Tema 4.doc
3
Tema 4: RAPORTURILE JURIDICE DE MUNCĂ § 1. Noţiunea şi formele raporturilor juridice de muncă în literatura juridică.autohtonă 92 , prin raport juridic se înţelege orice relaţie socială care cade sub incidenţa normei juridice sau care este reglementată de ea, unii participanţi la această relaţie avînd drepturi subiective, alţii purtînd obligaţii juridice, acestea fiind puse în acţiune şi asigurate, în caz de necesitate, prin forţa coercitivă a statului. în prezent, faptul juridic de bază, ce conduce la apariţia (formarea) raporturilor juridice de muncă, îl constituie contractul individual de muncă 93 . Potrivit dispoziţiilor art. 49 alin. (1) şi ale art. 58 din CM al RM, legiuitorul Ie-a acordat celor două părţi ale raporturilor juridice de muncă (salariat şi angajator) atribuţii importante ce ţin de sfera negocierii şi încheierii contractului individual de muncă. El recurge numai la stabilirea nivelului minim al drepturilor şi garanţiilor de muncă pentru salariaţi. Cu titlu de excepţie, contractul de muncă poate fi încheiat şi pe o durată determinată, ce nu depăşeşte 5 ani, în vederea executării unor lucrări cu caracter temporar, cum ar fi: pentru perioada îndeplinirii obligaţiilor de muncă ale salariatului al cărui contract individual de muncă este suspendat, cu excepţia cazurilor de aflare a acestuia în grevă; pentru perioada îndeplinirii unei anumite lucrări; pentru perioada stagierii şi instruirii profesionale a salariatului la o altă unitate etc. Salariaţii încadraţi în muncă în temeiul unui contract individual de muncă, încheiat pe o durată determinată, au acelaşi statut juridic ca şi salariaţii încadraţi, cu titlu permanent, în muncă. Prima categorie de salariaţi este însă obligată să presteze munca în decursul întregii perioade de acţiune a contractului de muncă. Salariaţii angajaţi pe o perioadă determinată nu beneficiază de dreptul de a desface contractul de muncă din proprie iniţiativă. în conformitate cu art. 83 alin. (2) din CM al RM, contractul individual de muncă pe durată determinată poate înceta înainte de termenul indicat în contract numai prin acordul scris al părţilor în cazurile şi modul prevăzute de contract. Este necesară şi menţiunea că în cazul în care, la expirarea termenului contractului individual de muncă pe durată determinată, nici una dintre părţi nu a cerut încetarea lui şi raporturile de muncă continuă de fapt, contractul se consideră prelungit pe durată nedeterminată. In aceste cazuri, continuarea raporturilor juridice de muncă a avut loc prin tacita reconductiune. O altă particularitate a raportului juridic de muncă pezidă în făptui că acesta are o natură personală. Munca este prestată de o persoană fizică, avîndu-se în vedere pregătirea şi calificarea acesteia. In consecinţă, în cadrul raporturilor juridice de muncă este exclusă instituţia reprezentării. Caracterul personal se referă nu numai la persoana angajată, ci şi la angajator (unitate), întrucît salariatul înţelege să- încheie contractul individual de muncă cu o anumită persoană .fizică sau juridică 94 . Din analiza prevederilor art. 87-100 din Codul muncii al României, autorii români au constatat faptul că încheierea contractului de muncă temporară conduce la apariţia unei relaţii triunghiulare, în care îşi fac prezenţa angajatorul, angajatul şi utilizatorul. Relaţiile triunghiulare pot apărea şi în cazul antrenării şomerilor la lucrările publice. Relaţiile dintre subiectele participante la organizarea şi efectuarea lucrărilor publice sînt reglementate de contractele încheiate între: agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă şi unităţile economice (angajatori); unităţile economice (angajatori) şi şomeri. La lucrările publice organizate cu antrenarea şomerilor sînt îndreptaţi cetăţenii înregistraţi oficial la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în calitate de şomeri şi care îşi dau benevol consimţămîntul de participare la aceste lucrări. Pentru executarea lucrărilor publice, între angajator şi şomer se încheie un contract individual de muncă pe un termen de pînă la douăsprezece luni calendaristice. în acest contract, într-un punct separat, se specifică condiţia că, în cazul în care şomerul îşi va găsi un loc de muncă corespunzător permanent, angajatorul este obligat să desfacă contractul de muncă pe termen la depunerea cererii respective de către angajat. în ceea ce priveşte subordonarea salariatului, aceasta implică următoarele aspecte: a| încadrarea salariatului în colectivul de muncă al unui angajator*"determinat, într-o anumită structură organizatorică şi într-o anumită ierarhie funcţională; b) respectarea disciplinei muncii, a dispoziţiilor şi ordinelor angajatorului, precum şi а regulamentului intern al unităţii; c) atragerea salariatului la răspundere disciplinară în caz de încălcare a disciplinei muncii.
-
Upload
azareus123 -
Category
Documents
-
view
217 -
download
4
Transcript of Tema 4.doc
Tema 4: RAPORTURILE JURIDICE DE MUNC
Tema 4: RAPORTURILE JURIDICE DE MUNC
1. Noiunea i formele raporturilor juridice de muncn literatura juridic.autohton92, prin raport juridic se nelege orice relaie social care cade sub incidena normei juridice sau care este reglementat de ea, unii participani la aceast relaie avnd drepturi subiective, alii purtnd obligaii juridice, acestea fiind puse n aciune i asigurate, n caz de necesitate, prin fora coercitiv a statului.
n prezent, faptul juridic de baz, ce conduce la apariia (formarea) raporturilor juridice de munc, l constituie contractul individual de munc93. Potrivit dispoziiilor art. 49 alin. (1) i ale art. 58 din CM al RM, legiuitorul Ie-a acordat celor dou pri ale raporturilor juridice de munc (salariat i angajator) atribuii importante ce in de sfera negocierii i ncheierii contractului individual de munc. El recurge numai la stabilirea nivelului minim al drepturilor i garaniilor de munc pentru salariai.
Cu titlu de excepie, contractul de munc poate fi ncheiat i pe o durat determinat, ce nu depete 5 ani, n vederea executrii unor lucrri cu caracter temporar, cum ar fi: pentru perioada ndeplinirii obligaiilor de munc ale salariatului al crui contract individual de munc este suspendat, cu excepia cazurilor de aflare a acestuia n grev; pentru perioada ndeplinirii unei anumite lucrri; pentru perioada stagierii i instruirii profesionale a salariatului la o alt unitate etc.Salariaii ncadrai n munc n temeiul unui contract individual de munc, ncheiat pe o durat determinat, au acelai statut juridic ca i salariaii ncadrai, cu titlu permanent, n munc. Prima categorie de salariai este ns obligat s presteze munca n decursul ntregii perioade de aciune a contractului de munc. Salariaii angajai pe o perioad determinat nu beneficiaz de dreptul de a desface contractul de munc din proprie iniiativ.
n conformitate cu art. 83 alin. (2) din CM al RM, contractul individual de munc pe durat determinat poate nceta nainte de termenul indicat n contract numai prin acordul scris al prilor n cazurile i modul prevzute de contract.Este necesar i meniunea c n cazul n care, la expirarea termenului contractului individual de munc pe durat determinat, nici una dintre pri nu a cerut ncetarea lui i raporturile de munc continu de fapt, contractul se consider prelungit pe durat nedeterminat. In aceste cazuri, continuarea raporturilor juridice de munc a avut loc prin tacita reconductiune.
O alt particularitate a raportului juridic de munc pezid n fptui c acesta are o natur personal. Munca este prestat de o persoan fizic, avndu-se n vedere pregtirea i calificarea acesteia. In consecin, n cadrul raporturilor juridice de munc este exclus instituia reprezentrii. Caracterul personal se refer nu numai la persoana angajat, ci i la angajator (unitate), ntruct salariatul nelege s- ncheie contractul individual de munc cu o anumit persoan .fizic sau juridic94.
Din analiza prevederilor art. 87-100 din Codul muncii al Romniei, autorii romni au constatat faptul c ncheierea contractului de munc temporar conduce la apariia unei relaii triunghiulare, n care i fac prezena angajatorul, angajatul i utilizatorul.
Relaiile triunghiulare pot aprea i n cazul antrenrii omerilor la lucrrile publice. Relaiile dintre subiectele participante la organizarea i efectuarea lucrrilor publice snt reglementate de contractele ncheiate ntre: ageniile pentru ocuparea forei de munc i unitile economice (angajatori); unitile economice (angajatori) i omeri.La lucrrile publice organizate cu antrenarea omerilor snt ndreptai cetenii nregistrai oficial la ageniile pentru ocuparea forei de munc n calitate de omeri i care i dau benevol consimmntul de participare la aceste lucrri.
Pentru executarea lucrrilor publice, ntre angajator i omer se ncheie un contract individual de munc pe un termen de pn la dousprezece luni calendaristice. n acest contract, ntr-un punct separat, se specific condiia c, n cazul n care omerul i va gsi un loc de munc corespunztor permanent, angajatorul este obligat s desfac contractul de munc pe termen la depunerea cererii respective de ctre angajat.n ceea ce privete subordonarea salariatului, aceasta implic urmtoarele aspecte: a| ncadrarea salariatului n colectivul de munc al unui angajator*"determinat, ntr-o anumit structur organizatoric i ntr-o anumit ierarhie funcional; b) respectarea disciplinei muncii, a dispoziiilor i ordinelor angajatorului, precum i regulamentului intern al unitii; c) atragerea salariatului la rspundere disciplinar n caz de nclcare a disciplinei muncii.
Pentru a uura sarcina probaiunii salariailor ce tind s demonstreze existenta raporturilor juridice de munc (n special, existena contractului individual de munc), legislaia poate s dispun c raporturile juridice de munc exist n temeiul acelui fapt c snt prestate servicii. Codul muncii al RM prevede, n acest sens, c, n cazul n care contractul individual de munc nu a fost perfectat n form scris, _acesta este considerat a fi ncheiat pe o durat nedeterminat i i produce efectele din ziua n care salariatul a fost admis+la munc de ctre angajator sau de ctre o alt persoan cu funcie de rspundere din unitate. Dac salariatul dovedete faptul admiterii la munc, perfectarea contractului individual de munc n forma scris va fi efectuat de angajator ulterior, n mod obligatoriu (art. 58 alin. (3) din CM al RM).
Raporturile juridice de munc pot fi definite ca acele relaii sociale reglementate de legislaia muncii ce iau natere ntre o persoan fizic (salariat), pe de o parte, i o persoan juridic sau o persoan fizic (angajator), pe de alt parte, ca urmare a prestrii unei anumite munci de "ctre prima persoan; n folosul i sub autoritatea celei de a doua, care, la rndul ei, se oblig s-i asigure condiii echitabile de munc i s achite la timp i integral salariul.
Raporturile juridice de munc se prezint sub dou forme: tipice i atipice (imperfecte)10S.Formele tipice ale raporturilor juridice de munc snt cele ntemeiate pe contractul individual de munc. n esen, acest contract se caracterizeaz prin aceea c una din pri (salariat) se oblig s presteze o munc ntr-o anumit specialitate, calificare sau funcie, s respecte regulamentul intern al unitii, iar cealalt parte (angajator) se oblig s-i asigure condiiile de munc prevzute de Codul muncii i de alte acte normative ce conin norme ale dreptului muncii, precum i s achite ia timp i integral salariul.De asemenea, au o form tipic acele raporturi juridice de munc n care snt implicai funcionarii publici, magistraii i militarii.
Raporturile juridice ale persoanelor care i ndeplinesc serviciul militar n termen, fie concentrare, fie mobilizare, snt de natur exclusiv administrativ i rezult din ndatorirea fundamental a cetenilor de aprare a Patriei conform Constituia RM.
In ceea ce privete raporturile juridice izvorte din serviciul militar prin contract, se cere meninut faptul c ele se apropie, dup natura lor juridic, de raporturile juridice de munc (de serviciu).
n calitate de form atipic a raporturilor juridice de munc pot fi considerate raporturile de munc izvorte din contractul de ucenicie.n conformitate cu art. 216 alin. (1) din CM al RM,~ angajatorul are dreptul s ncheie un contract de ucenicie cu o persoan n vrst de pn la 25 de ani care este n cutarea unui loc de munc i care nu are o calificare profesional.Contractul de ucenicie este un contract de drept civil i se reglementeaz de Codul civil i de alte acte normative ce conin norme ale dreptului civil (art. 216 alin. (2) din CM al RM).
n concluzie, raporturile juridice de munc izvorte din contractul de ucenicie au un caracter atipic, deoarece sarcinile de munc ale ucenicului snt diminuate i ele se subordoneaz scopului formrii sale profesionale"116.
2. Obiectul i coninutul raporturilor juridice de munc
Obiectul raporturilor juridice de munc l constituie conduita participanilor la raportul respectiv.
Obiectul raportului juridic const n aciunea la care este ndreptata o parte a acestui raport i de care este inut cealalt parte.Raportul juridic de munc va avea ca obiect nsei prestaiile reciproce ale subiectelor acestuia - prestarea muncii de ctre salariat fi, respectiv, salarizarea acestuia de ctre angajator.n conformitate cu prevederile art. 46 alin. (8) din CM al RM, prestarea muncii de ctre salariat trebuie s fie posibil n condiii licite. Aadar, este, interzis ncheierea unui contract individual de munc n scopul prestrii unei munci sau a unei activiti ilicite sau amorale.Salarizarea muncii reprezint remunerarea n bani a muncii prestate n temeiul contractului individual de munc. Prin munca salariat se nelege orice munc prestat fr a dispune de mijloacele proprii de producie; rezultatul ei revine deintorului mijloacelor de produc-ie care pltete, n schimb, salariul convenit prin contract celui care presteaz munca.
In cadrul raporturilor juridice de munc, ordinea prestaiilor la care s-au obligat subiectele este prestabilit117. Mai nti, se presteaz munca i, ulterior, are loc retribuirea ei (de regul, lunar).Coninutul raportului juridic de munc este. alctuit dintr-o totalitate de drepturi i obligaii ce le. revin subiectelor raporturilor juridice.de munc.Drepturile i obligaiile subiectelor raporturilor juridice de munc snt stabilite:a) pe cale normativ - n acest sens, gsim numeroase dispoziii n Codul muncii (art. 9-10, 91-93 .a.), n Legea salarizrii nr.847-XV din 14 februarie 2002 .a.;b) pe calea parteneriatului social - prin intermediul conveniilor colective i contractelor colective de munc;c) pe cale contractual - prin clauzele concrete ale contractului individual de munc.Indiferent de izvorul din care provin, drepturile i obligaiile subiectelor raporturilor juridice de munc snt interdependente, adic fiecrui drept subiectiv al unei pri i corespunde o obligaie pentru cealalt parte i invers118. Astfel, dreptului salariatului de a pretinde la plata salariatului i corespunde obligaia angajatorului de a achita integral salariul n termenele stabilite de Codul muncii. 3. Stabilirea, modificarea, suspendarea i ncetarea raporturilor juridice de munc
Prin normele dreptului muncii snt precizate condiiile n care se poate stabili raportul juridic de munc. De exemplu, art. 46 alin. (41 din CM al RM interzice stabilirea raporturilor juridice de munc ntre o unitate (angajator) i o persoan n vrst de pn la 15 ani#care dorete s fie ncadrat n cmpul muncii.
Pentru stabilirea raportului juridic de munc este necesar, de asemenea, existena a dou subiecte: unul este persoana fizic, care se oblig s presteze munca (salariat), iar cealalt - persoana juridjc sau fizic, care folosete l fetribuie munca (angajator).
mprejurarea prevzut de norma de drept pentru stabilirea raportului juridic .de munc este un act juridic.
Modificarea raportului juridic de munc poate surveni n urmtoarele dou situaii:- modificarea actelor normative care reglementeaz relaiile sociale de munc (de exemplu, n caz de modificare a cuantumului salariului minim pentru categoria I de calificare a angajailor din unitile cu autonomie financiar);- modificarea clauzelor contractului individual de munc (schimbarea locului de munc sau a specificului muncii).n ceea ce privete modificarea contractului individual de munc, se cere s menionm faptul c aceasta const n trecerea salariatului la alt loc de munc sau la o alt activitate, temporar sau definitiv119.Modificarea contractului individual de munc prin acordul prilor nu cunoate limitri. n acest caz, prilor contractante le revine numai obligaia de a respecta prevederile art. 49 alin. (3) din CM al RM, potrivit crora n contractul individual de munc nu pot fi stabilite condiii sub nivelul celor prevzute de actele normative n vigoare, de conveniile colective i de contractul colectiv de munc.
Suspendarea raportului juridic de munc poate avea loc n caz de suspendare a principalelor efecte ale actului juridic n temeiul cruia el s-a stabilit, adic n toate cazurile de suspendare a contractului individual de munc.Indiferent de cauza care a determinat suspendarea contractului individual de munc, aceasta din urm este temporar i parial.Caracterul temporar al suspendrii contractului de munc rezid n caracterul temporar al cauzelor care mpiedic executarea contractului de munc.Caracterul parial al suspendrii contractului de munc const n aceea c ea nu privete totalitatea efectelor contractului de munc, ci numai o parte din ele, i anume - prestarea ^muncii de ctre salariat i retribuirea acesteia de ctre angajator. n consecin, n caz de suspendare a contractului individual de munc, salariatul i menine dreptul la locul de munc.
Raportul juridic de munc nceteaz n circumstane ce nu depind de voina prilor (art. 82, 305 i 310 din CM al RM) sau la iniiativa uneia dintre pri (art. 85 i 86 din CM al RM ).Instituia ncetrii contractului individual de munc este dominat de principiul legalitii; temeiurile, condiiile i procedura ncetrii acestui contract snt reglementate,
