Tema 4, Organizarea CB

8/18/2019 Tema 4, Organizarea CB

1/74

Tema 4. Organizareacirculaţiei băneşti la

întreprindere

Planul lecţiei:

4.1 Fluxul de mijloace băneşti: concept,structură şi conţinut

4.2 Trezoreria şi funcţiile sale4. !estiunea şi pre"iziunea #ncasărilor şi plăţilor


2/74

4.1 Fluxul de mijloace băneşti: concept,structură şi conţinut

$esfăşurarea acti"ităţii economico%financiare a #ntreprinderii presupune

existenţa a 2 cate&orii de fluxuri:

% fluxuri reale 'materiale( de bunuri şi ser"icii

'stocuri materii prime )* produse finite(+

% fluxuri financiare 'monetare(.


3/74

Fluxurile monetare apărute dinraporturile #ntreprinderii cu terţii, ceau loc #n le&ătură cu stin&erea

drepturilor şi obli&aţiilor băneştireciproce sunt cunoscute subdenumirea de fluxuri de numerar (de

trezorerie).


4/74

Fluxul de numerar reprezintă totalitatea#ncasărilor şi plăţilor &enerate de

acti"itatea economico%financiară a#ntreprinderii, repartizate pe inter"aledeterminate de timp.


5/74

irculaţia banilor apare #n baza

relaţiilor economice.

În care cazuri apar relațiileeconomice la întreprindere?


6/74

elaţiile economice apar !n următoarelecazuri:

% cumpărarea%"-nzarea produselor+% prestarea ser"iciilor+%

acitarea plăţilor la bu&et+% primirea şi stin&erea creditelor+ etc.


7/74

"e parcursul efectuării acti#ităţiifinanciar$economice !ntreprinderea intră

!n relaţii cu:% băncile comerciale+% inspectoratul fiscal+% ministerul de resort+% bu&etul de stat+% clienţii+% furnizorii+% cumpărătorii+% muncitorii, etc.


8/74

Definiţie:

%irculaţia mijloacelor băneşti este mişcarea şi

realizarea relaţiilor economico$financiare.

irculaţia mijloacelor băneşti se efectuează prin 2forme:

% bani licizi+% transferuri bancare.&ransferurile bancare / plăţi ce nu necesită bani cas,

adică se efectuează prin decontarea unor sume de pecontul clientului şi transferul acestora pe contulfurnizorului.


9/74

"rincipiile de transfer bancar ale mijloacelorbăneşti:

% unicul mijloc de plată #n 0epublica oldo"a este "aluta

naţională+% #ntreprinderile efectuează plăţi numai prin intermediul

transferurilor băneşti+% #ntreprinderile sunt #n drept să &estioneze cu mijloacele

băneşti de la bancă #n strictă corespundere cu destinaţiaacestora+% mijloacele băneşti se trec #n contul furnizorului doar #n

cazul #n care acestea au fost scoase din contul clientului

'casate(+% transferul mijloacelor băneşti se efectuează numai dupăcerinţă+

% nu se admit transferurile de mijloace băneşti unor#ntreprinderi din mijloacele altor #ntreprinderi.


10/74

1. din punct de vedere Organizatoric, trezoreria este:

- un departament al direcţiei financiare, căreia #i re"in sarcini

şi atribuţii, are personal de specialitate şi funcţionează dupăre&uli bine stabilite+

% ansamblul de acti"ităţi şi operaţiuni, efectuate de un aparat

specializat, referitoare la &estiunea #ncasărilor şi plăţilor, astfel

#nc-t să fie asi&urată #n permanenţă o armonie corespunzătoare

#ntre cele două cate&orii de operaţiuni 'asi&urarea ecilibrului

dintre #ncasări şi plăţi(+

4.'. &rezoreria şi funcţiile sale

%onţinutul trezoreriei


11/74

'. din punct de #edere Structural, trezoreria este:

% ansamblul disponibilităţilor băneşti aflate #n conturi bancare

curente şi sau #n casă+% ansamblu de operaţiuni financiare pentru procurarea şi

celtuirea mijloacelor băneşti+

% ima&inea disponibilităţilor monetare apărute din e"oluţiacurentă a #ncasărilor şi plăţilor, disponibilităţi care trebuie să

facă faţă scadenţelor #n mod continuu+

% tabloul #n care se concentrează rezultatele modului de realizare

a acti"ităţii economice a #ntreprinderii şi de respectare a

ecilibrului financiar 'disponibilităţi bancă%casă%ecilibru

poziti"(.


12/74

biecti#ele trezoreriei% optimizarea permanentă a raportului dintre #ncasări şi plăţi+

% asi&urarea unui sold 3zero al trezoreriei, care nu antrenează

costul de finanţare şi de oportunitate+

% e"itarea pierderilor #n zile de decontare la #ncasări şi plăţi prin

bancă+

%

eşalonarea ecilibrată a scadenţelor obli&aţiilor de plată ale#ntreprinderii+

% creşterea operati"ităţii #ncasării creanţelor #ntreprinderii, fără a

afecta politica faţă de clienţi.


13/74

arcinile trezoreriei% pre"ederea şi asi&urarea fluxurilor de intrare şi de ieşire+

% optimizarea utilizării excedentului de trezorerie să asi&ure

rentabilitatea, si&uranţa şi liciditatea optimă+

% accelerarea #ncasărilor şi e"aluarea "ariantelor de in"estire pe

termen scurt a excedentului de trezorerie+

% ale&erea mijloacelor de plată adaptate ne"oilor #ntreprinderii+

% aprecierea şi e"aluarea diferitelor surse de finanţare pe termen

scurt, care să asi&ure o rentabilitate a fondurilor in"estite+

%

elaborarea bu&etului de trezorerie.


14/74

&rezoreria #a pre!nt*mpina

următoarele riscuri financiare

% 0iscul incapacităţii de plată+% 0iscul #ncasărilor insuficiente care duc la

am-narea plăţilor.


15/74

Mod de exprimare a trezoreriei

&rezoreria + ncasări băneşti - plăţi curente


16/74

efectuarea plăţilor curente: plata furnizorilor, plata salariilor, platadi"idendelor, acitarea dob-nzilor, rambursarea creditelor, acitareaimpozitelor, etc.+

din considerente de precauţie, soldul de precauţie trebuie să fie cu at-t

mai mare cu c-t mai neuniforme şi impre"izibile sunt fluxurile de intrări şiieşiri de numerar. ărimea soldului de precauţie trebuie să fie #n funcţiede costul creditului bancar şi costul de oportunitate care apare #n cazuldeţinerii soldului de precauţie+

pentru efectuarea unor plăţi nepre#ăzute: apariţia unor comenzi de producţie suplimentare+

pentru a putea beneficia de a#antajele oferite de anumite !mprejurăriconjuncturale fa#orabile: rabaturi acordate de furnizori+ aciziţii de bunuri şi ser"icii la preţuri a"antajoase+ in"estiţii profitabile etc.

umerarul $ un element deacti# neproducti#


17/74

/ărimea soldul zilnic de mijloace băneşti trebuie săfie e&ală cu "aloarea tranzacţiilor şi "aloarea de

precauţie.

/ărimea soldului optim de numerar pe care trebuie să%l

deţină o #ntreprindere şi care ar minimiza, pe de o parte,

pierderile ce apar atunci c-nd numerarul este mai mare dec*t

strictul necesar pentru efectuarea plăţilor, dar şi riscul de

neplată atunci c-nd #ntreprinderea se confruntă cu insuficienţă

de numerar.


18/74

Avantajele şi dezavantajele deţineriinumerarului la întreprindere

i#elul solduluide numerar

0#antaje eza#antaje

old de

numerar mare

% apariţia unei comenzi

suplimentare de producţie+% acordarea rabaturilorcomerciale pentru plataimediată a mărfurilor.

5ntreprinderea suportă costuri sub forma

dob-nzilor, care s%ar fi c-şti&at, dacăfondurile n%ar fi fost blocate #n contulcurent

old de

numerar mic

6"itarea costului de

oportunitate le&at de blocarea numerarului

% apariţia costurilor de comandă 'costuri

de decizie, de bro7eraj, funcţionăreşti+% sporirea celtuielilor le&ate de "-nzarea"alorilor mobiliare+% costuri ocazionate de contractarea unui#mprumut.


19/74

Motive de dezechilibru atrezoreriei:

creşterea inflaţiei+% creşterea ratei dob-nzii+% scăderea ratelor de rentabilitate+% scăderea &radului de autofinanţare.


20/74

4.! "e#tiunea şipreviziunea înca#ărilor şiplăţilor


21/74

4.!.$. "e#tiunea înca#ărilor

ncasări / mişcări de resurse băneşti ce asi&urăalimentarea curentă a conturilor de disponibilităţi

ncasări / separarea unei sume din contul#ntreprinderii la bancă #ntr%un cont special ladispoziţia unui anumit furnizor din care urmeazăsă se efectueze plăţi către acest furnizor pentru

materialele apro"izionate, lucrările executate sauser"iciile prestate


22/74

%nca#ările #e #tudiază ca:

% stoc+

% mărime la un anumit moment+% flux.


23/74

& ansamblu de metode şi tenici, mijloace şiinstrumente prin intermediul cărora seasi&ură derularea #n condiţii optime, atuturor fluxurilor băneşti ce se #ndreaptăspre #ntreprindere, urmărindu%se ecilibrul

dintre #ncasări şi plăţi.

Gestiunea încasărilor


24/74


25/74

aportul pri#ind fluxul mijloacelorbăne tiș

%odulr*ndului

itua ia fluxului de numerarț(21.21.'214)

5ncasări băne ti din "-nzăriș 212 5ncasări din "-nzări8lte #ncasări ale mijloacelor băne tiș 232 8lte #ncasări

5ncasări băne ti din ie irea acti"elor peș ștermen lun&

22 5ncasări din "#nzarea acti"elorimobilizate

8lte #ncasări ale mijloacelor băne tiș 152 8lte #ncasări

5ncasări băne ti sub formă de credite şiș#mprumuturi

162 5ncasări sub formă de crediteşi #mprumuturi

5ncasări băne ti din emisiunea deșac iuni propriiț

172 5ncasări din operaţiuni decapital

8lte #ncasări ale mijloacelor băne tiș '22812 8lte #ncasări

5ncasări excep ionale ale mijloacelorț băne tiș

'52 %se includ 8lte #ncasărird.19

$iferenţe de curs fa"orabile '628''2 $iferenţe de curs "alutarfa"orabile


26/74

'tructura înca#ărilor din activitateaoperaţională:

% contra"aloarea bunurilor, lucrărilor şi ser"iciilor "-nduteclienţilor+% a"ansuri primite de la clienţi+% alte #ncasări:

; arenda curentă+; "-nzarea altor acti"e curente dec-t produse finite+; amenzi, penalităţi+; recuperarea prejudiciului material+; restituirea sumelor din bu&et etc.

9olumul !ncasărilor din acti#itatea operaţională ne "orbeştedespre acumularea unui "olum suficient de mijloace băneştinecesar pentru menţinerea ni"elului de producţie al#ntreprinderii şi despre acitarea datoriilor curente.


27/74

'tructura înca#ărilor din activitateainve#tiţională:

% #ncasări din "-nzarea acti"elor pe termen lun&+% di"idende din in"estiţii financiare pe termen lun&+% dob-nzi primite din credite acordate+% suma a"ansurilor #ncasate pentru acti"ele pe

termen lun& destinate "-nzării+% rambursarea creditelor şi #mprumuturilor pe

termen lun& de către terţi, etc.

ncasările din acti#itatea in#estiţională reflectă capacitatea#ntreprinderii de a &enera "enituri din in"estiţii pe termenlun&, din in"estirea #n mijloace fixe, procurarea titlurilor

de "aloare pe termen lun&.


28/74

'tructura înca#ărilor din activitatea(nanciară

%


29/74

4.!.). "e#tiunea clienţilor

!estiunea clienţilor cuprinde metode şi politici de:

% studiere a clienţilor #n "ederea selectării acestora+% supra"e&ere şi control asupra clienţilor actuali.


30/74

Metode de #tudiere aclienţilor

1. odelul 8ltman+

2. odelul sa"anţilor =oel onan şi icel

>older+. odelul 3? .


31/74

/odelul 0ltman / oferă informaţii pri"ind

starea de faliment

odelul constă #n calcularea funcţiei:@ ) ,12A1B,14A2B,AB,C4A4B,999A?

Dnde@ / indică "aloarea funcţiei discriminant a #ntreprinderii+

A1% raportul dintre fondul de rulment net i acti"ele totale+ș

A2% raportul dintre profiturile re inute la dispozi ia #ntreprinderii i acti"ele totale+ț ț ș

A% raportul dintre profitul din acti"itatea opera ională i acti"ele totale+ț ș

A4% raportul dintre "aloarea de pia ă a capitalului propriu i sdatoriile totale+ț ș

A?% raportul dintre cifra de afaceri i acti"ele totale.ș

mai mare de ',3;6 - situa ie financiară bună.ț

masi mic de ',3;6 - situa ie de faliment a clientului.ț


32/74

/odelul sa#anţilor older /

oferă informaţii asupra riscului de faliment al #ntreprinderii

@ ) %,1C0 1B,220 2B,E0 B,10 4B,240 ?Dnde

@ / reprezintă scorul0 1% raportul dintre acti"ele curente 'fără stocuri( i acti"ul total+ș

0 2% raportul dintre capitalul permanent i pasi"ul total 'reflectă &radul de stabilitateșfinanciară a clientului+

0 % raportul dintre celtuieli financiare i cifra de afaceri+ș

0 4% raportul dintre celtuieli de personal i "aloare adău&ată+ș0 ?% raportul dintre rezultatul opera ional i datoriile totale.ț ș

%!nd este e?al cu 2,'12 - probabilitatea de faliment a clientului este de 122@A

%!nd este e?al cu $2,237 -probabilitatea de flaiment a clientului este de 62@A

%!nd este e?al cu $2,134 - probabilitatea de faliment a clientului este de 12@.


33/74

Modelul “5 C” o*eră po#ibilitatea de#tudiere a clienţilor din punct de

vedere al lichidităţii+ rentabilităţii+#tării tehnice+ valorii reale apatrimoniului etc.

“5 C”: caracterul clientului, capacitatea clientului,

capitalul clientului, a#pecte colaterale, condiţii generale.


34/74

%aracterul clientului / oferă informaţii pri"ind corectitudineaacestuia+

%apacitatea clientului / analiza patrimoniului clientului,

posibilităţile proprii de finanţare+%apitalul clientului / estimări pri"ind capacitatea de #ndatorare,

&radul de stabilitate financiară, &aranţiile materiale de caredispune clientul+

0specte colaterale / informaţii pri"ind capacitatea de plată imediată

'liciditate imediată(, care sunt mijloacele de plată utilizate,atitudinea faţă de parteneri+

%ondiţii ?enerale / obţinerea informaţiei cu pri"ire la rata creşteriieconomice, starea tenică, posibilităţile de modernizare,

capacitatea de a &enera profituri.


35/74

Metode de control aclienţilor

1. Metoda ABC;

2. Metoda veci!ii creanţelor;

". Metoda indicatorilor.


36/74

etoda 8G presupune clasificarea clienţilor #n

trei &rupe, după importanţa lor:Brupa 0 % clienţii foarte importanţi, cărora lere"in circa CH din "olumul total al creanţelor,numărul lor fiind de 1H din total clienţi+

Brupa C / clienţi importanţi ce deţin o pondere deH din total clienţi şi H din "aloareacreanţelor+

Brupa % / clienţi de mică importanţă, numărul lorconstituie CH din numărul total al clienţilor, #ntimp ce ponderea creditului ce le re"ine este doarde 1H.


37/74

Metoda veci!ii creanţelor :

% permite urmărirea #ncasării la timp a creanţelor+% oferă informaţii pri"ind "ecimea şi

stabilitatea relaţiilor cu fiecare client+% permite formularea aprecierilor pri"inddimensiunea relaţiilor ce se "or stabili #n "iitorcu clientela.


38/74

Tabloul pri"ind creanţele #ntreprinderii #n portofoliu lasf-rşitul perioadei curente include:

% luna apariţiei creanţelor+% "aloarea 'mii lei(+% termenul de acordare a creditului / client 'zile(+

% "ecimea creanţelor+% respectarea termenelor de rambursare a creditului.

/ t d i di t il fl tă t l l


39/74

/etoda indicatorilor / reflectă controlul asuprainter"alului de timp #n care clienţii #şi onorează datoriile prinintermediul indicatorului 3$urata medie de #ncasare a unui

client 3. rean e total x Cț$cr ) %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%

Iolumul "#nzărilor anuale

unde:


40/74

4.!.!. "e#tiunea plăţilor

!estiunea plăţilor implică cunoaştereamodului #n care se ordonează #n timp toatedatoriile băneşti, astfel #nc-t să fie posibilăo corelare bună a #ncasărilor.


41/74

aportul pri#ind fluxul mijloacelor %odul itua ia fluxului deț


42/74

p p jbăne tiș r*nd.

ț

numerar (21.21.'214)Jlă i băne ti furnizorilor i antreprenorilor ț ș ș 2'2 Jlăţi pentru stocuri şi

ser"icii procurateJlă i băne ti salaria ilor, contribu ii pentruț ș ț ț

asi&urările sociale i primele de asi&urareșobli&atorie de asisten ă medicală isauț șasi&urări sociale, medicale facultati"e

252 Jlăţi către an&ajaţi şi or&ane

de asi&urare socială şimedicală

Jlata dob#nzilor 242 $ob#nzi plătite8lte plă i ale mijloacelor băne tiț ș 2;2 8lte plăţi

Jlă i băne ti pentru procurarea acti"elorț ș pe termen lun& 122 Jlăţi aferente intrărilor deacti"e imobilizate8lte plă i ale mijloacelor băne tiț ș 152 8lte plăţiJlă i băne ti pri"ind creditele şiț ș#mprumuturile

132 Jlăţi aferente rambursăriicreditelor şi #mprumuturilor

Jlata di"idendelor 1;2 $i"idende plătite

Jlă i băne ti la răscumpărarea ac iunilorț ș ț proprii

12


43/74

'tructura plăţilor dinactivitatea operaţională:

% contra"aloarea bunurilor, mărfurilor, ser"iciilor cumpărate de lafurnizori+

% a"ansuri acordate furnizorilor #n "ederea unor li"rări ce se "or face

#n "iitor+% plata salariilor i contribu iilor pentru asi&urările sociale+ș ț% plata dob#nzilor pentru credite bancare+% alte plă i de mijloace băne ti din acti"itatea opera ională+ț ș ț% acitarea impozitelor cu excep ia impozitului pe "enit+ț% acitarea amenzilor, penalită ăilor, despă&ubirilor+ț% in"esti ii pe termen scurt, etc.ț


44/74

'tructura plăţilor dinactivitatea inve#tiţională:

% procurarea acti"elor pe termen lun&+% procurarea obli&a iunilor+ț% acordarea creditelor i #mprumuturilor peș

termen lun&+% alte plă i.ț


45/74

'tructura plăţilor dinrealizarea activităţii(nanciare:% restutuirea creditelor i #mprumuturilor '#nș

afară de dob#nzi(+% răscumpărarea ac iunilor proprii+ț% ratele plătite către locator #n cazul

leasin&ului financiar+% plata di"idendelor+% alte plă i.ț


46/74

Admini#trarea plăţilor implică cunoaştereamodului de ordonare în timp a datoriilor băneştipentru o corelare mai bună a înca#ărilor.

5n acest context se calculează :

1.$urata medie de efectuare a plăţilor 'exprimată #n zile(


47/74

4.5.4 Bestiunea numerarului

biecti#ul ?estiunii numerarului -reducerea fondurilor deţinute sub formă de

numerar la un ni"el strict necesar pentruoperarea afacerii.


48/74

ărimea soldului optim de numerar sedetermină prin aplicarea modelelor:

% modelul Gaumol de &estiune a numerarului+% modelul iller%Krr de &estiune a

numerarului.


49/74

a fost elaborat de Lilliam Gaumol #n 19?2+% este model economic+% se utilizează pentru determinarea stocului

optim de numerar+% ecilibrează costul de oportunitate cu

costurile de tranzacţie.

Modelul Baumol de gestiune

a numerarului:


50/74

Cost de o#ortunitate & valoareac-ştigurilor ce #ar ( putu obţine+

dacă ecedentul de numerar ar (*o#t inve#tit în titluri (nanciare petermen #curt.


51/74

Cost de tran$acţie & cheltuieli ceţin de e*ectuarea operaţiunilor de

inve#tire a mijloacelor băneştidi#ponibile în titluri de pla#amentşi de tran#*ormare a inve#tiţiilor în

numerar.


52/74

/entru a ajunge la #oldul optim denumerar vom calcula următorii

indicatori:1. Cost total:

0T 1 co#t de oportunitate 2 co#t de

tranzacţie+ unde0T & co#t total


53/74

2. Cost de o#ortunitate:

0o#tul de oportunitate 1 c3) d+

unde:c3) & #oldul mediu de numerar,

d & rata dob-nzii bancare.


54/74

". Cost de tran$acţie:%

0o#tul de tranzacţie 1 + unde

c T & nece#arul anual de numerar pentru e*ectuarea

plăţilor cu regularitate,c #oldul optim de numerar,

& co#t de broeraj ce #e cuvine broerului pentrueecutarea comenzii+ cheltuielile admini#trativea#ociate cu recepţionarea comenzilor.


55/74

%n baza celor ! indicatori menţionăm:

co#tul deţinerii de numerar e#te minim atunci+ cînd cele )categorii de co#turi #unt egale:

T 1 c3) d,

c

pentru determinarea #oldului optim utilizăm egalitatea de

mai #u#: ) T

c) d 1 ) T + de unde c) 1 ,

d

rezultă că mărimea #oldului optim de numerar+ careminimizează co#tul total de *ormare şi menţinere anumerarului #e va calcula după *ormula:

d

k T c

××=

2


56/74

/entru e*ectuarea calculelor con*orm modelului5aumol mai avem nevoie de indicatorii:

numărul de comenzi întrun an:

6ntervalul între ) comenzi:

c

T n =

ni

C:=


57/74

7ezavantajele modelului 5aumol: #e bazează pe ipotezele unei

#iguranţe per*ecte, #e bazează pe ipotezele

alimentării ritmice ale conturilorde di#ponibilităţi.

M d l l Mill O d


58/74

Modelul MillerOrr dege#tiune a numerarului:

a *o#t elaborat de M.Miller şi de 7.Orr în$899,

e#te model economic, #e utilizează pentru analiza #oldului zilnicde numerar al întreprinderii+ pentrualimentarea ace#tuia în dependenţă de

nece#itate #au pentru pla#area numerarului în valori mobiliare lichide+ atunci c-nd#oldul de numerar atinge valori ridicate.

voluţia #oldului zilnic de


59/74

t0

voluţia #oldului zilnic denumerar

Sold de precauţie

Sold de

numerar

Limita inferioar ! min

Limita superioar ! max

" m#

t1 t2 t3 $erioada

Co!entariu la &'ură


60/74

Co!entariu la &'ură

mo & #oldul de numerar la începutul perioadei,

;uctuaţie liberă p-nă în momentul t! c-ndapare trend cre#cător p-nă la limita 0ma z?.

/ t li î ti ă d l l Mill


61/74

/entru a aplica în practică modelul MillerOrr managerul (nanciar va e*ectuaurmătoarele activităţi:

va evalua co#turile de tranzacţie şico#tul de oportunitate,

va #tabili limita in*erioară şi cea#uperioară a #oldului de numerar,

va determina variaţiile medii zilniceale #oldurilor de numerar.


62/74

Modelul MillerOrr e#te

e(cient pentru întreprinderile din #*era

comerţului unde ei#tă;uctuaţii de numerar

4 ! @ / i i


63/74

4.!.@ /reviziuneatrezoreriei

biecti#ul trezoreriei este armonizareafluxurilor monetare, pentru a asi&ura

capacitatea permanentă de plată şirentabilitatea.5n "ederea atin&erii obiecti"ului se elaborează

bu&etul trezoreriei care constă #n pre"iziunea#ncasărilor şi plăţilor ocazionate de acti"itateaeconomico%financiară pe perioada respecti"ă.

'copul previziunii trezoreriei


64/74

'copul previziunii trezoreriei:

asi&urarea că #n perioada de "-rf a plăţilor se "a dispunede suficiente licidităţi, pentru a nu crea dificultăţi

partenerilor economici şi sociali+

% satisfacerea tuturor obli&aţiilor de plată asumată

contractual, c-t şi a celor către fondurile publice deresurse băneşti, re&lementate prin le&e+

% folosirea raţională, oportună şi eficientă a resurselor băneşti+

% exploatarea unor premise fa"orabile "alorificăriia"antajoase a surplusului de disponibilitate şisau #n

pri"inţa efectuării de aciziţii profitabile, indiferent denatura lor, datorită conjuncturii create pe piaţă.

5ugetul de tre orerie


65/74

5ugetul de trezorerieconţine in*ormaţii de#pre:

sursele financiare de care dispune #ntreprinderea lasf-rşitul perioadei planificate+

% posibilitatea #ntreprinderii de a efectua plăţi #n termenestabilite şi de a acoperi celtuielile necesaredesfăşurării acti"ităţii ritmice pe parcursul anului+

% necesarul de mijloace financiare #mprumutate pentru

acoperirea deficitului de capital bănesc şi sursele deobţinere a lor.


66/74

6laborarea bu&etului de trezorerie esteultima etapă a procesului bu&etar lani"el de #ntreprindere, reprezent-ndrezultatul, sub formă de fluxuri

băneşti a pre"iziunilor efectuate de#ntreprindere.

laborarea bugetului de


67/74

laborarea bugetului detrezorerie pre#upune:

I. /reviziunea trezoreriei,

II. 7eterminarea #olduluide trezorerie.


68/74

6. /reviziunea trezoreriei

Jre"iziunea fluxurilor financiare de intrri'#ncasări( din "-nzări se efectuează #n funcţie de:

% "olumul "-nzărilor+% termenul de #ncasare pre"ăzut+% ponderea #ncasărilor+% termen la care ajun& la scadenţă creanţele,

etc.


69/74

Jre"iziunea fluxurilor financiare deie ire ș 'plăţi( se face #n baza pre"iziuniiceltuielilor şi de la eşalonarea #n timpa plăţilor aferente acestor celtuieli.

0on#trucţia bugetului de trezorerie poate avea*


70/74

*orma:(a$e )i!*ol +#eraţiuni

,.Previ$iuinea încasărilor-i #lăţi

lor

A 'oldul iniţial al trezoreriei


71/74

,.Previ$iuinea încasărilor -i#lăţi lor

ncasări din activitate &nanciară: #ub *ormă de credite bancare şi împrumuturi din emi#iuni de acţiuni alte înca#ări de mijloace băneşti

, Plăţi #entru activitatea &nanciară:

rambura#area creditelor şi împrumuturilor ră#cumpărarea acţiunilor plata dividendelor

6 (lu net al !iloacelor *ăne-ti din activitatea &nanciară 6 3 / ,

7 (lu net din activitatea econo!ico/&naicară 7 3 0 8 G 8 6

9 ncasări ece#ţionale:

de#păgubiri de la #ocietăţile de a#igurări #ubvenţii ajutoare din partea #tatului alte înca#ări/ierderi ecepţionale

M (lu net toal M 3 7 8 9

0ierenţe de curs avora*ile


72/74

5n urma efectuării pre"iziunii #ncasărilor şi plăţilor

se compară cele 2 cate&orii de fluxuri. $rept

rezultat se determină soldul de trezorerie. 8cesta

poate fi deficitar sau excedentar.

66. 7eterminarea #oldului detrezorerie

Mă#uri de acoperire a de(citului de


73/74

Mă#uri de acoperire a de(citului detrezorerie:

% acordarea rabatului comercial pentru plata imediată a

"-nzărilor+% oferirea unui discont pentru plăţi anticipate+% reducerea "olumului "-nzărilor pe credit clienţilor rău%

platnici+

% renunţarea la efectuarea unor plăţi care nu afecteazăima&inea de piaţă a #ntreprinderii: celtuieli pentru acţiunisocial%culturale, unele celtuieli &enerale şi administrati"e+

% am-narea plăţii di"idendelor+% accelerarea #ncasărilor prin ale&erea unor modalităţi

con"enabile de plată, facturarea operati"ă a loturilor demărfuri expediate clienţilor+

% alte măsuri.

/l ( i tă d t l i d


74/74

/la#area e(cientă a ecedentului detrezorerie:

% in"estiţii #n titluri financiare pe termen scurt+% depozite bancare pe termen scurt+% plasamente #n produse ale pieţei, care pot fi "-ndute foarte

repede, la un preţ a"antajos 'acţiuni, obli&aţiuni şi alteinstrumente de plasament(+

% răscumpărarea propriilor acţiuni+% acitarea #nainte de scadenţă a plăţilor către creanţieri+% in"estiţii #n stocuri de mărfuri şi materiale sau #n imobilizări+

% acitarea #n a"ans a unor mărfuri, pentru care se acordă rabatcomercial+% alte in"estiţii.

Tema 4, Organizarea CB

Documents

Transcript of Tema 4, Organizarea CB