Tema 14

7
Tema 14: Îmbunătăţirea regulilor clienţilor Consilierii îi pot ajuta pe clienţi să îşi înlocuiască regulile pretenţioase cu unele mai realiste. Toţi oamenii deţin seturi de reguli care le oferă nişte şabloane gata pregătite pentru a-şi conduce vieţile, astfel încît să nu aibă nevoie să gîndească în toate situaţiile noi. Majoritatea regulilor persoanelor care funcţionează bine sunt raţionale, realiste şi bazate pe preferinţele lor, ale altora şi ale mediului. Totuşi, mulţi dintre clienţii pe care îi văd consilierii contribuie la autoperturbare şi se fac pe ei înşişi nefericiţi pentru că, adesea nefiind conştienţi, au anumite cerinţe rigide sau care presupun eforturi foarte mari, bazate pe nişte cerinţe iraţionale şi nerealiste pentru ei înşişi, pentru ceilalţi şi pentru mediu. Detectarea regulilor exigente Regulile nerealiste şi exigente contribuie în mod semnificativ la faptul că mulţi dintre clienţi au dificultăţi în gestionarea propriilor probleme şi a situaţiilor-problemă. Regulile exigente pot pune bazele creării unui limbaj intern negativ şi a unor percepţii neconforme cu realitatea. De exemplu, regulile exigente cum sunt „Trebuie să primesc confirmări" şi „Trebuie să fiu perfect" stau probabil la baza sentimentelor de lipsă de încredere şi de bine ale multor oameni înainte de a începe sarcini noi, cum ar fi scrierea de eseuri. Oamenii pot prefera în mod raţional ca cititorii să le aprecieze eseurile şi ca acestea să fie scrise în mod competent. Aceste preferinţe diferă foarte mult de cele prin care scriitorii doresc confirmare de la cititori şi perfecţiune de la ei înşişi. De obicei, regulile exigente conţin atît părţi realiste, cît şi părţi nerealiste. De exemplu, este realist ca scriitorii de eseuri să-şi dorească să scrie competent, dar este nerealist să se zbată pentru perfecţiune. În consecinţă, atunci cînd ajută clienţii să schimbe o regulă, persoanele care acordă sprijin ar trebui să se concentreze pe renunţarea la 20% - 30% dintr-o regulă, partea care este iraţională, decît să renunţe la ea în întregime. In continuare sunt prezentaţi nişte indicatori sau semnale la care consilierii trebuie să fie atenţi atunci cînd încearcă să detecteze reguli exigente. Ei pot să acorde atenţie semnelor de limbaj nepotrivit. De exemplu, regulile exigente tind să fie caracterizate de „trebuie", „e cazul", „ar trebui". În continuare sunt prezentate patru dintre

description

kkk

Transcript of Tema 14

Tema 14: mbuntirea regulilor clienilorConsilierii i pot ajuta pe clieni s i nlocuiasc regulile pretenioase cu unele mai realiste. Toi oamenii dein seturi de reguli care le ofer nite abloane gata pregtite pentru a-i conduce vieile, astfel nct s nu aib nevoie s gndeasc n toate situaiile noi. Majoritatea regulilor persoanelor care funcioneaz bine sunt raionale, realiste i bazate pe preferinele lor, ale altora i ale mediului. Totui, muli dintre clienii pe care i vd consilierii contribuie la autoperturbare i se fac pe ei nii nefericii pentru c, adesea nefiind contieni, au anumite cerine rigide sau care presupun eforturi foarte mari, bazate pe nite cerine iraionale i nerealiste pentru ei nii, pentru ceilali i pentru mediu.Detectarea regulilor exigenteRegulile nerealiste i exigente contribuie n mod semnificativ la faptul c muli dintre clieni au dificulti n gestionarea propriilor probleme i a situaiilor-problem. Regulile exigente pot pune bazele crerii unui limbaj intern negativ i a unor percepii neconforme cu realitatea. De exemplu, regulile exigente cum sunt Trebuie s primesc confirmri" i Trebuie s fiu perfect" stau probabil la baza sentimentelor de lips de ncredere i de bine ale multor oameni nainte de a ncepe sarcini noi, cum ar fi scrierea de eseuri. Oamenii pot prefera n mod raional ca cititorii s le aprecieze eseurile i ca acestea s fie scrise n mod competent. Aceste preferine difer foarte mult de cele prin care scriitorii doresc confirmare de la cititori i perfeciune de la ei nii.De obicei, regulile exigente conin att pri realiste, ct i pri nerealiste. De exemplu, este realist ca scriitorii de eseuri s-i doreasc s scrie competent, dar este nerealist s se zbat pentru perfeciune. n consecin, atunci cnd ajut clienii s schimbe o regul, persoanele care acord sprijin ar trebui s se concentreze pe renunarea la 20% - 30% dintr-o regul, partea care este iraional, dect s renune la ea n ntregime.In continuare sunt prezentai nite indicatori sau semnale la care consilierii trebuie s fie ateni atunci cnd ncearc s detecteze reguli exigente. Ei pot s acorde atenie semnelor de limbaj nepotrivit. De exemplu, regulile exigente tind s fie caracterizate de trebuie", e cazul", ar trebui". n continuare sunt prezentate patru dintre principalele cerine (sau, pentru a folosi termenul lui Albert Ellis, reguli trebuincioase"):Trebuie s fiu plcut de toat lumea"Trebuie s fiu perfect competent"Alte persoane trebuie s fac ceea ce vreau eu"Viaa trebuie s fie corect"Sentimentele nepotrivite persistente pot semnala faptul c respectivii clieni au o regul exigent. Linia de demarcaie dintre sentimentele potrivite i nepotrivite nu este ntotdeauna clar. Viaa poate fi dificil, astfel nct sentimentele potrivite nu pot fi echivalate pur i simplu cu sentimente pozitive" cum ar fi fericirea, bucuria i mplinirea. Unele sentimente negative" cum ar fi tristeea, mhnirea, frica i furia pot fi n ntregime potrivite n contextele n care se ntmpl. Este nevoie ca persoanele care acord consiliere s i pun ntrebri cum ar fi: Este acest sentiment nepotrivit n aceast situaie?" i i face ru sau bine clientului acest sentiment?". i reaciile fizice pot semnala reguli exigente: de exemplu, o tensiune muscular persistent ar putea semnala faptul c anumii clieni fac presiuni asupra lor nii, pentru a obine perfeciune sau aprobare universal.Sentimentele iraionale, reaciile fizice i comunicarea/mesajele sunt interconectate. n cazul n care clienii se simt excesiv de furioi din cauza unei cerine iraionale, nivelul lor fizic de excitaie poate s le prejudicieze judecata pn la punctul n care s reacioneze violent, fapt care le nrutete situaia, n loc s i ajute. ntrebrile relevante pe care i le pot adresa consilierii i probabil i clienii includ: i ajut comunicarea i aciunile clienilor pe ei nii i pe ceilali sau le fac ru?", Exagereaz acetia?" i Este acest comportament al lor unul de autoaprare?"

Caseta 1 ofer un exemplu al consecinelor regulii exigente a unui student. Daniel: Trebuie s obin o not foarte bun" cu privire la examenele de licen pe care urmeaz s le susin. Am prezentat acest exemplu n formatul SGC (SituaieGnduriConsecine) pe care l-am introdus atunci cnd am trecut n revist monitorizarea. De vreme ce exemplul are o a doua parte n Caseta 3, am indicat gndurile prezente ale lui Daniel i consecinele acestora punnd (1) dup G i C.Caseta 1 Exemplu de regul exigent i consecinele saleS Studentul Daniel urmeaz s aib examenele de licen n curnd i devine tot mai anxios.G (1) Regul exigentTrebuie s obin o not foarte bun."C (1) Consecinele sentimentelor negative includ anxietatea, faptul de a se simi foarte stresat, iritabil i cu stim de sine sczut.

Consecinele reaciilor fizice negative includ tensiunea mental, tulburri ale somnului i extenuare.Consecinele comunicrii/aciunii negative includ timp excesiv de lung acordat recapitulrii nu tot timpul ntr-un mod foarte productiv, renunnd la viaa social i nerecrendu-se ndeajuns.Cum pot consilierii s i ajute pe clieni s creeze reguli prefereniale care s le nlocuiasc regulile exigente? Citindu-le semnalele, ei i pot ajuta pe clieni s identifice ceea ce ar putea constitui regula sau regulile exigente care stau la baza situaiilor lor problem. Apoi ei pot s i ncurajeze pe clieni s-i dispute, s pun la ndoial i s pun la ncercare regulile, pentru a le re-stabili ca reguli prefereniale.

Disputarea cerinelor iraionaleAlbert Ellis consider disputarea ca fiind cea mai tipic i cea mai des folosit metod n cadrul terapiei raional-emotive i comportamentale. Disputarea nseamn punerea la ncercare a regulilor exigente. Principala abilitate pentru punerea la ncercare este chestionarea tiinific. Consilierii i clienii pot folosi raiunea, logica i faptele pentru a susine, discredita sau a mbunti orice regul pe care o consider a fi potenial exigent. Caseta 2 prezint dou metode de disputare a regulilor exigente.Caseta 2 Dou metode de disputare a regulilor exigenteDisputarea funcionalDisputarea funcional are ca scop s le evidenieze clienilor c cerinele lor pot interfera cu atingerea scopurilor lor. ntrebrile tipice sunt:Te ajut?Cum i afecteaz viaa faptul de a continua s gndeti (sau s te compori, sau s simi) astfel?Disputarea empiricDisputarea empiric are ca scop s i ajute pe clieni s evalueze componentele factuale ale regulilor lor. ntrebrile tipice sunt:Care este dovada c trebuie s ai succes n toate sarcinile importante pe care le preferi?Unde este dovada c este corect?Unde este scris?

Atunci cnd colaboreaz cu clienii pentru a le disputa regulile exigente, persoanele care acord sprijin sunt ncurajate s i smulg cteva ntrebri: de exemplu, Cum ai putea s pui la ncercare sau s pui sub semnul ntrebrii aceast regul?". Atunci cnd consilierii nceptori i pun ntrebri, ei ar trebui s procedeze cu delicatee, i nu cu for i s reacioneze la ntrebrile clienilor n aceeai manier. n continuare, persoanele care acord sprijin pot s dea dovad de reinere n ceea ce privete ntrebrile pe care le pun i s i aminteasc s integreze ascultarea activ n procesul de punere la ncercare.

Expunerea de reguli preferenialeAjutarea clienilor n disputarea regulilor exigente ar trebui s aib efectul slbirii efectului acestora asupra lor. O modalitate n plus de a reduce presiunea regulilor exigente este de a-i sprijini pe clieni n reexprimarea acestora succint ca i reguli prefereniale. ncercrile lor pot fi prea multe i variate pentru a i le reaminti cu uurin. Consilierii i pot asista pe clieni s creeze formulri de nlocuire, care sunt uor de reamintit. Uneori, atunci cnd timpul este foarte limitat, consilierii pot s elimine timpul alocat punerii la ncercare i s treac direct la ajutarea clienilor s reformuleze o regul exigent ca pe o regul preferenial.Consilierii pot s modifice caracteristicile unor reguli exigente astfel nct s devin caracteristici ale unor reguli prefereniale. Un exemplu este A PREFERA s fac bine, dar nu e OBLIGATORIU." Clienii pot nlocui regulile privind faptul de a fi experi i perfeci cu reguli care se refer la competen, la a face fa i la a face tot ce pot n circumstanele date". Mai mult dect att, consilierii pot s i sprijine pe clieni s se abin s i dea note n loc s evalueze ct de folositoare sunt comunicarea i aciunile lor specifice.n plus, consilierii pot s i ajute pe clieni s evite s afirme c lumea este absolut ngrozitoare, acceptnd c lumea este imperfect i s se abin de la a exagera factorii i posibilitile negative. Consilierii pot s i ajute pe clieni i s elimine o atitudine de tipul Nu suport", ncurajndu-i s i spun c pot s fac fa de fapt anxietii i disconfortului care reies din faptul c ei nii, alii i mediul nu sunt aa cum ar prefera ei s fie. ntr-adevr, chiar n circumstane realmente adverse, ei pot avea multe puncte puternice pe care se pot baza i persoane suportive spre care se pot ndrepta.Atunci cnd lucreaz la reformularea regulilor, consilierii ar trebui s i ncurajeze pe clieni s participe la proces, mprtindu-i ideile. Unii consilieri folosesc o tabl i lucreaz mpreun cu clienii pentru a obine cuvintele chiar de la ei i pentru ca acetia s i le poat aminti i s le poat folosi n viitor. n continuare, sunt prezentate exemple ale modului n care se pot reformula patru reguli exigente comune, ca i reguli prefereniale.Regul exigent:Trebuie s fiu plcut de toat lumea.Regul preferenial: A prefera ca majoritatea oamenilor s m plac, dar ceea ce este cu adevrat important este ca unii oameni, care sunt semnificativi i pe care i respect, s m plac i ca eu s m aprob pe mine nsumi.Regul exigent:Trebuie s fiu perfect competent.Regul preferenial: Prefer s m strduiesc s ating standarde ridicate, dar tot ce pot face este s fac ceea ce pot eu cel mai bine.Regul exigent: Ceilali trebuie s fac ceea ce doresc eu.Regul preferenial: A prefera ca ceilali s ia n considerare dorinele mele, dar este nevoie ca i eu s fiu sensibil la dorinele lor.Regul exigent: Viaa trebuie s fie dreapt.Regul preferenial: A prefera ca viaa s fie dreapt, dar lumea este imperfect i accept c pot exista unele aspecte ale acesteia pe care nu le pot schimba.Este nevoie ca persoanele care acord sprijin s i ncurajeze pe clieni s lucreze i s exerseze din greu pentru a-i menine regulile prefereniale. Una dintre abordri poate fi aceea ca persoanele care acord sprijin i clienii s nregistreze pe o caset regulile exigente iniiale ale clienilor, punerea lor sub semnul ntrebrii i reformulrile. Clienii pot, de asemenea, s posteze n locuri vizibile cartonae care s le reaminteasc regulile prefereniale. n plus, clienii pot folosi repetiii vizualizate n care se imagineaz pe ei nii n anumite situaii, experimentnd consecinele negative ale regulii lor exigente. Apoi, ei i pot imagina comutarea la regula preferenial i pot vizualiza consecinele pozitive ale aciunii lor. n sfrit, dar nu n ultimul rnd, consilierii ar trebui s i ajute i s i ncurajeze pe clieni s i schimbe modul n care comunic i reacioneaz, n spiritul regulilor mbuntite. Caseta 3 prezint consecinele revizuii C (2) n cazul lui Daniel, care se confrunta cu anxietatea legal de examene, pentru a adera cu succes la regula lui preferenial mbuntit G (2).Caseta 3 Exemplu de regul preferenial i consecinele acesteiaStudentul Daniel urmeaz s se confrunte n curnd cu examenele de licen i devine tot mai anxios.G (1) Regul exigentTrebuie s obin o not foarte bun."G (2) Regul preferenialPrefer s obin o not foarte bun, dar tot ceea ce pot s fac este s repet suficient, s rmn ns ndeajuns de odihnit i s rspund cu grij la ntrebrile de la examen."C (2) Consecinele sentimentelor pozitive includ mai puin anxietate i o mai mare mulumire.

Consecinele reaciilor fizice pozitive includ un somn mai bun i mai puin tensiune i epuizare din punct de vedere mental.Consecinele aciunilor pozitive includ alocarea unui timp mai scurt recapitulrii, dar n acelai timp faptul de a fi mai productiv, de a avea o via social mai bun i de a se bucura de ceva timp liber.

Activitatea 1 Asistarea unui client n mbuntirea unei reguliLucrezi n echip cu un partener care fie are o problem personal, fie joac rolul unui client care are ca scop crearea uneia sau mai multor reguli prefereniale pentru a face fa mai bine unei situaii-problem. n cadrul contextului unei relaii de colaborare i, posibil, folosind o tabl n timpul acestui proces:folosete-i abilitile de vorbire pentru a descrie diferena dintre regulile exigente i regulile prefereniale;folosete-i abilitile demonstrative;coopereaz cu clientul pentru a identifica toate regulile exigente majore i plasai-o pe cea principal ntr-un cadru de lucru de tip SGC;folosete-i abilitile de instruire pentru a-l sprijini pe client s pun la ndoial i s adreseze provocri principalei reguli exigente;folosete-i abilitile de instruire pentru a-l ajuta pe client s formuleze o regul preferenial care s nlocuiasc regula exigent;mpreun cu clientul, anticipeaz consecinele meninerii folosirii regulii prefereniale, ifolosete-i abilitile de negociere a temei pentru acas.Ulterior, discutai i inversai rolurile. Derularea nregistrrilor audio sau video ale edinelor de repetiii i de practic pot ajuta n nvare.