-CURS 1-

BIBLIOGRAFIE CURS

Sztruten Gina, Eco-management hotelier-premisă a

performanţei în industria ospitalităţii, Editura

Universitară, Bucureşti, 2011

Lupu Nicolae, Hotelul – Economie şi management,

Ediţia a VI-a, Editura C.H.Beck, Bucureşti 2010

Dodu Patricia, Suport curs Tehnologii Hoteliere,

Facultatea de Economia Turismului Intern şi

Internaţional, 2012

Stănciulescu G. (coord.), Evaluarea întreprinderii

hoteliere. Oferta hotelieră mondială, Editura Uranus,

Bucureşti, 2003

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

David K Hayes, Jack D. Ninemeier- Hotel

Operations Management, Second Edition, Pearson

Prentice Hall, Upper Saddle River, New Jersey,

2007

Michael J.O’Fallon, Denney G.Rutherford- Hotel

Management and Operations, published by John

Wiley&Sons, Inc., Hoboken, New Jersey, 2011.

Walker John R., Introduction to hospitality,

Pearson Education International, New Jersey,

2009

PUNCTAJ

50% activitate seminar

50 % activitate

curs

PUNCTAJ CURS

30% test

10% proiect pe echipă

10% tema individuală

CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Elementele constitutive ale industriei ospitalităţii

Mediul extern al întreprinderii hoteliere

Forme de exploataţie hotelieră

Politica de yield management

Managementul operaţiunilor hoteliere: structura

departamentală

Operaţiuni şi standarde în Room Division

Operaţiuni şi standarde în Departamentul

Housekeeping

ETIMOLOGIE ŞI SIMBOLISTICA OSPITALITĂŢII

Hospitality

Secolul XVIII simbol al prieteniei si

ospitalităţii

Ospitalitate =însușirea de a fi ospitalier

derivată din termenul francez

„hospitalite”.

Evul mediu – hospice – azil

Latină – hospitare

Ospitalitate:

privată;

comercială.

CARACTERSTICILE SERVICIILOR DIN INDUSTRIA

OSPITALITĂŢII

intangibilitatea,

perisabilitatea producției,

inseparabilitatea producției de consum,

eterogenitatea

variabilitatea

individualitatea produselor și serviciilor,

urmărirea satisfacției clientului,

permanentizarea activității 365 de zile pe an și 24

de ore pe zi,

programul de lucru în schimburi

servicii de mic dejun-foarte matinale de la 5 a.m.

ALTĂ VIZIUNE ASUPRA CARACTERISTICILOR

INDUSTRIEI OSPITALITĂŢII

complexă (include cazare, alimentaţia, agrementul,

animaţia, croazierele, etc);

globală – lanţurile hoteliere internaţionale (ce

funcţionează pe principiile societăţilor

multinaţionale) fiind reprezentative în acest sens;

dinamică – pe de o parte, trebuie să ţină pasul cu

evoluţia cantitativă a cererii turistice, pe de altă

parte să se diversifice, să ofere tipuri noi de unităţi şi

servicii;

care surprinde – poartă amprenta culturilor locale.

SFERA DE CUPRINDERE A INDUSTRIEI

OSPITALITĂŢII

COMPONENTELE INDUSTRIEI OSPITALITĂŢII

Cazarea – elementul central

Alimentaţia – componentă vitală

Animaţia şi agrementul

Organizarea de evenimente - MICE (Meetings, Incentives,

Conferences and Events)

Industria croazierelor

CAZAREA DETERMINATĂ

DE TIMP SIGURANŢĂ

IGIENĂ SECURITATE

CAZAREA „PRODUSUL HOTELIER”

-ciclu de viaţă-

-exploatarea la maxim-

-eterogenă,

-afectată de sezonalitate,

-utilizează un volum ridicat

de muncă cu calificare medie,

-este intensivă în capital

Piaţa

industriei

de cazare

INDUSTRIA HOTELIERĂ

ponderea activităţii

număr locuri de cazare

număr unităţi de cazare

multitudinea serviciilor oferite

Definiţia –”totalitatea proceselor desfăşurate în structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare, generate de primirea, sejurul şi plecarea clienţilor”

influenţată de transformările cantitative şi calitative ale circulaţiei turistice

Interferenţe cu alte sectoare de activitate

hotelul – unitatea reprezentativă

TENDINŢE ÎN INDUSTRIA HOTELIERĂ

crearea de noi capacităţi de cazare şi modernizarea celor existente în scopul îmbunătăţirii confortului,

lărgirea gamei tipologice a unităţilor şi sporirea complexităţii funcţiilor îndeplinite de acestea,

diversificarea serviciilor oferite şi ridicarea nivelului lor calitativ

adaptabilitatea la nevoile turismului

SERVICIILE DE CAZARE

Definiţie: rezultatul combinării unor prestaţii de

bază şi a unora auxiliare la realizarea cărora

participă nemijlocit unitatea hotelieră şi personalul

acesteia, precum şi alte verigi din interiorul sau din

afara aparatului turistic.

TIPURI DE UNITĂŢI ŞI TERMINOLOGIA ASOCIATĂ

ACESTORA

Mijloace de cazare= unităţile de cazare (Ordinul

MDTR nr.899 din 09/02/2011).

Corpurile de cazare=holurile de etaj, culoarele, oficiile

de etaj, oficiul room-service și spațiile de cazare.

Spaţiile de cazare sunt spaţiile de folosinţă

individuală, utilizabile numai de către persoanele care

sunt repartizate prin recepţie.

Echipamente de cazare: echipamentele existente într-o

unitate de cazare (echipamente tehnice, echipamente

sanitare, mobilier, și alte obiecte)

Facilitățile: spații de cazare, restaurante, baruri, spații

pentru conferințe, negocieri, spații pentru agrement

(piscine, saune, camere pentru gimnastică, etc.).

SCURT ISTORIC PRIVIND NECESITATEA INTRODUCERII

UNUI SISTEM GENERAL DE CLASIFICARE

1969-Uniunii Internaţionale a Organizatorilor Oficiali de Călătorii (IUOTO)

1975-Comisiile Regionale ale Organizaţiei Mondiale a Turismului

1986-UE recomandă utilizarea unui set de ”Informaţii Standardizate în Hotelurile Existente (86/665/EEC)”

1990-Comitetul European de Standardizare (CEN) Organizaţia Internaţională de Standardizare (ISO) - simboluri grafice pentru serviciile hoteliere şi de alimentaţie-

2001 –ISO și CEN- publică un standard de terminologie EN ISO 18513 numit”Standard European pentru Servicii Turistice - Hoteluri şi alte tipuri de cazări turistice – Terminologie”.

2009-sub patronajul HOTREC -Hotelstars Union-EUROPA- sistem comun de clasificare hotelieră (7 state-Austria, Ungaria, Olanda, Elveția, Suedia, Cehia, Germania) și din 2011 (Letonia, Lituania și Estonia)-21 criterii

Guvernele-Fr, It, Sp (1-4*); Nl, Lu, De (1-5*)

Asociații naționale /Germania și Elveția

Fără sisteme-principiul libertății pieței (Norvegia, Finlanda, USA, Australia, Singapore, N. Z., H.K, Kenia)

6 și 7* -E.A.U

Organisme și organizații private- Asociația Americană de Automobile (AAA), Ghidul Michelin, Amadeus, Sabre, Galileo, TUI, Neckerman

DEFINIŢIA HOTELULUI

Alianței Internaționale de Turism -”stabiliment în care, cu

condiția plății, voiajorii pot să se cazeze, precum și să se

hrănească și să se distreze”

WTO – „Hotelurile sau unităţile asemănătoare se

caracterizează prin amenajarea lor pe camere,

respectând o limită minimă de camere, având o echipă

managerială unică şi furnizând servicii bine definite

care includ serviciul de cameră, menţinerea curăţeniei

şi facilităţile sanitare.

Legislația românească specifică următorul număr

minim de camere pentru o structură de tip hotel

5* 4* 3* 2* 1*

15 15 15 10 5

HOTELUL

Organizaţia a cărei principală afacere este de a

furniza facilităţi de cazare pentru publicul larg şi

care poate, de asemenea să pună la dispoziţia

clienţilor unul sau mai multe din următoarele

servicii: alimentaţie, curăţenia camerei, servicii de

primire, spălătorie sau utilizarea unor dotări

specifice.

Structura de primire turistică amenajată în clădiri

sau în corpuri de clădiri, care pune la dispoziţia

turiştilor camere, garsoniere sau apartamente

dotate corespunzător, asigură prestări de servicii

specifice şi dispune de hol de primire (recepţie) şi de

spaţii de alimentaţie în incintă. (N.Lupu)

CRITERII DE CLASIFICARE

Nivelul de confort

Amplasarea în teritoriu

Durata șederii

Regimul de funcționare

Forma de exploatare

Dimensiuni

Categoria de confort

Comisia Europeană de Turism:

Unități hoteliere propriu-zise și asimilate lor

Unități complementare sau cazarea extrahotelieră

UNWTO

Unități comerciale

Unități necomerciale

ALTE TIPOLOGII HOTELIERE

Locație:downtown hotels, suburban hotels,

highway/interstate hotels, sau airport hotels

Grupurile hoteliere: centre de conferinţe,

staţiuni, cazino, spa, time-share

Durata șederii:all-suite, extended-stay, bed and

breakfast.

CONCEPTE HOTELIERE INOVATIVE

Hotelul Boutique

Hotelul Design

Hotelul Green

Hotelul Spa

Hotelul Lifestyle

Hotelul Capsulă

Hotelul de Gheață

Condo Hotelul

ApartHotelul

PREMIERI*

Trip Advisor - Cel mai bun hotel din lume (după mai multe

criterii, printre care gr. de confort şi comentarii de la clienţi)

I - Four Seasons Resort Hualalai, din Hawaii

II- Cape Grace, din Sudul Africii

III - Onyria Marinha Edition Hotel&Thalasso, din oraşul portughez

Cascais.

Trip Advisor – secţiunea ”Travelers Choice 2013″

I - Little Texas din Iaşi –cazarea 150 lei/noapte

II - Ramada Hotel –cazarea 250 lei/noapte

III - Epoque Boutique –cazarea 600 lei/noapte

* sursa: www.business24.ro

HOTEL EPOQUE, BUCUREŞTI

TOP 10 TRIP ADVISOR

4.Hotel Hilton, Sibiu de 5* situat la liziera padurii Dumbrava, intr-un cadru natural deosebit de frumos si linistit, la 4km de centrul Sibiului, intr-un peisaj marcat de prezenta stejarilor seculari. Pune la dispozitia oaspetilor 115 spatii de cazare: 95 camere si 20 apartamente, piscina, parc, terasa, loc de joaca pentru copii, 3 restaurante specifice, precum si sali de conferinte.

5. Hotelul JW Marriot din Bucuresti de 5* pune la dispozitie servicii ca piscina, sauna, jaccuzzi, echipamente performante de intretinere. Cinci restaurante si baruri cu meniuri tentante. Sali de conferinta excelent dotate cu aparatura de ultima ora.

6. K+K Hotel Elisabeta, Bucuresti, de 4* pune la dispozitie 67 de camere Business şi Executive, precum si un Bistro Lounge modern şi confortabil cu sortimente culinare fine pentru prânz şi cină. Nu lipseste Wellness Area Hotel, cu sala de fitness si aparatura speciala.

7. Sarroglia Hotel, Bucuresti de 4*, deschis in 2011, pune la dispozitie 33 de camere si un restaurant italienesc.

TOP 10 TRIP ADVISOR

8.Hotel Radisson Blu de 5* este situat pe Calea Victorie, langa Palatul Regal, dispune de 424 de camere luxoase, un centru SPA si un cazino.

9. Hotelul Golden Tulip Ana Dome, Cluj-Napoca, cu 109 camere, ce beneficiaza de dotari de ultima generatie, finisaje de calitate. Cele de la etajele superioare ale hotelului beneficiaza de o panorama superba asupra orasului Cluj-Napoca.

10. Hotel Plaza, Targu Mures de 5*, ofera experiente deosebite clientilor printr-un design inovator, pentru toate gusturile, indiferent daca preferati un design modern sau clasic. Dispune de 72 de camere, dar si de un centru SPA dedicat exclusiv oaspetilor hotelului.

HOTELURI DE 5* DIN BUCUREŞTI

1. Radisson

2. Marriott

3. Hilton

4. Carol Parc

5. Continental

6. Epoque

7. Marshall Garden

8. Intercontinental

9. Howard Johnson

10. Casa Capşa

CATEGORIA 4 *, BUCUREŞTI

1. Novotel

2. K&K

3. Cristina

4. Sarroglia

5. Moxa

6. Berthelot

7. Pullman

8. Europa Royale

9. Z Hotel

10. Double Tree by Hilton

CATEGORIA 3*, BUCUREŞTI

1. Rembrandt

2. Tempo

3. Trianon

4. Duke

5. Suter Inn

6. Opera

7. Michelangelo

8. Ibis Gara de Nord

9. Ibis Parliament

10. Volo

PROIECTE CURS

Grupa 1

TEMA: STUDIU DE CAZ. IMPLICAREA LANŢURILOR HOTELIERE ÎN PROGRAME DE DEZVOLTARE DURABILĂ (ECO) - 18.04.2013

Grupa 2

TEMA: STUDIU DE CAZ. IMPLICAREA LANŢURILOR HOTELIERE ÎN IMPLEMENTAREA PROGRAMELOR DE DEZVOLTARE DURABILĂ (EGO)18.04.2013

Grupa 3

TEMA: PREZENTAREA PRINCIPALELOR SISTEME DE REZERVĂRI UTILIZATE ÎN INDUSTRIA HOTELIERĂ – 07.03.2013

Grupa 4

TEMA:ANALIZA POLITICII DE FIDELIZARE DIN CADRUL CELOR MAI MARI GRUPURI HOTELERE – 04.04.2013

Grupa 5

TEMA:ANIMAŢIA ŞI AGREMENTUL ÎN INDUSTRIA HOTELIERĂ ROMÂNEASCĂ-25.04.2013

Grupa 6

TEMA: FORME DE ASOCIERE: ORGANIZAŢII NAŢIONALE ŞI ORGANISME PROFESIONALE NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE – 11.04.2013

Grupa 7

TEMA: CONSORŢII ŞI ALIANŢE HOTELIERE DEZVOLTATE LA NIVEL GLOBAL -14.03.2013

BIBLIOGRAFIE

Dicţionarul explicativ al limbii române, Editura

Academiei Republicii Socialiste România, 1975, p.638

Sztruten Gina, Ecomanagement hotelier-premisă a

performanţei în industria ospitalităţii, Editura

Universitară, Bucureşti, 2011

Lupu Nicolae, Hotelul – Economie şi management,

Ediţia a VI-a, Editura C.H.Beck, Bucureşti 2010

Developing Hospitality Properties and Facilities,

Second Edition, Edited by Ransley J., H. Ingram,

Elsevier, 2007, p. 12

http://www.turismmarket.com/top-hotels-in-bucuresti