DIVERSITATEA LUMII VII

NOŢIUNI INTRODUCTIVE: TAXONI: - ( taxis= aranjare- gr)- unitate sau categorie sistematica de orice rang in cadrul clasificarii ierarhice a organismelor : fillum (increngatura), clasa, ordin, familie , gen,specie, subspecie, varietate.

- nomenclatura binara – termen introdus de C. Linne pentru desemnarea speciilor, format din 2 nume: primul, scris cu majuscula reprezinta genul iar al doilea, scris cu litera mica reprezinta specia (ex: Fagus sylvatica – fagul)

- procariot –( gr: Pro-înainte, karyon-nucă, nucleu) -organism unicelular lipsit de nucleu individualizat. Celula PK are urmatoarele caracteristici: lipsa nucleolilor şi a anvelopei nucleare; nu au vacuole, aparat Golgi, mitocondrii şi cloroplaste; ADN procariot este de obicei reprezentat printr-o singură moleculă de ADN, circulara si puternic spiralizata care formeaza nucleoidul; pot exista plasmide, formaţiuni circulare ce conţin ADN dublucatenar. PK sunt bacteriile şi algele albastre-verzi.

- eucariot – (gr: ea = bun; karyon = sambure) organism cu celule care posedă un nucleu şi citoplasmă cu organite citoplasmatice distincte. EK sunt toate organismele vii cu exceptia bacteriilor si cianobacteriilor

VIRUSURI: - ( lat: virus = otrava) – entitate nucleo-proteica, invizibil cu microscopul optic, metabolic inerta (fara echipament enzimatic), care se reproduce numai în interiorul celulelor vii şi provoacă diverse boli infecţioase numite viroze.Uzuala este clasificarea Baltimore, in 7 grupe, care are la bază împărţirea în funcţie de tipul genomului viral, (ARN sau ADN, monocatenar, dublu catenar), precum şi metoda de replicare.

REGNURI: - Monera- Protista- Fungi- Plantae- Animalia

Virusurile

Caractere generale• Dimensiunea redusă(20-300nm), care le permite să traverseze filtrele bacteriologice• Genomul posedă un singur tip de acid nucleic, fie ARN, fie ADN• Sunt total dependente de celula vie, fie eucariotă, fie procariotă, pentru replicare şi existenţă• Nu posedă ribozomi sau aparat propriu de sinteză a proteinelor, mitocondrii sau sursă proprie

de energie• Deşi unele virusuri posedă enzime proprii ca, de pildă, ARN- sau ADN-polimeraza, ele nu

pot amplifica şi reproduce informaţia în propriul genom, în absenţa celulei gazdăClasificare:taxonomia virală actuală desparte ribovirusurile (genom ARN) de dezoxiribovirusuri (genom ADN).Exemple la om: 1.virusuri ARN : poliovirusul, enterovirusul, virusul hepatitei A, virusul rubeolei, virusul hepatitei C, virusul rabic, virusul Ebola, virusurile gripale (A, B si C), rotavirusul,virusul gripei, virusul paragripal. 2. virusuri ADN :virusul hepatitei B, virusul papilloma uman, adenovirusul uman, virusul citomegalic, virusul variolei, herpes virusul, virusul varicelozosterian, virusul Epstein-Barr.

Regnul Monera

Caractere generale: • mediul şi modul de viaţă: toate mediile de viata; libere sau parazite, solitare sau coloniale• morfologie: unicelulare, organizare PK ( fara nucleu, 1 cromozom bacterian circular format

din AND fara histone – formeaza nucleoidul; fara mitocondrii, plastide, ap Golgi etc; cu PC format din mureina, cu sau fara flagel)

• locomoţie- cu ajutorul flagelului• nutriţie – heterotrofa ( exceptie cyanobacteriile fotosintetizante)• respiraţie – aeroba Bacillus subtilis ( bacilul fanului ) ,Lactobacillus lactis ( bacilul lactic

sau anaeroba Clostridium botulinum ( bacteria botulinica )• reproducere – inmultire asexuata prin diviziune directa; in conditiile nefavorabile, formeaza

spori de rezistenta• importanţă – teoretica (originea si evolutia vietii), practica pentru sanatate datorita bolilor

produse, sunt utilizate in biotehnologii (Escherichia coli – sinteza de VITAMINE,ENZIME,MEDICAMENTE), asigura reciclarea C.N,P si a altor elemente chimice; bacteriile fixatoare de azot imbogatesc solurile in azot ;

Clasificare si reprezentanti: • Archaebacteria• Eubacteria – bacterii adevarate- Bacillus subtilis ( bacilul fanului) - (bacilul tetanic) - Escherichia coli ( colibacilul) -Lactobacillus lactis ( bacilul lactic) - Mycobacterium tuberculosis (bacilul tuberculozei) - Rhyzobium leguminosarum (bacterie fixatoare de azot) - Treponema pallidum (provoaca sifilis) - Clostridium botulinum ( bacteria botulinica )• Cyanobacteria

Regnul Protista

Caractere generale: • mediul şi modul de viaţă: populează, în mod special, mediul acvatic dar si medii umede sau

corpul platelor şi animalelor; libere sau parazite, solitare sau coloniale• morfologie: grup eterogen de microorganisme eucariote unicelulare.În citoplasmă există

următoarele organite celulare: mitocondrii, Aparat Golgi, ribozomi, vacuole digestive, centrozomi, vacuole contractile/pulsatile, vezicule cu substanţe de rezerva, reticul endoplasmatic. Nucleul poate fi unic sau multiplu. Forma chistică fara cili, membrana mult îngroşată, organitele si metabolismul se reduc, persistând nucleii şi o mare cantitate de substanţe de rezervă.

• locomoţie- cu ajutorul flagelilor, pseudopodelor sau a cililor• nutriţie –majoritatea heterotrofe (excepţii fiind Euglena verde, care este mixotrofă si algele

unicelulare care sunt autotrofe)• respiraţie – aeroba sau anaeroba• reproducere –asexuată sau sexuată.• importanţă –agenţi patogeni la animale sau plante (ex Plasmodium falciparum care provoacă

malaria la oameni ; Phytophthora infestans ce provoacă stricarea cartofilor); participa la întretinerea ciclurilor biogeochimice ca producatori , consumatori, descompunatori ; rol de filtre ale mediului acvatic; sunt fertilizatori ai solului;intra în alcatuirea fitoplanctonului= hrana pentru alte vietuitoare acvatice;protistele fotoautotrofe contribuie la oxigenarea mediului

Clasificare si reprezentanti

• Protiste asemanatoare cu animalele – PROTOZOARE Încrengatura Sarcodine (Rizopode)- amibe, radiolari, foraminiferi Încrengatura Zoomastigine (Flagelate)

• Euglena viridis (euglena verde), Phacus acuminatus (euglenoid)• flagelate parazite (Trypanosoma gambiense, Giardia intestinalis)

Încrengatura Ciliophora (Ciliate) Încrengatura Sporozoare

• Plasmodium malariae (plasmodiul malariei)• Protiste asemanatoare cu plantele – ALGE

Încrengatura Chrysophyta (alge aurii)• Diatomee – Pinularia sp

Încrengatura Chlorophyta (alge verzi)• Pleurococcus viridis (verzeala zidurilor)- imobil• Chlamydomonas sp - mobil

Încrengatura Dinophyta• Dinoflagelate – Peridinium ovatum , Noctiluca scintillans

• Protiste asemanatoare cu fungii – MIXOMICETE, OOMICETE Încrengatura Mixomicete (mucegaiuri mucilaginoase) Încrengatura Oomicete (mucegaiuri de apa)

Regnul Fungi

Caractere generale: • mediul şi modul de viaţă: mediul terestru, acvatic sau umed; libere sau parazite• morfologie: organisme eucariote, unicelulare sau pluricelulare, microscopice sau

macroscopice, fara clorofila;corpul-talul este alcatuit din celule multinucleate, numite hife, si se numeste miceliu;prezinta un perete celular de natura chitinoasa, sau (rar) celulozica; in citoplasma exista glicogen si picaturi de ulei.

• locomoţie- imobile• nutriţie – nutritie heterotrofa: saprofita sau parazita; pot forma simbioze (micorize sau

licheni)• respiraţie – aeroba• reproducere – asexuat(endospori,exospori); sexuat (prin contopirea organelor sexuate)sau

vegetativ(prin fragmente de miceliu, inmugurire)• importanţă – sursă de hrană şi vitamine, industria farmaceutică, industria berii, panificaţie,

circuitul materiei în natură.Ca descompunătoriau o contribuţie deosebită în formarea părţii organice a solurilor,au un rol deosebit in lanturile trofice ; sunt indicatori naturali ai poluării; unele (ex cornul secarei -Claviceps purpurea) sintetizează substanţe cu valoare farmaceutică.

Clasificare si reprezentanti

• Filum Chytridiomycota – Synchytrium endobioticum – parazit – râia neagră, cancerul cartofului

• Filum Zygomycota – ciuperci inferioare numite mucegaiuri. Reprezentanţi: Mucor mucedo (mucegaiul alb), Rhizopus nigricans (mucegaiul negru), Glomus Sp.

• Filum Ascomycota – Saccharomyces cerevisiae (drojdia de bere); Saccharomyces ellipsoideus(drojdia de vin) ; Penicillium notatum (mucegaiul verde-albastrui); parazite (Monilinia fructigena, Claviceps purpurea), sau simbionte;unele form.

corpi de fructificaţie – ascocarpi – comestibili Morchella esculenta (sbârciogul), Tuber (trufele)

• Filum Basidiomycota – ciuperci cu pălărie, formează corpi de fructificaţie – basidiocarpi- comestibile sau otrăvitoare: Agaricus campestris (ciuperca de câmp); Boletus edulis (hrib) ; Pleurotus ostreatus (păstrăv de fag); Amanita muscaria (pălăria şarpelui).

Regnul Plantae

Caractere generale:• mediul şi modul de viaţă: se dezvoltă pe sol, în apă sau pe alte plante.• morfologie:organisme EK, multicelulare, autotrofe, primar fotosintetizatoare; au în celula lor

o vacuolă centrală mare,prezintă organite celulare specifice (cloroplaşti citoplasmatici),au capacitatea de a realiza fotosinteza, au părţi subterane sau adâncite în alt tip de substrat prin care îşi asigură nutriţia,prezintă organe de înmulţire sexuată.

• locomoţie- imobile • nutriţie – autotrofa, uneori mixotrofa• respiraţie – aeroba• reproducere –asexuată sau sexuată.• importanţă –

Clasificare si reprezentanti

Plante avasculare: au corp numit tal, fara organe vegetative diferentiateAlge pluricelulare :

• F. Chlorophyta (clorofila a si b, xantofile, carotenoizi): Spirogyra sp. (matasea broastei), Cladophora (lana broastei), Ulva lactuca (salata de mare), Volvox aureus (tal colonial)

• F. Rhodophyta (ficoeritrina, clorofila a): Chondrus crispus• F. Phaeophyta (fucoxantina, clorofila a si c): Nereocystis luetkeana, Sargassum sp

Fillum Bryophyta: • Cls Hepaticatae• Cls. Anthoceratatae• Cls. Bryatae (muschii) – Sphagnum cymbifolium

Plante vasculare:• F. Pterydophyta

• Cls Lycopodiatae• Cls Equisetatae• Cls. Filicatae – Polypodium vulgare (feriguta)

• F. Spermatophyta• Subf. Gymnospermatophyta

• Cls Pinatae (conifere) – Abies alba(brad), Picea abies (molid), Pinus nigra (pin negru)

• Cls Ginkgtoatae – Ginkgo biloba (arborele pagodelor)• Cls Cycadatae – Cycas revoluta (palmier sago, sagotier)

• Subf. Angiospermatophyta:• Cls Monocotiledonate (Liliatae)- radacini fasciculate sau adventive, tulpini

neramificate si articulate, frunze cu nervuri paralele, flori de tip 3, samanta cu 1 cotiledon – gramineele(grau=,orz=, secara=Secale cereale, ovaz, bambus), crinul (Lilium sp) , ciperaceele (papirus, rogoz)

• Cls Dicotiledonatae (Magnoliatae) – radacini pivotante sau ramuroase, tulpini ramificate si nearticulate, nervuri in evantai (penate, palmate), floare tip 4 sau 5, samanta cu 2 cotiledoane – Rosa canina (maces), Mallus (mar), Pisum sativum(mazare), musetel (Matricaria chamomilla), nuc (Juglans regia), cartoful , rosia

Regnul Animalia

Caractere generale:•mediul şi modul de viaţă: toate mediile de viata• morfologie:organisme EK pluricelulare, cu celule diferentiate asociate in tesuturi si organe

(metazoare) care provin din 2 straturi embrionare( endoderm,ectoderm) la celenterate si spongieri =didermice sau din 3 straturi (+ mezoderm) la restul = tridermice

• nutritie- exclusiv heterotrofa• locomoţie- libere si mobile, rar imobile (fixate de substrat)• respiraţie – aeroba• reproducere – asexuata (rar- ex prin inmugurire la spongieri) sau sexuată.• importanţă –

Clasificare si reprezentanti• F. Porifera (Spongieri) : sedentari ( larvele se deplaseaza innot), acvatici, multi coloniali, se

hranesc prin filtare- digestie intracelulara•Cls Calcarea: Sycon raffanus•Cls Hexactinellida (siliciosi): Euplectella aspergillum (cosuletul Venerei)•Cls Demospongia (carnosi) : Euspongia officinalis (buretele de baie) , spongilla lacustris

(buretele de apa dulce)• F Celenterata ( Cnidaria): forme libere (meduze) si fixate (polipi); acvatice

•Cls Hydrozoa : Hydra viridis (hidra de apa dulce)•Cls Scyfozoa: Aurelia aurita (meduza de apa rece)•Cls Antozoa: Corralium rubrum (margean) , Actinia equina (actinia)

• F. Plathelminthes (viermi lati)- tridermici, acvatici sau paraziti la animale, respiratie cutanee

•Cls Turbelariatae: Dendrocoelia lacteum (planaria- libera)•Cls Trematoda: Fasciola hepatica (viermele de galbeaza) •Cls Cestoda: Taenia solium, T. Echinococcus (teniile)

• F. Nemathelminthes ( viermi cilindrici): liberi (acvatici sau terestri) sau paraziti la animale si om, sexe separate si dimorfism sexual

• Cls Nematoda: Ascaris lumbricoides (limbric), Enterobius vermicularis (oxiur), Trichinella spiralis (trichina)

• Cls Rotatoria (rotiferi- marini): Rotaria sp• Cls Gastrotricha (gastrotrichi): Chaetonotus sp

• F. Anelida (viermi inelati): terestri si acvatici, liberi sau paraziti, reproducere sexuata• Cls Polichaeta: Nereis diversicolor (viermele de nisip), Eunice sp• Cls Oligochaeta: Lumbricus terestris (rama), Tubifex tubifex (vierme rosu)• Cls Hirudineea: Hirudo medicinalis (lipitoarea)

• F. Mollusca (moluste): majotitatea acvatice dar si terestre, au exoschelet (=cochilie), fecundatia interna

• Cls Gastropoda (melcii): Helix pomatia (melc de livada), Limax maximus (limax fara cochilie), Cypraea tigris (ghioc), Rapana venosa (rapana), Planorbis corneus

• Cls Lamelibranchiata (Bivalve-scoicile): Unio pictorum (scoica de rau), Mytillus edulis (midia), , Ostrea edulus (stridia), Venus gallina, Mya arenaria

• Cls Cefalopoda (cefalopodele): Nautillus pompilius (nautilul- cochilie externa), Octopus vulgaris (caracatita), Sepia officinalis (sepia)

• F. Arthropoda: 75% din speciile de animale, apendicii sunt articulati cu rol in deplasare si prinderea hranei, TD are glande anexe, fecundatie interna iar dezvoltarea se face prin metamorfoza (completa – ou-larva-nimfa-adult sau incompleta ou-larva-adult)

• Cls Miriapoda: exclusiv terestre- Lithobius forfecatus (urechelnita) Scolopendra gigantea (scolopendra), Julus terestris (sarpe orb)

• Cls Arachnida (paianjenii): Araneus diatematus (paianjenul cu cruce), Euscorpius (scorpion), Ixodes sp (capusele), Sarcoptes scabie (sarcoptul raiei), Avicul;aria sp ( tarantulele)

• Cls Crustacea: Daphnia pulex (puricele de balta), Astacus fluviatilis (racul de rau) , Carcinus mediteraneus (crabul), Homaris vulgaris (homar)

• Cls Insecta: Melolontha melolontha (carabus de mai), Culex sp (tantar), Apis melifera (albina), Coccinella septempunctata (gargarita), Iphiclides podalirius (coada randunicii).

• F. Echinoderma: exclusiv marine• Cls Crinoidea – crinii de mare (Pentacrinus sp)• Cls Holoturoidea- castravetii de mare (Cucumaria sp)• Cls echinoidea- aricii de mare (Echinus sp)• Cls asteroidea- stelele de mare (Heliaster sp)• Cls ophiuroidea- serpii de mare (Ophiurus sp)

• F Chordata:• Subf. Urochordata- ascidiile• Subf. Cefalochordata- amfioxus• Subf. Vertebrata- cele mai numeroase si evoluate animale cu CV la adult, adaptate la toate mediile de viata, respira cutanat, pulmonar sau branhial

•Agnate (fara falci): ciclostomii sau chiscarii•Gnatostomate:

• Supracls Pisces• Cls Chondrostyhtes (cartilaginosi, rechini): Raja clavata (vulpe de

mare), Dasyatis pastinaca (pisica de mare), Squalus achanthias (cainele de mare), Carcharodon carcharias (Marele alb)

• Cls Osteychtes (ososi): Acipenser sp (cega, pastruga- sturionii), Cyprinus carpio (crap), Esox lucius (stiuca)

• Supracls Tetrapoda:• Cls Amphibia (amfibienii)

•Ord. Urodele: Triturus vulgaris (tritonul), Salamandra salamandra (salamandra)

• Ord. Anure: Rana ridibunda (broasca de lac), Bufo viridis (broasca raioasa), Rana sylvatica (broasca de padure)

• Ord. Apode (gimnofioni)- nu traiesc la noi - Siphonops annulatus (scormonitor inelat)

• Cls Reptilia (reptilele):• Subord Lacertilia (soparle): Lacerta viridis (guster), Anguis

fragilis (sarpe de sticla)• Subord. Ophidia (serpii): Natrix natrix (sarpe de casa), Boa

constrictor (boa)• Supraord. Chelonia (broaste testoase): Emys orbicularis

(testoasa de apa dulce), Testudo graeca ibera (testoasa dobrogeana)• Ord Crocodilia : Crocodilus niloticus (crocodile de Nil),

Gavialis gangeticus (gavial), Alligator missisispiensis (aligatorul)•Cls. Aves (pasarile): adaptate la zbor prin transformarea membrelor

anterioare in aripi• Acarenate: Struthio camelus (strut African), Rhea Americana

(strut nandu)• Carenate: Passer domesticus (vrabia), Gallus domestica

(gaina), Aquila sp (acvila), Bubo bubo (bufnita), Columba livia (porumbel)• Cls Mammalia (mamifere):

• Ord Momotremata:se inmultesc prin oua dar isi hranesc puii cu lapte- Ornithorhynchus anatinus (ornitorinc), Tachyglossus aculeatus (echidna)

• Ord Marsupiales: Macropus giganteus (cangurul), Phascolarctos cinereus (Koala)

• Supraord Eutheria (placentare):• Ordinul Artiodactyla- unguligrade, copitate- Sus scrofa

(mistret), Cervus elaphus (cerb), Dama dama (cerb lopatar), Rupicapra rupicapra (capra neagra), Equus caballus (cal)

• Ordinul Carnivora- Vulpes vulpes (vulpe), Canis lupus (lup), Lutra lutra (vidra), Lynx lynx (ras), Monachus monachus (foca cu burta alba, vaca de mare), Ursus arctos (urs brun)

• Ordinul Cetacea - Delphinus delphis (delfin), Phocoena phocoena (marsuin, porc de mare),

• Ordinul Chiroptera (lilieci) - Rhinolophus euryale (liliac), Pteropus sp (liliacul vampir), Nyctalus noctula (liliac de seara)

• Ordinul Insectivora - Erinaceus europaeus (arici), Talpa europaea (cartita),

• Ordinul Lagomorpha- Lepus europaeus (iepure), • Ordinul Rodentia (rozatoare) - Sciurus vulgaris (veverita)• Ordinul Proboscidea: Elephas maximus - elefant asiatic• Ordinul Primates – pan troglodytes (cimpanzeu), Gorilla

gorilla (gorilla), Homo sapiens sapiens (omul actual)