Bugetul asigurarilor de stat

1. Caracteristica generala a asigurarilor sociale de stat

1.1. Notiuni generale

1.2. Aparitia asigurarilor sociale

1.3. Sistemul contemporan de asigurari sociale in RM

2. Casa Nationala de Asigurari Sociale

2.1. Notiuni generale

2.2. Atributiile Casei Nationale de Asigurari Sociale

2.3. Casele teritoriale de asigurari sociale

3. Cheltuielile bugetare pentru asigurarile sociale de stat

4. Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat

4.1 Notiuni generale

4.2 Persoanele asigurate prin sistemul public de asigurari soc.

4.3 Contribuabilii sistemului public de asigurari sociale

5. Procesul bugetului asigurarilor sociale de stat

5.1. Elaborarea proiectului bugetului asigurarilor sociale de stat

5.2. Adoptarea proiectului legii bugetului asigurarilor sociale de stat

5.3. Promulgarea legii bugetului asigurarilor sociale de stat

5.4. Executarea bugetului legii asigurarilor sociale de stat

1. Caracteristica generala a asigurarilor sociale de stat

1.1 Notiuni generale

Sistemul public de asigurari sociale a fost recunoscut inca in etapa dezvoltarii manufacturilor, in scopul ajutorarii banesti a salariatilor in cazuri de accidente, imbolnaviri s.a. Din acea etapa a economiei de piata, accidentele de munca si imbolnavirile profesionale au fost recunoscute ca riscuri inevitabile pentru PF care participa la productia bunurilor, servicii si transporturi.

Denumirea asigurari sociale a fost generalizata ca si asigurarile de bunuri pentru riscuri de distrugere si pierdere neprevazuta. Asigurarile sociale au fost instituite ca un procedeu financiar de contituire a unor fonduri banesti prin plati sau contributii ale subiectelor de drept, din care se acorda ajutoare si indemnizatii banesti de asigurari sociale.CuvintulSocial din expresia asigurari sociale semnifica in I rind ca fondurile banesti de asigurari sociale se constituie prin plati sau contributii banesti nu numai ale salariatilor, care primesc ajutoarele banesti de acest fel, ci si a patronilor si a statului. In alt sens sociala cuptinde si pensii pentru incapacitate temporara de munca, pensii depasirea anumitor virste, indemnizatii pentru prevenirea imbolnavirilor s.a.

1.2. Aparitia asigurarilor sociale

Primele procedeie de asigurari sociale au fost initiate de salariatii din manufacturi. Ca urmare a acesteia s-au format case de asigurari sociale, care aveau fonduri banesti formate din cotezatiile salariatilor, contributiilor patronilor, intreprinderilor s.a.In Franta si Anglia asigurarile sociale au dobindit un statut legal in prima jumatate a secolului XIX. Acestea erau reglementate prin legi, privind plata pensiilor militare si civile. Din motivul ca functionarii civili nu primeau pensii, au fost fondate case particulare a pensionarilor, in care se inscriau voluntar, si plateau cotizatii care dadeau dreptul si functionarilor civili de a primi pensie. In 1853 s-a recunoscut dreptul la pensie functionarilor civili si plata pensiilor a fost infiintata de trezoreria publica.

1.3. Sistemul contemporan de asigurari sociale in RM

Astazi sistemul de asigurari sociale s-a transformat intr-un instrument financiar public, cu scopul de a mentine un trai decent pentru cetatenii statului nostru.

Sostemul public de asigurari sociale de stat se organizeaza si functioneaza conform principiilor: pr. unicitatii sistemul public de asigurari sociale e bazat pe aceleasi norme de drept;

pr. egalitatii tratament nediscriminatooriu privind dr. si obl. lor; pr. obligativitatii PF si PJ au obligatia de a participa la sist. publ. de asig. social;

pr. repartitiei fondurile de asigurari sociale realizate se redistribuie pentru plata obligatiilor ce revin sistemului public de asigurari sociale; pr. autonomiei sistemul publ.de asig.soc. se administreaza de sine statator.Bugetul asigurarilor sociale de stat face patre din bugetul public national si se intocmeste distinct de bugetul de stat si este aprobat printr-o lege separata, parcurgind aceiasi procedura ca si bugetul de stat.

Organizarea bugetara a asigurarilor sociale se caracterizeaza prin:

generalitatea acestor asigurari, cuprinde intregul personal si prestotrii de servicii activi, pensionarii, si membrii familiilor tuturor acestora;

impresctibilitatea dr. la pensie si indemnizatiei de asigurari sociale si garantarea ce drept personal ce nu poate fi cedat.

Insemnatatea si rolul actual al AS de stat este conceput din cheltuielile bugetare cu destinatia acestor asigurari, din procedura elaborarii, adoptarii, promulgarii si executiei bugetului asigurarilor sociale de stat.

1. Casa Nationala de Asigurari Sociale2.1. Notiuni generale

Casa Nationala de Asigurari Sociale institutie publica autonoma de interes general, cu personalitate juridica, ce administreaza si gestioneaza sistemul public de asigurari sociale.

CNAS prin intermediul Trezoreriei de Stat a Ministerului Finantelor, gestioneaza bugetul asigurarilor sociale de stat, crae este format din fonduri de a.s. pletite de contribuabilii sistemului public de asigurari sociale de stat.

La baza sistemului financiar al CNAS se afla bugetul a.s. de stat patre componenta a bugetului public national, care se aproba anual prin lege.Aceasta institutie e condusa de catre un presedinte desemnat de Guvern. Presedintele CNAS este ordonatorul principal de credite pentru bugetul a.s.s.

Activitatea CNAS e supravegheata de catre Consiliul de administratie compus din 12 persoane. Presedintele Consiliului de Administratie este ministrul munci siprotectiei sociale. Consiliul de Administratie e format din reprezentanti ai Sindicatelor, Patronatelor, Guvernului si organizatiilor de pensionari. Deciziile Consiliului de administrare se adopta cu majoritatea voturilor membrilor lui, daca e cazul paritatii de voturi, cel al presedintelui consiliului este decisiv.

Cheltuielile de functionare si organizare a sitemului public de asigurari sociale se suporta din bugetul asigurarilor sociale de stat.

Aceste cheltuieli se stabilesc in prportie de pina la 5% anual raportate la cheltuielile anuale totale.

2.2. Atributiile Casei Nationale de Asigurari SocialeAtributile CNAS sunt:

publica anual raportul sau de activitate;

exercita indrumarea si controlul privind aplicarea dispozitiilor legale de catre structurile sale teritoriale s.a.

vireaza contributiile de asigurari sociale;

controleaza veridicitatea darilor de seama ce privesc bugetul a.s.s., corectitudinea utilizarii mijloacelor virate la bugetul a.s.s.;

ia masuri pentru dezvoltarea eficienta a patrimoniului sistemului public;

furnizeaza datele necesare pentru fundamentarea si elaborarea bugetului a.s.s.; prezinta Guvernului date referitoare la modul de administrare si gestionare a bugetului;

ia masuri pentru protectia fondurilor de a.s.;

certifica anual stagiul de cotizare pentru fiecare asigurat;

asigura aplicarea conventiilor internationale la care RM este parte;

dezvolta relatii cu organisme similare din domeniul a.s. din alte tari;

asigura reprezentarea in fata instantelor de judecata in litigiile in care este implicate ca urmare a aplicarii legislatiei din sfera data; organizeaza selectia, perfectionarea profesionala a personalului din domeniul a.s.

2.3. Casele teritoriale de asigurari sociale

Casa teritoriala este o persoana juridica desfasurindu-si activitatea sub controlul si conducerea CNAS. Reorganizarea sau lichidarea Casei teritoriale contituie competenta exclusiva a CNAS. Casa teritoriala e condusa de director, desemnat in functie de presedintele CNAS. Numarul Caselor teritoriale se stabileste in functie de numarul populatiei.

Atributiile Casei Teritoriale:

incheierea contracelor de asigurari sociale;

achitarea pensiilor, compensatiilor, indemnizatiilor si efectuarea analizelor periodice a acestui proces, in vederea perfectionarii lui;

inaintarea si argumentarea propunerilor de elaborare a proiectului devizului de cheltuieli pentru organizarea si functionarea in anul bugetar urmator a Casei teritor;

organizarea si desfasurarea activitatii de perfectionare a personalului din teritoriu; exercitarea unui control al procesului de acumulare a contributiilor de a.s;

certificarea stagiului de cotizare a asiguratului in conditiile legii;

aplicarea amenzilor si sanctiunilor fata de agentii economici si persoanele fizice debitori ai CNAS;

perfectarea documentelor pentru stabilirea pensiilor si indemnizatiilor;

exercitarea controlului asupra legitimitatii si corectitudinii eliberarii certificatelor de concediu medical;

asigurarea reprezentarii in instantele juridice pe litigiile in care este implicate;

elaborarea si solutionarea contestatiilor, sesizarilor si reclamatiilor ce-I sunt adresate. Etc.

3. Cheltuielile bugetare pentru asigurarile sociale de stat

Cheltuielile bugetare pentru a.s.s au urmatoarea destinatie: pensii pentru munca desfasurata pina la depasirea limitei legale de virsta;

pensiile acordate pentru pierderae capacitatii de munca, pentru accidente de munca, boala profesionala(pensii de invaliditate); pensiile de urmas se acorda copiilor pina la o anumita virsta, ai asiguratilor decedati si ai sotilor acestora; indemnizatii pentru incapacitatea temporara de munca, cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii, boli profesionale si accidente de munca;

prestatii pentru prevenirea imbolnavirilor, ex reducerea programului de lucru sau trecerea temporara la un post mai usor, se acorda pentru tratament balneo-climateric;

indemnizatii pentru maternitate si pentru cresterea copilului sau ingrijirea copilului bolnav. Indemnizatia de maternitate este o forma de protectie sociala ce consta intr-o suma de bani acordata prin sistemul public de a.s. femeilor asigurate. Indemnizatia pentru cresterea copilului sauingrijirea copilului bolnav este un mod de sprijin banesc ce se acorda prin sistemul public de a.s. persoanei asigurate. ajutorul de somaj este o forma de protectie sociala a persoanei asigurate apta pentru munca si neincadrate;

ajutorul banesc in caz de deces al salariatului sau al membrilor familiilor acestuia consta intr-o suma de bani.

Fiecare dintre aceste pensii, indemnizatii si ajutoare banesti de asigurari sociale se calculeaza in temeiul unor norme speciale, care garanteaza acordarea acestor pensii, indemnizatii si ajutoare in mod individual.

4. Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat

4.2. Notiuni generale

Contributia pentru asigurarile sociale de stat, este platita pentru institutiile, intreprinderile, organizatiile si celelalte PJ, de catre detinatorii patentelor de intreprinzator, precum si de celelalte persoane fizice si alte subiecte de drept ai caror salariati si angajati sunt cuprinsi in aceste asigurari ca beneficiari ai pensiilor, indemnizatiilor, ajutoarelor banesti acordate in cadrul acestor asigurari.Ca venituri bugetare a asigurarilor sunt prevazute dobinzile bancare pentru disponibilitati banesti aparute in executarea bugetului a.s.s., penalitatile si intirzierile aplicate pentru neplata integrala si la termen a contributiei datoratat de intreprinderi, institutii, organizatii; sumele de bani obtinute din lichidarea unor debite restante din anii anteriori.In fondul de salarii contributiv al fiecarei unitati debitoare se includ:

salariile pentru intregul personal;

drepturile banesti pentru concediile legale si suplimentare;

salariile cuvenite personalului scos din productie sau activitate pentru calificare profesionala;

indemnizatiile ce se platesc persoanelor angajate si celor ce indeplinesc functii de conducere;

sporuri de salarii pentru vechime in munca neintrerupta, pentru conditii de munca grele si periculoase, pentru activitatea prestata suplimentar peste programul de munca.

Nu se includ in fondul de salarii contributiv:

prestatiile de asigurari sociale, cu exceptia ajutorului de somaj, prestatiei in cazul incapacitatii temporare de munca, pensiei de invaliditate;

prestatiile care se suporta din fondul angajatorului;

drepturile pltite in cazurile desfacerii contractelor de munca;

drepturile de autor sau cele obtinute in baza unei conventii civile;

alte drepturi.

Fondul contributiv de salarii se calculeaza de intreprinderi, organizatii si alti debitori ai contributiei pentru a.s.s. anual si se repartizeaza pe trimestre, fiind necesare intocmirii bugetului a.s.s.Natura juridica de obligatie financiar-bugetara a contributiei pentru asigurarile sociale de stat este sustinuta de:

este instituita in scop public;

este reglementata si aplicata similar ca si in legislatia fiscala;

neplata integrala si la termenele legale a acestei contributii atrage atit penalitati, cit si amenzi, cit si executarea silita a platilor neefectuate binevol.

4.2. Persoanele asigurate prin sistemul public de asigurari soc

Sunt 2 modalitati de asigurare a persoanelor: asigurarea sociala obligatorie prin efectul legii si asigurarea social ape baza de contract individual .

In sistemul public sunt asigurate obligator prin efectul legii:

1) persoana care desfasoara activitate in baza contractului individual de munca;

2) persoana care desfasoara activitate in functie elective sau este numita la nivelul autoritatii executive, legislative si judecatoresti, pe durata mandatului;

3) pesoana care realizeaza un venit annual echivalent cu cel putin 4 salarii medii pe economie si este in una din situatiile:

este asociat unic, comanditar, manager sau actionar in societatea comerciala care nu s-a incheiat cu un CIM;

este manager in baza contractului de management;

este membru a unei asociatii familiare;

este autorizata sa desfasoare o activitate independenta;

a atins virsta de 16 ani si nu intimpina restrictii in asigurarea obligatorie.

4) persoana care realizeaza un venit annual echivalent cu cel putin 3 salarii medii lunare pe economie:

are proprietate si/sau de arendas de terenuri agricole si forestiere;

desfasoara activitate agricola in cadrul gospodariei taranesti sau activitate privata in domeniul forestier; este membru al unei societati agricole sau al altor forme de societate in agricultura;

5) persoana care realizeaza prin cumul un venit anual echivalent cu cel putin 4 salarii medii pe economie.

A doua categorie de salariati o constituie persoanele asigurate pe baza de CIM. In aceasta categorie sunt persoanele care nu sunt asigurate obligatoriu prin efectul legii.Evidenta dr. si obl. de a.s. in sistemul public se realizeaza pe baza codului personal de asigurari sociale. Fiecarui asigurat in sistemul public i se atribuie un singur cod personal de asigurari sociale.

4.3. Contribuabilii sistemului public de asigurari sociale

Contribuabilii sistemului public al asigurarilor sociale sunt persoane care conform legislatiei financiar bugetare se obliga sa calculeze si/sau sa achite la bugetul a.s.s. contributiile, penalitatile si amenzile respective; persoana care conform legislatiei financiar-bugetare, este obligata sa retina sa perceapa de la alta persoana si sa acgite la bugetul a.s.s. platile indicate. Obligatia de a platicontributiile in folosul bugetului a.s.s. este o obligatie juridica deoarece este reglementata ca atare prin legi sau alte acte normative, iar neindiplinirea obligatiei atrage raspunderea juridica a subiectilor contribuabili, si in cele din urma executarea silita in vederea recuperarii sumelor de bani cuvenite bugetului a.s.s. si neachitate integral si la termenele legale.

In sistemul public sunt contribuabili:

asiguratii care datoreaza care datoreaza contrbutii individuale de a.s.;

angajatorii;

persoanele juridice assimilate angajatorului;

persoanele care incheie contract de asigurare;

persoanele care-si desfasoara activitatea, in baza de contract individual de munca, la angajatori care nu sunt in calitate de rezidenti in RM.

Cotele de contributii de a.s. se aproba anual prin legea bugetului a.s.s.

Neplata contributiei de a.s. la termenele stabilite, atrage dupa sine majorari calculate dupa fiecare zi de intirziere, pina la data platii sumei datorate inclusiv.Aminarea sau esalonarea stingerii obligatiei financiar-bugetare fata de bugetul a.s.s. se face in modul stabilit de legislatia fiscala.5

5. Procesul bugetului asigurarilor sociale de stat

5.1. Elaborarea proiectului bugetului asigurarilor sociale de stat

Cuprinzind actele si operatiunile de elaborare, aprobare si executare sau indeplinire a fiecarui buget anual al a.s.s., procedura acestui buget este supusa dispozitiilor generale prevazute de legislatie.

Elaborarea si executia bugetului a.s.s. sunt supuse principiilor anualitatii, realitatii si echilibrarii. Bugetul a.s.s. face parte din bugetul public national si este independent de bugetul de stat.

La elaborarea proiectului bugetului anual al a.s.s. se urmareste echilibrul intre venituri si cheltuieili. Elaborarea proiestului bugetului a.s.s. se face de catre CNAS, coordonat cu Ministerul Muncii si Protectiei Sociale privind evolutia veniturilor si cheltuielilor in anii precedenti.

Proiectul legii bugetului asigurarilor sociale de stat, este elaborat pina la inceputul noului trimestru si este supus avizarii de catre Ministerul Finantelor si aprobarii de catre Guvern.

Guvernul examineaza proiectul acestei legi si noata explicativa inaintea adoptarii hotaririi. Dupa includerea amendamentelor, daca acestea exista, Guvernul aproba proiectul legii bugetului asigurarilor sociale de stat.Apoi acesta este inaintat Parlamentului spre dezbatere si adoptare. Proiectul legii bugetului asigurarilor sociale de stat include anexele si este insotit de nota explicativa.

5.2. Adoptarea proiectului legii bugetului asigurarilor sociale de stat

Proiectul este examinat de catre Comisia parlamentara de specialitate, celelalte comisii ale parlamentului si Directia juridica a organului legislativ, care prezinta Plenului Parlamentului un raport si avize la data stabilita de acesta. Concomitent acesta este examinat de Curtea de Conturi.

Conform avizului Directiei juridice si Comisiilor permanente, Comisia de specialitate intocmeste raportul si lista de recomandari si le prezinta Parlamentului la data stabilita de acesta.Examinarea legii in Parlament se face in 3 lecturi. Legea bugetului asigurarilor de stat poate fi adoptata si in 2 lecturi, daca toate chestiunile din lecturile 2 si 3 sunt examinate intr-o singura lectura.A) Examinarea in I lectura. Parlamentul audiaza raportul Guvernului si coraportul Comisiei de specialitate asupra proiectului legii bugetului a.s.s. examinind:

directiile principale ale politicii bugetare a asigurarilor sociale de stat;

conceptiile de baza a proiectului.

B) Examinarea in a II-a lectura. Parlamentul la prezentarea Comisiei de specialitate examineaza:

veniturile estimate sub forma de calcule si structura lor;

cheltuielile estimate, structura si destinatia lor; deficitul sau excedentul bugetului asigurarilor sociale de stat.C) Examinarea in a III-a lectura. Parlamentul:

- examineaza alocatiile detaliate care vor fi efectuate;

- stabileste alocatiile care vor fi finantate in mod prioritar;

- examineaza alte detalieri din proiectul legii bugetului a.s.s.

Pina la 5 decembrie a fiecarui an, parlamentul adopta legea bugetului a.s.s., care va fi promulgate de Presedintele statului, apoi va publicata si va intra in vigoare 1 ian. A anului urmator. Daca legea nu a fost adoptata cel putin 3 zile dupa expirarea exrcitiului bugetar, se aplica in continuare legea anului precedent pina la adoptarea noului buget.5.3. Promulgarea legii bugetului asigurarilor sociale de stat

Legile adoptate de parlament se trimit spre promulgare Presedintelui RM. Promulgarea este actul final procedurii legislative si tine exclusiv de competenta sefului statului.Decretul de promulgare a legii bugetului asigurarilor sociale de stat emis de Presedintele RM este obligatoriu pentru executare pe intreg teritoriul statului, avind caracter normativ. Decretele Presedintelui se promulga intr-un termen de 2 saptamini.

Insa Presedintele poate cere printr-o scisoare de remitere poate cere parlamentului reexaminarea legii bugetului a.s.s.(doar o singura data). Adoua data presedintele este obligat sa promulge legea. Ulterior, Decretul cu privire la promulgarea legii bugetului a.s.s. se publica in Monitorul Oficial.5.4. Executarea bugetului legii asigurarilor sociale de stat

Executarea bugetului a.s.s. consta in realizarea contributiei si a celorlalte venituri, in corelatie cu plata pensiilor, indemnizatiilor si ajutoarelor banesti acordate din acest buget.A) Veniturile bugetului a.s.s. provin din contributii de asigurari sociale, transferuri din bugetul de stat si alte venituri prevazute de lege.

Lunar de catre angajator, se face calculul si plata contributiei de a.s. datorate de asiguratii angajati cu CIM.

Baza lunara de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale, in cazul asiguratilor, o constituie:

salariile individuale, realizate lunar, recompensele, inclusiv, sporurile si adaosurile in bani si natura, reglementate prin lege sau CIM;

venitul lunar asigurat, prevazut in declaratia de asigurare sau in contractul de asigurare, care nu poate fi mai mic decit o patrime din salariul mediu lunar pe economie.

Transferurile sunt a II-a categorie a veniturilor bugetului a.s.s. Ele sunt effectuate pentru acoperirea unor cheltuieli ale bugetului a.s.s., fiind allocate din bugetul de stat.Transferul se realizeaza doar dupa epuizarea fondului de rezerva a bugetului a.s.s.

Dobinzile - sume de bani, care pot constitui venituri bugetare, in cazul aparitiilor disponibilitatilor banesti in bugetul a.s.s.

Majorarile de intirziere se platesc de contribuabil in cazul neachitarii la termene legale a contributiilor in bugetul a.s.s.

B) Cheltuielile bugetului a.s.s.- acopera contravaloarea prestatiilor de asigurari sociale in sistemul public, cheltuieli aferente organizarii si functionarii sistemului public, finantarii unor investitii proprii s.a.

Sistemul cheltuielilor a.s.s. este format din fonduri: 1. Fondul de pensii; 2. Fondul de protectie a familiilor cu copii; 3. Fondul de indemnizatii; 4. Fondul de somaj; 5. Fondul de recuperare a sanatatii; 6. Fondul de asigurare contra accidentelor de munca si bolilor profesionale.Excedentele anuale ale bugetului a.s.s. se folosesc conform legii(exp. la procurarea valorilor mobiliare).

Deficitul curent al bugetului a.s.s. se acopera din disponibilitatile bugetului a.s.s. din anii precedenti.

La sfirsitul fiecarui an bugetar Casa Nationala intocmeste o dare de seama cu privire la realizarea bugetului a.s.s., fiind prezentat Guvernului pina la 01 mai a anului imediat urmator a anului de gestiune, spre examinare si aprobare, iar Guvernul dupa aprobare va prezenta pina la data de 1 iunie Parlamentului.PAGE 11