.Procesul de filare reprezintă ansamblul operaţiilor organizatorice şi tehnologice prin

care materia primă este transformată în fir. Materia primă de bază poate fi formată din fibre naturale sau fibre chimice pe bază de polimeri naturali sau polimeri sintetici.

Firul textil este un corp solid care se bucură de câteva proprietăţi geometrice, mecanice şi speciale:

- proprietăţi geometrice: -anumită lungime; -dimensiunea transversală ( secţiune circulară );

- proprietăţi mecanice: firul se încarcă cu tensiuni longitudinale (condiţia de existenţă a firului); are capacitate mică de a se încărca cu momente de încovoiere deci este foarte flexibil; are capacitate mică de a se încărca cu momente de torsiune; nu rezistă la compresiune;

- proprietăţi speciale: firul este alcătuit dintr-un ansamblu de fibre sau filamente consolidate în structura firului prin torsionare.

Proprietăţile fibrelor şi a filamentelor sunt determinante pentru proprietăţile firului. În procesul de filare masa fibroasă suferă o serie întreagă de modificări în ceea ce priveşte conţinutul şi poziţia relativă a fibrelor unele faţă de altele, dar şi modificări mecanice (micşorarea rezistenţei la tracţiune, uneori chiar ruperi de fibre).

Funcţie de natura materiei prime există următoarele procese de filare:- filatura de bumbac;- filatura de lână;- filatura de liberiene.

Funcţie de proprietăţile fibrelor folosite precum şi de proprietăţile firelor care se realizează în cadrul fiecărei filaturi, există diferite procese tehnologice de filare. Componenţa unui proces de filare depinde de:

natura materiei prime; proprietăţile fibrelor prelucrate; caracteristicile si destinaţia firelor obţinute; gradul de mecanizare şi automatizare a utilajului.

1.1.Tehnologia de obţinere a firelor tip bumbac

Funcţie de proprietăţile fibrelor (lungime, fineţe, conţinut de impurităţi) şi proprietăţile firelor ce se vor realiza, în filatura tip bumbac se întâlnesc două principale procese de filare:

procesul cardat; procesul pieptănat.În filatura de bumbac materiile prime folosite sunt bumbacul şi fibrele chimice tip

bumbac. Fibrele chimice tip bumbac (celofibra, vâscoza, fibrele polinozice, fibrele poliesterice, poliamidice, polipropilenice, poliacrilnitrilice) sunt fibre cu fineţea şi lungimea de tăiere apropiate de fibra de bumbac.

Firele, din punct de vedere al compoziţiei, pot fi din: bumbac 100%; bumbac în amestec cu fibre chimice; fibre chimice 100% (dintr-un singur tip de fibre);

1

amestec de fibre chimice.

1.1.1.Obţinerea firelor cardate tip bumbac

Gama de fineţe a firelor cardate Nm 20-60 (m/g).Fluxul tehnologic:

B- batajul - reprezintă ansamblul de maşini, între care transportul se face fie pneumatic fie cu benzi transportoare, care au rol de amestecare, destrămare şi curăţare (ADC) a materiei prime;

p- pătura- primul semifabricat din filatura tip bumbac - se caracterizează printr-o anumită lungime (3050 m) şi o anumită densitate de lungime (350500 ktex);

C-carda la care se obţine o bandă, b, cu o fineţe Nm 0,180,35(m/g)L-laminorul, F - flaierul la care se obţine semitortul, s, caracterizat printr-o anumită torsiune

T=1070 răs/m şi o anumită fineţe Nm 0,82 ( m / g );MFI-maşina de filat cu inele.Procesul de filare este format din următoarele operaţii tehnologice: destrămare,

amestecare, curăţare, cardare, laminare, dublare, pieptănare, torsionare, înfăşurare, iar pentru firele răsucite se foloseşte şi răsucirea.

După operaţiile de amestecare , destrămare, curăţare, înşiruirea de fibre este subţiată treptat până la atingerea grosimii sau fineţii firului. Această subţiere se numeşte laminare. Laminajul şi dublajul sunt parametri tehnologici care caracterizează un anumit proces de filare. Operaţiile tehnologice pentru fiecare fază tehnologică sunt:

bataj - destrămarea materialului fibros, eliminarea impurităţilor şi fibrelor scurte, amestecarea, îndreptarea şi paralelizarea fibrelor, laminarea, depunerea benzilor în căni;

laminor - dublarea (uniformizarea grosimii produsului), laminarea - subţierea produsului obţinut prin dublare, îndreptarea şi paralelizarea fibrelor, amestecarea componenţilor;

flaier - laminarea, torsionarea ( formarea semitortului ), înfăşurarea semitortului; maşina de filat cu inele - laminarea (semitortul se transformă în fir), torsionarea şi

înfăşurarea firului pe ţevi.Alte fluxuri tehnologice pentru realizarea firelor cardate sunt prezentate în fig.1.3.

Fig.1.3. Fluxuri tehnologice pentru realizarea firelor cardateMFCL - reprezintă maşina de filat cu capăt liber care se alimentează cu bandă

obţinută la ultimul pasaj de laminor.

2

B C L I L II FM MFIp b sb b

ADC

B C L I L II FM MFI

MFI

MFCLRingCan Suessen

Pentru reducerea numărului de întreruperi marile firme constructoare au investit foarte mult capital şi unele dintre acestea au reuşit chiar o agregatizare completă ( Marzoli ). În prima etapă marea majoritate a constructorilor au agregatizat batajul cu cardele apoi carda cu primul pasaj de laminor şi aşa mai departe.

Fig.1.4. Agregate în fluxurile tehnologice

Pentru realizarea firelor din bumbac cu fibre chimice, se vor prelucra separat cei doi componenţi în cadrul liniilor de bataj şi pe carde, iar amestecarea se va realiza pe primul pasaj de laminor. În figura 1.5. sunt surprinse fluxurile pentru realizarea firelor clasice, pe maşini de filat cu inele, a firelor cardate neconvenţionale, pe maşini de filat cu capăt liber cât şi fluxul clasic, scurtat prin folosirea maşinilor de filat cu inele RingCan Suessen, care se alimentează direct din bandă

În cazul unui amestec de bumbac cu fibre chimice necelulozice se recomandă folosirea şi a celui de-al treilea pasaj de laminor pentru realizarea unui amestec cât mai omogen.

1.1.2.Obţinerea firelor pieptănate tip bumbac

Materia prima este aceeaşi, dar aici se folosesc sorturi superioare de bumbac ( fibre mai lungi, mai fine şi cu conţinut redus de impurităţi ). Se obţin fire fine în gama de fineţe Nm 60200.

Fluxul tehnologic este mai lung deci mai costisitor, fig.1.6:

Fig.1.5. Fluxuri tehnologice pentru realizarea firelor cardate din amestecuri

3

B C L I L II FM MFI

B C L I L II FM MFI

B C L MFCL

B1 C1

L I L II FM MFI

MFI

MFCLB2

LIII

C2

Bbc

fb.ch

B C Lo R FM MFI

MFI

MFIFF

LI LIIMP

Fig.1.6. Fluxul tehnologic pentru realizarea firelor pieptănate din bumbac 100%

Fig.1.7. Fluxuri tehnologice pentru realizarea firelor pieptănate din amestecuriR - reunitor de benzi - reuneşte un ansamblu de 1624 benzi, reunitoarele moderne

până la 48, realizând o pătură care se alimentează la maşina de pieptănat. Laminajul este cuprins în gama 12;

MP - maşina de pieptănat - realizează eliminarea unui anumit procent de fibre scurte (1025%), ce determină creşterea lungimii medii a fibrelor şi scăderea neuniformităţii la lungime a acestora, creşte filabilitatea materiei prime (deci Nmmax filabil ), dublajul folosit este de 4 sau 8 şi se obţin benzi care se depun în căni;

L0 - laminor pasaj 0 care are rolul de a pregăti benzile pentru o pieptănare eficientă;L1 ,L11 - laminoare pasaj I şi pasaj II au rolul de a îmbunătăţi calitatea benzilor

obţinute la maşina de pieptănat, unde se obţin înşiruiri cu o neuniformitate mărită ( aceasta fiind una dintre deficienţele maşinii de pieptănat);

FM - flaierul mediu;FF - flaierul fin care este folosit în cadrul liniilor tehnologice de realizare a firelor

pieptănate cu fineţea peste Nm 85100. La acesta se realizează tot un semitort, dar cu fineţea mai mare decât în cazul flaierului mediu.

Realizarea amestecurilor: în cazul amestecurilor de bumbac cu fibre chimice, pentru realizarea firelor pieptănate, amestecul se va realiza pe primul pasaj de laminor după maşina de pieptănat, fig.1.7.

1.1.3.Tehnologii de prelucrare a deşeurilor din filatura de bumbac

4

B1 C1 Lo R

FM MFI

MFI

MFIFF

LI LII

MP

B2 LoC2fb.ch.

bbc

1

1

Deşeurile sau materialele textile refolosibile din filatura de bumbac împreună cu fibrele regenerate ( fibrele obţinute prin destrămarea intensă a deşeurilor din fabricile de confecţii deci ţesături sau tricoturi) în amestec cu fibrele chimice sunt prelucrate în unităţi specializate ( unităţi pentru realizarea materialelor neţesute şi filaturile de vigonie).

Firele de vigonie:- sunt fire tip bumbac;- gama de fineţe Nm 5-24 (Tt = 66 - 200 tex);- prezintă o pilozitate accentuată datorită procentului mare de fibre scurte din

secţiunea firului;- volumul aparent este mare deci produsele care se vor realiza vor prezenta o

izolaţie termică bună;- sunt destinate pentru ţesături scămoşate pentru îmbrăcăminte, articole pentru

uz casnic (prosoape, pături ) precum şi alte articole tehnice;- se realizează pe utilaje specifice filaturilor de lână cardată sau bumbac

cardat.Procesul tehnologic pentru obţinerea firelor de vigonie cuprinde următoarele etape:

- pregătirea componenţilor;- amestecarea componenţilor;- cardarea, care se poate face cu carda cu cilindri sau grupuri cardatoare specifică

filaturii de lână, caz în care se obţine pretortul, sau cu carda cu capace sau lineale specifică filaturii de bumbac, caz în care se obţine o bandă.

Pretortul este o înşiruire fibroasă cu torsiune falsă pentru a-i conferi rezistenţă, care este transformată ulterior în fir, pe maşini de filat clasice cu inele. Banda obţinută la carda cu lineale se prelucrează, în continuare, pe maşini de filat neconvenţionale cu capăt liber.

Pentru curăţarea şi pregătirea deşeurilor din filatură se folosesc maşini de scuturat şi maşini de destrămat, iar pentru resturile de ţesături şi tricoturi se folosesc destrămătoare cu 3-6 tambure pentru a realiza o destrămare intensă.

5