Tehnologia de cultivare a vinetelor

8/10/2019 Tehnologia de cultivare a vinetelor

1/20

PROFESOR:ABSOLVENT:

ING:

SPECIALIZARE TEHNICIAN HORTICULTOR


2/20

Cuprins:

Argument..4

Capitolul I : Importanta culturii vinetelor..

5

Capitolul II : Particularitati biologice si ecologice ale

vinetelor9

Cap 2.1:Particularitati biologice...13

Cap 2.2:Cerinte fata e factorii e vegetatie13

2.1:!umina.14

2.2:Calura15

2.3:"rana..15

2.4:Apa1#

Capitolul III :$e%nologia e cultura a vinetelor in

camp.1&

3.1:'otatia culturii1(

3.2:)ertilitatea19

3.3:!ucrarile solului.2*

3.4:Infiintarea culturii21

3.5:!ucrari e ingri+ire23

3.#:'ecoltare si prouctie23

Capitolul I, Calcule te%nico-

economice24

Bibliogra! """"""""""""""""##"""""""""""""""""$%

An!&! """"""""""##""""""""""""#"$'


3/20

Argu(!n)

Am ales s tratez acest subiect datorita faptului c in viitorul apropiatvreau sa imi pun pe picioare o afacere in acest domeniu.

Unii gradinari amatori cresteau in gradinile europene vinete dedragul legumelor in forma de ou, cu coaja neteda si moale, de culoarealba, galbena, dar cele mai dese ori violeta inchisa. Pentru formalegumelor aceasta planta a fost numita producatoare de oua. Numai odatacu descoperirea Americii de Sud, unde indieniii cultivau aceasta planta

legumicola, numindo !badijan", europenii sau convins# cu adevarat cavinetele sunt comestibile si au ineput sa le cultive ca produsalimentar.$inetele sunt un produs alimentar de o mare valoare biologica.

%&ista date cu privire la capacitatea vinetelor de a reduce nivelulcolesterolului in singe.$inetele sunt o sursa buna de potasiu '(() mg in*++ grame de vinete, care contribuie la normalizarea regimului hidric si

stimuleaza activitatea miocardului. -n ele se contine multa apa, substantepectice, o cantitate nu prea mare de vitamine /, PP si din grupul 0. 1nafara con2inutului foarte ridicat de ap '345, dupa cum sa mentionat,vinetele con2in potasiu, un mineral care ajut la stimularea inimii,magneziu, calciu, pentru 6ntrirea sistemului osos, vitamina A 7i / pentru

6ntrirea sistemului imunitar. Utilizarea acestor legume pot avea un efectcalmant datorit magneziului, ceea ce lear putea 6ncadra 6n clasaantidepresivelor. Ajut totodat 7i la combaterea insomniilor

1n lucrare sunt tratate urmatoarele aspecte dupa cum urmeaz

-n primul capitol este prezentata importanta culturii de vinete si cat este depretioase sunt.

Patlagelele vinete au ajuns 6n %uropa, prin 8rientul 9ijlociu, 6n secolul al:---lea, mai 6nt;i 6n Spania, de unde sau rasp;ndit mai mult 6n secolele:$:$-.

Al doilea capitol ne prezinta particularitatile biologice si ecologice alevinetelor acest capitol fiind format din mai multe subcapitole cum ar fi

particularitati biologice,cerinte fata de factorii de vegetatie,lumina,caldura,hranasi apa+, c;nd


4/20

suprafe2ele 7i produc2iile 6ncep sa fie 6n continu cre7tere.

Al treilea capitol ne prezinta tehnologia de cultura a vinetelor in camp fiindformat din urmatoarele subcapitolerotatia culturii,fertilitatea,lucrarilesolului,infiintarea culturii lucrari de ingrijire si recoltare si productie*33?, 6n =om;nia se cultivau circa >+++ hade patlagele vinete, cu o produc2ie medie de circa (+ t@ha. onele cele maifavorabile sunt zona - si zona a --a legumicole, cu e&cep2ia regiunilor maisecetoase din /;mpia Bunrii si Bobrogea.

Proiectul se incheie cu al patrulea capitol care ne prezinta calculeletehnicoeconomice.

Capitolul I : Importanta culturii vinetelor;

$inetele se cultiv pentru fructele lor care se consum 6nainte dematuritatea deplin , sub diferite forme 6n arta culinar sau 6n industriaconservelor.Cructele sunt bogate 6n sruri minerale , hidra i de carbon i con in

unele vitamine.Sunt cutate i apreciate pentru calitatea gustului

$inetele sunt legumele cele mai preten2ioase fa2 de factorii de mediu, dintrespeciile legumicole 6ncadrate 6n grupa solanofructoaselor. 1n primul r;nd, cerin2elevinetei fa2 de temperatur sunt ridicate, ceea ce 6nseamn, pentru legumicultori, multaten2ie fa2 de perioada de 6nfiin2are a culturii 7i urmrirea prognozeiagrometeorologice. /ultura de vinete poate fi 6nfiin2at 6n c;mp sau 6n solarii.

Aceste dou tehnologii de cultivare a vinetelor vor fi descrise mai departe.


5/20

$inetele sunt preten2ioase fa2 de temperatur. Astfel, semin2ele germineaz la

*4*> grade /elsius. Demperatura optim pentru cre7terea 7i dezvoltarea vinetelor, 6n

toate etapele de vegeta2ie, este de (>4+ grade /elsius. Aceste cerin2e ridicate au, totu7i,

7i un beneficiu vinetele 'mature rezist inclusiv la temperaturi de E> grade /elsius, un

amnunt demn de re2inut pentru fermierii care au 6nfiin2at culturi ecologice, vom vedea

mai departe de ce.

$inetele sunt preten2ioase 7i fa2 de lumin. $inetele sunt iubitoare de soare, 6n

absen2a cruia cre7terea stagneaz, 6nflorirea nu mai este abundent iar produc2ia,

evident, are de suferit.Nu 6n ultimul r;nd, apa este un alt factor care trebuie luat 6n calcul. -nsuficien2a apei 6n

sol provoac avortarea florilor 7i fructelor, sau piticirea fructelor deja formate.

Al2i factori fa2 de care legumicultorii trebuie s 2in cont sunt curen2ii de aer

'provoac ofilirea temporar, 6ngr7mintele 'vinetele consum multe elemente

nutritive mai ales 6n prima jumtate a ciculului de vegeta2ie, de aceea se administreaz

6ngr7minte organice dup plantarea rsadurilor 7i drenajul solului.

$inetele se cultiv pentru fructele lor, care sunt consumate la diferite faze dematurare, 6n stare proaspt sau conservat. $inetele se utilizeaza la preparareadiferitelor mancaruri iar in amestec cu alte legume sunt folosite in industria conservelor.Cructele contin F*+ 5 substanta uscatareprezentata de glucide 4,>5, protide **,)5 ./ontin vitaminele /, >*+mg, 0*,0(,PP, P sisaruri minerale potasiu (++((+ mg,fosfor(>E+mg, calciu *>(+ mg, magneziu *) mg, la *++ g produs proaspat. Batoritacontinutului mai ridicat de celuloza si hemiceluloza, *(,>5, are efectede reducere acolesterolului in organism ./ultivarea vinetelor are 7i o importan2 economiccontribuind la diversificarea sortimentuluide legume 7i la ob2inerea de importantevenituri, valorific;nduse foarte bine pe pia2a intern 7ie&tern. Aceast afacere mai areurmtoarele avantaje

vinetele se 6ntrebuin2eaz pe larg 6n alimenta2ia oamenilor 7i industria produceriiconservelor*33?, 6n =om;nia se cultivau circa >+++ ha de patlagele vinete,

cu o produc2ie medie de circa (+ t@ha. onele cele mai favorabile sunt zona - si zona a

--a legumicole, cu e&cep2ia regiunilor mai secetoase din /;mpia Bunrii si Bobrogea.

-mportan2a agrotehnic rezult din faptul c patlagelele vinete valorific

foarte bine terenurile legumicole fertile, 6nsorite 7i cu posibilita2i de irigare, din zonele

sudice si sudvestice ale 2rii.. /ultura se poate organiza 6n c;mp neprotejat, dar 6n mod

deosebit 6n adposturile acoperite cu materiale plastice 'solarii< cultura 6n sere este

mai putin practicata, datorit preten2iilor ridicate fa2 de lumin 7i cldura.

*Dehnologia de cultivare este la fel de comple& ca 7i cea a ardeiului< 6nfiin2area

culturii se realizeaz e&clusiv prin rsad.

-mportan2a economic si social. /ultura de patlagele vinete nu trebuie

efectuat dec;t 6n zonele favorabile, altfel lipsa cldurii si luminii determin ob2inerea

de culturi 6nt;rziate, slab productive si fra rentabilitate. 1n con2iii corespunzatoare de

mediu si de tehnologie, cultura de patlagelele vinete este una dintre cele mai rentabile,

datorit produc2iilor mari, cererii ridicate a pie2ei, e7alonrii recoltei, perisabilit2ii

sczute etc. $aloarea comercial poate fi redus sau complet compromis , datorit

dep7rii momentului optim de recoltare,ceea ce nu se 6nt;mpl la ardei 7i la tomate./omple&itatea tehnologiei de cultivare, volumul mare de lucrri,

profesionalismul ridicat necesar sunt elementele ce caracterizeaz cultura din punct de

vedere social. /heltuielile cu for2a de munc sunt comparabile cu cele de la cultura de

ardei.

Cactorii de risc. =ealizarea culturii de tomate se afl sub inciden2a unor

pericole cu diferite grade de probabilitate. Bintre acestea mai importante sunt

urmatoarele

amplasarea culturii 6n condi2ii de mediu mai pu2in favorabile, 6n ceea ce

prive7te temperatura 7i lumina 'care sunt factori limitativi pentru cantitatea si

calitatea productiei+ de zile, 6nt;rzie mult

cultura si diminueaz recolta*)+/ determin o prindere slab, 6mbatr;nirea plantelor si mai

ales a sistemului radicular, care se reface greu< mai mult, plantarea mai

timpurie poate pune cultura sub inciden2a brumelor t;rzii+ cm.

Dulpina este erect , cu un sistem mecanic bine dezvoltat, mai mult sau mai putin

ramificat sub form de tuf. Ha 6nceput, tulpina este erbacee, dar dupa )+F+ de zile

devine par2ial lignificat, 6ncep;nd dela baz ./re7terea tulpinii este de tip monopodial


9/20

p;n la ?*( etaje foliare, dupa care devine de tip simpodial, prin stoparea cre7terii

tulpinii principale datorit formrii unei flori, 6n ape&ul acesteia s istemul caulinar este

acoperit cu spini stela2i. Dulpina de patlagele vinete nu are capacitatea de a forma

rdacini adventive< din cauza aceasta 7i prinderea rsadurilor dup plantare are loc

mai greu.Crunza este lung petiolat , cu limbul ovat sau lanceolat, cu marginea, la

6nceput, 6ntreaga , dar mai pe urm, u7or ondulat sau sinuatlobat. Bimensiunile

frunzei sunt mari, av;nd lungimea de F*> cm si la2imea de E*+ cm

Hstar cu frunze, flori si fructe de patlagele vinete din c;mp si de p;na la 4+E+ cm7i, respectiv, *>(+ cm 'la culturile din ser.

Crunza prezint o culoare verde6nchis, cu nuan2e de la verde cu refle&e de violet slab,

6n special pe nervura principal, la violetverde si verde6nchis, 6n func2ie de v;rst. Clorile sunt actinomorfe, hermafrodite, amplasate a&ilar, de obicei solitare si

foarte rar c;te (4, cu pozi2ie nutant . /aliciu are un aspect crnos 7i este format din

)? '3 sepale unite si se termin cu tot at;tea lacinii lanceolate, aspre spinoase. /orola

este gamopetal, rotat si format din )3 petale de culoare violetdeschis p;na la

violet6nchis sau chiar de culoare alba. /orola are un diametru de (,>4,> cm. 1n centrul

corolei se afl o pat galben de form stelat . Androceul este format din > ') ?

stamine cu antere mari, galbene, care se deschid poricid. Mineceul este bicarpelar

sincarp. Ha unele soiuri se manifest fenomenul de heterostilie.

Polenizarea este autogama , direct si uneori indirect, dar fructificarea este

mai bun daca polenizarea este 6ncruci7ata < de obicei, gradul de alogamie poate fi

p;na la (+(>5.

Cructul este o baca foarte mare crnoasa , lung pedunculata, de forme variate

invers ova , piriform , sferic sau alungit, p;n la 6ngust cilindric cu v;rful

rotunjit 'anoschi si Doma, *3?>. Hungimea variaz 6ntre > (+ '4+ cm, grosimea 6ntre

>*+ '*> cm, iar masa este cuprins 6ntre )+*+++ grame.

Cructele sunt netede, lucioase, av;nd la maturitatea de consum culoare negruviolet, violacee, cu stria2iuni verzui 7i, mai rar, albverzuie, albgalbuie. Ha maturitatea

fiziologica , fructul capt o culoare galbenmaronie sau galben cenu7ie. Sub pieli2a

sub2ire a fructului se afl mezocarpul si endocarpul care constituie a7anumitul miez

sau pulpa fructului de culoare alb, cu aspect spongios. Semin2ele sunt 6ncastrate 6n

endocarp sub forma unui strat cu contur rotundstelat.


10/20

Sm;n2a este mic , turtita, galbencenu7ie sau galbenmaronie lucioas, de ((,)

mm< *+++ de semin2e c;ntresc 4,>> grame

Perioada de vegeta2ie dureaz *?+(E+ de zile, 6n func2ie de soi si de condi2iile

climatice sau meteorologice ale anului. Primii muguri florali apar la circa F+?+ de zile

de la rsrire, iar primele flori dup alte *+*> zile. Be regul, florile apar c;nd planta

are ?*+ frunze si 6ncepe s ramifice. Primele fructe la maturitatea tehnologica apar

c;nd plantele au v;rsta de **+*)+ de zile< maturitatea fiziologic survine dup 6nc

4+>+ de zile. Alturi de specia S.melongena, cu cele trei varieta2i botanice esculentum,

incanum si insanum, de mare importan2 pentru activitatea de ameliorare o prezint

si var.ovigerum, ca si unele specii slbatice $ariet2ile esculentum si incanum sunt

asemntoare, cea dea doua fiind, se pare, forma ancestral a primei.

Bintre speciile slbatice sunt de men2ionat S.integrifolium si S.indicum

'rezistente la boli, cum ar fi fuzarioza, verticiloza s.a., precum si S.sisImbriifolium

'rezistenta la muscul2ta alb si nematozi si S.macrocarpon 'rezistenta la paianjenul

rosu.

2.2 Cerine fa de factorii de vegetaie

Patlagelele vinete reprezint specia solanacee cultivat cea mai pretentioas , at;t prin

nivelul optim al factorilor de mediu, c;t si prin regimul acestora. /unoa7terea

cerin2elor patlagelelor vinete fa2 de factorii de mediu si corect !reglare" a

acestora prin mijloace tehnologice constituie principalele !secrete" ale cultur.

Be mare importan2 este faptul c sortimentul mondial a evoluat 6n condit2ile

ecologice a dou zone, care sunt 7i centre secundare de diversitate a speciei oriental

'/hina, unde sezonul de cultur este foarte clduros si umed iar perioada rece este

secetoas< mediteraneean, unde cultura se realizeaz 6n anotimpul clduros, care este

6n acela7i timp si uscat.

2.2.1 Temperatura. Ca2 de acest factor, cerin2ele plantei sunt deosebit de mari

. Semin2ele germineaz la minim *E*>+/, iar nivelul optim de germinare este de ((

(?+/ sau chiar (F4++/. Ha temperatura minim , germinarea se produce 6n *?(( de


11/20

zile, iar la temperatura optim 6n 4> zile 'cu un procent de germinare de

?+3+5. Demperatura optim de vegeta2ie 7i de fructificare este de (F4(+/ ziua 7i

(((F+/ noaptea 'Bumitrescu si colab., Popescu si Atanasiu, (+++ sau, dup al2i

autori '/hau& si CourI, aceasta ar avea valorile (+(>+/ 6n timpul zilei 7i de *)*?+/

pe timp de noapte pentru organele aeriene si *?(++/ pentru sistemul radicular. Hatemperaturi de peste 4>+/, cre7terea vegetativ, mai ales formarea

frunzelor, este redus, iar 6nflorirea este 6nt;rziat. /u toate acestea, plantele rezist

p;n la E+E>+/, bine6nteles pe un fond optim al regimului de ap si de lumin. Bac

temperatura scade sub *E*>+/, cre7terea se reduce puternic si 6nceteaz , polenizarea

nu mai are loc 7i, ca urmare, florile cad< de asemenea, florile fecundate avorteaz, iar

fructele 6n stadiul t;nr , adesea legate partenocarpic, cad. 8 temperatur de *4+/,

mentinut o perioad mai lung de timp, determin moartea plantelor, iar 6nghe2urile

u7oare distrugerea plantelor.

2.2.2 Apaeste un factor fa2 de care patlagelele vinete au preten2ii mai mari

dec;t tomatele 7i ardeii, datorit originii din zone cu umiditate ridicat , sistemului

radicular relativ superficial si suprafe2ei foliare mari. 1n principiu, solul trebuie

permanent men2inut reavn, adic cu o umiditate de F+?+5 din capacitatea de c;mp,iar 6n aer trebuie asigurat o umiditate relativ optim de )+?+5. 1n caz de secet

e&cesiv, mugurii floriferi, florile si fructele nou formate cad 6n mas. Be asemenea,

datorit aportului redus de apa 7i, 6mpreun cu aceasta, de elemente nutritive, fructele

rm;n mici si au o culoare albicioas Aplicarea udrilor trebuie facut cu mult grija

pentru a nu rci solul, de regul pe timp clduros, c;nd temperatura este superioar

pragului de *E+/.

/erin2ele cele mai mari ale plantelor fa2 de ap , sunt, ca 7i 6n cazul ardeilor,

6n perioada cre7terii fructelor. 1n perioada 6nfloritului nu se cere o umiditate ridicat,

nici 6n sol si nici 6n aer, dar aceasta sa nu scada mai mult de *+*>5 sub limita

minima a intervalelor de umiditate optima. Pentru o tona de recolta 6n conditiile unei

productii de 4+ t@ha, plantele consuma p;na la*>+(++ m4@ha apa.

2.2. !uminaeste, de asemenea, un factor fa2 de care patlagelele vinete au


12/20

cerin2e deosebit de ridicate, fapt e&plicabil prin originea tropical a speciei.

-ntensitatea optima pentru 6nflorire si fructificare variaz 6ntre (+E+ mii lucsi, nivelul

minim acceptabil fiind de ?*+ mii lucsi '/eausescu si colab., *3?E. 8 intensitate mai

redus a luminii scade rata de cre7tere a plantelor si nivelul recoltelor, prin scaderea

randamentului fotosintetic.1n acela7i timp, o lumin insuficient afecteaz polenizarea 7i fructificarea, florile

avorteaz , iar deficien2e de colorare a fructelor, afect;nd valoarea lor comercial . Be

asemenea, lumina cu o intensitate mai mic determin reglarea luminii 6n c;mp se face

prin optimizarea desimii plantelor, aplicarea unor lucrari 6n verde, dar mai ales prin

controlul cre7terii habitusului plantelor prin fertilizare si irigare.

Besi, dup origine, patlagelele vinete sunt plante de zi scurt, totu7i fotoperioada nu

are o importan2 semnificativ , at;t timp c;t intensitatea are valori corespunzatoare+ cm. 1n

total, pe 6ntreaga perioad de vegeta2ie se administreaz ?*( udari, realiz;nduse o

norm de irigare de 4+++>+++ m4@ha.

Certilizarea fazial va completa necesarul de elemente nutritive, 6n functie de starea de

vegeta2ie a plantelor. Baca se are 6n vedere consumul specific al patlagelelor vinete si

se preconizeaz o produc2ie de 4+>+ t@ha, la maturitatea tehnologica, rezult c

pentru o suprafat de * ha trebuie asigurate apro&imativ urmatoarele cantitati de

elemente nutritive '/hau& si CourI, *33E *?+4++ Og N, 4+F> Og P(8>, 4F> Og K(8

si (+E+ Og 9g8.

Bac se au 6n vedere fertilizrile facute anterior, rezult c fosforul, numai din

superfosfatul administrat djQ asigur necesarul plantelor, 6n schimb nevoile de azot si

potasiu trebuie completate. 1n acest sens se recomanda *( fertilizari faziale, mai ales

dac fertilizarea organic nu sa realizat sau a fost insuficient , administr;nduse 6n


17/20

total *++*>+ Og@ha azotat de amoniu si *>+(++ Og@ha sulfat de potasiu.

/ombaterea bolilor 7i a duntorilor

Agen2ii patogeni de sol sunt principalele boli din culturile de vinete 6n agriculturecologic.

M;ndacul din /olorado afidele, coropi7ni2a 7i pianjenul ro7u comun sunt principalii

duntori ai culturilor de vinete.

/ombaterea bolilor 7i a duntorilor se va efectua doar cu produse avizate pentru

utilizarea 6n agricultur ecologic

Principalele boli 7i duntori Produse de combatere 8bserva2ii

0oli$erticilioz '$erticillium sp. 7i fuzarioz

Cusarium sp.

Asolament =ota2ie la E> ani

Buntori

M;ndacul de /olorado RHeptinotarsa

decemlineata

Piretrin, rotenon,

azadirahtin 'neem,

recoltare manual 7i

distrugere

Dratamentele

aplic

/;nd larvele su

stadiul -

Ha adul2i

Se repet la F*+

M;ndacul de /olorado RHeptinotarsa

decemlineata

Piretrin, rotenon,

azadirahtin 'neem,

recoltare manual 7i

distrugere

Dratamentele

aplic

/;nd larvele su

stadiul -

Ha adul2i

Se repet la F*+

Acarieni 'DetranIcus urticae =otenon Ha ap

duntorilor/oropi7ni2a 'MrIlltalpa grIllotalpa Hatr. pulbere de piretrin 4+ t@ha. Cructele care au dep7it maturitatea de recoltare, se

6ndeprteaz de pe plant 7i se pun la compostare 'nu se las pe plant, pentru c

acestea nu mai leag 7i se reduce produc2ia ob2inut.

Cap IV. Calcule tehnico-economice

Nr.crt Denumirea lucrarilor U.M Nr.delucrari Costunitar 1 ha Costtotal

1. Preg. terenului

2. !rat "a 1 #$% #$%


19/20

Lucrari cu &' "a 2 22$ #$%

Lucrari cu &C "a 1 2%% 2%%

(. Plantarea cu )P* "a 1 (%% (%%

#. Completarea golurilor "a 1%%

$. Prasile mecanice "a 2 2%% #%%

+. Prasile manuala "a 1 2$%

. -rigarea #%%% %,$ 2%%%

. /ertilizarea cu azotat deamoniu

"a 1 1%% 1%%

0. /ertilizarea cu sulat depotasiu

"a 1 1$% 1$%

1%. Comaterea olilor sidaunatorilor

"a 2%%

11. 3otal c4eltuieli lucrari #+%%

,r.crt -aterial folosite .- Cantitate dematerial

Cost unitar

1. Rasad buc 25.000 0.052. Apa m3 4000 13. Azotat de amoniu sac 65 2

4. Sulfat de potasiu sac 100 35. Combaterea bolilor si

daunatorilor6. Total celtuieli materiale

Pentru infiintarea unei culturi e vinete total c%eltuieli 4#** 'on%a

Pentru materialele utili/ate la infiintarea culturii e vinete se c%eltuiesc 5((* 'on%a

$otal c%eltuieli 1*.4(* 'on%a

BIBLIOGRAFIE


20/20

" Ru#andra Ciofu$ %istor Stan$ &ictor 'opescu$ 'ela(ia Cilom$ Sil)iu Apaidean$

Arsenie *or(os$ &iorel +erar$ ,ritz -aurer$ arl ,ritz -aurer$ %icolae Atanasiu$

$**+,Tra)a) -! l!gu(i.ul)ura, E-i)ura C!r!s#

/ &4eorg4e Stanciu,L!gu(i.ul)ura -! su..!ss0 !-i)uraC!)a)!a -! s.aun

/ 'umitru -ndrea, Cul)ura l!gu(!lor0E-i)ura C!r!s

/ *u5andra Ciou, Tra)a) -! l!gu(i.ul)ura0 E-i)ura C!r!s

Ane#e

a1 Cul)ura 2in!)!lor alb!

b1 rasa- -! 2in!)! in s!r!

c=asad de vinete

d=asad de vinete in floare

e irigarea

f recolta vinetelor

Tehnologia de cultivare a vinetelor

Documents

Transcript of Tehnologia de cultivare a vinetelor