convenţii, primirea bunurilor materiale, prestarea

serviciilor, executarea de lucrări, plata salariilor şi a altor drepturi băneşti, plata

obligaţiilor bugetare, precum şi a altor obligaţii.14

2.5 Proiectarea şi adoptarea bugetelor locale

Există două nivele în construcţia bugetelor locale. Unul dintre ele se referă la

veniturile şi cheltuielile realizate pe plan local, iar celălalt la ceea ce se primeşte de la

nivel central.

14 Înceu, A.M. & Lazăr, D.T. (2006) Finanţe și bugete publice, Editura Accent Cluj Napoca14

Întregul buget local parcurge traseul proiectării şi adoptării trecând prin autoritatea

centrală, în speţă Ministerul de Finanţe.

Cotele şi sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat cotele

adiţionale la unele venituri ale bugetului de stat şi transferurile cu destinaţie specială

de la bugetul de stat formează venituri ale bugetelor locale şi în consecinţă sunt

cuprinse ca atare în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale.

În stabilirea, aprobarea şi distribuirea acestora sunt implicate atât autorităţile

administraţiei publice locale şi cele ale administraţiei centrale, competenţele lor în

materie fiind stabilite prin lege.

Procedura bugetară privitoare la aceste venituri se întinde pe parcursul a mai multe

luni, debutând prin elaborarea proiectelor de bugete locale la nivelul unitoţilor

administrativ-teritoriale de către primarii comunelor, oraşelor, municipiilor.

Până la data de 15 mai a fiecărui an ordonatorii principali de credite ai

bugetelor locale menţionaţi au obligaţia de a prezenta proiectul de buget pentru

unitatea administrativ-teritorială din subordine la direcţia generală a finanţelor publice

şi controlului financiar de stat a judeţului de care aparţin. În cazul în care se solicită

majorări ale transferurilor, cotelor şi sumelor defalcate în unele venituri ale bugetului

de stat pentru anul următor faţă de anul în curs, consiliile locale şi consiliile judeţene

au obligaţia de a comunica Ministerului Finanţelor Publice propunerile în acest sens,

cu precizarea cauzelor şi fundamentările care le determină, până la data de 1 mai.

Proiectele bugetelor sunt însoţite de note de fundamentare menite în principal să

justifice pretenţiile financiare ale autorităţilor locale. În perioada 15 mai-1 iunie,

direcţiile generalele finanţelor publice şi de la nivel judeţean centralizează proiectele

de bugete locale primite şi care cuprind propunerile de către şi sume defalcate din

unele venituri ale bugetului de stat şi propunerile de transferuri cu destinaţie specială,

şi depun la Ministerul Finanţelor Publice situaţia acestora pe ansamblul judeţelor,

Municipiului Bucureşti pentru corelarea cu proiectul bugetului de stat.15

Proiectele de buget pe ansamblul judeţelor, municipiului Bucureşti se prezintă

Ministerului Finanţelor Publice însoţite de situaţia unităţilor administrativ-teritoriale

componente la care se propun cote, sume defalcate şi transferuri precum şi de note de

15 Drăcea, M., et al, (1999), Finanţe publice, Editura Universitaria, Craiova

15

fundamentare a necesităţii, oportunităţii, eficienţei şi eficacităţii acestora.

Pănă la data de 20 iulie, ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale

elaborează şi depun la direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar

de stat noile propuneri pentru proiectele de bugete locale, întocmite cu luarea în

considerare a limitelor maxime de sume defalcate şi transferuri cu destinaţie specială

stabilite de Ministerul Finanţelor Publice.

Veniturile şi cheltuielile prezente în bugetele locale, se repartizează pe trimestre în

funcţie de termenele legale de încasare a veniturilor şi de perioada în care este

necesară efectuarea cheltuielilor, şi se aprobă pentru sumele defalcate din unele

venituri ale bugetului de stat şi pentru transferuri de la acest buget de către Ministerul

Finanţelor Publice în termeni de 20 zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de

stat.

Aprobarea pentru aceste sume se face pe baza propunerilor ordonatorilor principali de

credite ai bugetelor locale, transmise la Ministerul Finanţelor Publice de către

direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat.16

Pe baza bugetelor locale aprobate de consiliile locale, judeţene şi de Consiliul

General al Municipiul Bucureşti după caz, direcţiile generale ale finanţelor publice

întocmesc şi transmit Municipiului Finanţelor Publice bugetele pe ansamblul fiecărui

judeţ, Municipiul Bucureşti, cu repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor

grupate în cadrul fiecărui judeţ,Municipiul Bucureşti, pe comune, oraşe, municipiu,

sectoare ale Municipiului Bucureşti.

16 Legea 500/2002 Lege privind finanțele publice, publicat în MO nr. 597/200216

CAP. 3. VENITURILE ŞI CHELTUIELILE BUGETULUI LOCAL

Bugetul local este format din venituri şi cheltuieli, grupate pe baza clasificaţiei

bugetare aprobate de Ministerul Finanţelor Publice. Veniturile şi cheltuielile

evidenţiate în afara bugetelor, precum şi celelalte venituri şi cheltuieli evidenţiate în

afara bugetului local, cumulate la nivelul unităţii administrativ teritoriale, alcătuiesc

bugetul general al unităţii administrativ-teritoriale, care, după consolidare, prin

eliminarea transferurilor dintre bugete, va reflecta dimensiunea efortului financiar

public în unitatea administrativ-teritorială pe anul respectiv, stare de echilibru sau

dezechilibru, după caz.

Creditele bugetare aprobate, se utilizează pentru finanţarea funcţiilor

administraţiei publice locale, programelor, proiectelor, activităţilor, acţiunilor,

obiectivelor şi a altor asemenea, potrivit scopurilor prevăzute în legi şi alte

reglementări, şi vor fi angajate şi folosite în strictă corelare cu gradul previzionat de

încasare a veniturilor bugetare.

3.1.Veniturile bugetului local

Reprezintă resurse băneşti care revin bugetelor locale, bugetelor instituţiilor şi

serviciilor publice de interes local, bugetelor activităţilor finanţate integral din venituri

extrabugetare, în baza unor prevederi legale, venituri formate, în principal, din

impozite, taxe şi alte vărsăminte. Bugetele locale se constituie în principal din venituri

realizate pe plan local şi venituri primite de la nivel central. În afară de acestea o altă

sursă importantă care poate creşte venitul realizat pe plan local o reprezintă

împrumuturile.

Veniturile proprii sunt veniturile pe care autorităţile le realizează pe plan local.

Nivelul şi sursele acestor venituri sunt controlate, decise de către autorităţile locale, în

limitele legale prevăzute. În România principalele acte normative care reglementează

veniturile proprii sunt Legea finanţelor publice locale şi Legea privind impozitele şi

taxele locale. 17Un alt aspect care defineşte veniturile proprii este acela că autorităţile

locale au în general libertate în privinţa modului în care sunt cheltuite.

17 Legea 273/2006 privind Finanțele Publice Locale, publicat ăn MO. Nr. 618/200617

Se poate afirma că gradul de autonomie locală a unei comunităţi depinde în mare

măsură de ponderea veniturilor realizate pe plan local în raport cu alte resurse de

venituri ale bugetelor locale. Ideal ar fi că veniturile proprii să poată acoperi

cheltuielile efectuate pentru satisfacerea nevoilor locale. Pentru această însă

competenţele autorităţilor locale trebuie corelate cu veniturile bugetelor locale. În

realitate acest lucru se întâmplă foarte rar. Veniturile proprii ale bugetelor locale,

conform clasificaţiei elaborată de Ministerul Finanţelor şi Legii Finanţelor Publice

Locale sunt:

venituri fiscale formate din impozite şi taxe

vărsăminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritate a consiliilor

locale şi vărsăminte de la instituţiile publice

diverse venituri formate din venituri din concesiuni, din amenzi, şi imputaţii,

despăgubiri şi recuperarea cheltuielilor de judecată

venituri din capital sunt acelea ce se obţin din valorificarea unor bunuri ale

instituţiilor publice şi din vânzarea locuinţelor construite din fonduri băneşti

ale statului18

Fundamentarea veniturilor bugetelor locale se bazează pe constatarea şi

evaluarea materiei impozabile şi a bazei de impozitare în funcţie de care se calculează

impozitele şi taxele aferente, evaluarea serviciile prestate şi a veniturilor obţin din

acestea, precum şi alte elemente specifice, inclusiv pe serii de date, în scopul evaluării

corecte a veniturilor. Veniturile bugetare locale nu pot fi afectate direct unei cheltuieli

bugetare anume, cu excepţia donaţiilor şi sponzorizărilor, care au stabilite destinaţii

distincte. Ordonanţa de Urgenţă nr.45/2003 privind finanţele publice, prin anexa nr.1,

repartizează veniturile în două mari categorii:

venituri proprii – venituri care se prevăd în bugetele proprii ale judeţelor

venituri proprii – care se prevăd în bugetele proprii ale comunelor, oraşelor,

municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi al Consiliului General al

Municipiului Bucureşti Veniturile în bugetele locale sunt structurate pe

capitole şi subcapitole şi sunt reflectate în anexa nr.1 din Ordonanţa

Guvernului nr.45/2003.

Având în vedere principalele trăsături caracteristice ale veniturilor bugetare, acestea

18 Legea 273/2006 privind Finanțele Publice Locale, publicat ăn MO. Nr. 618/200618

pot fi grupate după anumite criterii19:

1) regularitatea mobilizării lor la bugetul public

2) conţinutul economic

3) provenienţa

1. În funcţie de regularitatea mobilizării lor la bugetul public, veniturile

bugetare se împart în ordinare şi extraordinare. Veniturile ordinare sunt

cele considerare normale, fireşti pentru constituirea bugetului public, fiind

instituite şi mobilizate la buget în mod obişnuit. În acestea se includ

veniturile fiscale şi nefiscale. Veniturile extraordinare sunt cele instituite şi

mobilizate în anumite situaţii deosebite, când veniturile ordinare sunt

insuficiente în raport cu necesităţile de mijloace băneşti ale autorităţilor

publice. Astfel de venituri se mobilizează pentru înfăptuirea unor obiective

considerate a fi excepţionale.

2. Din punct de vedere al conţinutului economic, veniturile bugetare sunt

structurate în venituri curente, venituri din capital, sume defalcate şi

transferuri. Veniturile fiscale deţin ponderea covârşitoare în formarea

bugetului, fiind încasate în baza unor prelevări legale care au o mare

valabilitate în timp, ele se repetă de la un an bugetar la altul. În funcţie de

natura lor, veniturile curente se subdivid în: venituri fiscale şi nefiscale.

Veniturile fiscale se concretizează în impozitele, taxele şi contribuţiile

percepute la buget, având caracter obligatoriu nerestituibil. În cadrul

veniturilor fiscale sunt percepute:

- impozite, taxe şi contribuţii directe, în cazul cărora suportatorul real

este considerat a fi însuşi subiectul lor

- impozite şi taxe indirecte, în cazul cărora suportatorul real nu

coincide cu subiectul plătitor.

Veniturile nefiscale sunt acelea care revin statului în calitatea sa de proprietar

decapitaluri avansate în procesul reproducţiei economice, cele mobilizate de la regiile

publice autonome şi de la instituţiile publice, precum şi diverse alte venituri.

19 Talpoş, I., (1995), Finanţele României, Editura Sedona, Timişoara19

Veniturile din capital deţin o pondere scăzută în structura veniturilor bugetare şi

provin din valorificarea prin vânzare a unei părţi din avuţia naţională aflată în

patrimoniul public. Sumele defalcate şi transferurile apar ca venituri ale bugetelor

locale şi au în vedere cedarea de la bugetul central a unei părţi din impozitul pe salarii,

având drept scop atenuarea dezechilibrelor bugetare ce se înregistrează la nivelul

unităţilor administrativ-teritoriale. În ceea ce priveşte practica financiară în domeniul

constituirii veniturilor bugetelor locale, pe lângă folosirea unor impozite de sine

stătătoare, se întâlneşte şi procedeul de aplicare a unor cote adiţionale sau cote

defalcate. Adiţiunea presupune ca la anumite impozite care constituie surse de venit

pentru bugetele centrale se aplică o anumită cotă (procent pe baza căreia se determină

suma din totalul impozitului respectiv care rămâne la dispoziţia bugetelor locale. În

situaţia practicării defalcării se pot folosii două variante20:

din impozitele care sunt considerate surse de venit pentru bugetul central se

defalcă o sumă calculată pe baza cotei stabilite care rămâne la bugetul local iar

cealaltă trece la bugetul central;

din anumite impozite locale, se poate defalca o sumă care se prelevă la

Bugetul central.

Din punct de vedere al provenienţei lor, veniturile bugetare sunt interne şi externe.

Veniturile de provenienţă internă sunt alcătuite din: impozite, taxe, contribuţii,

venituri de la întreprinderile şi proprietăţile publice, donaţii interne, împrumuturi

contractate pe piaţa internă.

Veniturile de provenienţă externă îmbracă forma împrumuturilor externe şi

transferurile externe primite sub forma împrumuturilor nerambursabile.

Împrumuturile se pot accesa conform Legii cadru a finanţelor publice locale care

oferă posibilitatea autorităţilor administraţiei publice locale de a-şi completa propriile

resurse financiare prin contractarea unor împrumuturi interne sau externe pe care le

pot folosi fie pentru realizarea de investiţii publice de interes local, fie pentru

refinanţarea datoriei publice locale. Pentru realizarea acestor împrumuturi autorităţile

locale au la dispoziţie două instrumente. Primul dintre ele este emiterea şi lansarea

titlurilor de valoare care se poate face fie direct de către autorităţile locale, fie prin

20 Tulai, C. I., (2003), Finanţele publice şi fiscalitatea, Editura Casa cărţii de ştiinţă, Cluj Napoca

20

intermediul unor agenţi sau instituţii specializate. Cel de-al doilea se referă la

împrumuturi de la băncile comerciale sau de la alte instituţii de credit.

3.2 Cheltuielile bugetare

Legea finanţelor publice defineşte cheltuiala bugetară, ca fiind o cheltuială

aprobată prin bugetul local, bugetul unei instituţii sau al unui serviciu public, bugetul

unei activităţi finanţate integral din venituri extrabugetare şi efectuată în limita

resurselor acestor bugete, cu respectarea prevederilor legale. Fiecare categorie de

cheltuieli are particularităţile ei, iar mărimea cheltuielilor alocate pentru o activitate

sau alta depinde de o serie de factori politici, economici, sociali.

Sumele cheltuite diferă de la o localitate la alta şi de la un an la altul în funcţie

de capacitatea economică de a produce şi de a distribui, precum şi de presiuni politice

sau sociale cu care se confruntă comunităţile locale. Există două clasificări a

cheltuielilor cuprinse în bugetele locale româneşti. Prima dintre ele vizează aspecte

tehnice (tipul de cheltuieli care vor fi făcute pentru diferitele domenii - de capital,

materiale şi servicii, etc.) iar cea de-a doua are în vedere cheltuielile globale în aceste

domenii. Sunt cheltuielile aprobate şi efectuate din bugetele locale, din bugetele

instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi din veniturile extrabugetare, în

limita şi cu destinaţia stabilită prin bugetele respective.

Fundamentarea, dimensionarea şi repartizarea cheltuielilor bugetelor locale, pe

ordonatori de credite, pe destinaţii, respectiv pe acţiuni, activităţi, programe de

credite, pe destinaţii, respectiv pe acţiuni, activităţi, programe, proiecte, obiective, se

efectuează în concordanţă cu atribuţiile care revin autorităţilor administraţiei publice

locale, cu priorităţile stabilite de acestea, în vederea funcţionării lor şi în interesul

colectivităţilor locale respective.

Fundamentarea şi aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectuează în

strictă corelare cu posibilităţile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale,

estimate ase realiza. Cheltuielile unui buget local se acoperă integral din veniturile

bugetului local respectiv. Cheltuielile bugetare au destinaţie precisă şi limitată şi sunt

determinate de autorizările conţinute în legi specifice şi în legile bugetare anuale. 21

21 C.I. Jitaru, (2007),Contabilitatea operațiunilor economice specifice execuției bugetului de venituri și cheltuieli, Editura Danubius, Brăila

21

Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul local şi nici nu poate fi angajată şi

efectuată din aceste bugete, dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială. Din motivul că, cheltuielile prevăzute în capitole şi articole au destinaţie precisă şi

limitată, numărul de salariaţi, permanenţi sau temporari, şi fondul salariilor pe bază se

aprobă distinct, prin anexă la bugetul fiecărei instituţii publice, iar numărul de salariaţi

aprobat nu poate fi depăşit. Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol

bugetar, în conformitate cu creditele de angajament şi duratele de realizare a

investiţiilor.22

Programele şi fondurile externe nerambursabile şi împrumutările interne şi

externe se cuprind în anexe la bugetele locale şi se aprobă odată cu acestea. Creditele

bugetare sunt sumele aprobate prin buget, reprezentând limita maximă până la care se

pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru angajamentele

contractate în cursul exerciţiului bugetar sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni

multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanţa şi efectua plăţi din buget pentru

celelalte acţiuni.

Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exerciţiului bugetar.

În clasificaţia funcţională a cheltuielilor bugetare sunt specifice următoarele părţi de

cheltuieli privind bugetele locale:

Partea I: Cheltuieli pentru servicii publice generale, această denumire fiind

întrebuinţată în prezent pentru „autorităţile executive” respectiv pentru organele locale

ale puterii executive cu diviziunile privind cheltuielile personal, materiale şi de

servicii. Cu titlul de cheltuieli de personal, pe lângă salarii se prevăd sumele de bani

ce se plătesc pentru ore suplimentare, alte drepturi de personal, cheltuieli pentru

deplasări, detaşări şi transferări, precum şi sumele de bani necesare plăţii

contribuţiilor pentru asigurările sociale de stat. Cu titlul de cheltuieli pentru materiale

şi servicii sunt admise cheltuieli pentru între şi gospodărire, iluminat, încălzit, poştă,

telefon, cărţi şi publicaţii, protocol, furnituri de birou, obiecte de inventar de mică

valoare sau scurtă durată, reparaţii, protecţia muncii şi alte cheltuieli materiale şi de

servicii.

Partea a II-a: Cheltuieli social culturale cu defalcare privind învăţământul, sănătatea,

cultura, alocaţii, pensii, ajutoare şi indemnizaţii.22 C.I. Jitaru, (2007),Contabilitatea operațiunilor economice specifice execuției bugetului de venituri și cheltuieli, Editura Danubius, Brăila

22

Cheltuielile privind învăţământul sunt defalcate pe forme de învăţământ, după cum

urmează: cheltuieli cu învăţământul preşcolar, cel primar şi gimnazial, cel liceal,

profesional, post-liceal.

Cheltuielile pentru sănătate privesc dispensare medicale, spitale.

Cheltuielile pentru cultură, activitate sportivă, bibliotecile publice, muzee, case de

cultură.

Cheltuielile de asistenţă socială se referă la căminele de bătrâni şi pensionari, cămine

pentru copii, plasament familiar, indemnizaţii de naştere.23

Partea a III-a: cheltuieli pentru servicii şi dezvoltare publică, locuinţe, mediu şi ape.

Din această parte a cheltuielilor bugetelor locale se finanţează întreţinerea şi repararea

străzilor, iluminatul public, salubritate, întreţinerea grădinilor publice, a parcurilor şi

zonelor verzi, energie termică pentru populaţie, locuinţe, alimentare cu apă, staţii de

epurare a apelor uzate, colectoare şi de pompare, reţele, centrale şi puncte termice,

canalizare şi alte acţiuni pentru dezvoltare publică şi locuinţe.

Partea a IV-a: cheltuieli pentru acţiuni economice cu subdiviziuni privind drumuri şi

poduri, transport în comun, comunicaţii de interes public, prevenirea şi combaterea

inundaţiile şi alte cheltuieli pentru acţiuni economice.

3.3 Echilibrarea bugetelor locale

Tema fondurilor acordate pentru echilibrarea bugetelor locale generează

discuţii aprinse în fiecare an în perioada adoptării legii bugetului. Există două puncte

de vedere principale care stau în centrul dezbaterilor pe această temă. Primul dintre

ele este susţinut de reprezentanţii aleşi ai judeţelor „fruntaşe” (parlamentari, preşedinţi

de consilii judeţene, consilieri, primari). Aceştia susţin că ar trebui să primească mai

mult din fondurile pentru echilibrare, dat fiind că au o contribuţie însemnată la

bugetul de stat. Ca alternativă, ei propun mărirea cotei ce la revine din impozitul pe

venit. De cealaltă parte se situează reprezentanţii judeţelor care realizează venituri

insuficiente şi pentru care fondurile pentru echilibrare înseamnă de multe ori

supravieţuirea. Dincolo de acest clivaj trebuie remarcat faptul că principiul echilibrării

în vederea eliminării decalajelor economice şi sociale este unul european. Carta

23 Ordin nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice

23

Europeană a Autonomiei Locale conţine două articole care vin să susţină principiul

echilibrării. Primul dintre ele prevede protejarea comunităţilor locale mai slabe din

punct de vedere financiar prin folosirea unor mecanisme de echilibrare menite să

corecteze efectele înzestrării diferite a localităţilor.

Cel de al doilea prevede ca autorităţile locale să fie consultate asupra modului în care

vor fi repartizate fondurile de la nivel central destinate echilibrării. Şi în cazul

României comunităţile locale sunt înzestrate cu potenţial diferit de dezvoltare, unele

având diverse avantaje economice şi sociale sau premise pentru crearea lor, iar altele

nu. În acest sens echilibrarea se justifică şi reprezintă o soluţie. În acelaşi timp soluţia

nu ar trebui să fie „premierea” localităţilor „bogate”, care realizează venituri, în mare

parte şi în virtutea potenţialului pe care îl deţin.

3.3.1 Tema sumelor pentru echilibrare in viziunea autorităţilor centrale

Cele mai puternice opinii exprimate de reprezentanţii administraţiei publice

centrale sunt legate de modul de repartizare a fondurilor pentru echilibrare. Remarca

generală este că există neconcordanţe pe traseul fondurilor, precum şi neconcordanţe

ale competenţelor actorilor implicaţi. Cele mai aprige critici sunt îndreptate împotriva

formulei de repartizare considerată de majoritatea actorilor consultaţi impracticabilă.

Însă, din punctul de vedere al Ministerului Finanţelor, autorul formulei, nu există

neclarităţi sau subiectivism. Există o formulă şi aceasta se aplică la ambele nivele de

repartizare, inclusiv pentru procentul de 15% din cota defalcată din impozitul pe

venit. Unul dintre criteriile de fond folosite în această distribuţie este capacitatea

financiară. Reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor susţin că acest criteriu este

umanism agreat de către administraţia locală. Reprezentanţi ai autorităţilor centrale au

punctat faptul că autorităţile locale „fruntaşe” de azi nu mai înţeleg sensul solidarităţii

şi echilibrării, pretinzând o alocare a fondurilor pentru echilibrare proporţională cu

contribuţia vărsată la bugetul de stat.

24

CAP.4. STUDIU APLICATIV PRIVIND BUGETUL LOCAL AL ORAŞULUI BARAOLT

4.1. Scurt istoric despre oraşul Baraolt

4.1.1 PREZENTAREA UNITATII PATRIMONIALE UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA ORASUL BARAOLT

Orașul Baraolt este persoana juridică de drept public, cu capacitate juridică

deplină și un patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare

ale codului de înregistratura fiscală și ale conturilor deschise la unităţile teritoriale de

trezorerie, precum și la unitățile bancare. Unitatea administrativ teritorială orașul

Baraolt este titular al drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind

administrarea bunurilor care aparţin domeniului public si privat în care acestea sunt

parte, precum si din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii.

Organizarea si funcţionarea respectiv regimul general al autonomiei locale

este reglementata de Legea 215 / 2001, Legea administraţiei publice locale,

modificata , republicata cu modificările si completările ulterioare.

Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locala în

oraşul Baraolt este consiliul local ca autoritate deliberativa, si primarul ca autoritate

executiva. Consiliul local si primarul a fost ales în condiţiile prevăzute de legea pentru

alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. În cadrul politicii economice

naţionale oraşul Baraolt are dreptul la resurse financiare proprii, pe care le stabileşte,

le administrează si le utilizează pentru îndeplinirea competentelor si atribuţiilor ce le

revin, în condiţiile legii, dispune de resurse financiare, precum si de bunuri proprietate

publica si privata a oraşului.

În situaţiile financiare întocmite la data de 31.12.2011 sunt incluse rezultatele

financiare ale instituţiilor publice subordonate: Grădiniţa de copii cu program

prelungit Cimbora, Şcoala cu clasele I-VIII Gaal Mozes Baraolt, Grup Şcolar Baroti

Szabo David, Serviciul de alimentare cu apa si canalizare Baraolt, Spitalul Orăşenesc

centralizate pe baza situaţiilor financiare prezentate de instituţii. Toate situaţiile

25

financiare au fost întocmite şi verificate pe baza balanţelor sintetice şi analitice care se

constituie ca anexe la situatiile financiare ale instituţiilor subordonate.

Aceştia sunt: Gradiniţa de copii cu program prelungit Cimbora,Scoala cu clasele

I-VIII Gaal Mozes Baraolt, Grup Şcolar Baroti Szabo David, Serviciul de alimentare

cu apa si canalizare Baraolt, Spitalul Orăşenesc.

4.2. Bugetul orașului Baraolt pe anul 2011 în general

Instituţiile publice nu desfăşoară, în principiu activităţi productive, obiectul lor de

activitate plasându-se de regulă în sfera nematerială, lor le revin sarcini deosebite, ca

fiind o sumă de servicii prestate în scopul servirii interesului publicului şi care nu

urmăresc obţinerea unui câştig.

Finanţele publice locale cuprind relaţii sociale – economice băneşti prin

mijlocirea carora uitatea administrativ-teritoriala si instituţiile specializate ale acestora

(de învăţământ preuniversitar, sănătate publica, cultura si culte, protecţie si asistenta

sociala, paza si ordine publica) ca subiecte de drept politic si drept financiar aplicat

isi constituie si folosesc fondurile de resurse financiare si mijloacele băneşti.

Resursele financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale se costituie din: impozite,

taxe si alte venituri fiscale, venituri nefiscale, venituri din capital, cote si sume

defalcate din unele venituri, transferuri cu destinaţie speciala, venituri cu destinaţie

speciala, alte venituri. O important deosebita si răspunderea legala le revin

ordonatorilor de credite în ceea ce priveşte fundamentarea, dimensionarea si

repartizarea cheltuielilor publice locale, pe destinaţii ce trebuie făcuta în concordanta

cu atribuţiile care revin autorităţilor administraţiei publice locale si cu priorităţile

stabilite de acestea , în vederea funcţionarii lor si în interesul cetăţeanului în calitatea

de contribuabil la banul public si al comunităţii locale respective. În acest fel si

finanţele publice locale dobândesc o reglementare juridica, fondurile financiare

publice locale constituite devin bani publici, iar cheltuirea lor este de competenta si

răspunderea autorităţilor publice locale, respectiv Consiliul local – în calitatea lui

legala de autoritate cu putere deliberative-legislativa teritoriale-, si primarului – în

calitatea lui legala de autoritate cu putere executive teritoriala si de ordonator

principal de credite, potrivit prevederilor legale.

26

Bugetul ca şi finanţele, exprimând relaţii de mobilizare, repartizare şi utilizare

a principalelor resurse băneşti.

Se impune ca o categorie economică distinct pe o anumită treaptă de dezvoltare a

societaţii omeneşti, respectiv în etapa de constituire si consolidare a Statului. Bugetul

poate fi deci, privit ca o lista sau un act în care sunt înscrise veniturile de încasat pe de

o parte, iar pe de alta parte, cheltuielile ce urmeaza a fi efectuate si destinatiile

acestora, dimensionate pe o perioada de timp delimitate, respectiv un an. Cheltuielile

publice se stabilesc în conditiile legii, avandu-se în vedere interesele institutiilor

publice de interes local.

Bugetele locale reflecta resursele banesti ce se administreaza autonom de catre

autoritatile administratiei publice locale . Proiectul bugetului local se elaboreaza

potrivit principiului autonomiei locale si a initiativelor locale, în baza Legii Finantelor

Publice locale, Legea administratiei publice locale si alte acte normative cu putere de

lege, în materie, de catre Primar ca autoritate executiva locala, în scopul stabilirii

concentrarii surselor banesti pentru satisfacerea cerintelor locale, concomitent cu

întarirea controlului social asupra folosirii eficiente a fondurilor alocate. Proiectul

bugetului local se înainteaza spre dezbatere, adoptare, aprobare si avizare consiliului

local care dezbate si adopta prin Hotarare a Consiliului , bugetul local respectiv. Odata

cu emiterea hotararii, primarul este considerat si imputernicit ca ordonator principal

de credite în procesul executiei bugetare.

Ordonatorii de credite au obligatia de a angaja si de a utiliza creditele bugetare

numai în limita prevederilor si destinatiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de

activitatea institutiilor publice respective si cu respectarea dispozitiilor legale, cu

încadrarea cheltuielilor în limita creditelor aprobate pe subdiviziunile clasificatiei

bugetare.

Cu respectarea prevederilor Legii bugetului de stat Nr. 286/2010, a Legii

Nr.273/2006 privind fînantele publice locale, modificata, republicata si a Legii

administratiei publice locale nr.215/2001, republicata, cu modificarile si completerile

ulterioare, proiectul bugetului local al Orasului Baraolt a fost elaborat de catre

ordonatorul principal de credite Dl. Primar Nagy Istvan şi aprobat de către Consiliul

Local al Orasului Baraolt prin HCL Nr.16/03 martie 2011.

Proiectul bugetului local al Orasului Baraolt s-a elaborat potrivit principiului

27

autonomiei locale si a initiativelor locale, în baza Legii Finantelor Publice locale, a

Legii administratiei publice locale si a altor acte normative cu putere de lege, în

materie, de catre Primar ca autoritate executiva locala, în scopul stabilirii concentrarii

surselor banesti pentru satisfacerea cerinţelor locale, concomitent cu întărirea

controlului social asupra folosirii eficiente a fondurilor alocate.

Fundamentarea veniturilor bugetului local al Oraşului Baraolt s-a bazat pe constatarea

şi evaluarea materiei impozabile şi a bazei de impozitare în funcţie de care s-au

calculat impozitele şi taxele aferente, pe evaluarea serviciilor prestate şi a veniturilor

obţinute din acestea, precum şi pe alte elemente specifice, inclusiv pe serii de date, în

scopul evaluării corecte a veniturilor în stricta corelare cu posibilităţile reale de

încasare a veniturilor bugetului local, estimate a se realiza.

Luând în calcul diferenţa anuală stabilită prin Hotărârea CLB pentru aprobarea

impozitelor şi taxelor locale pe anul 2011 respectiv veniturile reale ce s-ar putea

obţine după baza impozabilă existentă în evidenţa Primăriei Oraşului Baraolt (clădiri,

terenuri intravilane şi extravilane, mijloace de transport, etc. de la persoane fizice şi

juridice) la partea de venituri a bugetului local s-a propus suma de 9.883.000 lei . Pe

baza veniturilor proprii planificate si a sumelor repartizate, având în vedere unele

venituri curente ale bugetului de stat - subvenţii pentru acordarea ajutorului pentru

încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni, combustibili petrolieri, - subvenţii din bugetul

de stat pentru finanţarea sănătăţii, bugetul local al oraşului Baraolt pe anul 2011 a fost

aprobat pentru suma de 9.883.000 lei la partea de venituri.

Fundamentarea, dimensionarea şi repartizarea cheltuielilor bugetului local pe

destinaţii, respectiv pe acţiuni, activităţi, programe, proiecte, obiective, s-a efectuat în

concordanţă cu atribuţiile ce revin autorităţilor administraţiei publice locale, cu

priorităţile stabilite în vederea funcţionării administraţiei şi în interesul colectivităţii

locale, ca find o sumă de servicii prestate în scopul servirii interesului publicului.

Cheltuielile de investiţii publice şi cheltuielile de investiţii finanţate din fonduri

publice locale s-au cuprins în proiectul de buget, în baza programului de investiţii

publice al unităţi administrativ – teritoriale, ca anexă la bugetul iniţial şi s-a aprobat

de către Consiliul Local al oraşului Baraolt.

Lista obiectivelor de investiţii pe anul 2011 a Oraşului Baraolt finanţat bugetul

local s-a aprobat pentru valoarea totala de 1.080 mii lei.

28

La fundamentarea cheltuielilor de personal s-a bazat pe numărul de personal -

permanent si temporar - si pe fondul salariilor de baza pe anul 2011stabilit conform

Legii 330/2009. (Ca o anexă a bugetului local s-a aprobat şi numărul de personal

(permanent şi temporar) precum şi fondul salariilor de bază).

Cheltuielile au fost programate, aprobate si repartizate între subdiviziunile

clasificatiei bugetare, determinate în functie de caracterul economic al operaţiunilor

în care acestea se concretizeaza si care desemneaza natura unei cheltuieli:

autoritati publice si actiuni externe 2.257.000 lei

alte servicii publice generale 125.610 lei

transferuri între diferite nivele ale administratiei 3.800 lei

aparare, ordine publica 55.000 lei

învatamant 4.650.000 lei

sanatate 277.000 lei

cultura, recreere si religie 604.000 lei

asigurari si asistenta sociala 898.590 lei

locuinte, servicii si dezvoltare publica 775.000 lei

protecţia mediului 30.000 lei

transporturi 207.000 lei

În total 9.883.000 lei

Pe parcursul exerciţiului bugetar al anului 2011 în structura bugetului local al

oraşului Baraolt au intervenit modificări şi completări ulterioare - rectificări aprobate

prin Hotarari ale Consiliului Local. Astfel, creditele bugetare aprobate definitive pe

anul 2011 au fost în sumă de 12.843.300 lei atât la partea de venituri cât şi la partea de

cheltuieli.

În conformitate cu prevederile Legii 273/2006 privind finanţele publice locale,

modificată, republicată, Ordonatorii principali de credite întocmesc şi prezintă spre

aprobare autorităţilor deliberative conturile anuale de execuţie a bugetelor în

următoarea structura:

a) la venituri: prevederi bugetare iniţiale; prevederi bugetare definitive;

încasări realizate;

29

b) la cheltuieli: credite bugetare iniţiale; credite bugetare definitive; plăţi

efectuate.

Diferenţa între venituri si cheltuieli reprezintă excedentul bugetului local. Din

contul de execuţie al bugetului local pe anul 2011 rezulta că, atât veniturile, cât și

cheltuielile au fost în sumă de 11.685.597 lei. Potrivit Legii contabilităţii nr.82/1991,

republicata si Normele metodologice pentru încheierea execuţiei bugetare a anului

organele de specialitate ale administraţiei publice locale si instituţiile publice

subordonate au obligaţia sa întocmească situaţii financiare trimestriale si anuale.

Situaţiile financiare ale anului 2011 reprezintă documente oficiale de prezentare a

situaţiei patrimoniului unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi a execuţiei

bugetului de venituri şi cheltuieli la data de 31.12.2011.

Pe baza actelor normative si a hotărârilor consiliului local al oraşului Baraolt

bugetul local pe anul 2011 a fost realizat potrivit contului de execuţie a veniturilor si

cheltuielilor aprobat prin HCL nr.3/2012.

La data de 31.12.2011, Contul de execuţie al bugetului local se prezintă astfel:

la partea de venituri

prevederi bugetare anuale 9.883.000 lei

prevederi bugetare trimestriale 12.843.300 lei

drepturi constatate 14.224.170 lei

încasări realizate 11.685.597 lei

drepturi constatate de încasat 2.538.573lei

- la partea de cheltuieli:

credite bugetare anuale 9.883.000 lei

credite bugetare trimestriale cumulate 12.843.300 lei

angajamente bugetare 11.939.382 lei

angajamente legale 11.939.382 lei

plăţi efectuate 11.685.597 lei

30

angajamente legale de plătit 253.785 lei

Potrivit contabilităţii de angajamente, veniturile încasate reprezintă impozite,

taxe, contribuţii si alte sume de încasat potrivit legii, precum si preţul bunurilor

vândute si a serviciilor prestate. Veniturile au fost înregistrate în contabilitate pe baza

declaraţiilor fiscale si deciziile de impunere, documente care atesta crearea dreptului

de creanţa.

Veniturile totale fata de planul aprobat pe anul 2011 sunt realizate în procent de

90,99% fiind compuse din următoarele categorii de venituri:

Prevederi anuale

Prevederi trim.

IV

Încasări %

Venituri totale 12843300

12843300

11685597 90,99

Venituri proprii, din care:

4793500 4793500

3837080 80,05

-cote si sume defalcate din impozitul pe venit

1919000 1919000

1747541 91,07

Sume defalcate din TVA

5328000 5328000

5255697 98,64

Donaţii si sponsorizări

193100 193100 169150 87,60

Subvenţii primite de la bugetul de stat

2528700 2528700

2423670 95,85

Subvenţii primite de la alte administraţii

Cheltuielile bugetului local s-au efectuat în proporţie de 90,99 % fata de 31

creditele bugetare aprobate pe anul 2011.

Prevederi

anuale

Prevederi

trim. IV

Plăti %

Cheltuieli totale, din care:

12843300

12843300

11685597

90,99

Autorităţi publice si acţiuni externe

2133100

2133100

1674834

78,52

Alte servicii publice generale

102610 102610 93501 91,12

Tranzacţii privind datoria publica si împrumuturiTransferuri cu caracter general între diferite nivele ale administraţiei

3800 3800 3788 99,68

Apărare 70000 70000 62550 89,36-ordine publica si siguranţa naţionala

70000 70000 62550 89,36

Învăţământ 5011300

5011300

4877984

97,34

Sănătate 487400 487400 293000 60,11Cultura, recreere si religie

739700 739700 677925 91,65

Asigurări si asistenta sociala

819190 819190 762486 93,08

Locuinţe, servicii si dezvoltare publica

3249200

3249200

3021986

93,01

Protecţia mediului 30000 30000 28833 96,11Acţiuni generale econimice si de muncaCombustibili si energieAgricultura, silvicultura si vanatoareTransporturi 197000 197000 188710 95,79Alte acţiuni economice

Din contul de execuţie al bugetului local rezulta un excedent de 0 lei, diferenţa

dintre veniturile încasate si plăţi efectuate.

Cheltuielile bugetului au fost acoperite din veniturile încasate.

32

Plăţile nete de casă s-au efectuat în limita creditelor deschise, pe fiecare articol

bugetar. Pentru cheltuielile materiale, utilizarea creditelor s-a făcut în conformitate cu

destinaţia aprobată prin buget.

Creditele bugetare aprobate, au fost utilizate conform clasificaţiei economice,

după natura şi efectul lor economic şi conform clasificaţiei funcţionale după destinaţia

lor în baza activităţii şi obiectivele ce au definit necesităţile publice, astfel încât au

fost respectate prevederile legale privind modul de utilizare a creditelor.

Creditele deschise şi plăţile nete de casă efectuate pe capitole şi subcapitole ale

clasificaţiei bugetare corespund cu datele din extrasele de cont emise de Trezoreria

Statului.

În perioada analizată au fost respectate normele disciplinei financiare, iar

organizarea şi conducerea contabilităţii s-a făcut în baza Legii contabilităţii

nr.82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Cheltuielile efectuate au fost supuse controlului financiar preventiv pentru

legalitate, realitate, regularitate şi oportunitate a operaţiunilor înscrise în documentele

justificative certificate.

Unitatea teritoriala de trezorerie Baraolt a confirmat prin viza exactitatea plăţilor de

casa si a disponibilităţilor din conturi la sfârşitul anului 2011, iar situaţiile financiare

au fost depuse pentru verificare si înregistrare la D.G.F.P Covasna.

33

CONTUL DE EXECUTIE AL BUGETULUI LOCAL AL ORAŞULUI BARAOLT ÎN PERIOADA 2006-2011

VENITURI

D E N U M I R E A I N D I C A T O R I L O R

Cod ind.

ÎNCASARI REALIZATE2006 2007 2008 2009 2010 2011

TOTAL VENITURI 00.01 0 10964852 11705885,7 12496059 11984520 8983598VENITURI PROPRII 48.02 0 3142545 3933783,65 4151489 4212813 2816767I. VENITURI CURENTE 00.02 0 7681468 10535521,7 11483366 10379780 6772994A. VENITURI FISCALE 00.03 0 7429312 10176803,1 11192718 10012722 6351066A1. IMPOZIT PE VENIT, PROFIT SI CASTIGURI DIN CAPITAL 00.04

0 1372762 2049760,5 2499546 2059477 1291540

A1.2. IMPOZIT PE VENIT, PROFIT, SI CASTIGURI DIN CAPITAL DE LA PERSOANE FIZICE 00.06

0 0 2046863 2499546 0 1291540

A3. IMPOZITE SI TAXE PE PRO-PRIETATE 00.09

0 1071740 1136035 1042876 1337379 922648

A4. IMPOZITE SI TAXE PE BUNURI SI SERVICII 00.10

0 4984490 6988241 7647529 6615866 4136658

A6. ALTE IMPOZITE SI TAXE FIS-CALE 00.11

0 320 2766,62 2767 0 220

C. VENITURI NEFISCALE 00.12 0 252156 358718,53 290648 367058 421928

34

La total venituri(cod 00.02+00.15+00.16+00.17+45.02) se observă o continuă

creştere, cu vârf în anul 2009, an cu care tendinţa este de scădere, astfel în 2010 scade

sub nivelul anului 2007.

În analiza principalelor factori care influenţează evoluţia veniturilor putem constata

următoarele. În veniturile totale ale primăriei intră veniturile proprii şi veniturile

curente.

Cea mai înaltă pondere în totalul veniturilor au veniturile curente de 75,39% şi dintre

acestea veniturile fiscale.

Veniturile fiscale au în componenţă veniturile din impozit pe venit şi profit, impozitele

pe proprietate şi alte impozite şi taxe. Datorită crizei financiare şi economice aceste

taxe şi impozite au atins cele mai înalte cote în anul 2009 după care sau redus

substanţial ajungând sub nivelul anului 2007.

Impozitul pe profit se plăteşte de societăţi comerciale, care realizează profit şi îşi au

sediul pe raza administrativ teritorială a oraşului. Din cauză scăderii puterii de

cumpărare a populaţiei rata şi nivelul profitului a scăzut brusc în 2010 şi 2011.

Impozitele şi taxele pe proprietate nu sunt influenţate direct de evoluţia economică dar

rata de a încasare a acestor venituri a simţit o scădere majoră mai ales în 2011.

35

Evoluţia Veniturilor Totale în euro:

Graficul veniturilor totale în lei arată evoluţia veniturilor în sume nominale.

Din reprezentarea grafică a veniturilor totale în euro, avem evoluţia veniturilor reale,

care sunt influenţate de cursul de schimb euro lei.

În timp ce în decembrie 2007 cursul de schimb a fost de 3,5484 lei/euro, iar

media cursului pe an 3,33 lei/euro, acest curs a crescut constant până în 2011

ajungând în decembrie 2011 la 4,3422 şi în medie 4,24 lei/euro.

Din această cauză valorile nominale pe care le găsim în reprezentarea grafică a

veniturilor totale în lei îşi schimbă total tendinţa în reprezentarea valorilor în euro

deoarece valorile reale sunt în constantă scădere în toată perioada cercetată.

36

Evoluţia Veniturilor Proprii în lei:

Veniturile proprii (cod00.02-11.02-37.02+00.15+00.16) au o tendinţă de creştere

moderată până 2010.

Evoluţia Veniturilor Proprii în euro:

Veniturile proprii (cod00.02-11.02-37.02+00.15+00.16) au o tendinţă de creştere moderată până 2010.

37

Evoluţia Veniturilor Curente în lei:

Venituri curente (cod 00.03+00.12) după o creştere ating vârful în anul 2008, după care scad în fiecare an, în 2011 ajungând sub nivelul anului 2007.

Evoluţia Veniturilor Curente în euro:

38

Evoluţia Veniturilor Fiscale în lei:

Venituri fiscale (cod 00.04+00.09+00.10+00.11) după vârful din 2011 prezintă o

scădere uniformă, anul 2011 ajunge sub anul 2007.

Evoluţia Veniturilor Fiscale în euro:

39

Evoluţia Impozitului pe venit, Profit şi Câştiguri din capital în lei:

Impozitul pe venit, profit şi câştiguri din capital (cod 00.05+00.06+00.07) după o

creştere moderată atinge vârful în anul 2009, după care tendinţa este de scădere, anul

2011 ajungând sub nivelul anului 2007.

Evoluţia Impozitului pe venit, Profit şi Câştiguri din capital în euro:

40

Evoluţia Impozitului pe venit, Profit şi Câştiguri din capital de la persoane fizice în lei:

Impozitul pe venit, profit şi câştiguri din capital (cod 00.05+00.06+00.07)după o

creştere moderată atinge vârful în anul 2009, după care este de scădere, anul 2011

ajungând sub nivelul anului 2007.

Evoluţia Impozitului pe venit, Profit şi Câştiguri din capital de la persoane fizice în euro:

41

CâştiguriEuro

Evoluţia Impozitelor şi Taxelor pe proprietate în lei:

Impozite şi taxe de proprietate (cod 00.05+00.06+00.07) după o creştere moderată

atinge vârful în anul 2009, după care tendinţa este de scădere, anul 2011 ajungând sub

nivelul anului 2007.

Evoluţia Impozitelor şi Taxelor pe proprietate în euro:

42

Evoluţia Impozitelor şi Taxelor pe bunuri şi servicii în lei:

Impozite şi taxe pe bunuri şi servicii (cod 11.02+12.02+15.02+16.02) după o creştere

din 2007, vârful este în 2008, după care tendinţa de descreştere atinge ceea mai mică

valoare în 2011 sub nivelul anului 2007.

Evoluţia Impozitelor şi Taxelor pe bunuri şi servicii în euro:

43

Evoluţia Altor Impozite şi Taxe fiscale în lei:

Alte impozite şi taxe fiscale (cod 18.02) după vârful din 2008, scad foarte mult, în

anul 2011 ajung sub anul 2006.

Evoluţia Altor Impozite şi Taxe fiscale în euro:

44

Evoluţia la Venituri Nefiscale în lei:

La veniturile nefiscale (cod 00.13+00.14) se poate observa o creştere constantă cu

excepţia anului 2009, dar şi în acest an s-a depăşit anul 2007.

Evoluţia la Venituri Nefiscale în euro:

45

CONTUL DE EXECUTIE AL BUGETULUI LOCAL AL ORASULUI BARAOLT ÎN PERIOADA 2006-2011 CHELTUIELI

DENUMIREA cod nd.

PLĂȚI EFECTUATE2006 2007 2008 2009 2010 2011

TOTAL CHELTUIELI   49.02 7900021 10934768 11291670,6 12493667 12178112 8596476SERVICII PUBLICE GEN-ERALE   50.02 7728585 2084452 2785901,01 2749295 2501755 1326988Autorităţi publice şi acţiuni externe   51.02 1802164 2009539 2666928,97 2657093 2399084 1259485Alte servicii publice gen-erale   54.02 63974 74913 95972,04 79166 87903 63715Ordine publica si siguranta nationala   61.02 4321 63 55441,69 59694 67203 41386Învăţământ   65.02 3881227 6752039 6213950,98 6150445 5314341 3640979Sănătate    66.02 5000 0 0 22344 198103 192250Cultura, recreere si religie   67.02 362500 373260 383901,45 435574 392030 624212

Evoluţia Cheltuielilor Totale în lei:

46

După o creştere constantă vârful este în anul 2009, după care scade, anul 2011

ajungând sub 2007.

În totalul de cheltuieli ponderea cea mai ridicată le au serviciile publice generale. Iar

dintre aceste servicii publice învăţământ.

În finanţarea învăţământului până în anul 2011 cheltuielile salariale şi cele cu burse

sau finanţat din cote defalcate din TVA DIN BUGETUL DE STAT, PRIN

BUGETELE LOCALE. Aceste cheltuieli aveau cea mai ridicată pondere în cheltuieli

cu învăţământul care sau majorat treptat conform legii până în anul 2009 cu 58,46%,

iar după criza financiară sau micşorat în 2010 şi 2011 datorită reducerii salariilor cu

25%. Cheltuielile cu sănătatea au cunoscut o bruscă creştere în 2010 şi 2011 datorită

preluării spitalului orăşenesc de către primărie.

În aceşti ani 2010-2011 primăria a alocat fonduri din veniturile proprii pentru

finanţarea cheltuielilor cu bunuri şi servicii.

Din 2011 în contractul spitalului cu Casa Naţională de Sănătate se prevede că

cheltuielile cu salarii nu poate depăşi 70% din suma contractate.

Evoluţia Cheltuielilor Totale în euro:

47

La total cheltuieli se observă după o creştere bruscă în 2007 faţă de 2006 o tendinţă de

scădere, astfel în anul 2011 se ajunge sub nivelul anului 2006.

În graficul cheltuielilor totale reprezentate în lei observăm că sumele nominale

cresc până în anul 2009. Din reprezentarea grafică a cheltuielilor totale reale în euro

observăm că cel mai înalt nivel a cheltuielilor totale sa atins în anul 2007, după care s-

a constatat o constantă descreştere a cheltuielilor reprezentate în valori reale.

Această diferenţe dintre cele două grafice se datorează cursului de schimb

lei/euro, care din media de 3,33 lei/euro în anul 2007 a ajuns la 4,24 lei/euro în 2011

scăzând astfel valoarea reală a cheltuieli.

Evoluţia la Cheltuieli cu servicii publice generale în lei:

48

Servicii publice generale după maximul din 2006 au scăzut la o patrime, ajungând în

2011 la cea mai mică valoare.

Evoluţia la Cheltuieli cu servicii publice generale în euro:

Evoluţia Cheltuielilor cu Autorităţi publice şi acţiuni externe în lei:49

Cheltuielile la autorităţi publice şi acţiuni externe după o moderată creştere ajung la

maxim în anul 2008, după care au o tendinţă de scădere, ajungând în 2011 la cea mai

mică valoare.

Evoluţia Cheltuielilor cu Autorităţi publice şi acţiuni externe în euro:

Evoluţia Cheltuielilor cu Alte servicii publice generale în lei:50

Cheltuielile la alte servicii publice generale ajung la vârf în anul 2008, după care scad

până la minimul din 2011.

Evoluţia Cheltuielilor cu Alte servicii publice generale în euro:

51

Evoluţia Cheltuielilor cu Ordinea publică şi siguranţa naţională în lei:

Cheltuielile cu ordine publică şi siguranţă naţională după menţinere la valori egale din

2008-2010 scad considerabil în 2011.

Evoluţia Cheltuielilor cu Ordinea publică şi siguranţa naţională în euro:

Evoluţia Cheltuielilor cu Învăţământ în lei:

52

Evoluţia Cheltuielilor cu Învăţământ în euro:

Evoluţia Cheltuielilor cu Sănătate în lei:53

La cheltuieli cu sănătatea în anul 2011 a scăzut cu puţin faţă de 2010.

Evoluţia Cheltuielilor cu Sănătate în euro:

Evoluţia Cheltuielilor cu Cultură, recreere şi religie în lei:54

Cheltuielile cu cultura, recreere şi religie au crescut constant din 2006, ajungând la

maximul din 2011.

Evoluţia Cheltuielilor cu Cultură, recreere şi religie în euro:

55

Concluzii

În prezenta lucrare am analizat bugetul local al oraşul Baraolt pe perioada

2006-2011 componenţă a bugetului general consolidat, pe care am abordat-o în

temeiul legislaţiei actuale şi a bibliografiei prezentate.

Problematica lucrării de disertaţie este de o mare importanţă şi de actualitate

dacă avem în vedere că viaţa publica al unui oraş depinde într-o foarte mare măsură

de bugetul alocat precum şi de modul în care ordonatorul principal de credite

împreună cu consilieri locali şi aparatul administrativ înţeleg să administreze bugetul

în zona administrativ teritorială.

În primul capitol m-am referit la „Sistemul bugetelor în România”, cadrul

legal şi conceptul funcţionării bugetare.

În capitolul doi m-am referit mai mult la bugetele locale, unde am parcurs

etapele bugetării de la proiectare, elaborare, adoptare şi execuţia bugetelor locale.

În capitolul am abordat aspectele practice ale problemelor tratate anterior. Într-

o prima fază din motivul că studiul aplicativ este făcut la oraşul Baraolt, am prezentat

un scurt istoric al oraşului Baraolt. Oraşul Baraolt este un oraş mic, este persoană

juridică ci patrimoniu propriu, având în administraţia teritoriale şi cinci sate

arondate(Căpeni, Micloşoara, Racoşul de Sus, Biborţeni şi Bodoş).

La analiza veniturilor şi cheltuielilor am pornit din anul 2007.

Am prezentat principalele surse de venit ale oraşului şi cheltuielile efectuate în aceşti

ani de unitatea administrativ teritoriale.

La analiza părţii de venituri totale am observat că criza financiară şi economică

mondială s-a simţit şi în Baraolt, pentru că veniturile totale exprimate în euro au

scăzut cu aproximativ 35,65 %. Veniturile exprimate în euro reprezintă veniturile

reale, influenţate de cursuri de schimbi.

În evoluţia veniturilor totale exprimate în lei observă o tendinţă de creştere până în

anul 2009, după care o scădere bruscă mai ales în 2011 când a scăzut sub nivelul

anului 2007. Tendinţa de creştere dintre anii 2007-2009 nu reprezintă o creştere reală,

pentru că în acest timp puterea de cumpărare scade.

Analizând evoluţia veniturilor proprii observăm aceeaşi tendinţă cu nivelul cel mai

scăzut în 2011.

56

În analiza cheltuielilor putem observa că urmăreşte evoluţia veniturilor.

Excepţie din acest trend fac cheltuielile cu sănătate. În 2010 şi 2011 cheltuielile cu

sănătatea s-au majorat brusc mărindu-se de opt ori, datorită preluării spitalului

orăşenesc Baraolt de către Primăria Baraolt.

Concluzionând aspectele care reies din datele prezentate putem spune că

mediul extern economic şi financiar are o influenţă covârşitoare asupra bugetelor,

încasare a veniturilor prevăzute a atins nivelul de 90,90% în termeni real aceste

venituri au scăzut drastic.

Propuneri de îmbunătăţirea finanţării oraşului Baraolt.

Pentru îmbunătăţirea finanţării putem aborda două aspecte:

Raţionalizarea cheltuielilor

Atragerea de fonduri suplimentare

1) În raţionalizarea cheltuielilor putem propune crearea cadrului legislativ ca

primarul să-şi poate alege personal performant cu care să atingă obiectivele

propuse. În prezent un funcţionar public sau un alt angajat nu poate fi înlocuit

din cauza îngrădirii legislative.

O altă propunere poate fi externalizarea serviciilor public de apă şi canalizare, care în

prezent este o extensie a primăriei şi al cărei pierderi sunt suportate din bugetul local

prin subvenţii.

Monitorizarea cheltuielilor cu bunuri şi servicii a unităţilor de învăţământ şi al

spitalului orăşenesc. Dezvoltarea unor comunicări eficiente şi raţionale dintre primar

şi managerii instituţiilor de învăţământ şi al spitalului ar putea duce la raţionalizarea

cheltuielilor cu întreţinere şi funcţionari.

Propunem alcătuirea unui grup de specialist, care să monitorizeze şi să rezolve

concomitent pentru toate instituţiile publice cheltuielilor cu întreţinerea şi

funcţionarea.

2) În atragerea de fonduri suplimentare putem propune următoarele:

Motivarea instituţiilor subordonate pentru realizarea unor venituri din propria

activitate exemplu:

- crearea unei cantinei de şcoală

- ateliere şcolare, care să realizeze producţie

- prestări servicii de reconversie profesională şi şcolarizarea

57

- venituri din chirii

Realizarea unei pagini web cu informaţii de interes public şi oferirea de spaţii

pentru reclamă şi publicitate pe această pagină. Atragerea de fonduri prin sponsorizări.

Finanţările nerambursabilă interne şi europene reprezintă o posibilitate vastă pentru

îmbunătăţirea finanţării.

Obţinerea unor astfel de finanţări presupune:

- informarea permanentă asupra programelor existente

- studierea criteriilor de eligibilitate a documentaţiei necesare a termenelor

de depunere a cererilor de finanţare şi a condiţiilor de derulare a finanţării şi

de evaluarea proiectului.

- selectare variantelor potrivite cu activităţile propuse

- alcătuirea documentaţiei necesare şi depunerea proiectului

Din fondurile structurale se poate realiza mai multe programe.

În subcategoria îmbunătăţirea infrastructurii puteam vedea următoarele forme de

finanţare:

- FONDUL EUROPEAN PENTRU DEZVOLTAREA REGIONALĂ

- Programul Operaţional Regional

- Axa Prioritară 3 - „Îmbunătăţirea infrastructurii sociale”.

Iniţierea realizarea şi depunerea unor proiecte privind îmbunătăţirea infrastructurii a

reprezenta o necesitate imediată pentru că starea bazei materiale a instituţiilor publice

subordonate prezintă un grad de uzură foarte ridicat.

Pentru depunerea proiectelor autoritate contractantă poate fi numai autoritatea

administraţiei publice locale deoarece clădirile şi terenurile reprezintă proprietatea

publică a oraşul.

Pentru aceste proiecte cota de cofinanţare este la 2% din valoarea cheltuielilor

eligibile şi se pot finanţa:

- consolidarea, modernizarea clădirilor

- dotările cu echipamente

- modernizarea utilităţilor, inclusiv crearea de facilităţi speciale pentru

persoanele cu dizabilităţi.

Valoarea totală a unui proiect poate fi între minim 500.000 lei şi maxim 67.000.000

lei.

58

În perioada analizată în oraşul Baraolt sau derulat câteva proiecte Europene ca

colectarea deşeurilor selective, închiderea gropii de gunoi a oraşului, dar acestea

reprezintă foarte puţin. În viitor propunem realizarea unei echipe de specialist pentru

accesarea de fonduri Europene pentru reabilitarea sistemului de apă şi canalizare în

oraş şi în satele aparţinătoare pentru reabilitarea bazei materiale a instituţiilor de

învăţământ pentru finanţarea modernizării şi extinderii spitalului orăşenesc, condiţie

necesară acreditării, pentru reabilitarea drumurilor publice a spaţiilor verzi şi multe

altele.

59

Bibliografie

B. Neel: Dotarea globală a funcţionării colectivităţilor locale, Editura

AJDA, 1998

Boderce Gabriel, Marian Cosmin: Metode de cercetare în ştiinţele sociale,

Cluj, 2008

C.I. Jitaru: Contabilitatea operațiunilor economice specifice execuției

bugetului de venituri și cheltuieli, Editura Danubius,2007

Dan Drosu Şaguna: Drept financiar şi fiscal, Editura Eminescu, Bucureşti

2000

Dan Lazăr: Finanţe şi bugete publice, Editura Accent, Cluj Napoca, 2003

Ghid de utilizare a OUG 45/2003 Privind finanţele publice locale

INCEU,A.M.,LAZĂR, D.T.,(2006) Finanţe şi bugete publice Editura

Accent,Cluj Napoca

Iulian Văcărel: Finanţe publice, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 2006

Internet: WWW. Ubo .ro/managementul sistemelor bugetare

Legea administraţiei publice locale(Legea 215 din 23 aprilie

2001,republicată)

Legea finanţelor publice (Legea 500 din 11 iulie 2002, cu modificările

ulterioare)

Legea finanţelor publice locale (Legea nr.273 din 21 iunie 2006)

Legea privind contenciosul administrativ (Legea nr.554 din 2 decembrie

2004)

Legea privind taxele şi impozitele locale (Legea 571 din 22 decembrie

2003, republicată)

Mircea Agabrian: Analiza de conţinut, Editura Polirom, Iaşi 2006

POPESCU, N.D.,(2002) Finanţe-Bugete-Fiscalitate, Editura Economică,

Bucureşti

ROMAN, D.P.(2004) Dreptul Finanţelor Publice, Editura Tribuna, Sibiu

Talpoş, I., (1995), Finanţele României, Editura Sedona, Timişoara Tulai, C. I., (2003), Finanţele publice şi fiscalitatea, Editura Casa cărţii de

60

ştiinţă, Cluj Napoca Văcărel, I., et al., (2001),  Finanţe Publice, Editura didactică și

pedagogică, Bucureşti

61