7/24/2019 Tehnologia de Cultura a Sorgului

1/3

TEHNOLOGIA DE CULTURA A SORGULUI

Se cultiva pentru maturi, pentru extragerea din tulpina a sucului dulce,

foarte bogat in zahar pentru nutret verde, sau siloz.

Sorgul pentru boabe (tipic pentru samanta) asigura productii foarte ridicate, cu

compozitia chimica si valoarea de intrebuintare asemanatoare boabelor de porumb.

Din tulpinile sorgului zaharat se extrage un suc dulce, bogat in zaharoza. Aceasta

forma de sorg constituie in prezent una din cele mai importante plante pentru

producerea de substante dulci si biocombustibili.

Fiind originala din Sudan, Etiopia, este adaptata climatelor aride si semiaride si

solurilor foarte diferite.

n procesul de ameliorare in afara cresterii productiei, o deosebita atentie s!aacordat la hibrizi ! reducerea inaltimi in vederea recoltarii mecanizate. n afara de

talia mica la hibrizii de sorg, trebuie sa aiba paniculul erect cat mai bine iesit din

teaca ultimei frunze, paniculul sa fie semicompact spre rasfirat pentru ca boabele

sa se matureze mai repede si mai uniform.

Sunt recomandati hibrizii " Fundulea #$, %&, %#, caracterizati prin rezistenta la

seceta si boli si perioada de vegetatie cuprinsa intre $&'!$#' zile.

n $% au fost inregistrati hibrizii AA*+A si AE-E de origine franceza si

hibridul + '/0 originar din S.1.A.

n planta verde de sorg in timpul vegetatiei se acumuleaza un glucozid solubil inapa 2 denumit 3 durina 4. Acesta prin hidroliza sub actiunea emulsiei, formeaza

acid toxic pentru animale care este de %!#5 de ori mai mare in frunze decat in

tulpina. +oabele de sorg nu contin durina.

n momentul aparitiei inflorescentei pericolul de intoxicare pentru animale

dispare.

a particularitati biologice semintele de sorg formeaza la germinatie o singura

radacina embrionara, la #!% cm. Sub suprafata solului se formeaza 5!/ noduri,

foarte apropiate intre ele, din fiecare nod formandu!se cate o rozeta de radacini.

Aparatul radicular este format din ' eta6e de radacini care apar succesiv. Sistemul

radicular se gaseste in sol pana la adancimea de & cm., iar lateral pana la 0& cm.,radacinile au un numar mare de perisori radiculari de # ori mai multi ca la porumb.

Sorgul se caracterizeaza printr!o mare rezistenta la seceta, rezistenta determinata

de sistemul radicular puternic dezvoltat si de faptul ca la insuficienta apei, plantele

isi reduc accentuat ritmul de crestere. Din punct de vedere al rezistentei la seceta

poate fi denumit 3 camila vegetala 4. Sorgul este pretentios la tipul de sol.

$

7/24/2019 Tehnologia de Cultura a Sorgului

2/3

Rotatia2 conditia cea mai importanta a unei plante ce premerge

cultura sorgului este sa lase terenul cat mai curat de buruieni, din cauza ca sorgul

creste incet si se imburuieneaza foarte usor. Dupa sorg trebuie cultivate numai

plante de primavara, pentru ca sorgul lasa terenul sarac in azot.

Fertilizarea2 pentru $&& 7g boabe uscate, sorgul foloseste "

#,0 7g - 8 &, 7g 9#:5 8 &,' 7g ;#:. eactia sorgului la ingrasaminte este

puternic influentata de umiditate si natura solului. n regiunile secetoase reactia

este slaba fata de ingrasaminte si din aceasta cauza se recomanda sa fie

administrate plantei premergatoare. n conditii de irigare sorgul reactioneaza

puternic la ingrasarea directa cu - pana la #&& 7g

7/24/2019 Tehnologia de Cultura a Sorgului

3/3

mecanic cu combaterea chimica a buruienilor, printr!o aplicare a SA=ED cu $!>

zile inainte de semanat cu incorporarea in sol si dupa rasarit in vegetatie cu

ED- F:=E.

?ari daune aduce plantelor de sorg in primele faze de vegetatie paduchele verde

al cerealelor, in urma atacului frunzele se rasucesc si prezinta pe suprafata lor pete

caracteristice de culoare rosie. 9entru a preantampina atacul de paduche un

tratement se poate executa odata cu administrarea cedinului.

Recoltarea !la sorgul pentru boabe trebuie inceput pe cat posibil

cand boabele sunt uscate pentru a se conserva mai bine, recoltarea se face cu

combina taindi!se numai inflorescenta fara frunze, sau resturi de tulpini. ecoltatul

sorgului zaharat este acumulata in tulpina cea mai mare cantitatea de zahar.

=ulpinile se taie intregi, manual sau mecanizat. Dupa taiere li se indeparteaza

frunzele si inflorescentele cu primul sau al doilea internod. Sorgul produce 0&!'&

to