Studii de masterat : Terapie si compensare in tulburari de comunicare, 2012-2013

Cursul de fundamentele psihopedagogiei compensarii, semestrul 1

Tema 5. Compensarea tehnica in comunicare. Tehnologii asistive si de acces

StructuraTehnologii asistive hardwareTehnologii asistive software

Tehnologiile asistive au in vedere serviciile si echipamentele utilizate de catre persoanele cu dizabilitati pentru a compensa limitele impuse de dizabilitate si pentru a intari si acceantua performantele in invatare, comunicare, independenta, mobilitate si de a avea un control mai mare asupra mediului (Assistive Tehnology Act, 1991, 2004, apud Padure, M., 2009).

Tehnologiile de acces, reprezintă totalitatea soluţiilor informatice, hardware şi software, care permit utilizatorilor cu deficienţe senzoriale şi/sau de mobilitate să utilizeze tehnica de calcul şi comunicare (TIC) at mai eficient.

5.1 Tehnologii asistive hardware

Tehnologiile asistive hardware sunt echipamentele cu funcţionare de sine-stătătoare sau concepute ca şi periferice pentru calculator sau pentru echipamentele de comunicare.

5.1.1 Tehnologii asistive hardware pentru nevăzători

Nevăzătorii reprezintă categoria de utilizatori pentru care tehnologiile de acces reprezintă singura modalitate de utilizare a calculatorului şi a unor echipamente de calcul.

Alfabetul Braille

În mod tradiţional caracterele Braille sunt compuse din şase puncte aranjate pe două coloane verticale. Fiecare caracter este codificat prin unul sau mai multe puncte din cele şase posibile. Desigur, în acest mod pot fi codificate maxim 64 de caractere alfa-numerice şi simboluri printr-un singur caracter Braille (26 = 64).

1

Pentru a depăşi această limită, la ora actuală este tot mai răspândită varianta Braille pe opt puncte, prin care este posibilă codificarea a maxim 256 de simboluri şi caractere alfa-numerice într-un singur caracter (28 = 256).

Afişajul Braille

Cel mai reprezentativ periferic de calculator conceput pentru nevăzători este afişajul Braille. Scopul afişajului Braille este de a reda prin caractere Braille informaţiile de natură descriptivă şi de natură textuală de care utilizatorul are nevoie pentru a putea interacţiona cu aplicaţiile.

Afişaj Braille cu tastatură – este un afişaj Braille performant. Elementul cel mai evident o reprezintă linia de caractere Braille compuse din opt ace care sunt ridicate şi coborâte programatic. Acest sistem este optim, atât ca şi dimensiuni, cât şi ca ergonomie şi consum de energie.

Tastatura Braille

Deşi integrarea afişajelor Braille cu tastatura este ceva obisnuit la această oră, modelele vechi de afişaje Braille nu aveau şi tastatură. De fapt, integrarea tastaturii a fost posibilă numai din momentul în care tehnologia de fabricaţie a punctelor Braille a evoluat suficient de mult, încât miniaturizarea acestor dispozitive să fie posibilă.

Periferice de intrare specifice pentru nevăzători

În general, interfeţele aplicaţiilor pot conţine obiecte de tip slider sau bare de derulare. Este bine de ştiut că aceste obiecte nu sunt întotdeauna accesibile nevăzătorilor şi sunt cu siguranţă mai puţin ergonomice pentru această categorie de utilizatori. Din acest motiv, există periferice hardware, care emulează funcţionarea unor asemenea obiecte ale interfeţelor grafice.

Agende electronice pentru nevăzători   

Calculatoarele de tip „Personal Data Assistant” (PDA), numite uneori şi „palm-top” sunt din ce în ce mai utilizate, datorită caracteristicelor tot mai avansate ale acestora.

Agendă electronică cu 40 de celule Braille şi tastatură interschimbabilă Braille/QWERTY

Printre funcţiile de bază ale unei asemenea agende electronice amintim: editor de texte, agendă telefonică, calculator ştiinţific, reportofon, audio player, controlul telefonului mobil (citire/scriere de mesaje şi apelare), acces la internet, sincronizarea cu calculatorul de birou, ora şi data, temperatura şi presiunea atmosferică, orientarea (busolă şi/sau GPS) şi altele.

2

Principalele caracteristici ale unui asemenea echipament sunt: greutatea şi dimensiunile, memoria, autonomia, numărul de celule Braille, aplicaţiile disponibile şi modalităţile de comunicare cu alte dispozitive.

Aparate pentru citirea textelor tipărite

Un dezavantaj major al tehnologiilor asistive constă în faptul că se adresează mai ales persoanelor care cunosc bine utilizarea tehnicii de calcul şi comunicare.

Un aparat independent pentru citire (în sensul că nu are nevoie de un calculator pentru a funcţiona), conceput special pentru o utilizare extrem de facilă, trebuie să permită operarea printr-un număr cât mai redus de butoane, ideal prin apăsarea unui singur buton.

Imprimantele Braille

Imprimantele Braille au scopul de a permite obţinerea de documente braille pe hârtie de grosime mai mare (160-200 g/m2).

Esenţială pentru calitatea documentului Braille este forma punctului. Pentru ca un caracter să poată fi uşor recunoscut prin pipăire, trebuie ca punctele care îl alcătuiesc să aibă o înălţime minimă; de asemenea distanţa dintre puncte nu trebuie să fie mai mică decât limita de sensibilitate a majorităţii populaţiei.

În mod normal, pe o coală de hârtie A4 cu dimensiunile de 297 x 210 milimetri, se pot realiza 29 de linii, iar pe fiecare linie se pot scrie 35 de caractere Braille de dimensiune normală.

Aparate pentru realizarea diagramelor tactile     

Aparatele pentru realizarea de imagini sau diagrame tactile funcţionează cu o hârtie specială care are înglobată în structura sa micro capsule cu alcool, care expandează prin încălzire. Realizarea imaginii tactile începe prin desenarea pe hârtie a conturului dorit, cu ajutorul unui creion special cu tuş sau cerneală care trebuie să conţină particule fine de carbon, deoarece încălzirea selectivă a hârtiei se face prin radiaţie termică (infraroşu).

5.1.2 Tehnologii asistive hardware pentru pentru persoane cu ambliopie

Magnificatoare electronice de birou

În această categorie de aparate intră magnificatoarele electronice, care nu au fost concepute să fie portabile. Avantajul major al acestora constă în faptul că oferă un câmp vizual mai mare, prin redarea imaginii mărite pe un monitor de minim 14 ţoli sau chiar pe ecranul unui televizor.

O calitate esenţială a magnificatoarelor electronice constă în posibilitatea acestora de a fi utilizate pentru scris. Una dintre funcţiile importante ale unui magnificator electronic constă în

3

focalizarea automată a imaginii (auto-focus). Aceasta permite o utilizare ergonomică, fără să fie nevoie ajustarea periodică a camerei, în funcţie de distanţa dintre suprafaţa pe care se citeşte şi cameră. Funcţia respectiva trebuie să poată fi dezactivată (auto-focus OFF) în timpul scrierii, pentru a se evita focalizarea imaginii pe mână.

Magnificator electronic portabil de buzunar

În general, funcţiile implementate pe un magnificator portabil sunt mai reduse decât cele ale unui magnificator de birou. Pe de altă parte, datorită ecranului de dimensiuni mai reduse, nivelul de magnificare maxim este în general 5x, dar nu depăşeşte 10-12x. Nivelul de magnificare este reglabil în trepte, numărul combinaţiilor disponibile de culori false este mai mic. Unele magnificatoare portabile încearcă să combine avantajele oferite de aparatele de birou şi cele portabile. Un asemenea magnificator, care deşi este portabil nu este totuşi „de buzunar” (are dimesniuni mai mari). Atunci când este folosit ca şi magnificator de birou este posibilă cuplarea acestuia la un televizor pentru obţinerea unei imagini mai mari; trebuie totuşi menţionat faptul că pe ecranul unui televizor nu se poate obţine întotdeauna o calitate foarte bună a imaginii.

5.1.3 Tehnologii asistive hardware pentru persoane cu mobilitate redusă

Persoanele cu mobilitate redusă - care au dificultăţi în operarea unui calculator - sunt în general persoane care nu au, sau nu pot folosi eficient membrele superioare. Din acest motiv, tehnologiile asistive destinate acestor persoane au rolul să  îmbunătăţească ergonomia sau chiar de a permite manipularea perifericelor de intrare (a tastaturii şi a mouse-ului) fără ajutorul mâinilor.

Mouse care poate fi operat cu piciorulExistă mai multe tipuri de mouse care pot fi operate cu piciorul. Diferenţa majoră dintre

acestea constă în modul de control al acestuia: prin alunecare sau prin basculare

Mouse care poate fi operat cu guraUn mouse care poate fi manipulat cu gura este util în cazul utilizatorilor cu dizabilităţi

severe de mobilitate. Principial, acest tip de maus are două manete care pot fi configurate în diverse moduri

Mouse care poate fi operat prin mişcările capuluiO altă modalitate de a controla poziţia cursorului pe ecran este cu ajutorul unui sistem

optic care urmăreşte un punct reflectorizant lipit (de exemplu) pe fruntea utilizatorului. Sistemul este alcătuit dintr-o cameră specială montată deasupra monitorului, care poate fi calibrată astfel încât să urmărească mişcările mai mult sau mai puţin ample ale punctului fixat pe capului utilizatorului.

Controlul unui mouse prin respiraţie/inspiraţieAcest sistem de control, cunoscut şi sub numele de „Sip and Puff” permite persoanelor cu

mobilitate redusă sau inexistentă să opereze aparate prin controlul respiraţiei.

4

5.2. Tehnologii asistive software

Tehnologiile asistive software sunt aplicaţii informatice care permit utilizatorilor să utilizeze tehnica de calcul şi de comunicaţie cu sau fără ajutorul altor echipamente hardware.

5.2.1 Tehnologii asistive software cu caracter general

O gama specială de tehnologii asistive software o reprezintă aplicaţiile cu caracter general, care sunt utile pentru a asigura accesul la tehnica de calcul şi comunicare a mai multor categorii de utilizatori cu diverse dizabilităţi.

Recunoaşterea vocală

În general, recunoaşterea vocală presupune conversia automată a cuvintelor pronunţate de un om în text. Interacţiunea dintre om şi tehnica de calcul şi comunicarea prin limbaj natural poate fi utilizată pentru controlul aplicaţiilor, pentru realizarea documentelor scrise prin dictare directă, pentru interacţiunea dintre utilizator şi aplicaţiile de tip sistem expert şi aşa mai departe. Utilizarea recunoaşterii vocale ca şi tehnologie asistivă este doar una dintre multele aplicaţii.

Aplicaţii pentru accesibilizarea paginilor Web

O aplicaţie pentru accesibilizarea paginilor Web este de obicei o aplicaţie client-server care poate oferi acces la conţinutul paginii prin sinteză vocală. Acest lucru poate fi util nevăzătorilor, dar este mai ales apreciat de către cei cu ambliopie, care nu folosesc un cititor de ecran şi este de asemenea util persoanelor dislexice (care deşi văd, nu pot citi), precum şi persoanelor cu dizabilitati intelectuale.

5.2.2 Tehnologii asistive software pentru nevăzători

În lipsa văzului, utilizatorii nevăzători recepţionează informaţiile furnizate de tehnica de calcul şi comunicare prin auz şi/sau prin pipăit. Deoarece sistemele informatice nu au fost prevăzute din constructie pentru comunicare non-vizuală cu utilizatorul, persoanele nevăzătoare au nevoie de aplicaţii informatice capabile să transforme informaţia vizuală în informaţie accesibilă.

Cititorul de ecran

Cititorul de ecran este o aplicaţie informatică care identifică proprietăţile obiectelor care alcătuiesc interfaţa grafică a unei aplicaţii şi le transformă în informaţie de tip text, care poate fi în continuare transmisă unui program de sinteză vocală şi/sau unui afişaj Braille. Acest gen de aplicaţii se adresează în principal nevăzătorilor dar ele sunt utile şi persoanelor cu ambliopie, precum şi utilizatorilor care nu pot sau nu ştiu să citească.

5

Sinteza vocală

Cel mai utilizat mod de interacţiune a nevăzătorilor cu aplicaţiile informatice este prin cititorul de ecran şi sinteză vocală. Spre deosebire de afişajul Braille, sinteza vocală este mai eficientă, în sensul că utilizatorul poate primi o cantitate de informaţie mai mare în unitatea de timp.

Conversia documentelor în fişiere audio

Pe lângă cititoarele de ecran, o altă clasă de aplicaţii care folosesc vocile sintetice sunt programele cunoscute generic sub numele de TTS (Text To Speech).

Interfaţa unei aplicaţii pentru conversia documentelor în fişiere audio

O asemenea aplicaţie poate citi prin sinteză vocală un text oarecare tastat sau copiat în fereastra programului, sau poate importa un document de tip txt, doc, rtf, pdf, html sau chm. Eventual, aplicaţia poate salva rezultatul conversiei într-unul dintre formatele audio comune (wav, spx, mp3 etc.), pentru ascultare ulterioară.

2.3 Tehnologii asistive software pentru persoane cu ambliopie

Aceste persoane utilizează in general ca şi tehnologie asistivă software magnificatorul de ecran. Desigur, în funcţie de severitatea deficienţei, ambliopii pot utiliza şi sinteza vocală, de obicei împreună cu magnificatorul. Folosirea lupei pentru a citi informaţiile de pe ecran este ne-ergonomică şi nu este recomandată.

Magnificatorul de ecran

Această clasă de aplicaţii are rolul de a afişa conţinutul ecranului mărit. În general, magnificatorul afişează simultan pe ecran fereastra originală (cu dimensiunile originale) şi una sau mai multe ferestre secundare mărite de un anumit număr de ori.

2.4 Tehnologii asistive software pentru persoane cu mobilitate redusă

Camerele video performante şi cu preţ redus pot fi folosite de către aplicaţiile software concepute ca şi soluţii asistive independente pentru persoanele cu mobilitate redusă.

Controlul mouse-ului cu ajutorul camerei video

Există soluţii hardware care permit utilizatorului să controleze mişcarea cursorului pe ecran prin mişcări ale capului. Pe lângă identificarea mişcărilor capului, cu ajutorul acestui tip de aplicaţii este de asemenea posibil controlul prin mişcarea uşoară a mâinii sau chiar a unui singur deget. Desigur, aceste aplicaţii pot fi folosite şi împreună cu o tastatură virtuală.

6

Tastatura virtuală

Tastatura virtuală (cunoscută sub numele de On-Screen Keyboard), este singura alternativă software pentru persoanele care nu pot folosi tastatura hardware standard. Aşa cum s-a mai arătat, tastatura virtuală poate fi folosită atât cu un maus normal, cât şi cu ajutorul unui maus controlat cu piciorul, cu gura, prin suflare sau prin camera video.

Surse bibliografice:

Bandila, A., Gozgar, D., Accesibilitatea si utilitatea site-ului “PROINCLUSIV”. Recomandari pentru politicile de implementare a tehnologiilor incluzive, in Preda, V. (coord.) Universul sistemului braille in contextul actual al educatiei speciale, Presa universitara Clujeana, 2009

*** Centrul de asistenta in domeniul tehnologiilor de acces pentru persoane cu deficiente de vedere, UBB Cluj-Napoca, http://cata.ubbcluj.ro

Fogarassy-Neszly, P., Noutati in domeniul tehnologiei asistive pentru nevazatori, in Preda, V. (coord.), Elemente de psihopedagogie speciala, Cluj-Napoca, Eikon, 2007

Padure, M., Aspecte ale utilizarii tehnologiilor de acces in educatia persoanelor cu deficienta de vedere, in Preda, V. (coord.), Elemente de psihopedagogie speciala, Cluj-Napoca, Eikon, 2007

7