Corina David

Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, an III, ID

Metode si tehnici de acces pe piata muncii

Piata muncii

Definire

“Piaţa muncii poate fi definită ca loc de întîlnire, în spaţiu şi timp, pe total şi pe structură, a

cererii de muncă cu oferta de muncă.”1

Piata muncii reprezinta ansamblul actelor de vanzare-cumparare a fortei de munca, a relatiilor

specifice acestora, ce au loc intr-un spatiu economic. Ea releva intalnirea cererii cu oferta de

munca, stabilirea, pe aceasta baza, a conditiilor pentru angajarea salariatilor, negocierea si

fixarea salariilor in functie de performantele lucratorilor, realizarea mobilitatii salariilor si fortei

de munca pe locuri de munca, firme, zone etc.

Piata muncii, ca expresie a raporturilor dintre cerere si oferta, se desfasoara in doua trepte sau

faze. Prima se manifesta pe ansamblul unei economii sau pe segmente mari de cerere si oferta,

determinate de particularitatile tehnico-economice ale activitatilor. In cadrul acestei faze, se

formeaza coditiile generale de angajare ale salariatilor, se contureaza principiile care actioneaza

la stabilirea salariilor si o anumita tendinta de stabilire a salariilor la un nivel inalt sau scazut. A

doua faza reprezinta o continuare a celei dintai si consta in intalnirea cererii cu oferta de munca

in termeni reali, in functie de conditiile concrete ale firmei si salariatilor ei. Cererea se

dimensioneaza precis, ca volum si structura, pe baza contractelor si a altor angajamente asumate

de firma, iar oferta se delimiteaza si ea pornind de la programul de munca, numar de ore

suplimentare pe care salariatii accepta sa le efectueze sau nu, in functie de nevoile si aspiratiile

lor, de situatia sociala si economica etc. la momentul respectiv. Din confruntarea cererii cu oferta

de munca la  acest nivel se determina marimea si dinamica salariului nominal.

1. Ion Ignat, Ion Pohoaţă Gh. Luţac, Gabriela Pascariu, Economie Politică ediţia a II a, Editura

Economică, Bucureşti, 2002, p.255

1

Insuficienta ofertei la acest nivel se traduce printr-o cerere suplimentara care se manifesta pe

prima treapta, iar insuficienta cererii, printr-o oferta suplimentara pe aceeasi treapta.

Resursele de munca existente la un moment dat in societate exprima numarul persoanelor

capabile de munca, respectiv acea parte a populatiei care poseda ansamblul capacitatilor fizice si

intelectuale ce ii permit sa desfasoare o activitate utila.

Numarul populatiei in limitele varstei de munca (PVM) determina in mod hotarator nivelul si

structura resurselor de munca si cuprinde totalitatea persoanelor a caror varsta este cuprinsa intre

varsta de intrare si varsta de iesire din activitate.

Varsta standard de pensionare este de 63 de ani pentru femei si 65 de ani pentru barbati.

Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atat pentru femei, cat si pentru barbati. Stagiul complet

de cotizare este de 35 de ani, atat pentru femei, cat si pentru barbati. Atingerea acestei varste se

realizeaza prin cresterea varstelor standard de pensionare, a stagiului complet de cotizare, a

stagiului minim de cotizare.

Strategia Europa 2020

Pentru 2020, Comisia propune Uniunii Europene, ca strategie pentru crestere economica, cinci

obiectiv măsurabile care vor ghida acest proces și vor fi transpuse în obiective naționale:

ocuparea forței de muncă, cercetarea și inovarea, schimbările climatice și energia, educația și

combaterea sărăciei. Acestea vor imprima direcția în care ar trebui să ne îndreptăm și vor

reprezenta mijloacele de măsurare a succesului nostru.

Europa 2020 propune trei priorități care se susțin reciproc:

– creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;

– creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al

utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;

– creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării

forței de muncă, care sa asigure coeziunea socială și teritorială.

2

UE trebuie sa definească direcția în care vrea să evolueze până în anul 2020. În acest scop,

Comisia propune următoarele obiective principale pentru UE:

– 75% din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de

muncă;

– 3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare (C-D); –obiectivele

„20/20/20”în materie de climă/energie ar trebui îndeplinite (inclusiv o reducere a

emisiilor majorată la 30%, dacă există condiții favorabile în acest sens);

– rata abandonului școlar timpuriu ar trebui redusa sub nivelul de 10% și cel puțin 40% din

generația tânără ar trebui să aibă studii superioare;

– numărul persoanelor amenințate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane. Aceste

obiective sunt interconectate și sunt cruciale pentru reușita noastră generală. Pentru a

garanta că fiecare stat membru adapteaza strategia Europa 2020 la situația sa specifică,

Comisia propune ca aceste obiective ale UE să fie transpuse în obiective și traiectorii

naționale.

Piata Muncii Romania

Conform rezultatelor ultimului Recensământ al Populaţiei şi Locuinţelor, populaţia stabilă a

României este de 20.12 milioane persoane.   

Potrivit Balanţei Forţei de Muncă la 1 ianuarie 2014, populaţia activă civilă era de 9042.9

mii persoane, reprezentând 42,5% din populaţia totală a ţării. Din totalul persoanelor active,

53.3% erau de sex masculin, iar 46.7% erau de sex feminin.

 

Populaţia ocupată civilă era de 8530.6 mii persoane, din care salariaţi 4801.1 mii persoane. Cei

mai mulţi salariaţi lucrau în sectorul serviciilor (2960.5 mii persoane) iar în industrie şi

construcţii erau ocupate 1732.4 mii persoane. În agricultură, silvicultură şi piscicultură erau

ocupate 108.2 mii persoane. În ianuarie 2014, rata de ocupare a resurselor de muncă (proporţia

persoanelor ocupate în resursele de muncă) a fost de 60.9% având valori mai ridicate pentru

bărbaţi  (62.6% faţă de 59.1% pentru femei).

 

3

În România se calculează două serii de date referitoare la rata şomajului. Rata şomajului BIM

se calculează de către Institutul Naţional de Statistică, conform definiţiei Biroului Internaţional al

Muncii. În luna august a anului 2014, această rată a fost de 7.1%, conform comunicatului INS

din septembrie 2014. 

Rata şomajului înregistrat, a cărei determinare este atribuţie a ANOFM, se calculează în

funcţie de numărul de şomeri înregistraţi în baza de date a ANOFM. La sfârşitul lunii august

2014, aceasta a fost de 5.12%, fiind înregistraţi 463.9 mii şomeri.

Din punct de vedere administrativ România este împărţită în 8 regiuni: Nord-Vest, Centru,

Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, Bucureşti-Ilfov, Sud-Vest Oltenia şi Vest. Acestea prezintă

anumite particularităţi în ceea ce priveşte structura lor economică, ceea ce face ca anumite

sectoare să joace un rol hotărâtor în dezvoltarea lor. În regiunile Nord-Est şi Sud-Vest o pondere

mare a populaţiei este ocupată în activităţi agricole. Populaţia civilă este ocupată în special în

industrie şi construcţii în regiunile Vest şi Centru iar în servicii, în regiunile Centru, Vest şi

Bucureşti-Ilfov.

De asemenea, sunt regiuni cu un potenţial turistic important (zona Bucovinei în regiunea

Nord – Est, litoralul şi Delta Dunării în regiunea Sud – Est, etc.), evoluţiile economice ale

acestora fiind influenţate şi de nivelul de utilizare al acestui potenţial.

La sfârşitul lunii august 2014, regiunile statistice cu cele mai ridicate rate ale şomajului

înregistrat au fost Sud-Vest (7.8%) şi Sud-Muntenia (7.0%). Regiunile cu cele mai scăzute

niveluri ale ratei şomajului au fost Bucureşti (1.8%), Vest (3.6%) şi Nord-Vest (4.0%).

 

Principalele tipuri de firme existente pe piaţa muncii: Societăţi comerciale [Societate cu

răspundere limitată (SRL), Societate pe acţiuni (SA), Societate în nume colectiv (SNC),

Societate în comandită simplă (SCS), Societate în comandită pe acţiuni (SCA)], persoane fizice

autorizate (PFA) şi asociaţii familiale.

Principalele tipuri de angajatori sunt companiile multinaţionale, companii de stat fără/cu

profit, companiile private şi ONG-uri. Conform publicaţiei “Major Companies in Romania”, cele

mai importante companii din România în anul 2013 au fost: OMV Petrom SA, Rompetrol

Rafinare SA., Orange România, Vodafone România, Hidroelectrica, Automobile DACIA SA,

Petrotel Lukoil, British American Tobacco SRL, Kaufland România SCS, Renault Industrie

Roumanie, ArcelorMittal Galaţi, E.On Energie, Societatea naţională de gaze naturale ROMGAZ

4

SA, OMV Petrom Marketing SRL, Metrou Cash&Carry SRL, Carrefour România SA, Azomureş

SA.

Principalele tipuri de contracte de muncă: Contractele de muncă pot fi încheiate pe o

perioadă determinată sau nedeterminată, cu program complet de lucru (full time) sau parţial (part

time). Pentru unele meserii este necesară o anumită calificare şi/sau experienţă. Pentru mai multe

detalii vezi capitolul 3.3 din Condiţiile de viaţă şi de muncă din România.

 

Bibliografie

1. Ion Ignat, Ion Pohoaţă Gh. Luţac, Gabriela Pascariu, Economie Politică ediţia a II a,

Editura Economică, Bucureşti, 2002, p.255

2. Perspectivele pieţei muncii din România în contextul Strategiei Europa 2020, Studiu Fac

de Management

3. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

4. Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

5. Institutul Naţional de Statistică

6. http://www.cjpensiiarad.ro/pensii6.php

5