11.2. Examinarea functionala a glandelor endocrine

In cadrul examenului functional, trebuie de tinut cont de interrelatiile endocrine si de relatiile

sistemului nervos cu unele tesuturi - osos, muscular, cu unele organe cordul si unele aparate genital, locomotor.

Disfunctiile glandelor endocrine afecteaza metabolismul si cresterea lui, este un mijloc de

diagnosticare a dereglarilor endocrine.

Se va cerceta metabolismul bazal - metabolismul particular.

Metabolismul bazal este greu de aplicat la animalele mari, iar la cele mici putem capata unele date prin inregistrarea temperaturii corporale. Ne ofera date despre activitatea tiroidei si

suprarenalelor.

Metabolismul particular:

Metabolismul glucidic se afla sub influenta hipofizei anterioare, corticosuprarenalei, medulosuprarenalei, tiroidei, pancreasului.

Investigarea se va face in vederea atit a influentei endocrine, cat si extraendocrine - aportul

alimentar, activitatea musculara, hepatica si starea de igiena.

Metabolismul protidic - se afla sub influenta hormonilor somatotropi, hopofizari, extrogenilor,

androgenilor, tiroxinei, glucocorticoizilor. La investirea lui trebuie de tinut cont de factorii

extraendocrini - aportul alimentar, absorbtia, gestatia, lactatia.

Metabolismul lipidic se afla sub influenta hormonilor somatotropi, insulinei si extrogenilor.

Metabolismul apei - se afla sub influenta hormonilor hipofizari - antidiuretic, suprarenali -

cortizonul, hidrocortizonul, glucocorticoizii, care dirijeaza echilibrul hidric in organismul

animal. El este influentat de proteinele sanguine, sarurile minerale Na, Cl.

Metabolismul mineral se afla sub influenta glandelor paratiroide - intervin in metabolismul Ca si F, glandelor suprarenale - intervin in metabolismul Na si K, tiroida intervine in

metabolismul Iodului.

In medicina veterinara o importanta majora i se atribuie examinarii ovarelor.

1. Examenul clinic - din datele anamnezice se poate preciza repetarea si intensitatea caldurilor,

calitatea libidoului si modificarile secretorii si citologice vaginale. Se mai poate preciza starea

anatomica a glandelor genitale externe - buzele vulvare, congestia mucoasei vulvare, deschiderea

gatului uterin, starea ovarelor - transrectal.

La palpatie depistam:

- scleroza ovarului,

- ovare cu foliculi Groaf,

- ovare cu chisturi foliculari,

- ovare cu corpi galbeni de gestatie persistenti,

- tumori,

- ovarite bruceloase, tuberculoase.

2. Examenul histologic dupa Kurasava este practicat pentru diagnosticarea gestatiei la iapa in prima luna de gestatie, prin examenul mucusului recoltat din adincul vaginului cu lingura

Volkman sau cu un tampon de vata. Se va face frotiu si se va colora cu hamatoxilina - eozina. La

gestatie apar celule ciliate de gestatie, la negestante - filamente de mucus, celule epiteliale plate

si leucocite neutrofile.

3. Metoda de laborator de depistare a extrogenilor La iapa aflata in gestatie incepind cu 90-120 zi si pina la a 280-300 zi estrogenii apar in urina in

cantitati mari.

Estrogenii din urina pot fi determinati prin:

- Metoda biologica Allen-Dousy la 4 soricioaice adulte dupa 2-3 saptamini dupa castrare se introduce subcutan in doza de 0,5 ml de urina pregatita special, de 2 ori pe zi, timp de 3 zile. Se

studiaza epiteliul vaginal.

Urina iepei gestante formeaza in vaginul soricioaicelor celule cheratizante, ca solzii. Reactia este

considerata pozitiva de la a 4 luna de gestatie - 85% de animale.

- Metoda chimica Cuboni - se bazeaza pe reactia fluorescenta a hormonilor extrogeni din urina

in contact cu acidul sulfuric. Aceasta reactie este pozitiva numai dupa 120 zile, cind extrogenii

placentari sunt eliminati prin urina.

- Metoda Aschen-Zondek - la 3-5 soricioaice impubere se injecteaza subcutan 0,2-0,4 ml de ser

de iapa, pregatit special, presupusa gestanta, timp de 3 zile, de 2 ori pe zi la un unterval de 5-6

ore. Dupa 100 ore de la 1 injectie soricioaicele se autopsieaza. In caz de reactie pozitiva, se

constata hiperimia ovarelor, prezenta corpilor galbeni, iar coarnele uterine sunt hipertrofiate.