Taxele vamale

Locul si rolul lor in cadrul resurselor finantelor publice in contextul

aderarii Romaniei la Uniunea Europeana

Management - Administraţie Publică

Anul II, IDD

Cuprins

Capitolul I – Introducere..............................................................................3

Capitolul II – Prezentarea particularitatilor sistemului de taxe vamale in

perspectiva integrarii in Uniunea Europeana...........................................................8

2.1 Renuntarea la taxele vamale: o conditie pentru integrarea in

Uniunea Europeana...........................................................................................8

2.2 Scutirea de la plata drepturilor de import a bunurilor importate

prin servicii postale si in regim de curierat rapid de catre persoanele juridice

(OUG nr. 88 din 11 iunie 1999)......................................................................18

2.3 Scutirea de la obligatia garantarii datoriei vamale (ordinul M.F. nr.

1046 din 21 septembrie 1999).........................................................................23

2.4 Regimul vamal aplicabil calatorilor si altor persoane fizice.........28

2.5 Libera circulatie a marfurilor........................................................33

2.6 Reduceri, exceptari, scutiri si preferinte........................................33

2.7 Furnizarea de servicii intre comunitate si Romania......................38

2.8 Plati curente si miscarea capitalului..............................................39

2.9 Concurenta si alte prevederi cu caracter economic.......................39

2.10 Armonizarea legislatiei...............................................................41

2.11 Cooperarea economica................................................................42

Capitolul III – Studiu de caz......................................................................53

Cazul I – aplicarea regimului tarifar de baza......................................55

Cazul II – aplicarea regimului tarifar preferential pe baza depunerii

unui certificat de circulatie a marfurilor valid.................................................57

2

Capitolul I – Introducere

In organizarea statului, vama este o institutie complexa care, pe langa rolul

ei primordial, fiscal, indeplineste functia de instrument de protectie a economiei

nationale si, indirect, un rol social si de aparare a natiunii.

Cea dintai lege care a organizat in mod unitar vamile romane este Legea generala

a vamilor, elaborata la 1 iulie 1875.

Atat regimul vamal cat si organizarea serviciilor vamale au suferit de

atunci o serie de modificari, datorate in primul rand schimbarilor sociale survenite

in Romania la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX. Astfel, s-a ajuns

ca, in perioada interbelica, vamile sa fie administrate de Directia Vamilor,

integrata in Ministerul de Finante, conform unei legii organice. Tot in aceeasi

perioada a fost emisa o lege privind regimul vamal si organizarea serviciilor

vamale si a fost elaborat Tariful vamal.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, Administratia vamala romana a

intrat intr-un proces de reorganizare, aceasta cuprinzand infiintarea in 1973 a

Directiei Generale a Vamilor si, ulterior, a Directiilor Regionale Vamale.

Romania a aderat la Conventia pentru infiintarea unui Consiliu de cooperare

vamala, incheiata la Bruxelles la 15 decembrie 1950, prin Decretul Consiliului de

Stat nr.980/1968, devenind efectiv membra a Organizatiei Mondiale a Vamilor in

anul 1969.

Incepand cu data de 13 octombrie 2003 Directia Generala a Vamilor a

devenit Autoritatea Nationala a Vamilor, functionand in subordinea Autoritatii

Nationale de Control.

In prezent, Autoritatea Nationala a Vamilor este organizata si functioneaza

in conformitate cu prevederile H.G. nr. 366/2004, avand sarcina de a infaptui

politica vamala a Guvernului. Autoritatea Nationala a Vamilor are in subordine 10

Directii Regionale Vamale.

3

Institutia vamala din Romania, chiar daca sub forme diferite de-a lungul

secolelor, a avut un rol important in structura generala a statului, fie in cazul

formatiunilor statale antice, fie in cadrul statului medieval, modern sau in epoca

noastra. Atributiile institutiei vamale decurg din scopurile pe care vama este

chemata sa le indeplineasca, economice si financiare, administrative, dar si de

protectie a patrimoniului national sau cu importante functii in sistemul national de

aparare.

Din punct de vedere economic, vama este regulatorul schimbului de

marfuri si produse ale unui stat cu terte puteri, fiind organismul de reglementare a

comertului exterior.

Din punct de vedere administrativ, vama este autoritatea care are in

atributiile ei administrarea tuturor serviciilor de vamuire, control si incasare a

impozitelor si taxelor de import si export, precum si autoritatea care reprezinta

puterea executiva in chestiuni vamale. De asemenea, prin organele sale de control,

functionarii vamali si politia vamala, institutia amintita participa la efortul de

aparare a teritoriului si a populatiei Romaniei.

Din punct de vedere juridic, dreptul vamal este o ramura a dreptului

public, care cuprinde normele si regulile dupa care se reglementeaza si se

stabilesc raporturile juridice intre persoane si stat sau intre state diferite, privind

circulatia marfurilor la intrarea si iesirea lor din teritoriul suveranitatii unui stat;

este sanctionatorul conflictelor izvorate din exercitarea dreptului de a impune si

incasa drepturile vamale, fie sub forma impozitelor directe, fie indirecte.

De-a lungul edificarii statului national roman, institutia vamala a jucat un rol

esential in politica generala a statului indreptata in directia protectiei economiei

nationale, in diferite perioade. Ca urmare, vama a fost implicata direct in punerea

in aplicare a tratatelor de comert, de vama si de navigatie ale Romaniei cu terti si,

uneori, in adevarate "razboaie" comerciale, pe care tara noastra a fost nevoita sa le

sustina la un moment dat.

4

In conditiile in care, in ultimii ani, Romania se indreapta tot mai mult spre

integrarea in structurile euro-atlantice, iar problema integrarii economice este de

prim ordin, vama va juca un rol important in transferul spre structurile europene

si, nu in ultimul rand, va avea rolul de a contribui la protejarea granitei rasaritene

a Europei unite.

In prezent, Directia Generala a Vamilor este organizata si functioneaza in

conformitate cu prevederile HG nr. 498/1994 si ale HG nr. 147/1996, modificata

si completata cu HG nr. 939/1998, avand sarcina de a infaptui politica vamala a

Guvernului, in numele Ministerului Finantelor Publice. Directia Generala a

Vamilor are in subordine 10 Directii Regionale Vamale Interjudetene si 107

birouri vamale.

Directia Generala a Vamilor functioneaza ca institutie de specialitate a

administratiei publice centrale, asigurand aplicarea strategiei Guvernului in

domeniul vamal. Directia Generala a Vamilor reprezinta tara noastra in relatiile cu

administratiile vamale ale altor state si organizatiile internationale, in problemele

cu specific vamal.

Principalul obiectiv al autoritatii vamale din Romania dupa 1990 a fost

reforma in plan legislativ. Astfel, in cursul anului 1997 a fost redactata forma

finala a Codului vamal al Romaniei, care a fost adoptat de Parlamentul Romaniei,

devenind Legea nr. 141/1997. Acest act a intrat in vigoare la data de 01.10.1997 si

reprezinta, din punct de vedere juridic, o realizare care se inscrie in activitatea de

armonizare a legislatiei din domeniu cu legislatia comunitara. De asemenea, a fost

redactat si publicat Regulamentul de aplicare a Codului vamal al Romaniei,

aprobat prin HG nr. 1114/2001. Prin aprobarea acestui act, aplicarea normelor de

natura vamala a fost aliniata cerintelor comunitatii europene, pe teritoriul

Romaniei. Exista la aceasta data toate conditiile necesare aplicarii unitare a

legislatiei vamale europene, indiferent de subiectii carora se adreseaza si de

raporturile juridice reglementate.

5

In ceea ce priveste sistemul informatic vamal, baza acestuia este aplicatia

ASYCUDA, ce permite implementarea intregului pachet legislativ, care este in

vigoare pentru procesarea declaratiilor vamale.

Programul de informatizare a vamilor, cofinantat de UE (RO 9304), a fost

finalizat in 1998. Obiectivul implementarii programului a fost realizat o data cu

crearea Sistemului Informatic Vamal Integrat ICIS. Scopul a fost informatizarea

tuturor functiilor activitatii vamale, incluzand procesul de vamuire, contabilitate,

supraveghere si control, operatiuni de tranzit si sisteme de raportare si de a instala

tot echipamentul si aplicatiile necesare in birourile vamale. Astfel, munca de zi cu

zi a vamesilor a fost adaptata la procedurile automatizate, in acest fel ridicandu-se

semnificativ eficienta comunicarii informatiilor si a procedurilor de lucru.

Pornind de la principiile enuntate in “Declaratia de aprobare a strategiei de

pregatire pentru aprobare a administratiilor vamale si fiscale din Romania”,

elaborata de U.E., de la avizul Comisiei Europene exprimat in Agenda 2000 si

tinand cont de stadiul actual al administratiei vamale, Directia Generala a Vamilor

a elaborat strategia de pregatire pentru preaderare a Administratiei Vamale

Romane. Obiectivele strategiei vamale din Romania si masurile de realizare a

acestora au fost cuprinse in Programul National de Adoptare a Aqcuis-ului

Comunitar (PNAAC).

Eforturi considerabile a depus autoritatea vamala romana in ultimii ani cu

privire la incheierea de acorduri la nivel guvernamental, respectiv asistenta

reciproca pentru combaterea fraudelor vamale. Astfel, incepand cu 1997 au fost

incheiate acorduri vamale bilaterale intre Romania si Turcia, Iugoslavia, SUA,

Bulgaria, Armenia, Grecia, Moldova, Ucraina si Georgia.

O alta realizare importanta a autoritatii vamale romane o reprezinta inaugurarea la

data de 16 noiembrie 1999 a Centrului Regional SECI de Combatere a

Infractionalitatii Transfrontaliere, initiativa care se inscrie in cadrul programului

de combatere a coruptiei si crimei organizare, lansat de domnul Emil

Constantinescu, Presedinte al Romaniei intre anii 1996-2000, crearea centrului

6

fiind materializata prin eforturile considerabile ale Directiei Generale a Vamilor si

Ministerului de Interne din Romania.

7

Capitolul II – Prezentarea particularitatilor sistemului de taxe vamale in perspectiva integrarii in

Uniunea Europeana

Privite in ansamblu, masurile de eliminare a taxelor vamale si modificarea

aplicarii TVA ridica in fata producatorilor romanii mult mai multe probleme decat

pana acum. Prin noua lege a TVA-ului se termina scutirea de TVA pentru

produsele la care nu se aplicau taxele vamale, se intrerup facilitatile acordate prin

legi speciale si nu se mai acorda scutirea de TVA pentru IMM si firmele din

zonele defavorizate. Aceasta situatie, cumulata cu faptul ca produsele industriale,

produse in cadrul UE vor intra in Romania fara taxe vamale va pune si mai multa

presiune asupra producatorilor romani. Se spera, insa, ca concurenta cu produsele

Uniunii, care ii va sili pe producatorii romani sa fie mai competitivi, precum si

facilitatile care vor decurge din intrarea Romaniei in UE, vor ajuta producatorii

romani sa faca fata situatiei in care se vor gasi.

2.1 Renuntarea la taxele vamale: o conditie pentru integrarea in

Uniunea EuropeanaPentru alinierea la cerintele UE, mai precis in conformitate cu Acodrul de

Asociere a Romaniei la UE, taxele vamale pentru importul produselor industriale

vor fi suprimate. Reducerea taxelor vamale se desfasoara in mod gradual, procesul

urmand sa fie finalizat la data de 1 ianuarie 2002. Potrivit aceluiasi Acord,

eliminarea taxelor vamale sau diminuarea acestora la importul din UE de produse

agro-alimentare se realizeaza numai partial, avand in vedere sensibilitatea

deosebita a acestui sector. Aderarea la UE va implica insa, in final, o suprimare

totala a taxelor vamale pentru intreaga gama a produselor agro-alimentare

importate din tarile membre ale Uniunii. Alinierea Romaniei la taxele vamale, pe

baza clauzei natiunii celei mai favorizate, prevazuta de Tariful vamal comun al

Uniunii Europene, implica, in principal, diminuarea protectiei vamale a productiei

8

nationale, atat la produsele agricole, cat si la cele industriale. In opinia

reprezentantilor Ministerului Afacerilor Externe efectele eliminarii taxelor vamale

nu vor constitui un soc pentru economia romaneasca. “Contrar unor interpretari

eronate, trebuie precizat ca in anul 2002, nu se pune problema eliminarii totale a

unor taxe vamale ca atare, ci aceea a incheierii ultimei faze din calendarul de

reducere esalonat pe ultimii 9 ani, care propune desfiintarea cotei reziduale din

taxele vamale la importurile de produse industriale“, sustin surse din MAE. In

privinta amanarii deciziei de eliminare a taxelor vamale, asa cum cer unii

producatori interni, printre care si cei reprezentati de ANEIR, Ministerul

Afacerilor Externe are o pozitie ferma: “Amanarea reducerii taxelor vamale ar

insemna in primul rand o incalcare a angajamentelor asumate de Romania prin

acordurile incheiate. In plan comercial aceasta ar putea determina UE sa aplice

contramasuri, cum ar fi, de exemplu, reintroducerea taxelor vamale la principalele

produse de export ale economiei romanesti. Consecintele ar putea, insa, sa

depaseasca planul comercial si sa se rasfranga si asupra procesului de aderare a

Romaniei la UE prin redeschidera unor capitole care au fost deja negociate si

amanarea inchiderii altora“. Economia romaneasca se poate “apara“ in fata noilor

reglementari vamale chiar prin aplicarea prevederilor Acordului European si a

celorlalte acorduri de liber schimb incheiate de Romania. Fiecare din aceste

acorduri contine prevederi referitoare la protectia producatorilor autohtoni.

Utilizarea instrumentelor comerciale de aparare se poate face insa numai cu

respectarea regulilor internationale. Practic, in cazul aparitei unui deficit al

balantei comerciale, Guvernul Romaniei are la indemana o gama restransa de

masuri de protectie. Aplicarea acestora este conditionata de luarea altor masuri

pentru restructurarea si eficientizarea ramurii sau ramurilor industriale care

conduc la deficitul comercial. Avand in vedere ca de zece ani se tot incearca acest

lucru la nivelul intregii economii cu rezultate departe de asteptari, eficacitatea

unui astfel de tratament economic, de care ramurile economiei romanesti vor avea

aproape sigur nevoie, este pusa sub semnul intrebarii.

9

In privinta produselor agricole, un sector sensibil al economiei Romaniei,

concesiile acordate atat de Romania cat si de partenerii sai au un caracter limitat,

pentru un numar mai redus de produse, si nu se pune problema liberalizarii

importurilor de la 1 ianuarie 2002. Concesiile imbraca forma unor reduceri sau

eliminari de taxe vamale, fie in cadrul unor contingente, fie pentru cantitati

nelimitate. Protectia la frontiera Romaniei, a acestor produse este inca ridicata.

Raportul Comisiei Europene din anul 2000 privind progresele Romaniei pe calea

aderarii reliefeaza diferente majore intre nivelul de protectie al UE si cel al

Romaniei. Astfel, media taxelor vamale aplicate de UE la importul de produse

agricole este de 9,4%, fata de 32,8% cat este media Romaniei. Aceasta concluzie

nu face decat sa sublinieze si mai mult necesitatea sprijinirii sectorului agricol,

care, chiar si in conditiile actuale, nu face fata concurentei externe. Cu toate

acestea, prognozele Ministerului Prognozei si Dezvoltarii pentru perioada 2001-

2005, arata ca ritmul de crestere al exporturilor ar devansa ritmul de crestere al

importurilor, respectiv 10,3% fata de 9,3%.

Romania, pe de o parte, si Regatul Belgiei, Regatul Danemarcei,

Republica Federala Germania, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica

Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul

Olandei, Republica Portugheza, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord,

parti contractante la Tratatul de Instituire a Comunitătii Economice Europene, la

Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Carbunelui şi Otelului şi la

Tratatul de Instituire a Comunitătii Europene a Energiei Atomice, denumite în

continuare "State Membre", şi Comunitatea Economică Europeana, Comunitatea

Europeana a Energiei Atomice si Comunitatea Europeana a Carbunelui şi

Otelului, denumite în continuare "Comunitatea", pe de alta parte, luand în

considerare importanta legaturilor traditionale existente intre Romania,

Comunitate, Statele sale Membre, precum şi valorile comune pe care le

impartasesc, recunoscand vointa Romaniei si Comunitatii de a întari aceste

legaturi si de a stabili relatii stranse si durabile, bazate pe reciprocitate, care sa

10

permita Romaniei sa ia parte la procesul de integrare Europeana, intarind si

amplificand, in acest fel, relatiile stabilite in trecut indeosebi prin Acordul de

comert si cooperare comerciala si economica, semnat la 22 octombrie 1990, luand

in considerare oportunitatile pentru o relatie de o noua calitate, oferite de aparitia

unei noi democratii in Romania, luand in considerare angajamentul Romaniei, al

Comunitatii si al statelor sale membre de a intari libertatile politice si economice,

care constituie insasi baza asocierii, recunoscand necesitatea de a continua si

finaliza, cu asistenta din partea Comunitatii, procesul de tranzitie al Romaniei spre

un nou sistem politic si economic care sa respecte regulile statului de drept si

drepturile omului, inclusiv drepturile persoanelor apartinand minoritatilor, sa

practice un sistem pluripartid, bazat pe alegeri libere si democratice si sa asigure

liberalizarea economica, in scopul instituirii unei economii de piata, luand in

considerare angajamentul ferm al Romaniei, al Comunitatii si al statelor sale

membre privind aplicarea deplina a tuturor principiilor si prevederilor continute in

Actul final al Conferintei pentru Securitate si Cooperare in Europa (C.S.C.E.), in

documentele finale de la Viena si Madrid, in Carta de la Paris pentru o Noua"

Europa", in Documentul final al reuniunii C.S.C.E. de la Helsinki, intitulat "The

Chalanges of Change" si in Carta Europeana a Energiei,constiente de importanta

acestui Acord in stabilirea si intarirea unui sistem de stabilitate in Europa, bazat

pe cooperare, avand Comunitatea ca una din pietrele unghiulare ale acestui sistem,

convinse ca trebuie stabilita o legatura intre deplina aplicare a asocierii, pe de o

parte, si continuarea in Romania a reformelor politice, economice si juridice in

curs de realizare, pe de alta parte, ca si introducerea factorilor necesari pentru

cooperarea si apropierea reala intre sistemele partilor, mai ales in lumina

concluziilor Conferintei C.S.C.E. de la Bonn, dorind sa stabileasca si sa dezvolte

un dialog politic regulat in probleme bilaterale si multilaterale de interes comun,

tinand seama de vointa Comunitatii de a acorda un sprijin decisiv pentru

realizarea reformei si de a ajuta Romania sa faca fata consecintelor economice si

sociale ale reajustarii structurale, tinand seama, de asemenea, de vointa

11

Comunitatii de a stabili instrumente de cooperare si de asistenta economica,

tehnica si financiara pe o baza globala si multianuala, luand in considerare

angajamentul Romaniei si al Comunitatii de a liberaliza comertul, in concordanta,

in special, cu drepturile si obligatiile care decurg din Acordul General pentru

Tarife Vamale si Comert, constiente de necesitatea de a stabili conditiile necesare

pentru libertatea de stabilire, pentru libertatea de a furniza servicii si pentru libera

circulatie a capitalurilor, tinand seama de disparitatile economice si sociale dintre

Comunitate si Romania si recunoscand astfel ca obiectivele acestei asocieri

trebuie realizate prin prevederi adecvate ale Acordului, convinse ca acest Acord

va crea un nou climat pentru relatiile lor economice si in special pentru

dezvoltarea comertului si a investitiilor, instrumente indispensabile pentru

restructurarea economica si modernizarea tehnologica", dorind sa stabileasca o

cooperare culturala si sa dezvolte schimbul de informatii. Concluzionand,

obiectivul final al Romaniei este sa devina membru al Comunitatii, iar aceasta

asociere va ajuta Romania sa realizeze acest obiectiv.

Obiectivele asocierii dintre Romania si Comunitatea si Statelor Membre

sunt urmatoarele:

sa asigure un cadru adecvat pentru dialogul politic intre parti, care sa

permita dezvoltarea unor legaturi politice strinse;

sa promoveze dezvoltarea comertului, precum si relatii economice

armonioase intre parti, sprijinind astfel dezvoltarea economica in Romania;

sa asigure o baza pentru cooperarea economica, sociala, financiara si

culturala;

sa sprijine eforturile Romaniei de dezvoltare a economiei, de desavarsire a

tranzitiei intr-o economie de piata si de consolidare a democratiei;

sa stabileasca institutii adecvate pentru a face asocierea efectiva;

sa asigure un cadru pentru integrarea graduala a Romaniei in Comunitate.

In acest scop, Romania va actiona pentru indeplinirea conditiilor necesare.

12

Intre parti se va institui un dialog politic regulat pe care ele intentioneaza

sa-l dezvolte si sa-l intensifice. El va insoti si va consolida apropierea dintre

Romania si Comunitate, va sprijini schimbarile politice si economice in curs de

desfasurare in aceasta tara si va contribui la stabilirea de noi legaturi de

solidaritate si de noi forme de cooperare. Dialogul politic: va facilita integrarea

deplina a Romaniei in comunitatea natiunilor democratice si apropierea

progresiva intre Romania si Comunitate.

Apropierea economica va conduce la o mai mare convergenta politica; va

conduce la o convergenta crescanda a pozitiilor in probleme internationale, in

special in cazul celor de natura a avea efecte substantiale asupra uneia sau alteia

dintre parti; va contribui la apropierea pozitiilor partilor in probleme de securitate

si va intari securitatea si stabilitatea in intrega Europa.

Aalte proceduri si mecanisme pentru dialogul politic vor fi stabilite intre

parti, in special in urmatoarele forme:

intalniri la nivel oficial superior (directori politici) intre oficiali ai

Romaniei, pe de o parte, si Presedintia Consiliului Comunitatilor Europene si

Comisia Comunitatilor Europene, pe de alta parte;

folosirea deplina a canalelor diplomatice;

includerea Romaniei in grupul tarilor care primesc cu regularitate

informatii in problemele legate de Cooperarea Politica Europeana si efectuarea de

schimburi de informatii

orice alte mijloace care ar contribui la consolidarea, dezvoltarea si

accelerarea dialogului.

Asocierea include o perioada" de tranzitie cu o durata de maximum 10 ani,

impartita in doua etape succesive, fiecare durand in principiu cinci ani. Prima

etapa va incepe o data cu intrarea in vigoare a Acordului. In cursul celor 12 luni

care preced expirarea primei etape, Consiliul de Asociere se va intruni pentru a

decide trecerea la a doua etapa, ca si posibilele modificari de adoptat cu privire la

prevederile care reglementeaza a doua etapa.

13

Taxele vamale sunt percepute de catre stat asupra marfurilor, in momentul

in care acestea trec granitele vamale ale tarii in scopul importului, exportului sau

tranzitului. Deci, taxele vamale se instituie asupra bunurilor si produselor care

intra si ies in/din tara sau/si asupra celor care tranziteaza teritoriul national. Drept

urmare, in raport cu obiectul impunerii, pot exista trei categorii de taxe vamale si

anume:

de import - stabilite asupra marfurilor importate in momentul trecerii

granitelor teritoriului vamal ale statului importator.

de export - stabilite asupra marfurilor interne la exportul acestora. Aceasta

categorie de taxe are o raspândire limitata, fiind utilizate in special de statele care

detin monopolul natural al unor resurse minerale sau materii prime, ori monopolul

tehnologic (de fabricatie) la unele produse manufacturate;

de tranzit - percepute asupra marfurilor straine aflate in trecere pe

teritoriul vamal al unui stat, au o aplicabilitate foarte restrânsa pe plan

international, intrucât tranzitul aduce alte avantaje tarilor participante la comertul

international (venituri din tarifele incasate pentru transportul acestor marfuri pe

caile ferate, rutiere sau pe apa). Potrivit legislatiei in vigoare, pe teritoriul vamal

al României nu se aplica taxe de tranzit.

La introducerea sau la scoaterea din tara a marfurilor prezentate in vama,

autoritatea vamala stabileste un regim vamal. Regimul vamal cuprinde totalitatea

normelor ce se aplica in cadrul procedurii de vamuire, in functie de scopul

operatiunii comerciale si de destinatia marfii. Regimurile vamale sunt definitive

sau suspensive.

Din categoria regimurilor vamale definitive fac parte: importul; exportul;

introducerea si scoaterea din tara de bunuri apartinând calatorilor sau altor

persoane fizice, necomercianti.

Regimurile vamale suspensive sunt: tranzitul, antrepozitul, perfectionarea

activa, transformarea sub control vamal, admiterea temporara si perfectionarea

14

pasiva a marfurilor. Aceste regimuri se acorda numai de autoritatea vamala prin

eliberarea unei autorizatii care precizeaza conditiile de derulare a regimului.

Marfurile destinate a fi plasate sub un regim vamal fac obiectul unei

declaratii vamale corespunzatoare acelui regim, care se depune la biroul sau

punctul vamal impreuna cu documentele prevazute de reglementarile vamale1, in

vederea acceptarii regimului vamal solicitat.

Având in vedere interesul pentru dezvoltarea exportului, tara noastra

aplica numai taxe vamale de import, care sunt stabilite si percepute in

conformitate cu Tariful vamal de import al României. Tariful vamal reprezinta un

tabel care cuprinde nomenclatura combinata a marfurilor, taxele vamale

exprimate in procente, precum si cele rezultate din aplicarea masurilor tarifare

preferentiale prevazute in reglementarile legale. Tariful vamal este componenta

principala a regimului vamal al unei tari.

Platitori ai taxelor vamale sunt persoanele juridice in al caror obiect de

activitate sunt prevazute operatiuni de import, precum si persoanele fizice

autorizate sa efectueze astfel de operatiuni.

Importul consta in intrarea in tara a marfurilor straine si introducerea

acestora in circuitul economic.

Autoritatea vamala realizeaza procedura de vamuire si de incasare a

datoriei vamale aferente drepturilor de import (taxe vamale, taxe pe valoarea

adaugata, accizele si orice alte sume care se cuvin statului). Prin exceptie se

acorda scutiri de taxe vamale pentru importul urmatoarelor categorii de bunuri:

a) ajutoare si donatii cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv,

didactic, primite de organizatii si asociatii nonprofit cu caracter umanitar sau

cultural, ministere si alte organe ale administratiei publice, sindicate si partide

politice, organizatii de cult, federatii, asociatii sau cluburi sportive, institutii de

invatamânt, fara a fi destinate sau a fi folosite pentru subventionarea campaniei

electorale sau a unor activitati ce pot constitui amenintari la siguranta nationala.

Se excepteaza de la regimul de scutire de taxe vamale autovehiculele, altele decât

15

ambulantele ori autovehiculele destinate mentinerii si restabilirii ordinii publice,

primite din import sub forma de ajutoare si donatii.

b) bunurile straine care devin, potrivit legii, proprietatea statului;

c) mostrele fara valoare comerciala, materialele publicitare, de reclama si

documentare;

mostrele fara valoare comerciala reprezinta bunuri sau parti din acestea

sectionate, divizate, desperecheate, perforate sau care au fost supuse altor

operatiuni similare, carora nu li se poate da o alta intrebuintare decât cea de

mostre.

materialul publicitar de reclama si documentare, consta in cataloage si

liste de preturi referitoare la marfuri puse in vânzare sau la prestari de servicii

d) alte bunuri prevazute in legi sau in hotarâri ale Guvernului.

Pentru ca aceste bunuri sa beneficieze de scutire de taxe vamale, trebuie sa

indeplineasca urmatoarele conditii:

sa fie trimise de expeditor catre destinatar fara nici un fel de obligatii de

plata;

sa nu faca obiectul unor comercializari ulterioare;

sa nu fie utilizate pentru prestatii catre terti aducatoare de venituri;

sa fie cuprinse in patrimoniul persoanei juridice si inregistrate in evidenta

contabila proprie.

O alta conditie pentru a putea opera scutirea este aceea a scopului utilizarii

bunurilor. Astfel, bunurile scutite de taxe vamale pot fi utilizate numai in

scopurile pentru care au fost importate, in caz de schimbare a destinatiei,

importatorii sunt obligati sa indeplineasca formalitatile legale privind importul

marfurilor si sa achite taxele vamale de import. In astfel de situatii, valoarea in

vama se calculeaza la cursul in vigoare in ziua constatarii schimbarii destinatiei

bunurilor, in acest scop, organele de control financiar si ale Garzii financiare sunt

obligate sa urmareasca destinatia data acestor bunuri si sa sesizeze organele

vamale pentru luarea masurilor ce decurg din aplicarea legii. Taxele astfel

16

datorate se stabilesc si se urmaresc pe o perioada de 5 ani de la data intrarii in tara

a bunurilor.

De asemenea, este scutit de taxe vamale importul urmatoarelor categorii

de bunuri:

bunurile de origine româna;

bunurile reparate in strainatate sau bunurile care le inlocuiesc

bunurile care se inapoiaza in tara ca urmare a unei expedieri eronate;

bunurile din import, destinate a fi utilizate de asociatii familiale si unitati

din sectorul mestesugaresc, agricol si al industriei mici, in cadrul unor programe

si actiuni de ajutorare si dezvoltare a activitatilor, finantate de catre guvernele

straine in baza unor acorduri sau tratate incheiate cu România.

Totodata, trebuie aratat ca sunt scutite de la plata drepturilor de import

(taxe vamale, suprataxe vamale, comisioane vamale, accize, taxa pe valoarea

adaugata) bunurile importate prin serviciile postale si in regim de curierat rapid de

catre persoanele juridice, cu o valoare totala pe trimitere a echivalentului in lei de

pâna la 12 euro inclusiv. In acest caz, vamuirea se face numai pe baza

documentului de transport.

In cazul bunurilor introduse in tara pentru dotarea si intretinerea

reprezentantelor firmelor comerciale si ale organizatiilor economice straine (care

functioneaza legal in România) se aplica, reduceri sau exceptari de la plata taxelor

vamale, pe baza de reciprocitate.

Bunurile pentru dotarea reprezentantelor si altor persoane juridice române

cu sediul in strainatate pot fi scoase din tara si readuse, fara plata taxelor vamale,

in baza adresei din care sa rezulte ca bunurile respective sunt incrise in evidentele

sale contabile din tara.

Guvernul, in cazuri temeinic justificate, la propunerea Ministerului

Finantelor si a Ministerului Industriei si Comertului, poate aproba, cu caracter

temporar, exceptari sau reduceri de taxe vamale pentru unele categorii de marfuri.

17

Aceste facilitati fiscale se stabilesc in mod nediscriminatoriu fata de importatori

sau de beneficiari, indicându-se in mod expres codul tarifar al marfurilor.

2.2 Scutirea de la plata drepturilor de import a bunurilor

importate prin servicii postale si in regim de curierat rapid de

catre persoanele juridice (OUG nr. 88 din 11 iunie 1999).Cotele de impunere sunt prevazute in tariful vamal de import al României

si sunt exprimate in procente (diferentiate pe marfuri sau grupe de marfuri care

fac obiectul taxarii: marfuri agroalimentare, industriale, produse finite, materii

prime etc.) aplicabile la baza de calcul exprimata in lei. Tariful vamal este cel in

vigoare la data inregistrarii declaratiei pentru stabilirea valorii in vama. Cotele

cele mai frecvente sunt cuprinse intre 10-30%. In general, taxele vamale de

import pentru produsele finite sunt mai mari decât cele pentru materiile prime si

semifabricate.

La propunerea justificata a Ministerului Industriei si Comertului,

Ministerul Finantelor poate stabili suprataxe vamale de import cu caracter

temporar, in cazurile in care importurile de marfuri pot prejudicia grav productia

interna. De exemplu in perioada l ianuarie 1999 - 31 decembrie 1999, bunurile

importate in România erau supuse unei suprataxe vamale de 4% (HG nr. 984 din

29 decembrie 1998 privind nivelul suprataxei vamale la importul de bunuri in

anul 1999). Suprataxa vamala se calculeaza la valoarea in vama a bunurilor si se

adauga la taxa vamala datorata pentru aceste bunuri.

Baza de calcul a taxelor vamale o reprezinta valoarea in vama a marfurilor

importate. Acestea se determina si se declara de catre importatori, direct sau prin

reprezentantii autorizati ai acestora, care sunt obligati sa depuna la biroul vamal,

impreuna cu celelalte documente necesare vamuirii, o declaratie pentru valoarea

in vama, insotita de facturi sau alte documente de plata a marfii si a cheltuielilor

pe parcurs extern aferente acesteia, in cazul in care valoarea marfurilor importate

18

este stabilita, prin reglementari legale, in suma fixa, importatorul nu este obligat

sa depuna la biroul vamal, declaratia pentru valoarea in vama.

Procedura de determinare a valorii in vama este cea prevazuta in Acordul

privind aplicarea articolului VII al Acordului General pentru tarife si comert

(G.A.T.T.) incheiat la Geneva la l noiembrie 1979, la care România este parte.

„Metoda de baza in determinarea valorii in vama este metoda valorii

tranzactionale", potrivit careia valoarea in vama a marfurilor importate va fi

„valoarea de tranzactie", adica „pretul efectiv platit sau de platit" pentru marfuri,

când acestea sunt vândute pentru export cu destinatia tarii de import.

Pretul efectiv platit sau de platit poate fi ajustat, atunci când anumite

elemente specifice care sunt considerate ca facând parte din valoarea in vama sunt

in sarcina cumparatorului, dar nu sunt incluse in pretul efectiv platit sau de platit

pentru marfurile importate.

La valoarea in vama, in masura in care au fost efectuate, dar nu au fost

cuprinse in pretul marfii, se includ (adauga) urmatoarele:

a) cheltuieli de transport al marfurilor importate pâna la frontiera româna

(portul sau locul de import care se afla la frontiera);

b) cheltuieli de incarcare, de descarcare si de manipulare, conexe

transportului marfurilor importate, aferente parcursului extern;

c) costul asigurarii pe parcursul extern.

Deci, valoarea in vama reprezinta pretul efectiv platit sau de platit in

moneda de facturare, respectiv plata totala efectuata de catre cumparator

vânzatorului pentru marfurile importate, care fac obiectul unor tranzactii

comerciale.

Pentru marfurile primite de persoanele juridice, care nu fac obiectul unor

tranzactii comerciale, valoarea in vama o constituie valoarea inscrisa in

documentele primite de la expeditorul extern si in declaratia pentru valoarea in

vama depusa de persoana juridica destinatara.

19

in cazul marfurilor ale caror preturi definitive se stabilesc pe baza de

cotatii bursiere, valoarea in vama se determina pe baza facturii pro forma, emisa

de furnizor, cu preturile cunoscute la data intocmirii acesteia, urmând ca in termen

de 90 de zile de la data declaratiei vamale sa se depuna factura definitiva, pe baza

careia se fac regularizarile privind obligatiile de plata in vama.

Transformarea in lei a valorii in vama se face la cursul de schimb stabilit

si comunicat de Banca Nationala a României, in penultima zi lucratoare a

saptamânii. Acest curs se utilizeaza pe toata durata saptamânii urmatoare, pentru

declaratiile vamale inregistate in cursul acelei saptamâni.

Când biroul vamal are indoieli privind exactitatea informatiilor sau a

documentelor furnizate pentru determinarea valorii in vama, acesta poate solicita

importatorului sa prezinte justificari suplimentare, inclusiv documente sau alte

evidente. Daca informatiile si documentele prezentate nu sunt in masura sa

dovedeasca exactitatea valorii declarate, biroul vamal are dreptul sa refuze

determinarea valorii pe baza pretului de tranzactie, inainte de a lua o decizie

finala, biroul vamal comunica importatorului, in scris, la cerere, motivele

refuzului. In acelasi mod se procedeaza si in cazul in care importatorul nu prezinta

documentele solicitate de autoritatea vamala.

In situatia in care determinarea definitiva a valorii in vama nu se poate

efectua imediat, importatorul are dreptul de a ridica marfurile din vama, la cerere,

cu conditia sa constituie o garantie baneasca sau bancara, acceptata de autoritatea

vamala. Daca in termen de 30 de zile de la ridicarea marfii, importatorul nu

prezinta documente concludente privind determinarea valorii in vama, autoritatea

vamala procedeaza la executarea garantiei, operatiunea de vamuire fiind

considerata incheiata.

In cazul marfurilor importate pentru care legea2 prevede drepturi de

import, precum si in cazul plasarii marfurilor intr-un regim de admitere temporara

cu exonerarea partiala de drepturi de import, datoria vamala ia nastere in

momentul inregistrarii declaratiei vamale.

20

Debitorul datoriei vamale este considerat titularul declaratiei vamale

acceptate si inregistrate de autoritatea vamala. Poate fi debitor vamal, solitar cu

titularul declaratiei vamale acceptate si inregistrate, si persoana care, din culpa a

furnizat date nereale, inscrise in acea declaratie, date ce au determinat stabilirea

incorecta a datoriei vamale. Datoria vamala ia nastere si in urmatoarele cazuri: -

neexecutarea unei obligatii care rezulta din pastrarea marfurilor in depozit

temporar necesar, pentru care se datoreaza drepturi de import;

neindeplinirea uneia dintre conditiile stabilite prin regimul vamal sub care

au fost plasate;

utilizarea marfurilor in alte scopuri decât cele stabilite pentru a beneficia

de scutiri, exceptari sau reduceri de taxe vamale.

Momentul nasterii datoriei vamale este acela in care s-au produs situatiile

prezentate mai sus, iar debitorul este titularul depozitului necesar cu caracter

temporar sau al regimului vamal sub care a fost plasata marfa.

Cuantumul drepturilor de import se stabileste pe baza elementelor de

taxare din momentul nasterii datoriei vamale. Daca nu este posibila stabilirea cu

exactitate a momentului in care se naste datoria vamala, momentul luat in

considerare pentru stabilirea elementelor de taxare proprii marfurilor in cauza este

acela in care autoritatea vamala constata ca marfurile se afla intr-o situatie care

face sa se nasca o datorie vamala. Când, la data constatarii, autoritatile vamale

dispun de informatii din care rezulta ca datoria vamala s-a nascut, intr-un moment

anterior, cuantumul drepturilor de import se determina pe baza elementelor de

taxare existente la data cea mai indepartata ce poate fi stabilita pe baza acelor

informatii.

In cazul in care marfa de origine româna este scoasa din tara in regim de

perfectionare pasiva, pentru marfurile de origine straina incorporata in acea marfa,

care nu beneficiaza de un tratament tarifar preferential in România, se naste o

datorie vamala la importul produselor compensatoare. Momentul in care se naste

datoria vamala este momentul inregistrarii in vama a declaratiei vamale de export

21

initiale a marfurilor de origine româna, iar debitorul este considerat titularul

declaratiei vamale, in acest caz, cuantumul drepturilor de import se determina in

conditiile prevazute pentru marfurile importate provenind din regimul de

perfectionare pasiva.

Pentru asigurarea platii datoriei vamale, autoritatea vamala are dreptul sa

ceara constituirea unei garantii vamale. Garantia se depune de catre debitorul

vamal sau, cu acordul autoritatii vamale, de catre o terta persoana.

Garantia poate fi constituita printr-un depozit banesc sau printr-o scrisoare

de garantie bancara, emisa de o banca agreata de autoritatea vamala. Garantia se

realizeaza prin depunerea sumei in lei sau prin remiterea unor instrumente de

decontare si titluri de valoare, acceptate de autoritatea vamala.

Cuantumul garantiei reprezinta suma exacta a datoriei vamale, in cazul in

care aceasta poate fi determinata in momentul in care este data garantia, iar in

cazul in care acest cuantum nu poate fi determinat, se ia in considerare suma cea

mai ridicata a datoriei vamale ce ar rezulta din operatiunea de vamuire.

In cazuri temeinic justificate, Directia Generala a Vamilor poate acorda

scutire de Ia obligatia garantarii datoriei vamale6, pentru urmatoarele categorii de

bunuri, ca de exemplu:

bunuri ce fac obiectul unor acorduri guvernamentale, plasate intr-un regim

vamal suspensiv;

materiile prime, materialele si accesoriile trimise de clientii externi in

vederea executarii de comenzi de export pentru aceeasi clienti, plasate in regimul

vamal de perfectionare activa cu suspendarea drepturilor de import;

2.3 Scutirea de la obligatia garantarii datoriei vamale (ordinul

M.F. nr. 1046 din 21 septembrie 1999)navele, aeronavele, elicopterele, locomotivele si vagoanele de cale ferata,

plasate in regim vamal de perfectionare activa cu suspendarea drepturilor de

import, in vederea repararii si retur-narii lor partenerilor externi;

22

marfurile plasate in regim vamal de tranzit, daca acestea se efectueaza sub

supravegherea brigazilor din subordinea Directiei de supraveghere si control

vamal;

marfurile exceptate de la plata taxelor vamale, conform actelor normative

in vigoare, plasate intr-unul dintre regimurile navale de antrepozit, perfectionare

activa cu suspendarea drepturilor de import, transformare sub control vamal si

admitere temporara cu exonerare partiala de la plata taxelor vamale etc.

Bunurile transportate pe cale rutiera sunt supuse garantarii datoriei vamale

numai daca nu circula sub acoperirea unei conventii internationale care asigura

plata datoriei vamale, iar bunurile transportate pe cale ferata, prin posta, pe calea

aerului si pe apa sunt exceptate de la garantarea datoriei vamale.

Aprobarea de scutire de la obligatia garantarii datoriei vamale se acorda pe

un termen stabilit de autoritatea vamala, in functie de solicitarea titularului si de

conditiile de realizare a operatiunii. Daca titularul operatiunii doreste sa

prelungeasca operatiunea, in cadrul termenului acordat, adreseaza Directiei

Generale a Vamilor sau, dupa caz, directiei regionale a vamilor care a acordat

initial scutirea, o noua cerere insotita de documente justificative.

Atunci când, in cursul derularii regimului vamal, autoritatea vamala

constata ca modalitatea de garantie data nu mai asigura plata datoriei vamale,

aceasta poate cere constituirea unei alte garantii, in caz de refuz, autoritatea

vamala are dreptul sa considere pe cel in cauza ca rau-platnic si sa interzica

efectuarea altor operatiuni de vamuire, pâna la achitarea datoriei vamale.

Debitorul datoriei vamale ia cunostinta despre cuantumul acesteia prin

declaratia vamala acceptata si inregistrata de autoritatea vamala, in cazul unor

diferente ulterioare, sau in situatia incheierii din oficiu, fara declaratie vamala, a

unui regim vamal suspensiv, debitorul vamal ia cunostinta despre acea noua

datorie pe baza actului constatator intocmit de autoritatea vamala. Declaratia

vamala si actul constatator sunt titluri executorii care se onoreaza de catre

societatea bancara, fara accept, poprire si validare.

23

Stingerea datoriei vamale se poate realiza prin:

plata sau achitarea acesteia;

renuntarea la incasare, atunci când se constata ca este nedatorata;

anularea ca o consecinta a anularii declaratiei vamale;

implinirea termenului de prescriptie extinctiva;

insolvabilitatea debitorului, constatata pe cale judecatoreasca;

confiscarea definitiva a marfurilor;

distrugerea marfurilor din dispozitia autoritatii vamale sau abandonarea

acestora in favoarea statului, inainte de acordarea liberului de vama;

distrugerea sau pierderea marfurilor, datorita fortei majore sau cazului

fortuit, inainte de acordarea liberului de vama;

scaderea cantitativa a marfurilor, datorita unor factori naturali, pentru

partea corespunzatoare procentului de scadere, numai daca aceasta s-a produs

inainte de acordarea liberului de vama.

Datoria vamala se achita inainte de acordarea liberului de vama, in cazul

regimurilor vamale definitive, precum si in cazul când regimul vamal suspensiv se

incheie in termen. Dupa ce datoria vamala a fost achitata, debitorul vamal poate

solicita restituirea garantiei disponibile, sau poate sa consimta ca aceasta sa fie

folosita la alta operatiune de vamuire. Pentru regimul vamal suspensiv care nu se

incheie la termen, datoria vamala devine exigibila si se stinge prin executarea de

catre autoritatea vamala a garantiei constituite.

Plata taxelor vamale se face de catre importator, sau de catre comisionarul

in vama, in contul unitatii care a efectuat vamuirea, prin folosirea formelor si

instrumentelor de decontare care asigura cu anticipatie sumele necesare efectuarii

platilor. Plata taxelor vamale constituie, de altfel, conditia obligatorie pentru

acordarea liberului de vama la import.

Liberul de vama se acorda dupa efectuarea operatiunii de vamuire. Pentru

aceasta, importatorii au obligatia sa depuna la birourile vamale (din interiorul tarii

24

sau de la frontiera) unde au fost prezentate marfurile, o declaratie vamala in

detaliu insotita de urmatoarele documente:

documentul de transport al marfurilor sau in lipsa acestuia alte documente

emise de transportator, cuprinzând date referitoare la marfurile transportate;

factura, in original sau in copie, ori un alt document pe baza caruia se

declara valoarea in vama a marfurilor;

declaratia de valoare in vama;

documentele necesare aplicarii unui regim tarifar preferential sau a altor

masuri derogatorii la regimul tarifar de baza;

orice alt document necesar aplicarii dispozitiilor prevazute in normele

legale specifice care reglementeaza importul marfurilor declarate;

codul fiscal al titularului.

Declaratia vamala cuprinde ca principale informatii: clasificarea tarifara

(codul marfurilor potrivit clasificarii prevazute in Tariful vamal de import), baza

de calcul al taxelor vamale, procentul taxei, cuantumul taxelor vamale, felul,

numarul, greutatea si pretul articolelor precum si informatii financiar-contabile si

bancare.

Autoritatea vamala are dreptul sa efectueze verificari si investigatii atât in

momentul vamuirii, cât si ulterior, la vama sau la sediul importatorilor.

Controlul vamal exercitat in momentul vamuirii bunurilor are drept scop

prevenirea incalcarii reglementarilor vamale si stricta respectare a conditiilor si

termenelor legale, precum si descoperirea fraudelor vamale. Acesta poate fi

realizat atât prin verificarea documentelor necesare vamuirii, cât si sub forma

controlului fizic.

Controlul documentar consta in verificarea:

corectitudinii completarii declaratiei vamale;

existentei documentelor anexate la declaratia vamala;

concordantei intre datele inscrise in declaratia vamala in detaliu si cele din

documentele anexate;

25

formala a documentelor anexate.

Controlul fizic al bunurilor importate consta in identificarea acestora, pe

baza declaratiei vamale insotita de documentele depuse impreuna cu aceasta.

Pentru efectuarea controlului fizic autoritatea vamala indica marfurile sau partile

din acestea pe care declarantul este obligat sa le prezinte pentru verificare (prin

observare, prin sondaj pe mijloacele de transport etc.).

In situatia in care nu sunt indicii temeinice de frauda, controlul vamal fizic

al marfurilor se efectueaza numai pe baza de documente.

Dupa efectuarea formalitatilor de vamuire, in vederea acordarii liberului

de vama la import, autoritatea vamala verifica daca sunt indeplinite urmatoarele

conditii:

felul marfurilor constatate la controlul vamal corespunde cu cel inscris in

declaratia vamala;

cantitatea-marfurilor inscrisa in documentele de transport, si in facturi

corespunde cu cea din declaratia vamala;

clasificarea tarifara, taxa vamala, valoarea in vama, felul, numarul si data

instrumentului de plata sunt inscrise corect.

Liberul de vama se acorda in scris (cu semnatura si stampila) daca sunt

indeplinite conditiile de mai sus si daca sunt efectuate formalitatile de vamuire si

numai dupa prezentarea documentelor care atesta efectuarea platii datoriei

vamale, in cazul in care regimul vamal prevede plata unor drepturi de import ori

depunerea unei garantii, liberul de vama se acorda numai dupa indeplinirea

acestor obligatii. Pâna la aparitia in extrasul de cont al biroului vamal al sumelor

incasate, liberul de vama este revocabil.

Declaratia vamala in detaliu, pe care autoritatea vamala a acordat

liber de vama, constituie titlu executoriu pentru urmarirea si incasarea

datoriei vamale.

26

Controlul vamal ulterior al operatiunilor, se exercita pe o perioada de 5 ani

de la data acordarii liberului de vama, in scopul prevenirii, combaterii si

sanctionarii fraudei in domeniul vamal.

In cadrul controlului ulterior autoritatea vamala verifica orice documente,

registre si evidente financiar-contabile care au legatura directa sau indirecta cu

bunurile importate. De asemenea, poate fi facut si controlul fizic al marfurilor,

daca acestea mai exista.

Daca in urma controlului ulterior se constata ca s-au incalcat

reglementarile vamale, autoritatea vamala, dupa determinarea taxelor vamale

cuvenite, ia masuri de incasare, respectiv de restituire a acestora. Astfel,

diferentele in plus se restituie titularului in termen de 30 de zile de la data

constatarii, iar diferentele in minus urmeaza a fi achitate in termen de 7 zile de la

data comunicarii.

Neplata diferentei datorate de titularul operatiunii comerciale, in termen de

7 zile, atrage suportarea de majorari de intârziere, precum si interzicerea efectuarii

altor operatiuni de vamuire, pâna la achitarea datoriei vamale. Majorarile de

intârziere se calculeaza din ziua imediat urmatoare expirarii termenului legal de

plata si pâna in ziua platii taxei datorate, inclusiv, iar cuantumul acestora se

suporta in toate cazurile, de catre importatori.

Pentru datoriile constatate ulterior liberului de vama, Directia Generala a

Vamilor poate acorda amânari si esalonari de plata in termenul legal de

prescriptie. Termenul de prescriptie a dreptului de a cere plata taxelor vamale este

de 5 ani si curge de la data acceptarii si inregistrarii declaratiei vamale de import.

2.4 Regimul vamal aplicabil calatorilor si altor persoane fiziceCalatorii si persoanele fizice stabilite in România sau cu domiciliul in

strainatate pot introduce si scoate din tara bunurile aflate in bagajele personale

(bagaje insotite sau neinsotite) fara a fi supusi taxelor

27

vamale, in conditiile si in limitele stabilite prin hotarâre a Guvernului.

Aceasta hotarâre tine seama de acordurile si conventiile internationate la care

România este parte.

Pentru bunurile care nu se incadreaza in limitele cantitative si valorice

prevazute in hotarârea Guvernului se aplica, la import, tariful vamal de import, iar

la export, o taxa vamala unica de 20% aplicata la valoarea in vama.

Valoarea in vama se stabileste de Ministerul Finantelor prin aprobarea

Listei de valori unice in vama ale unor produse sau grupe de produse, deoarece

bunurile introduse sau scoase din tara de calatori si alte persoane fizice stabilite in

România sau in strainatate nu fac obiectul unor operatiuni comerciale.

Biroul vamal este autorizat sa determine prin asimilare valoarea in vama,

luând in considerare valoarea stabilita pentru bunuri cu caracteristici

asemanatoare (potrivit listei de valori unice). Atunci când nu este posibila

asimilarea, valoarea in vama este stabilita de Directia Generala a Vamilor, care

poate lua in considerare valorile din facturile externe sau cele comunicate de o

societate comerciala producatoare, de profil, sau de o institutie specializata.

Pot fi introduse sau scoase din tara, fara plata taxelor vamale, in conditiile

stabilite prin conventiile internationale la care România este parte si pe baza de

reciprocitate, bunurile destinate: uzului oficial al misiunilor diplomatice si

oficiilor consulare, folosintei personale a membrilor cu statut diplomatic ai

misiunilor diplomatice si oficiilor consulare, cât si a membrilor familiilor lor,

precum si cele destinate folosintei personale a membrilor personalului

administrativ, tenhic si de serviciu al misiunilor diplomatice si oficiilor consulare

dar si a membrilor familiilor lor, cu ocazia instalarii.

Scutirile se aplica in anumite limite pe an calendaristic, ca de exemplu:

pentru uzul oficial al misiunilor diplomatice si al oficiilor consulare - 300 de litri

bauturi alcoolice (peste 22°) si 2000 de pachete de tigari (a 20 bucati), iar pentru

folosinta proprie a membrilor familiilor lor - 50 de litri bauturi alcoolice si 500 de

pachete de tigari de familie. La avizarea introducerii in tara a bunurilor respective,

28

Ministerul Afacerilor Externe tine seama de conditiile de reciprocitate, precum si

de conventiile internationale la care România este parte, pentru a se aplica

reduceri sau majorari corespunzatoare ale limitelor stabilite. Bunurile care

depasesc cantitatile stabilite, pot fi introduse in tara cu plata taxelor vamale

aplicabile bunurilor apartinând persoanelor fizice.

De asemenea, pot fi introduse temporar in tara, cu scutire de plata taxelor

vamale, autovehicule pentru uzul oficial al misiunilor diplomatice si oficiilor

consulare, precum si pentru folosinta membrilor personalului acestora si a

familiilor lor. Aceasta este permisa in limitele avizate de Ministerul Afacerilor

Externe, pe baza de reciprocitate sau in conditiile stabilite prin intelegeri

internationale.

Bunurile care sunt prohibite la scoaterea din România, precum si bunurile

cu caracter artistic, istoric, stiintific, instrumentele muzicale, obiectele din metale

sau pietre pretioase care depasesc uzul personal se pot scoate din tara fara alte

formalitati, daca au fost declarate in scris autoritatilor vamale la intrare.

Pentru autovehiculele si vehiculele introduse sau scoase din tara de

calatori si de alte persoane fizice stabilite in România sau domiciliate in

strainatate valoarea in vama se stabileste diferit, dupa cum acestea sunt noi sau

folosite. Astfel pentru autovehicule si vehicule noi, valoarea in vama se determina

pe baza pretului extern din factura de cumparare emisa de producator sau de o

firma direct reprezentata a acestuia, iar pentru cele folosite, se stabileste pe fiecare

categorie de vehicule prin ordin al ministrului de stat, ministrului finantelor,

tinând seama de vechimea si caracteristicile tehnice ale acestora.

Plafoanele valorice si valorile in vama, exprimate in valuta, se transforma

in lei potrivit reglementarilor vamale referitoare la importul de marfuri.

Cuantumul taxelor vamale se stabileste de autoritatea vamala care le

incaseaza si le varsa la bugetul de stat. Taxele vamale se platesc in lei.

In situatia in care, in cadrul aplicarii reglementarilor vamale, autoritatea

vamala emite acte care pot leza drepturile si interesele legitime ale persoanelor

29

fizice sau juridice care efectueaza operatiuni supuse vamuirii, acestea se pot

adresa cu plângeri autoritatii vamale care a emis actele respective.

Autoritatea vamala sesizata cu plângerea este obligata sa o solutioneze si

sa comunice petitionarului rezultatul in termen de 30 de zile de la data inregistrarii

plângerii.

In termen de 15 zile de la comunicarea rezultatului plângerii, persoanele

fizice sau juridice nemultumite de solutionarea plângerii, se pot adresa cu

contestatii la directia regionala vamala ierarhic superioara. Aceasta este obligata

ca, in termen de 30 de zile de la inregistrarea contestatiei, sa o solutioneze.

Decizia directorului directiei regionale vamale poate fi la rândul ei

contestata la Directia Generala a Vamilor in termen de 15 zile de la comunicare.

Decizia directorului general al Directiei Generale a Vamilor data in termen de 30

de zile de la data inregistrarii contestatiei poate fi atacata la instanta de contencios

administrativ competenta.

Contestatiile si caile de atac in materie vamala sunt supuse unor taxe de

timbru de 1% din cuantumul taxelor vamale, fara a fi mai mici de 10.000 lei.

Când incalcarea reglementarilor vamale constituie, dupa caz, contraventie

sau infractiune, autoritatea vamala este obligata sa aplice sanctiunile

contraventionale sau sa sesizeze organele de urmarire penala.

Contraventiile se constata de catre autoritatea vamala in incintele vamale

si in orice alte locuri unde se desfasoara operatiuni sub supraveghere vamala, in

cazul in care contraventiile vamale sunt contestate de organele de politie sau de

alte organe cu atributii de control, in alte locuri decât incintele vamale sau locuri

unde se desfasoara operatiunile sub supraveghere vamala, acestea au obligatia de

a prezenta imediat actele constatatoare la autoritatea vamala cea mai apropiata,

impreuna cu bunurile care fac obiectul contraventiei. Dupa verificarea incadrarii

faptei in reglementarile vamale, autoritatea vamala aplica, daca este cazul amenda

si dispune retinerea bunurilor in vederea confiscarii.

30

Contraventiile se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre 100.000 lei si

1.000.000 lei, in functie de gravitatea faptelor.

Infractiunile cuprinse in Legea pentru Codul vamal al României,

referitoare la persoanele juridice sunt:

folosirea, la autoritatea vamala, a documentelor vamale, de transport sau

comerciale, care se refera la alte marfuri sau bunuri decât cele prezentate in vama.

Aceste fapte constituie infractiune de folosire de acte nereale si se pedepseste cu

inchisoare de la 2 la 5 ani si interzicerea unor drepturi;

prezentarea, la autoritatea vamala, a documentelor vamale, de transport

sau comerciale falsificate. Aceasta constituie infractiune de folosire de acte

falsificate si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor

drepturi.

In privinta persoanelor fizice, constituie infractiune urmatoarele fapte:

trecerea peste frontiera prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul

vamal de marfuri sau de alte bunuri. Aceasta reprezinta infractiune de

contrabanda si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor

drepturi;

trecerea peste frontiera, fara autorizatie, a armelor, munitiilor, materialelor

explozive sau radioactive, produselor si substantelor stupefiante si pshihotrope,

produselor si substantelor toxice etc. Aceasta infractiune de contrabanda calificata

se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi, daca

legea penala nu prevede o pedeapsa mai mare.

Daca faptele calificate drept infractiune sunt savârsite de angajati sau

reprezentanti ai unor persoane juridice care au ca obiect de activitate operatiuni de

import-export ori in folosul acestor persoane juridice, se poate aplica si interdictia

exercitarii profesiei.

In situatia in care marfurile sau alte bunuri care au facut obiectul

infractiunii nu se gasesc, infractorul este obligat la plata echivalentului lor in bani.

31

In cazul in care trecerea peste frontiera a unor anumite marfuri sau bunuri

constituie infractiuni cuprinse in alte legi, fapta se pedepseste in conditiile si cu

sanctiunile prevazute de acele legi, daca sunt mai aspre.

2.5 Libera circulatie a marfurilorPe durata perioadei de tranzitie Romania si Comunitatea vor stabili

gradual o zona de liber schimb bazata pe obligatii reciproce si echilibrate, in

concordanta cu prevederile Acordului European din 1993 si in conformitate cu

cele ale Acordului General pentru Tarife Vamale si Comert (G.A.T.T.).

Nomenclatura combinata a marfurilor va fi aplicata la clasificarea marfurilor in comertul dintre cele doua parti.

Pentru fiecare produs, taxa vamala de baza la care se vor aplica reducerile

succesive prevazute in Acordul European va fi cea aplicata efectiv "erga omnes"

in ziua care precede intrarea in vigoare a Acordului.

Daca dupa intrarea in vigoare a Acordului European se vor aplica reduceri

tarifare pe o baza "erga omnes", taxele vamale astfel reduse vor inlocui taxele

vamale de baza, incepand cu data de la care asemenea reduceri se aplica. Romania

si Comunitatea vor comunica reciproc taxele vamale de baza respective.

2.6 Reduceri, exceptari, scutiri si preferinteUnele marfuri sau categorii de marfuri, in functie de prevederile unor

Acorduri sau Conventii pe care Romania le-a incheiat cu alte tari, respectiv este

parte contractanta (Moldova, Turcia, Lituania, Israel) sau grupuri de tari (Uniunea

Europeana - UE, Asociatia Europeana a Liberului Schimb - AELS, CEFTA etc.),

pot beneficia de tratamente tarifare favorabile fata de nivelul taxelor vamale de

baza prevazute in Tariful Vamal de Import al Romaniei. In aceste situatii pentru

importurile de astfel de marfuri care provin din tarile respective, nu se aplica

taxele vamale de baza ci taxe vamale reduse sau exceptari de la plata taxelor

vamale, ca urmare a aplicarii acordurilor sau conventiilor incheiate.

         In sensul celor precizate, art. 68 din Codul Vamal al Romaniei adoptat prin

32

Legea nr. 141/1997 stabileste ca unele categorii de marfuri pot beneficia de un

tratament tarifar favorabil, in functie de felul marfii sau de destinatia lor specifica,

potrivit reglementarilor vamale sau acordurilor si conventiilor internationale la

care Romania este parte. Prin tratament tarifar favorabil se intelege o reducere sau

o exceptare de drepturi vamale, care poate fi aplicata si in cadrul unui contingent

tarifar.

Regulile generale si notele explicative de interpretare a nomenclaturii

marfurilor prevazute in Tariful Vamal de Import al Romaniei sunt cele din

Conventia Internationala a Sistemului Armonizat de Descriere si Codificare a

Marfurilor, incheiata la Bruxelles la 14-06-1983, la care Romania este parte.

In conformitate cu prevederile Codului Vamal al Romaniei Directia

Generala a Vamilor, tinand seama de practica internationala in materie, stabileste

regulile specifice aplicabile clasificarii marfurilor prevazute in nomenclatura

combinata.

Astfel in vederea aplicarii corecte a tarifului vamal, autoritatea vamala

constata originea marfurilor importate, pe baza urmatoarelor criterii:

marfuri produse in intregime intr-o tara;

marfuri obtinute printr-o prelucrare sau transformare substantiala intr-o

tara.

Aplicarea criteriilor se face pe baza regulilor de origine prevazute de

reglementarile vamale sau de acordurile ori de conventiile internationale la care

Romania este parte.

In aplicarea regimului tarifar preferential, regulile si formalitatile necesare

pentru determinarea originii marfurilor sunt cele stabilite in acordurile si

conventiile internationale la care Romania este parte. Art. 69 din Codul Vamal al

Romaniei mentioneaza ca prin lege se stabilesc cazurile in care, din motive si

imprejurari speciale, se acorda scutiri de drepturi la importul de marfuri.

Totodata art. 70 din Codul Vamal al Romaniei precizeaza ca Guvernul, in

cazuri temeinic justificate, la propunerea Ministerului Finantelor si a Ministerului

33

Industriei si Comertului, poate aproba, cu caracter temporar, exceptari sau

reduceri de taxe vamale pentru unele categorii de marfuri. Exceptarile si

reducerile de taxe vamale, aprobate potrivit celor mentionate mai sus, se stabilesc

in mod nediscriminatoriu fata de importatori sau de beneficiari, indicandu-se in

mod expres codul tarifar al marfurilor.

De asemenea, Codul Vamal al Romaniei stabileste ca importatorii sau

beneficiarii importului de marfuri destinate unei anumite utilizari, in cazul in care,

ulterior declaratiei vamale, schimba utilizarea marfii, sunt obligati sa instiinteze

inainte autoritatea vamala, care va aplica regimul tarifar vamal corespunzator noii

utilizari.

Pentru a putea beneficia de aplicarea unui regim tarifar preferential sau

altor masuri derogatorii la regimul tarifar de baza, este necesar ca - in

conformitate cu prevederile art. 45 lit. d) - in momentul intocmirii formalitatilor

vamale de import sa fie depus un certificat de origine a marfurilor (de exemplu de

tip EUR 1) valabil intocmit potrivit celor stabilite in acordurile si conventiile

internationale la care Romania este parte. Preferintele tarifare stabilite prin

acordurile ori conventiile internationale se acorda la depunerea certificatului de

origine a marfurilor si inscrierea codului stabilit pentru fiecare acord sau

conventie in rubrica corespunzatoare din declaratia vamala in detaliu.

Prin continutul art. 106 din regulamentul de aplicare a Codului Vamal al

Romaniei se stabileste ca pentru aplicarea corecta a tuturor dispozitiilor legale,

biroul vamal poate solicita autoritatii emitente a certificatului de origine a

marfurilor verificarea acestuia.

Totodata art. 107 din Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al

Romaniei precizeaza ca in toate cazurile in care in urma verificarii dovezilor de

origine rezulta ca acordarea regimului preferential a fost neintemeiata, autoritatea

vamala ia masuri pentru recuperarea datoriei vamale prin intocmirea de acte

constatatoare.

34

Taxele vamale de import se determina pe baza Tarifului Vamal de Import

al Romaniei, care se aproba prin lege. In prezent Tariful Vamal de Import al

Romaniei este elaborat de Departamentul de Comert Exterior - Directia Negocieri

Comerciale Multilaterale, din cadrul Secretariatului General al Guvernului

Romaniei. Tariful vamal de import al Romaniei se elaboreaza pe baza

nomenclaturii combinate a marfurilor. Taxa vamala este exprimata in procente si

se aplica la valoarea in vama a marfurilor, exprimata in lei.

In continuare sunt prezentate unele Protocoale care contin Reguli de

Origine :

Protocolul 4 referitor la definirea conceptului de produse originare si

metodele de cooperare administrativa, anexa la Acordul European, aprobat prin

OG 192/27.12.2001

Protocolul B referitor la definirea conceptului de produse originare si

metodele de cooperare administrativa, anexa la Acordul dintre Romania si statele

AELS, aprobat prin HG 227/07.03.2002

Protocolul aditional 11 privind modificarea Protocolului 7 referitor la

definirea conceptului de produse originare si metodele de cooperare

administrativa anexa la CEFTA, aprobat prin legea 143/01.04.2002

Protocolul D referitor la definirea conceptului de produse originare si

metodele de cooperare administrativa, anexa la Acordul dintre Romania si Turcia,

aprobat prin HG 295/28.03.2002

Protocolul 3 referitor la definirea conceptului de produse originare si

metodele de cooperare administrativa, anexa la Acordul dintre Romania si Israel.

Protocolul 3 privind definirea conceptului de produse originare si

metodele de cooperare administrativa anexa la Acordul de comert liber dintre

Romania si Republica Lituania.

Protocolul 7a referitor la definirea conceptului de produse originare si

metodele de cooperare administrativa anexa la Acordul de aderare a Republicii

Croatia la CEFTA.

35

Protocolul A anexa la Acordul de comert liber dintre Romania si

Republica Moldova.

Ordonanta Guvernului nr. 26/31.08.1993 privind Tariful Vamal de Import

al Romaniei, publicata in M.O.R. 213 din 31.08.1993 aprobata prin Legea nr.

102/1993.

Romania si Comunitatea vor aboli progresiv intre ele, cel mai tarziu pina

la sfarsitul celui de-al cincilea an de la intrarea in vigoare a Acordului European,

orice taxa vamala la export, precum si impunerile avand un efect echivalent.

Restrictiile cantitative la exportul in Romania si orice masuri avand un

efect echivalent vor fi abolite de Comunitate la intrarea in vigoare a Acordului.

Comunitatea va aboli, la data intrarii in vigoare a Acordului, restrictiile

cantitative la importul produselor agricole originare din Romania, mentinute in

virtutea Reglementarii (C.E.E.) Nr.3420/1983, in forma existenta la data semnarii

Acordului.

Tinind seama de volumul comertului reciproc cu produse agricole, de

sensibilitatea deosebita a acestui sector, de regulile Politicii Agricole Comune a

Comunitatii, de rolul agriculturii in economia Romaniei, precum si de

consecintele negocierilor comerciale multilaterale, desfasurate in cadrul

Acordului General pentru Tarife Vamale si Comert, Romania si Comunitatea vor

examina in Consiliul de Asociere, produs cu produs si pe obaza ordonata si

reciproca, posibilitatea de a-si acorda noi concesii.

Tinind cont de necesitatea unei armonizari crescande intre politicile

agricole ale Romaniei si Comunitatii, ca si de obiectivul Romaniei de a deveni

membru al Comunitatii, ambele parti vor avea consultari, in mod regulat, in cadrul

Consiliului de Asociere, cu privire la strategia si modalitatile de aplicare a

politicilor lor respective.

Romania si Statele Membre vor ajusta progresiv orice monopol de stat cu

caracter comercial astfel incat sa se asigure ca, pina la sfarsitul celui de-al cincilea

an de la intrarea in vigoare a pezentului Acord, nu va mai exista nici o

36

discriminare intre cetatenii Romaniei si ai Statelor Membre, referitoare la

conditiile in care marfurile se achizitioneaza si se comercializeaza. Consiliul de

Asociere va fi informat in legatura cu masurile adoptate pentru punerea in aplicare

a acestui obiectiv.

Acordul nu va exclude prohibitiile sau restrictiile la import, export sau

tranzit, justificate pe temeiurile: moralitatii publice; politicii sau securitatii

publice; protectiei sanatatii si vietii oamenilor, animalelor sau plantelor; protectiei

resurselor naturale; protectiei tezaurelor nationale de valoare artistica, istorica sau

arheologica; protectiei proprietatii intelectuale, industriale sau comerciale sau

reglementarilor referitoare la aur si argint. Asemenea prohibitii sau restrictii nu

vor constitui, totusi, un mijloc de discriminare arbitrara sau o restrictie deghizata

in comertul dintre parti.

2.7 Furnizarea de servicii intre comunitate si RomaniaPartile Acordului European se obliga sa adopte masurile necesare pentru a

permite progresiv furnizarea de servicii de catre companiile si cetatenii din

Comunitate sau din Romania, stabiliti pe teritoriul uneia dintre parti, alta decat

cea a persoanei pentru care sunt destinate serviciile, cu luarea in considerare a

dezvoltarii sectoarelor de servicii ale partilor.

In pas cu procesul de liberalizare partile vor permite circulatia temporara

a persoanelor fizice care furnizeaza servicii sau care sunt angajati ai furnizorului

de servicii in calitate de persoane-cheie, inclusiv persoane fizice care sunt

reprezentanti ai companiilor sau cetatenilor din Comunitate sau din Romania si

care cauta sa dobindeasca intrare temporara in scopul negocierii vanzarilor de

servicii sau antameaza acorduri pentru vanzarea de servicii in numele furnizorului

de servicii, in masura in care respectivii reprezentanti nu sunt implicati ei insisi in

vanzari directe catre publicul larg sau in furnizarea serviciilor.

37

2.8 Plati curente si miscarea capitaluluiPartile se obliga sa autorizeze, in valuta liber convertibila, orice plata din

contul curent al balantei de plati, in masura in care tranzactiile referitoare la plati

se refera la circulatia marfurilor, serviciilor sau persoanelor intre parti, care a fost

liberalizata

Pe durata primilor cinci ani urmatori datei intrarii in vigoare a Acordului,

partile vor adopta masuri care sa permita crearea conditiilor necesare pentru

aplicarea graduala, in viitor, a regulilor Comunitatii referitoare la libera circulatie

a capitalului.

Pana la sfarsitul celui de-al cincilea an de la intrarea in vigoare a

Acordului, Consiliul de Asociere va examina caile care sa faca posibila aplicarea

deplina a regulilor Comunitatii privind circulatia capitalului.

2.9 Concurenta si alte prevederi cu caracter economicSunt incompatibile cu buna functionare a Acordului European, in masura

in care ele pot afecta comertul intre Romania si Comunitate:

orice acorduri intre intreprinderi, decizii ale asociatiilor de intreprinderi si

practicile concertate intre intreprinderi avand ca obiect sau efect prevenirea,

restrictionarea sau distorsionarea concurentei;

abuzul din partea uneia sau mai multor intreprinderi de a avea o pozitie

dominanta, pe teritoriul Romaniei sau al Comunitatii, in ansamblu, sau pe o parte

substantiala a acestuia;

orice ajutor public care distorsioneaza sau ameninta sa distorsioneze

concurenta prin favorizarea anumitor intreprinderi sau a productiei unor anumite

marfuri.

Fiecare parte va asigura transparenta in domeniul ajutorului public, intre

altele, prin raportarea anuala catre cealalta parte a sumei totale si a distribuirii

ajutorului acordat si prin furnizarea, la cerere, de informatii referitoare la

38

schemele de ajutor. La cererea uneia dintre parti, va furniza informatii privind

anumite cazuri individuale de ajutor public.

Partile se vor stradui sa evite impunerea de masuri restrictive, inclusiv

masuri la import pentru scopurile balantei de plati. In situatia introducerii lor,

partea care a procedat astfel va prezenta celeilalte parti un calendar al eliminarii

acestor masuri.

Daca Romania sau unul sau mai multe State Mmembre se afla in serioase

dificultati ale balantei de plati sau exista o amenintare iminenta a unei astfel de

situatii, Romania sau Comunitatea, dupa caz, pot adopta, in conformitate cu

conditiile prevazute in Acordul General pentru Tarife Vamale si Comert, masuri

restrictive, inclusiv masuri referitoare la import, care vor avea o durata limitata si

care nu vor depasi ceea ce este necesar in vederea remedierii situatiei balantei de

plati. Romania sau Comunitatea, dupa caz, vor informa cealalta parte despre

aceasta.

Orice masuri restrictive nu se vor aplica transferurilor legate de investitii

si in special de repatrierea sumelor investite sau reinvestite sau de orice alt fel de

venituri care rezulta din acestea.

In privinta intreprinderilor publice si a intreprinderilor carora le-au fost

acordate drepturi speciale sau exclusive, Consiliul de Asociere va asigura ca,

incepand cu cel de-al treilea an de la data intrarii in vigoare a Acordului,

principiile Tratatului de instituire a Comunitatii Economice Europene, indeosebi

Articolul 90 si principiile Documentului final din aprilie 1990 al reuniunii de la

Bonn a Conferintei pentru Securitate si Cooperare in Europa (in special

prevederile referitoare la libertatea de decizie a antreprenorilor) vor fi aplicate.

Romania va continuasa imbunatateasca protectia drepturilor de

proprietate intelectuala, industriala si comerciala, in scopul de a asigura, pana la

sfarsitul celui de-al cincilea an de la intrarea in vigoare a Acordului, un nivel de

protectie similar cu cel existent in Comunitate, inclusiv mijloace comparabile de

aplicare a acestor drepturi.

39

2.10 Armonizarea legislatieiO conditie importanta a integrarii economice a Romaniei in Comunitate

este armonizarea legislatiei prezente si viitoare a Romaniei cu cea a Comunitatii.

Romania se va stradui sa asigure ca legislatia sa sa devina, gradual, compatibila

cu cea a Comunitatii.

Armonizarea legislatiei se va extinde in special in urmatoarele domenii:

legea vamala, legea societatilor, legea bancara, conturile si taxele societatilor,

proprietatea intelectuala, protectia fortei de munca si a locurilor de munca,

securitatea sociala, serviciile financiare, regulile de concurenta, protectia sanatatii

si vietii oamenilor, animalelor si plantelor, protectia consumatorilor, impozitarea

indirecta, standardele si normele tehnice, legile si reglementarile in domeniul

nuclear, transport si mediu.

Comunitatea va furniza Romaniei asistenta "tehnica" pentru aplicarea

acestor masuri, care poate include, printre altele:

schimb de experti;

furnizarea ultimelor informatii, indeosebi asupra legislatiei relevante;

organizarea de seminarii;

activitati de formare;

ajutor pentru traducerea legislatiei din Comunitate, in sectoarele relevante.

2.11 Cooperarea economicaComunitatea si Romania vor stabili relatii de cooperare economica menite

sa contribuie la dezvoltarea Romaniei si la cresterea potentialului sau. O astfel de

cooperare va intari legaturile economice existente, pe cea mai larga baza posibila,

in beneficiul ambelor parti.

Politicile si celelalte masuri vor fi destinate sa produca dezvoltarea

economica si sociala a Romaniei si se vor ghida dupa principiul dezvoltarii

durabile. Aceste politici trebuie sa cuprinda, de la inceput, totalitatea

40

considerentelor de mediu si sa fie corelate cu cerintele unei dezvoltari sociale

armonioase.

In acest scop, cooperarea trebuiesa se concentreze, in special, asupra

politicilor si masurilor legate de industrie, inclusiv de sectorul minier, investitii,

agricultura, energie, transport, dezvoltare regionala si turism.

Se va acorda o atentie speciala masurilor capabile sa stimuleze cooperarea

dintre tarile Europei Centrale si de Est, in scopul unei dezvoltari armonioase in

zona.

Cooperarea industriala va fi menita sa promoveze, in special,

urmatoarele:

cooperarea industriala intre agentii economici ai ambelor parti, avand ca

principal obiectiv intarirea sectorului privat;

participarea Comunitatii la eforturile Romaniei de modernizare si

restructurare a industriei sale, atat in sectorul public cat si in cel privat, ceea ce va

face efectiva tranzitia de la sistemul centralizarii planificate la economia de piata,

in conditii care sa asigure protejarea mediului inconjurator;

restructurarea unor sectoare specifice;

infiintarea de noi intreprinderi in zone care ofera potential de crestere;

transferul de tehnologie si know-how.

Initiativele de cooperare industriala vor lua in considerare prioritatile

stabilite de Romania. Initiativele trebuiesa urmareasca, in special, crearea unui

cadru propice pentru intreprinderi, imbunatatirea know-how-ului in domeniul

managementului si promovarea transparentei in privinta pietelor si a conditiilor

pentru intreprinderi si vor cuprinde asistenta tehnica, atunci cand este cazul.

Cooperarea pentru promovarea si protectia investitiilor va fi menita sa

creeze un climat favorabil pentru investitiile particulare, atat din tara cat si din

strainatate, ceea ce este esential pentru reconstructia economica si industriala in

Romania

Obiectivele speciale ale cooperarii vor fi pentru Romania:

41

stabilirea si imbunatatirea cadrului legal care favorizeaza si protejeaza

investitiile;

incheierea, de catre Romania si statele membre, de acorduri de promovare

si protejare a investitiilor;

punerea in aplicare a unor aranjamente propice transferului de capital;

crearea unei mai bune protectii a investitiilor;

continuarea abrogarii actelor normative invechite si imbunatatirea

infrastructurii economice;

schimbul de informatii asupra oportunitatilor de investitii sub forma de

targuri comerciale, expozitii, saptamani comerciale si al altor asemenea actiuni.

Standardele agroindustriale si aprecierea conformitatii

Partile vor coopera in scopul de a reduce diferentele in domeniul

procedurilor privind standardizarea si aprecierea conformitatii.

In acest scop, cooperarea va urmari:

promovarea alinierii Romaniei la reglementarile tehnice comunitare si la

standardele europene privind calitatea produselor alimentare de origine industriala

si agricola;

promovarea utilizarii reglementarilor tehnice comunitare, a standardelor

europeene si a procedurilor de apreciere a conformitatii;

incheierea, atunci cand este cazul, de acorduri privind recunoasterea

reciproca in aceste domenii;

incurajarea participarii active si regulate a Romaniei la lucrarile

organizatiilor specializate (C.E.N., C.E.N.E.L.E.C., E.T.S.I., E.O.T.C.).

Cooperarea in stiinta si tehnologie

Partile vor promova cooperarea in activitati de cercetare si dezvoltare

tehnologica. Ele vor acorda o atentie speciala urmatoarelor:

schimbului de informatii stiintifice si tehnice, inclusiv informatii privind

politicile si activitatile stiintifice si tehnologice ale fiecareia dintre parti;

organizarii de reuniuni stiintifice comune (seminarii si ateliere);

42

activitatilor comune de cercetare si dezvoltare menitesa incurajeze

progresul stiintific si transferul de tehnologie si know-how;

activitatilor de pregatire profesionala si programe de mobilitate pentru

cercetatorii si specialistii ambelor parti;

dezvoltarii unei atmosfere propice cercetarii si aplicarii de tehnologii noi

si protectiei corespunzatoare a proprietatii intelectuale asupra rezultatelor

cercetarii;

Invatamant si pregatire profesionala

Partile vor coopera, in scopul de a ridica nivelul general de educatie si

calificare profesionala in Romania, atat in sectorul public cat si in cel privat, luand

in considerare prioritatile Romaniei.

Cooperarea se va concentra, in special, asupra urmatoarelor domenii:

reforma sistemului de invatamant si pregatire profesionala in Romania;

pregatirea initiala, pregatirea la locul de munca si recalificarea, inclusiv a

directorilor si a functionarilor superiori civili, atat in sectorul public cat si in cel

privat, in special in domenii prioritare, care urmeaza a fi stabilite;

cooperarea intre universitati, cooperarea intre universitati si firme si

mobilitatea pentru profesori, studenti, administratori si tineret;

promovarea predarii in domeniul studiilor europene, in cadrul unor

institutii adecvate;

recunoasterea reciproca a perioadelor de studii si a diplomelor;

predarea limbilor comunitare;

pregatirea translatorilor si interpretilor si promovarea utilizarii normelor

lingvistice si a terminologiei comunitare si dezvlotarea unei infrastructuri

corespunzatoare pentru traducerea din limba romana in limbile comunitare;

dezvoltarea invatamantului de la distanta si a noilor tehnologii de

pregatire;

acordarea de burse de studii;

asigurarea materialelor si echipamentelor pentru pregatire.

43

Pentru a promova integrarea Romaniei la nivelul institutiilor comunitare

de invatamant si cercetare, Comunitatea va lua masurile corespunzatoare pentru a

facilita cooperarea Romaniei cu institutiile europene pertinente. Aceasta poate

cuprinde participarea Romaniei la activitatile acestor institutii, precum si

infiintarea de filiale ale acestora in Romania. Obiectivele institutiilor mentionate

mai sus trebuie sa se concentreze asupra pregatirii profesorilor, specialistilor si

functionarilor publici care urmeaza a fi implicati in procesul de integrare si

cooperare Europeana cu institutiile comunitare.

Agricultura si sectorul agroindustrial

Cooperarea in acest domeniu va avea drept scop modernizarea,

restructurarea si privatizarea agriculturii si sectorului agro-industrial din Romania.

Se vor depune eforturi mai ales pentru:

dezvoltarea fermelor particulare, a canalelor de distribuire, a metodelor de

depozitare, a marketingului si managementului etc.;

modernizarea infrastructurii rurale (transport, aprovizionarea cu apa,

telecomunicatii);

imbunatatirea planificarii utilizarii terenului agricol, inclusiv planificarea

urbana si in constructii;

imbunatatirea productivitatii, calitatii si eficientei prin utilizarea unor

metode si produse adecvate;

asigurarea pregatirii si indrumarii in utilizarea metodelor de productie

antipoluante;

promovarea complementaritatii in agricultura;

promovarea schimbului de know-how, in special intre sectoarele

particulare din cadrul Comunitatii si Romaniei;

dezvoltarea si modernizarea firmelor de prelucrare si a tehnicilor lor de

marketing;

dezvoltarea cooperarii in domeniul sanatatii animalelor, al sanatatii

produselor alimentare agricole (inclusiv ionizarea), al sanatatii plantelor, in scopul

44

de a se realiza armonizarea graduala cu standardele comunitare, prin asistenta in

domeniul pregatirii cadrelor si al organizarii controlului;

stabilirea si promovarea cooperarii efective in privinta sistemelor

informationale in agricultura;

dezvoltarea si promovarea cooperarii efective in privinta sistemelor de

asigurare a calitatii, compatibile cu modelele comunitare;

schimbul de informatii in privinta politicii agricole si legislatiei;

acordarea de asistenta tehnica si transferul de know-how catre Romania in

privinta sistemului de aprovizionare cu lapte a scolilor.

Energia

In contextul principiilor economiei de piata si a Cartei Europene a

Energiei, partile vor coopera pentru dezvoltarea integrarii treptate a pietelor

energiei in Europa.

Cooperarea va include, printre altele, asistenta tehnica, atunci cand este

cazul, in urmatoarele domenii:

formularea si planificarea politicii energetice;

managementul si pregatirea profesionala pentru sectorul energetic;

promovarea economisirii energiei si a eficientei energetice;

dezvoltarea resurselor de energie;

imbunatatirea distributiei, precum si imbunatatirea si diversificarea

aprovizionarii;

impactul ecologic al productiei si consumului de energie;

sectorul energiei nucleare;

deschiderea intr-o mai mare masura a pietei energiei, inclusiv facilitarea

tranzitului de gaz si electricitate;

sectoarele de electricitate si gaz, inclusiv analizarea posibilitatii de

interconectare a retelelor de aprovizionare;

modernizarea infrastructurilor energetice;

45

formularea conditiilor-cadru pentru cooperarea dintre intreprinderile din

acest sector, ceea ce ar putea cuprinde incurajarea societatilor mixte;

transferul de tehnologie si know-how, care poate cuprinde, daca este

cazul, promovarea si comercializare de tehnologii energetice eficiente.

Cooperarea in sectorul nuclear

Scopul cooperarii este asigurarea unei utilizari in conditii de securitate a

energiei nucleare.

Cooperarea va acoperi, in principal, urmatoarele subiecte:

masuri industriale pentru siguranta in functionare a centralelor nucleare

romanesti;

perfectionarea profesionala a personalului de conducere si a altor categorii

de personal care lucreaza cu instalatiile nucleare;

perfectionarea legilor si reglementarilor romine privind securitatea

nucleara si intarirea rolului autoritatilor de supraveghere si cresterea resurselor

lor;

securitatea nucleara, pregatirea si conducerea in situatii de urgenta

nucleara;

protectia impotriva radiatiilor, inclusiv controlul radiatiilor din mediul

inconjurator;

probleme legate de ciclul combustibilului si securitatea materialelor

nucleare;

gospodarirea deseurilor radioactive;

retragerea autorizatiei si demontarea instalatiilor nucleare;

decontaminarea.

Mediul inconjurator

Partile vor dezvolta si intari cooperarea in domeniul mediului inconjurator

si al sanatatii oamenilor, pe care ele o considera a fi o prioritate.

Cooperarea va avea drept scop combaterea deteriorarii mediului

inconjurator si in special:

46

controlul efectiv al nivelurilor de poluare;

sistemul de informatii privind starea mediului inconjurator;

combaterea locala, regionala si trans-frontiera a poluarii aerului si a apei;

restaurarea ecologica;

productia si utilizarea de energie in mod durabil, eficient si efectiv din

punct de vedere al mediului inconjurator;

securitatea uzinelor industriale;

clasificarea si manipularea in conditii de siguranta a produselor chimice;

calitatea apei, in special a apelor care traverseaza frontiera (Dunarea,

Marea Neagra);

reducerea cantitatii de deseuri, reciclarea si eliminarea lor in conditii de

siguranta, aplicarea Conventiei de la Basel;

impactul ecologic al agriculturii, eroziunii solului si al poluarii chimice;

protejarea padurilor;

conservarea biodiversitatii;

planificarea utilizarii pamintului, inclusiv planificarea urbana si in

constructii;

utilizarea instrumentelor economice si fiscale;

schimbarea climatului global;

instruirea si atentionarea in privinta problemelor mediului.

Cooperarea se va desfasura, in special, prin:

schimbul de informatii si de experti, inclusiv informatii si experti in

domeniul transferului de tehnologii curate si al utilizarii sigure si sanatoase, din

punct de vedere al mediului, a biotehnologiilor;

programe de pregatire profesionala;

activitati comune de cercetare;

armonizarea legilor (standarde comunitare);

cooperarea la nivel regional (inclusiv cooperarea in cadrul Agentiei

Europene a Mediului cand va fi creata de Comunitate) si la nivel international;

47

dezvoltarea de strategii, in special in legatura cu problemele globale si de

clima;

studii privind impactul ecologic.

Gospodarirea apelor

Partile vor dezvolta cooperarea in diverse domenii privind gospodarirea

apelor, in special in ceea ce priveste:

utilizarea cu grija fata de mediu a apei cursurilor trans-frontiera si a

raurilor si lacurilor care traverseaza frontierele;

armonizarea reglementarilor privind gospodarirea apelor si mijloacele de

reglementare tehnica a apei (directive, limite, standarde, normative, logistica);

modernizarea cercetarii si dezvoltarii (R and D) si a bazei stiintifice a

gospodaririi apelor.

Transportul

Partile vor dezvolta si intari cooperarea dintre ele, astfel incat sa dea

posibilitatea Romaniei sa:

restructureze si sa modernizeze transportul;

imbunatateasca circulatia pasagerilor si a marfurilor si accesul la piata

transporturilor, prin inlaturarea obstacolelor administrative, tehnice si de alta

natura;

faciliteze tranzitul comunitar prin Romania, pe cai rutiere, feroviare, pe cai

navigabile interioare si transportul combinat;

realizeze functionarea unor standarde comparabile cu cele comunitare.

Cooperarea va cuprinde, in special, urmatoarele:

programe de pregatire economica, juridica si tehnica;

furnizarea de asistenta tehnica, consultanta si schimburi de informatii;

furnizarea mijloacelor de dezvoltare a infrastructurii de transport in

Romania.

Cooperarea va cuprinde urmatoarele domenii prioritare:

48

constructia si modernizarea transportului rutier, inclusiv usurarea treptata

a conditiilor de tranzit;

administrarea cailor ferate si a aeroporturilor, inclusiv cooperarea dintre

autoritatile nationale corespunzatoare;

modernizarea principalelor rute de interes comun si a legaturilor

transeuropene, a infrastructurii rutiere, a celei de navigatie interioara, feroviare,

portuare si aeroportuare;

planificarea utilizarii terenului, inclusiv planificarea urbana si a

constructiilor legate de transporturi;

modernizarea echipamentului tehnic pentru a corespunde standardelor

comunitare, in special, in domeniile transportului rutier si feroviar, al transportului

multimodal si al transbordarii;

elaborarea unor politicii consecvente in domeniul transporturilor,

compatibile cu cele aplicate in Comunitate;

Telecomunicatii, servicii postale si transmisiuni

Partile vor extinde si intari cooperarea in acest domeniu si, in acest scop,

vor initia, cu prioritate, urmatoarele actiuni:

schimbul de informatii in privinta politicilor din domeniul

telecomunicatiilor, serviciilor postale si trasmisiunilor;

schimbul de informatii tehnice si de alta natura si organizarea de

seminarii, ateliere si conferinte pentru expertii ambelor parti;

efectuarea de actiuni de pregatire profesionala si de indrumare;

efectuarea de transferuri de tehnologie;

crearea de organisme adecvate pentru ambele parti care sa elaboreze

proiecte comune;

promovarea standardelor europene, a sitemelor de certificare si a abordarii

reglementarilor;

promovarea noilor facilitati in domeniul comunicatiilor serviciilor si

instalatiilor, in special a acelora cu aplicabilitate comerciala.

49

Aceste activitati se vor concentra asupra urmatoarelor domenii prioritare:

modernizarea retelei de telecomunicatii din Romania si integrarea sa in

retelele europene si mondiale;

cooperarea in cadrul structurilor europene de standardizare;

integrarea in sistemul trans-european; aspectele juridice si de reglementare

in domeniul telecomunicatiilor;

administrarea telecomunicatiilor si a serviciilor postale si de transmisiuni

in noul climat economic; structuri organizatorice, strategii si planificare, principii

privind achizitiile;

planificarea utilizarii terenului, inclusiv planificarea urbana si in

constructii;

modernizarea serviciilor postale si de transmisiuni ale Romaniei, de

marfuri;

50

Capitolul III – Studiu de caz

Taxele percepute de autoritatea vamala se pot clasifica in:

taxe vamale de baza;

taxe vamale preferentiale.

Taxele vamale de baza sunt stabilite potrivit politicii comerciale ale

Romaniei si/sau acordurilor internationale la care Romania este parte semnatara

(Acordul privind aplicarea art.VII al Acordului General pentru Tarife si Comert

(GATT), parte integranta a Acordului de la Marrakech privind constituirea

Organizatiei Mondiale a Comertului, pe care Romania il aplica fara rezerve,

ratificat prin Legea nr.133/1994).

Taxele vamale preferentiale fac obiectul unor acorduri de liber schimb

incheiate de Romania cu tari(Moldova, Turcia, Lituania, Israel) sau grupuri de tari

(Uniunea Europeana - UE, Asociatia Europeana a Liberului Schimb - AELS,

CEFTA etc.) pentru unele marfuri sau categorii de marfuri.

Pentru a se putea aplica o taxa preferentiala este necesara prezentarea si

depunerea unui certificat de circulatie a marfurilor valid (de exemplu de tip EUR

1) impreuna cu declaratia vamala de import si a celorlalte documente prevazute de

art. 45 din Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al Romaniei, aprobat prin

H.G. nr. 1.114/2001.

Atat taxele vamale de baza cat si taxele vamale preferentiale sunt stabilite

pe fel de marfa a carei clasificare se face in functie de regulile generale si notele

explicative de interpretare a nomenclaturii marfurilor prevazute in Tariful vamal

de import al Romaniei, specifice Conventiei Internationale a Sistemului armonizat

de descriere si codificare a marfurilor, incheiata la Bruxelles la 14-06-1983, la

care Romania este parte.

Potrivit art. 68 din Codul Vamal al Romaniei, adoptat prin Legea nr.

141/1997 unele categorii de marfuri pot beneficia de un tratament tarifar

favorabil, in functie de felul marfii sau de destinatia lor specifica, potrivit

51

reglementarilor vamale sau acordurilor si conventiilor internationale la care

Romania este parte. Prin tratament tarifar favorabil se intelege o reducere sau o

exceptare de drepturi vamale, care poate fi aplicata si in cadrul unui contingent

tarifar. (Exemplu un autovehicul fabricat in Uniunea Europeana, pentru care a fost

eliberat un certificat de circulatie a marfurilor EUR1 valid, beneficiaza de

tratament tarifar favorabil la momentul intocmirii formalitatilor vamale de import

in Romania).

De asemenea art. 69 din Codul Vamal al Romaniei precizeaza ca prin lege

se stabilesc cazurile in care, din motive si imprejurari speciale, se acorda scutiri de

drepturi la importul de marfuri (Exemplu: un autovehicul special echipat pentru

interventii medicale - ambulanta, care este donat unei institutii medicale de profil

este scutit de drepturi de import conform prevederilor O.G. nr. 26/31.08.1993

privind Tariful Vamal de Import al Romaniei, cu modificarile si completarile

ulterioare, publicata in M.O.R. 213 din 31.08.1993, aprobata prin Legea nr.

102/1993).

In momentul depunerii unei declaratii vamale de import autoritatea vamala

calculeaza si incaseaza, atunci cand este cazul, si alte drepturi cuvenite bugetului

de stat. Acestea sunt formate din:

Comisionul vamal reprezinta, conform art. 3 alin. 1 din OUG nr. 32/2001

privind  reglementarea unor probleme financiare, comisionul perceput pentru

prestarea serviciilor vamale si care constituie venit cu destinatie speciala al

bugetului de stat, potrivit prevederilor  Legii nr. 8/1994 privind constituirea si

utilizarea Fondului special pentru dezvoltarea si modernizarea punctelor de

control pentru trecerea frontierei, precum si a celorlalte unitati vamale,

cu modificarile si completarile ulterioare.  In conformitate cu  prevederile art. 1

alin. 2 din Legea nr. 8/1994 privind constituirea si utilizarea Fondului special

pentru dezvoltarea si  modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei,

precum si a celorlalte unitati vamale se excepteaza de la plata comisionului

bunurile care fac obiectul importului in baza acordurilor de credit extern, a

52

acordurilor privind programe de asistenta economica nerambursabila acordata

Romaniei de catre tarile membre ale Grupului "Celor 24" si organismele

economice internationale, inclusiv ajutoare umanitare, incheiate intre Guvernul

Romaniei si guvernele altor tari.

Accizele,  sau taxe speciale de consum astfel cum sunt ele definite de

O.U.G. nr. 158/2001 aprobata cu modificarile ulterioare prin Legea nr. 523/2002.

Accizele sunt stabilite pe produse sau grupe de produse in cote fixe (de exemplu

cafea verde 850 EURO/tona) sau cote procentuale (de exemplu autovehicule 0-

18% in functie de tipul motorizarii - benzina sau diesel - si gradul de poluare).

Taxa pe valoarea adaugata (TVA) - reprezinta, potrivit Legii nr. 345/2002

privind taxa pe valoarea adaugata, acel impozit indirect care se datoreaza

bugetului de stat inclusiv la importul de marfuri.

Categoriile de bunuri si servicii scutite de la plata acestui impozit  indirect

sunt reglementate prin Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata si

prin HG. nr. 598/2002 pentru aprobarea Normelor de aplicare ale Legii nr.

345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata.

          Exemplu orientativ a modalitatii de calcul a drepturilor vamale de import

pentru un autovehicul care urmeaza sa fie importat in Romania 

Exemplu de calcul al drepturile vamale de import ce trebuie platite pentru

un autovehicul cu capacitatea cilindrica 2.000 cmc, motor benzina, grad normal

de poluare, care se importa in Romania.

Cazul I – aplicarea regimului tarifar de baza * Valoarea in vama a autovehiculului = 5.000 EURO (Vv = Valoare in

vama)

Potrivit art 77 din Legea nr. 141/1997, privind Codul Vamal al Romaniei,

si art. 111 din H.G. nr. 1.114/2001, pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a

Codului Vamal al Romaniei, transformarea in lei a valorii in vama se face la

53

cursul de schimb valutar stabilit si comunicat de Banca Nationala a Romaniei in

fiecare zi de joi. Acest curs se utilizeaza pe toata durata saptamanii urmatoare,

pentru declaratiile vamale inregistrate in cursul acelei saptamani.

* Cursul de schimb = 30.000 lei/1 EURO

Valoarea in vama transformata in lei constituie baza de calcul al taxelor

vamale prevazute in Tariful Vamal de Import al Romaniei si este:

5000 EURO x 30.000 LEI = 150.000.000 LEI (Vv lei = Valoarea in vama

transformata in lei)

*Taxa vamala de import determinata pe baza Tarifului Vamal de Import al

Romaniei coloana de baza este 30%.

150.000.000 LEI x 30% = 45.000.000 LEI (Txv = Taxa vamala de import

calculata si datorata)

*Comisionul vamal (0,5%) se calculeaza la valoarea in vama a

autovehicolului transformata in lei la cursul BNR.

150.000.000 LEI x 0,5% = 750.000 LEI (Cv = Comisionul vamal calculat

si datorat)

*Acciza stabilita prin lege pentru autovehicule cu capacitate cilindrica

2.000 cmc, motor benzina, grad normal de poluare este 6% ,baza de calcul pentru

calcularea accizei este constituita din:

Vv lei           +          Txv           +         Cv (150.000.000 LEI) +

(45.000.000 LEI) + (750.000 LEI) = 195.750.000 LEI

deci calculul efectiv al accizei este

195.750.000 LEI x 6% = 11.745.000 LEI (Acc = Acciza calculata si

datorata)

*Taxa pe valoarea adaugata (TVA) este stabilita prin lege si este in procent de

19% , baza de calcul pentru calcularea TVA este constituita din:

Vv lei           +          Txv           +        Cv         +          Acc

(150.000.000 LEI) + (45.000.000 LEI) + (750.000 LEI) + (11.745.000 LEI) =

207.495.000 LEI

54

deci calculul efectiv al TVA este :

207.495.000 LEI x 19% = 39.424.050 LEI (Tvac = TVA calculat si

datorat)

Totalul drepturilor vamale de platit pentru autovehiculul importat:

Txv           +        Cv          +         Acc             +      Tvac

(45.000.000 LEI) + (750.000 LEI) + (11.745.000 LEI) + (39.424.050 LEI) =

96.919.050 LEI (Drd= Total drepturi de calculate si datorate)

Totalul drepturilor vamale de import care trebuie platit de persoana care importa

in Romania autovehiculul cu capacitatea cilindrica 2.000 cmc, motor benzina,

grad normal de poluare este de 96.919.050 LEI.

Cazul II – aplicarea regimului tarifar preferential pe baza

depunerii unui certificat de circulatie a marfurilor valid* Valoarea in vama a autovehiculului = 5.000 EURO (Vv = Valoare in

vama)

       Potrivit art 77 din Legea nr. 141/1997, privind Codul Vamal al Romaniei, si

art. 111 din H.G. nr. 1.114/2001, pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a

Codului Vamal al Romaniei, transformarea in lei a valorii in vama se face la

cursul de schimb valutar stabilit si comunicat de Banca Nationala a Romaniei in

fiecare zi de joi. Acest curs se utilizeaza pe toata durata saptamanii urmatoare,

pentru declaratiile vamale inregistrate in cursul acelei saptamani.

* Cursul de schimb = 30.000 lei/1 EURO

Valoarea in vama transformata in lei constituie baza de calcul al taxelor

vamale prevazute in Tariful Vamal de Import al Romaniei si este:

5000 EURO x 30.000 LEI = 150.000.000 LEI (Vv lei = Valoarea in vama

transformata in lei)

55

*Taxa vamala de import determinata pe baza Tarifului Vamal de Import al

Romaniei coloana taxe vamale preferentiale UE (Uniunea Europeana) este ex.

(exceptat).

150.000.000 LEI x ex. = 0 LEI (Txv = Taxa vamala de import calculata si

datorata)

*Comisionul vamal (0,5%) se calculeaza la valoarea in vama a autovehicolului

transformata in lei la cursul BNR. In acest caz, potrivit celor mentionate mai sus

la calcularea si incasarea altor drepturi cuvenite bugetului de stat, comisionul

vamal nu se datoreaza.

150.000.000 LEI x ex. = 0 LEI (Cv = Comisionul vamal calculat si

datorat)

*Acciza stabilita prin lege pentru autovehicule cu capacitate cilindrica 2.000 cmc,

motor benzina, grad normal de poluare este 6% , baza de calcul pentru calcularea

accizei este constituita din:

Vv lei           +   Txv   +    Cv (150.000.000 LEI) + (0 LEI) + (0 LEI) =

150.000.000 LEI

deci calculul efectiv al accizei este: 

150.000.000 LEI x 6% = 9.000.000 LEI (Acc = Acciza calculata si

datorata)

*Taxa pe valoarea adaugata (TVA) este stabilita prin lege si este in procent de

19% , baza de calcul pentru calcularea TVA este constituita din:

        Vv lei           +   Txv    +   Cv    +          Acc(150.000.000 LEI) + (0 LEI) + (0

LEI) + (9.000.000 LEI) = 159.000.000 LEI

deci calculul efectiv al TVA este :

159.000.000 LEI x 19% = 30.210.000 LEI (Tvac = TVA calculat si

datorat)

Totalul drepturilor vamale de platit pentru autovehiculul importat:

56

Txv    +   Cv    +         Acc             +      Tvac (0 LEI) + (0 LEI) +

(9.000.000 LEI) + (30.210.000 LEI) = 39.210.000 LEI (Drd= Total drepturi de

calculate si datorate)

Totalul drepturilor vamale de import care trebuie platit de persoana care

importa in Romania autovehiculul cu capacitatea cilindrica 2.000 cmc, motor

benzina, grad normal de poluare si care beneficiaza de Regimul Tarifar

Preferential pe baza depunerii unui certificat de circulatie a marfurilor valid (de

tip EUR1) este de 39.210.050 LEI.

57