Tema 1

15
Microbiologia ca obiect. Sistematica, nomenclatura bacteriilor. Răspândirea microorganismelor în natură. Ultrastructura, morfologia microorganismelor . Istoricul dezvoltării microbiologiei .Perioadele de dezvoltare: morfologică, fiziologică, imunologică şi contemporană. Noţiune de microbiologie. Derivatele microbiologiei medicale. Sistematica, nomenclatura bacteriilor. Nivele de clasificare. Unitatea taxonomică - specia. Ultrastructura microorganismelor. Elemente facultative: capsulă, spor, flageli, pili sau fimbrii. Elemente obligatorii: anvelopa, citoplasma, nucleoid. Sferoplaşti, protoplaşti. Rolul peretelui celular în coloraţia Gram. Morfologia microorganismelor, tipurile de bacterii: coci, cilindrice, spiralate, filamentoase. Metoda microscopică de diagnostic. Istoricul dezvoltării microbiologiei. Dacă apariţia vieţii pe pământ se aproximează că a avut loc cu 3,8-4 miliarde de ani în urmă, cele mai vechi celule aparţinând bacteriilor metanogene şi bacterii ale genului Clostridium descoperite în lave vulcanice pietrificate, au existat de cel puţin 2 miliarde de ani. Chiar dacă aceste microorganisme sunt mici, rolul lor în natură este imens. Implicate direct în uriaşele transformări ale materiei organice nevii, prin procese de putrefacţie-putrezire, fermentaţii etc., microorganismele asigură în natură un circuit al principalelor elemente universale ce intră în structura organismelor vii şi au rol vital în menţinerea ecosistemelor, deoarece fără activitatea lor „pământul s-ar transforma într-un uriaş cimitir”. Deşi procesele microbiene sunt cunoscute de la începutul omenirii, explicaţia ştiinţifică a cauzelor care le determină, a fost posibilă numai odată cu descoperirea microscopului. Cel care a utilizat pentru prima dată microscopul pentru studiul microorganismelor a fost Anthonie van Leeuwenhoek. Microbiologia apare ca ştiinţă în a doua jumătate a secolului XVII şi debutează cu o perioadă lungă de observaţii morfologice

description

micro

Transcript of Tema 1

Microbiologia ca obiect. Sistematica, nomenclatura bacteriilor. Rspndirea microorganismelor n natur. Ultrastructura, morfologia microorganismelor.Istoricul dezvoltrii microbiologiei.Perioadele de dezvoltare: morfologic, fiziologic, imunologic i contemporan. Noiune de microbiologie. Derivatele microbiologiei medicale. Sistematica, nomenclatura bacteriilor. Nivele de clasificare. Unitatea taxonomic - specia. Ultrastructura microorganismelor. Elemente facultative: capsul, spor, flageli, pili sau fimbrii. Elemente obligatorii: anvelopa, citoplasma, nucleoid. Sferoplati, protoplati. Rolul peretelui celular n coloraia Gram. Morfologia microorganismelor, tipurile de bacterii: coci, cilindrice, spiralate, filamentoase. Metoda microscopic de diagnostic.

Istoricul dezvoltrii microbiologiei.Dac apariia vieii pe pmnt se aproximeaz c a avut loc cu 3,8-4 miliarde de ani n urm, cele mai vechi celule aparinnd bacteriilor metanogene i bacterii ale genului Clostridium descoperite n lave vulcanice pietrificate, au existat de cel puin 2 miliarde de ani.

Chiar dac aceste microorganisme sunt mici, rolul lor n natur este imens. Implicate direct n uriaele transformri ale materiei organice nevii, prin procese de putrefacie-putrezire, fermentaii etc., microorganismele asigur n natur un circuit al principalelor elemente universale ce intr n structura organismelor vii i au rol vital n meninerea ecosistemelor, deoarece fr activitatea lor pmntul s-ar transforma ntr-un uria cimitir.

Dei procesele microbiene sunt cunoscute de la nceputul omenirii, explicaia tiinific a cauzelor care le determin, a fost posibil numai odat cu descoperirea microscopului. Cel care a utilizat pentru prima dat microscopul pentru studiul microorganismelor a fost Anthonie van Leeuwenhoek.

Microbiologia apare ca tiin n a doua jumtate a secolului XVII i debuteaz cu o perioad lung de observaii morfologice cnd se acumuleaz un material vast privind caracterele i rspndirea n natur a microorganismelor.

Cea de a doua perioad n dezvoltarea microbiologiei este perioada fiziologic, inaugurat de lucrrile marelui savant, chimist i medic, Louis Pasteur care a stabilit principiile de baz ale microbiologiei prin descoperiri de importan fundamental.

Louis Pasteur studiaz condiiile de distrugere a microorganismelor stabilind procedee de sterilizare. Studiaz bolile microbiene ale vinului i berii produse de microorganisme ageni ai fermentaiei lactice i butirice i care pot s triasc i n absena aerului. Pasteur stabilete modalitatea de tratare a vinului prin nclzire la 60C care i asigur conservabilitatea, operaie denumit n prezent pasteurizare i este pe drept cuvnt, considerat printele microbiologiei industriale. Visul lui Pasteur era s descopere microorganismele care provocau mbolnviri ale omului i animalelor. A studiat boli ca holera ginilor, infecia crbunoas, rabia etc. i a realizat vaccinurile antiholeric i antirabic, dovedind c unul i acelai microb este cel care poate produce moartea, n schimb dup un tratament adecvat poate da doar forme uoare de boal i concomitent o imunitate organismului vaccinat. Pn n ultima clip a vieii a muncit neobosit pentru binele omenirii. Impresionant este crezul vieii lui, exprimat simplu n cuvintele: Voina, munca i succesul sunt cuprinsul vieii omeneti. Voina deschide porile, munca te trece prin ele, iar la sfritul drumului vine succesul ca o ncoronare a tuturor eforturilor.

Robert Koch considerat printele colii germane de microbiologie stabilete c microbii sunt cauzele bolilor infecioase i descoper vibrionul holerei, agentul tuberculozei etc., studii ce-i aduc n 1905 premiul Nobel pentru fiziologie i medicin. Koch introduce n practica de laborator mediile de cultur solidificate ceea ce a permis izolarea n culturi pure a microorganismelor din natur. Folosirea culturilor pure s-a extins odat cu realizarea de aparatur destinat sterilizrii mediilor necesare pentru cultivare.

Un rol important n introducerea culturilor pure n industrie aparine savantului german E.H. Hansen care a utilizat microorganismele drept inocul ai fermentaiilor, fapt ce a condus la microbiologia industrial modern.

Descoperirea primului antibiotic, penicilina de ctre A. Fleming i stabilirea tehnologiei de producere i purificare a acestui antibiotic de ctre Florey i Chain reprezint una dintre cele mai importante realizri ale nceputului de secol XX. Omenirea devine astfel posesoarea unei noi arme mpotriva microorganismelor patogene i sunt intens stimulate cercetrile de descoperire i aplicare n terapeutic a noi antibiotice cu spectru specific de aciune.

Etapa contemporan a dezvoltarii microbiologieiS-au adus contribuii importante privind studiul microorganismelor si proceselor fiziologice ale acestora.S-au descoperit noi grupe de microorganisme i s-a facut ncadrarea taxonomic a acestora.S-a introdus n practica medical utilizarea unor grupe noi de antibiotice si chimioterapice.S-au nregistrat progrese privind genetica bacterian.

LOUIS PASTEUR (1822 - 1895), chimist, biolog si imunolog francez, unul dintre intemeietorii stiintelor microbiologice, este cel care a infiintat primele laboratoare de cercetare, fiind considerat geniul microbiologiei. Pasteur a demonstrat ca fermentatiile, considerate anterior procese pur chimice, sunt procese biologice determinate de actiunea microorganismelor, in special anaerobe. El dovedeste ca fermentatia este "un act corelativ unui proces vital", o sursa de energie necesara dezvoltarii germenilor, si ca "o fermentatie determinata are fermentul sau determinant". Realizarea faptului ca drojdiile joaca un rol crucial in fermentatii a reprezentat primul concept care asocia activitatea unui microorganism cu modificarile fizico-chimice ale materiei organice. Extinzand cercetarile sale asupra fermentatiilor, a pus in evidenta natura infectioasa a unor boli ale vinului si ale berii. Pentru impiedicarea alterarii vinului si berii, Pasteur a imaginat procedeul incalzirii blande - pasteurizarea - aplicat ulterior si laptelui si utilizat ca procedeu de sterilizare si in domeniul medical. Au fost puse astfel bazele tehnicilor aseptice care constituie in prezent standardele de laborator.

Pasteur stabileste principiul specificitatii microbiene, punand bazele teoriei bolilor infectioase si demonstrand ca acestea sunt rezultatul patrunderii in organism a unor agenti patogeni: intre activitatea unui agent patogen si particularitatile pe care le determina exista o anumita specificitate. Pasteur evidentiaza principiul vaccinarii si stabileste bazele stiintifice ale prepararii vaccinurilor. A demonstrat pentru prima data ca agentii patogeni, chiar cei mai periculosi, pot fi modificati pentru a fi folositi ca vaccinuri. El a numit vaccinuri culturile avirulente utilizate pentru inocularea preventiva ce stimuleaza imunitatea organismului fata de tulpina microbiana virulenta.

Incununarea operei sale a fost descoperirea vaccinarii antirabice, aplicata pentru prima data la om in 1885.

ROBERT KOCH (1843-1916), savant german contemporan cu Pasteur, a avut de asemenea un rol deosebit in dezvoltarea microbiologiei medicale, prin descoperirea unor numerosi agenti patologici raspunzatori de numeroase boli la om si animale, cum ar fi tuberculoza, holera etc. El a elaborat o serie importanta de tehnici de izolare, utilizand mediile de cultura solidificate (cu gelatina) pe care cresterea microorganismelor se face sub forma de colonii izolate. Cum o colonie microbiana reprezinta descendenta unei singure celule parentale, insamantarea ei ulterioara intr-un mediu steril genereaza o cultura de celule din aceeasi specie sau tulpina. Descoperirea acestei posibilitati de a obtine culturi pure a constituit un progres care a stat la baza Microbiologiei moderne, deoarece a oferit un mijloc simplu si sigur de izolare a bacteriilor, in vedera studierii biologiei lor, a identificarii si incadrarii lor sistematice. Koch a utilizat tehnici de colorare pentru preparatele microscopice (frotiuri) si in 1882 a identificat bacilul care-i poarta numele (B.K.), agentul patogen al tuberculozei. In 1905, Koch este recompensat cu premiul Nobel pentru fiziologie si medicina.

Scurt istoricIstoria microbiologiei ar putea fi stucturata n patru etape, i anume:1. Perioada morfologic (are loc acumularea un material vast privind caracterele i rspndirea n natur a microorganismelor)2. Perioada fiziologic (L. Pasteur: prepararea vaccinurilor contra antraxului, turbarii, holerei; sustine necesitatea sterilizarii instrumentelor, bandajelor; R. Koch: introducerea mediilor de cultura solide; izolare agent antrax, tbc; elaborare teoriei despre rolul etiologic al mi/o in bolile infectioase (postulatele lui Koch); I. Mecinicov: argumentare rolul florei intestinale (antagonism); descoperire fagocitoza si rolul antimicrobian al inflamatiei)3. Perioada imunologic (Ruso Mecinicov: a demonstrat capacitatea de fagocitoz; Paul Erlih: a dovedit rolul diferitor substane umorale n imunitate)4. Perioada contemporan Scurt istoricANTONIE VAN LEEUWENHOEK (1632-1723)este cel care a descoperit lumea invizibila a microorganismelor, fiind primul care le-a observat prin mrire cu ajutorulmicroscopului simplu, cu o singura lentila, de construcie personala.Pe bazadesenelor detaliate ale "animluelor" (animale foarte mici, mobile) observate pe preparate provenind din diferite medii - apa de ploaie, tartrul dentar si apele din canalele de scurgere - acestea au fost ulterior identificate ca fiind reprezentani ai bacteriilor,drojdiilor si protozoarelor. Astfel, Leeuwenhoek a atras atenia asupramicroorganismelor, fr sa le acorde statutul unor organisme aparte. Scurt istoric Scurt istoricROBERT HOOKE n urma studiilor realizate la microscop, descoperea in 1665 celula, marcnd astfel nceputul unei teorii celulare, consolidate ulterior de ali savani. Scurt istoricLOUIS PASTEUR (1822 - 1895)chimist, biolog si imunolog francez, unul dintre ntemeietorii tiinelor microbiologice, este cel care a nfiinat primele laboratoare de cercetare, fiind considerat geniul microbiologiei. El dovedete c fermentaia este "un act corelativ unui procesvital", o sursa de energie necesara dezvoltrii germenilor, si c "o fermentaie determinat are fermentul sau determinant". Extinznd cercetrile sale asupra fermentaiilor, a pus n eviden natura infecioas a unor boli ale vinului si ale berii. Pentru mpiedicarea alterrii vinului si berii, Pasteur a imaginat procedeul nclzirii blnde -pasteurizarea- aplicat ulterior i laptelui i utilizat ca procedeu de sterilizare i n domeniul medical. Au fost puse astfel bazele tehnicilor aseptice care constituie n prezent standardele de laborator.Pasteur stabilete principiul specificitii microbiene, punnd bazele teoriei bolilor infecioase. El evideniaz principiul vaccinrii i stabilete bazele tiinifice ale preparrii vaccinurilor. A demonstrat pentru prima data c agenii patogeni, chiar cei mai periculoi, pot fi modificai pentru a fi folosii ca vaccinuri. ncununarea operei sale a fost descoperireavaccinrii antirabice, aplicata pentru prima data la om in 1885. Scurt istoricROBERT KOCH (1843-1916)savant german contemporan cu Pasteur, a avut de asemenea un rol deosebit n dezvoltarea microbiologiei medicale, prin descoperirea unor numeroi ageni patologici rspunztori de numeroase boli la om si animale, cum ar fi tuberculoza, holera etc. El a elaborat o serie important de tehnici de izolare, utiliznd mediile de cultura solidificate (cu gelatina) pe care creterea microorganismelor se face sub forma de colonii izolate. Descoperirea acestei posibiliti de a obine culturi pure a constituit un progres care a stat la baza Microbiologiei moderne, deoarece a oferit un mijloc simplu si sigur de izolare a bacteriilor, n vederea studierii biologiei lor, a identificrii i ncadrrii lor sistematice. Koch a utilizat tehnici de colorare pentru preparatele microscopice (frotiuri) i n 1882 a identificat bacilul care-i poarta numele (B.K.), agentul patogen al tuberculozei. In 1905, Koch este recompensat cu premiul Nobel pentru fiziologie si medicina. NoiuniMicrobiologia reprezint o ramur a biologiei, care se ocup cu studiul microorganismelor unicelulare, invizibile cu ochiul liber (ciuperci microscopice, alge, bacterii, virusuri, protozoare) i influena acestora asupra oamenilor i a altor organisme. Microbiologia medical studiaz problemele de sistematic, nomenclatur i clasificare a microorganismelor patogene pentru om, morfologia, fiziologia, genetica, rolul lor n etiologia i patogenia bolii infecioase, i elaboreaz procedee de diagnosticare a lor n laborator, de terapie specific i profilaxie. GeneralitiMicrobiologia medical are ca obiective principale de cercetare :-relaiile dintre microorganisme si gazda lor umana;-capacitile antiinfecioase ale gazdei;- principiile si metodele de diagnostic etiologic al infeciilor;-bazele terapiei antimicrobiene;- bazele profilaxiei antimicrobiene. GeneralitiDerivatele microbiologiei medicale:1. Virusologia tiina despre virusuri;2. Protozoologia cerceteaz protozoarele;3. Micologia cerceteaz ciupercile microscopice;4. Imunologia examineaz procesele de protecie ce au loc n organism;5. Microbiologia sanitar cerceteaz microorganismele ce populeaz mediul nconjurtor;6. Microbiologia cosmic cerceteaz aciunea condiiilor cosmice asupra microorganismelor i schimbarea florei microbiene a omului n cosmos. Sistematica, nomenclatura bacteriilor Lumea microbian este extrem de divers, ceea ce determin necesitatea aranjrii lor n grupe conform asemnrii lor.Taxonomia se ocupa cu studiul clasificrii, nomenclaturii i identificarii organismelor vii. Nomeclatura este desemnarea denumirilor grupelor taxonomice in corespundere cu regulile international. Sistematica - tiin care studiaz diversitatea organismelor vegetale i animale, diferenele i nrudirile dintre ele.Nomenclatura binar este sistemul tiinific actual de denumire a speciilor unde primul termen incepe cu majuscule reprezentind genul al doilea cu minuscule indicind trsturile specifice (de exemplu: Staphylococcus aureus, Streptococcus pyogenes, etc.) Nivele de clasificareConform ultimei clasificri internaionale ale microorganismelor (Bergey's Manual ofSystematic Bacteriology, 2001) se disting:I. Forme acelulare (virusuri, viroizi, prioni)II. Forme celulare, repartizate n 3 domenii:a) Bacteria procariote (bacterii adevrate,eubacterii).- Bacterii cu perete celular fin, gram-negative;- Bacterii cu perete celular gros, gram-pozitive;- Bacterii lipsite de perete celular (micoplasme)b) Archaea procariote, perete celular fr peptidoglican, cu habitat n condiii extremalec) Eukarya eucariote. Include regnurile Fungi, Animalia (subregnul Protozoa) i Plantae. Sistematica, nomenclatura bacteriilor Principalele grupe taxonomice (taxoni): Domeniu Regn Tip Clas Ordin Familie Gen Specia este unitatea principal a nomenclaturii. Ordineleprimesc sufixul ales(Spirochetales: speria = bucla, chaete = par bacterii in forma de par buclat);familiileprimesc sufixul aceae(Enterobacteriaceae: enteron = intestin, bacterii care traiesc in intestine);genurileprimesc sufixuri variabile: -um(Clostridium), -us(Staphylococcus),-a(Leptospira), -as(Pseudomonas).Speciiledefinite prin cele doua nume latine Staphylococcus aureus, Streptococcus pyogenes, Clostridium perfringens... Sistematica, nomenclatura bacteriilor De exemplu:Domeniul BacteriaRegnul ProcaryotaTipul ProteobacteriaClasa GammaproteobacteriaOrdinul EnterobacterialesFamilia EnterobacteriaceaeGenul EscherichiaSpecia Escherichia coli Ultrastructura microorganismelor Unitatea morfofuncional a bacteriilor este celula, un complex autoorganizat de molecule organice care schimb energie cu mediul nconjurtor i este capabil s-i regleze n mod autonom funciile vitale.Bacteriile sunt organisme unicelulare procariote autonome, cu dimensiuni ntre0,2 i 10 m (Spirochaeta 250 m) i care difer esenial de celulele eucariote animale sau vegetale.Bacteriile au o structur foarte complex, fiind alctuite din componente obligatorii, prezente la toate speciile bacteriene i componente facultative ce se gsesc doar la unele specii. Ultrastructura microorganismelor Ultrastructura microorganismelor Ultrastructura microorganismelor Elementele obligatorii sunt: Anvelopa Membrana mucozitar Peretele celular Membrana citoplasmatic Citoplasma Nucleoidul Ribozomii Plasmida Elementele facultative sunt: Sporul Capsula Flagelii Pili sau fimbrii Ultrastructura microorganismelor Membrana mucozitar la exterior celulei, funcia: protecie.Peretele celular nveli rigid ce nconjoar protoplastul bacterian. Se disting 2 grupe mari de bacterii n funcie de structura PC:- bacterii gram-negative (G)- bacterii gram pozitive (G+)Elementul comun al ambelor grupe peptidoglicanul (PG).Funciile peretelui celular: Confer form bacteriilor Barier osmotic i mecanic Barier de permeabilitate selectiv Funcie antigenic Particip la procesele de cretere i diviziune celular Funcie de receptor Determin toxicitatea bacteriilor Reprezint inta de atac a unor enzime i antibiotice. Rolul peretelui celular n coloraia Gram Ultrastructura microorganismelor Protoplati structuri sferice la care totalmente lipsesc peretele celular.Sferoplatii structuri sferice sau neregulate la care parial lipsesc peretele celular.Protoplatii i sferoplatii meninui n mediu osmotic protector i nutritiv cresc i se divid, fiind numite forme L.Membrana citoplasmatic (MCP) o structur membranar clasic (dublu strat fosfolipidic n care sunt nserate proteine i glicoproteine). La bacteriile gram-pozitive, ea formeaz invaginaii mezosomi.Funciile MCP: Barier osmotic i de permeabilitate selectiv Asigur transpotul activ prin intermediul permeazelor Excreia enzimelor hidrolitice Sediul metabolismului energetic (mezosomi) Intervine n diviziunea celular (mezosomi) Implicare n sinteza PG i a fosfolipidelor. Ultrastructura microorganismelor Citoplasma coninutul intern al celulei bacteriene. Este format din ap (80%), conine nucleoidul, ribosomi, incluziuni, plasmide, enzime, etc. Funcii: sediul tuturor proceselor metabolice.Nucleoidul aparatul ereditar al celulei, constituit din ADN bicatenar circular, plasat liber n citoplasm. Funcii: dirijeaz activitatea celulei (procesele de sintez, creterea, multiplicarea, diferenierea celulei, replicarea proprie, etc.).Ribozomii 60% ARN i 40% proteine dispui n citoplasma celulei executnd funcia de sintez a proteinei.Plasmida elemente genetice extracromozomiale, capabile de replicare autonom. Episom plasmid integrat n cromosom. Ultrastructura microorganismelor Sporul o difereniere celular care asigur supravieuirea bacteriei n condiii nefavorabile ale mediului extern. Procesul de formare a sporului este numit sporogenez, sporulare. Proprietile sporului: Intact metabolic Coninut sczut de ap liber Rezistent la temperaturi i pH extreme, desicare, radiaii, ageni chimici i fiziciForma sporului poate fi oval sau sferic iar poziia n celul: central, subterminal i terminal. Ultrastructura microorganismelor Capsula strat mucozitar compact alipit de peretele celular care servete n calitate de organ protector.Funciile capsulei: mpiedic desicarea bacteriei Barier de permeabilitate pentru substane toxice Barier protectoare fa de factori antiinfecioi Rezerv nutritiv Asigur aderarea bacteriei la substrate - esuturi sau suporturi inerte Specificitate antigenic de specie sau tip Ultrastructura microorganismelor Flagelii structuri filamentoase proteice, ntlnite la bacterii, bacili, spirochete.Funcii: intervin n mobilitatea bacterian, reprezint Ag H al bacteriilor.Structura flagelului: Filamentul, structur helicoidal constituit din fibrile proteice rsucite Crligul de articulaie Corpul bazal, constituit dintr-un ax rigid i mai multe inele ce servesc la fixarea flagelului. Tipuri de bacterii dup dispoziia flagelilor: Monotriche (un flagel) Lofotriche (un mnunchi de flageli la o extremitate) Amfitriche (cte un flagel sau un manunchi de flageli la fiecare extremitate) Peritriche (flageli pe toat suprafaa) Ultrastructura microorganismelor Pili (fimbrii) elemente proteice fine, rigide, scurte, repartizate pe suprafaa celulei bacteriene. Sunt formate din subuniti proteice identice (pilina), implantate n membrana extern. Ei asigur adeziunea bacteriilor la suprafee inerte, la celule sau alte bacterii i reprezint antigenul F. Morfologia i structura bacteriilorn dependen de dimensiuni Lumea bacterian este populat de entiti microscopice ce nu pot fi vzute cu ochiul liber. Dimensiunile sunt att de reduse, nct un volum de 1cm3 poate cuprinde 1012 bacterii cu o greutate de aproximativ 1g, iar ntr-un mediu lichid limpede sunt necesare cel puin 1-10 milioane de bacterii pentru a produce o turbiditate sesizabil macroscopic. n intestinul nostru sunt prezente n jur de 10-100 de trilioane de bacterii, numrul lor depind cu mult cel al celulelor noastre.Dimensiunea bacteriilor se exprim n micrometri (1=10-3 mm), variaiile fiind n funcie de specie, form, mediu i vrsta culturii. n general, este cuprins ntre 1-10. Morfologia i structura bacteriilorDup formn raport cu forma lor deosebim 4 categorii de bacterii: Rotunde (cocii) Cilindrice (bacili) Spiralate (spirili, spirochete, vibrioni) Filamentoase (actinomycetele) Morfologia i structura bacteriilorCocii la rndul lor se pot clasifica n: Micrococi (Micrococcus) celule izolate Diplococi (Diplococcus) perechi (neisserii - bob de cafea, pneumococi - lanceolati) Streptococi (Streptococcus) - lanturi Tetracoci (Tetracoccus) cate 4 celule (diviziune n 2 planuri) Sarcine (Sarcina) pachete din 8-16-32 coci (diviziune n 3 planuri) Stafilococi (Staphylococcus) gramezi neregulate de coci Morfologia i structura bacteriilorBacilii sunt bacterii cu form alungit de bastona cu dimensiuni ntre 1,5 - 10. La bacili este important examinarea extremitilor, aspectul acestora avnd rol n identificarea lor. Astfel, bacilii pot prezenta capetele rotunjite (familia Enterobacteriaceae), tiate drept (Bacillus anthracis - bacilul crbunos), mciucate (Corynebacterium diphteriae - bacilul difteric), n form de suveic (Fusobacterium).Bacilii se aaz: cel mai ades izolai i n poziii ntmpltoare unul fa de cellali; grupai cte doi (diplobacili) sau n lanuri scurte ca, de exemplu, genul Klebsiella; dispui n lanuri ca bacilii din genul Bacillus (bacilul crbunos); dispui n mod caracteristic sub forma unor majuscule sau litere chinezeti cum sunt bacilii difterici (Corynebacterium diphteriae); n palisad, ca scndurile unui gard (bacilii difterimorfi). Morfologia i structura bacteriilorCocobacilii sunt bacterii uor alungite, fiind forme intermediare ntre coci i bacili (Yersinia pestis, Bordetella pertussis, Haemophilus influenzae);Vibrionii sunt bacterii ncurbate n form de virgul (Vibrio cholerae);Spirilii sunt bacterii spiralate avnd 1-2 spire rigide (Spirillum volutans);Spirochetele sunt bacterii spiralate cu corpul flexibil avnd 12-20 de spire (Treponema pallidum), foarte multe spire strnse (Leptospira) sau 2-3 spire (Borrelia): Actinomicetele sunt bacterii foarte asemntoare fungilor i formeaz filamente sau hife lungi i ramificate care se rup, rezultnd forme bacilare (Actinomyces). Morfologia i structura bacteriilor Metoda microscopic de diagnosticExamenul microscopic studiaz morfologia i structura bacteriilor, precum si caracterele lor tinctoriale.Bacteriile pot fi studiate microscopic:1. n stare nativ (preparate umede, necolorate). Se studiaz bacterii vii numai prin tehnici microscopice speciale (fond negru, contrast de faza)2. n frotiuri (preparate fixate si colorate)Frotiu materialul microbian (produs patologic, cultur microbian) etalat n strat subire pe suprafaa unei lame de sticl, ulterior uscat, fixat i colorat n vederea examenului microscopic.Fixarea omoar microbii, le fixeaz de lam i mrete afinitatea lor pentru colorani (fixare termic, chimic)Fixarea termic trecerea lamei prin flacra spirtierei de 3 ori.Fixarea chimic - meninerea lamei cu frotiul n fixatori chimici.Colorarea asigura contrastul dintre microbi si fondul preparatuluiCaracter tinctorial capacitatea bacteriilor i a elementelor de structura de a fixa diferiti coloranti Colorantii de anilin bazici (violetul de gentiana sau de metil, fucsina bazica, albastrul de metilen, vezuvina, chrizoidina, etc) au afinitate sporit pentru structurile acide ale celulei bacterieneTipuri de coloratii: simple (cu un singur colorant), complexe (diferentiale, speciale). Metoda microscopic de diagnosticColorarea asigura contrastul dintre microbi si fondul preparatuluiCaracter tinctorial capacitatea bacteriilor i a elementelor de structura de a fixa diferiti coloranti Colorantii de anilin bazici (violetul de gentiana sau de metil, fucsina bazica, albastrul de metilen, vezuvina, chrizoidina, etc) au afinitate sporit pentru structurile acide ale celulei bacterieneTipuri de coloratii: simple (cu un singur colorant), complexe (diferentiale, speciale).