REFERATLA DISCIPLINA

ADMINISTRAREA CREANELOR BUGETARE

MONOPOLUL FISCAL I TAXELE VAMALE

1

Economia de pia este o form modern de organizare a activitii economice, n cadrul creia oamenii acioneaz n mod liber, autonom i eficient, n concordan cu regulile dinamice ale pieei, ceea ce face posibil valorificarea eficient a resurselor existente pentru satisfacerea nevoilor nelimitate ale oamenilor. 1. MONOPOLUL FISCAL Aa cum arat i numele, combinaie a dou cuvinte greceti monos i polein (singur i vnztor), monopolul reprezint o form de pia n care ntreaga ofert a unui bun este asigurat de o singur firm. Monopolurile fiscale fac parte din structura impozitelor indirecte. Statul instituie monopoluri fiscale asupra productiei sau/si vanzarii unor marfuri ca: tutun, sare, alcool, carti de joc si alte produse specifice. Monopolurile fiscale, in functie de sfera lor de cuprindere pot fi: depline pariale Monopolurile fiscale depline se instituie de ctre stat atat asupra productiei, cat si asupra comertului cu ridicata, ori cu amanuntul asupra unor marfuri. In schimb, monopolurile partiale sunt instituite fie asupra productiei si comertului cu ridicata, fie numai asupra productiei si comertului cu ridicata, fie numai asupra comertului cu amanuntul. Printre tarile in care monopolurile fiscale aduc incasari relativ importante, putem mentiona: Italia (asupra tutunului si chibriturilor), Germania (asupra alcoolului sau bauturilor autorizate), Spania (asupra tutunului si petrolului) si Tunisia. In Romania tutun, alcool, bauturi alcoolice, spirt, produse petroliere, bijuterii, blanuri, electronice si automobile din importuri, mese de joc din casinouri (40000 ECU-anual pentru BlackJack si Poker ). Veniturile realizate de catre stat de pe urma monopolurilor fiscale sunt formate, pe de o parte, din profitul creat in procesul de producere a acestor marfuri pe care statul il realizeaza ca orice intreprinzator -, iar pe de alta parte, din impozitul indirect cuprins in pret, care se incaseaza de la consumatorii marfurilor respective. Deoarece numai statul produce sau numai statul vinde astfel de marfuri, el poate stabili un pret in care sa fie inclus si un asemenea impozit indirect. Piaa monopolistic pur presupune existena urmtoarelor condiii: bunul este produs de o singur firm; bunul nu poate fi substituit; inexistena concurenei. Intrarea de noi firme pe o pia monopolist este imposibil datorit unor restricii de natur administrativ juridic sau a unor restricii economice; cantitatea oferit i preul unitar sunt stabilite de firma aflat n poziie de monopol, n funcie de elasticitatea cererii.

2

Concurena imperfect Monopolul absolut Chiar n aceste cazuri, poziia de monopol absolut nu confer deintorului su capacitatea de a fixa n mod arbitrar preul de vnzare i cantitile vndute. El este supus unei duble constrngeri: a) cererea, n sensul c monopolul poate fixa preul de vnzare sau cantitatea de vndut, dar foarte rar pe amndou dintr-o dat, deoarece orice sporire a cantitii vndute necesit o scdere a preurilor; b) costul, ntruct creterea cantitilor produse antreneaz scderea costului, ns reducerea concomitent a preului de vnzare va fi cu att mai mic, cu ct cererea va fi mai puin elastic n raport cu preul; Monopolul reprezint situaia de pe piaa unui anumit bun a crui ofert este asigurat de o singur persoana sau firm, produsul respectiv neavnd substitueni apropiai, iar furnizorul lui dispunnd de posibilitatea ngrdirii accesului altor firme n ramura sau sectorul su de activitate. Altfel spus, monopolul este situaia n care o ofert monolitic se adreseaz pe piaa unei cereri atomice. Reprezentnd polul opus concurenei perfecte, monopolul se poate prezenta n urmtoarele forme: Ca ofert personal a unui specialist sau individ talentat, cum ar fi, de exemplu, creaiile de mod sau pictura unui anumit artist, anumite concerte etc.; Oferta protejat prin dreptul de licen, dreptul de autor, dreptul de editor etc. prin care, pentru a fi stimulat creaia, autorilor le este protejat pentru o perioad de timp dreptul de a se bucura de fructul activitii lor; Monopolul de inovaie, pe care un productor l deine n mod temporar, oferind pe pia un nou produs sau un bun obinut printr-un nou procedeu tehnologic; Monopoluri naturale, sub forma controlului exploatrii resurselor naturale sau folosirii unor ci de comunicaie deosebit de costisitoare, a cror multiplicare nu ar prezenta avantaj nici din punctul de vedere al profitabilitii i nici sub aspectul interesului general. Un exemplu n acest sens poate fi reprezentat de situaia unor ci ferate ntre dou localiti: nu ar fi oportun ca, de dragul stimulrii concurenei n acest domeniu, s fie permis construirea unei noi ci ferate de ctre o alt firm. n general, o pia de mici dimensiuni favorizeaz apariia unor astfel de monopoluri naturale, mai ales n domeniul serviciilor. De exemplu, ntrun mic ora, nu este profitabil existena a dou companii de autobuze pentru transportul n comun; Monopolul ca rezultat al economiilor de scar, care const n faptul c, dac ntro anumit ramur de activitate s-a format o firm de mari dimensiuni, beneficiar deja a avantajelor produciei de scar, concretizate n esen ntr-un nivel redus al costurilor, este dificil s mai ptrund i o nou ntreprindere care, pentru nceput, are costuri ridicate.

3

Formarea preului de monopol Preul de monopol se formeaz: 1. Pe termen scurt; 2. Pe termen lung;1. Pe termen scurt:

Pentru realizarea obiectivului su, obinerea unui profit total ct mai ridicat, ca i firma din concurena perfect, monopolistul compar dou serii de date: cele referitoare la costuri, pe de o parte, si cele care privesc ncasrile, venitul su, pe de alt parte. 2. Pe termen lung: Cnd monopolistul poate mri numrul uzinelor n care produce bunul respectiv, creterea produciei i deci a ofertei totale pe pia va trebui s in seama de reacia cumprtorilor, manifestat prin variaia preului de vnzare. De aceea, n realizarea echilibrului pe termen lung este necesar luarea n considerare a costurilor medii, monopolistul urmrind ca, prin oferta sa unic, s nu determine diminuarea preului de vnzare sub minimul costului mediu al produciei sale, ci, dimpotriv, s-l menin la un nivel superior, convenabil obinerii unui profit total ridicat. Pentru aceasta, el poate aciona fie reducnd oferta pe pia prin diminuarea produciei sau creterea stocurilor, fie sporind oferta prin majorarea produciei sau diminuarea stocurilor. Pn aici s-a presupus c monopolistul urmrete ncasarea unui profit total maxim. Dac ns lum n considerare i alte posibile mobiluri, n funcie de natura monopolistului, analiza se complic. Maximizarea profitului total este un obiectiv specific monopolurilor private. Nici acestea ns nu-l pot realiza pe deplin, din cel puin dou serii de motive: Pe de o parte, avnd o imagine nu totdeauna suficient de exact asupra cererii de pe pia, monopolitii pot constata post factum c sporirea ofertei lor a determinat scderea preului de vnzare sub nivelul convenabil lor, provocnd astfel diminuarea profitului total ateptat; Pe de alt parte, monopolurile nu au nici pe departe libertatea deplin de aciune. Ele trebuie s in seama de interesele consumatorilor, de opinia public, fiindc, altfel, risc intervenia autoritilor abilitate ale statului. Concurena monopolistic Trsturile concurenei monopolistice: Trsturile pieei cu concuren monopolistic sunt: a) Numrul mare de competitori. Prin aceast caracteristic, concurena monopolistic se deosebete de monopol, existnd o posibilitate limitat de fixare i control a preurilor i se aseamn cu modelul concurenei perfecte, cu toate c numrul firmelor productoare este mai mic; b) Libertatea de intrare i ieire a firmelor n cadrul pieei. Deoarece firmele care acioneaz pe aceast pia sunt de dimensiuni mici, resurselor bneti nu constituie o barier n cale aintrrii pe o asemenea pia;4

Bunurile comercializate nu sunt omogene. Aceast caracteristic este definitorie pentru piaa concurenei monopolistice. Bunurile sunt doar asemntoare, nu identice. Diferenierea lor poate fi de dou feluri: 1) difereniere real, este legat de utilitatea bunurilor, chiar dac nivelul calitativ al acestor bunuri nu se modific(de ex: bunuri cu un ambalaj deosebit, faciliti oferite le cumprare, etc.); 2) difereniere imaginar- apare atunci cnd diferenierea este dat de punctul de vedere al consumatorului. O arm a productorului n acest sens o constituie reclama concurenial care i poate convinge pe cumprtori c un anumit produs este superior altuia, chiar dac n realitate acestea sunt identice; n concluzie, aceast pia caracterizeaz comerul cu amnuntul al diferitelor bunuri din marile orae.c)

Impozitele indirecte realizate prin monopolurile fiscale n cadrul impozitelor indirecte apar i impozitele realizate de stat prin monopolurile fiscale. Astfel, statul instituie monopoluri fiscale asupra produciei i-sau vnzrii unor mrfuri ca: tutun, sare, alcool, cri de joc i alte produse specifice. Monopolurile fiscale, n funcie de sfera lor de cuprindere, pot fi depline sau pariale. Monopolurile fiscale depline se instituie de ctre stat att asupra produciei, ct i asupra comerului cu ridicata ori cu amnuntul a unor mrfuri. n schimb, monopolurile pariale sunt instituite fie numai asupra produciei i comerului cu ridicata, fie numai asupra comerului cu amnuntul. Printre rile n care monopolurile fiscale au adus ncasri la buget, putem meniona: Italia (asupra tutunului i chibriturilor), Germania (asupra alcoolului sau buturilor alcoolizate), Spania (asupra tutunului i petrolului) etc. Veniturile realizate de ctre stat de pe urma monopolurilor fiscale sunt formate, pe de o parte, din profitul creat n procesul de producere a acestor mrfuri pe care statul l realizeaz ca orice ntreprinztor- iar pe de alt parte, din impozitul indirect cuprins n pre, care se incaseaz de la consumatorii mrfurilor respective. Deoarece numai statul produce sau numai statul vinde astfel de mrfuri, el poate stabili un pre n care s fie inclus i un asemenea impozit indirect. 2. TAXELE VAMALE Caracterizarea generala a taxelor vamale Taxele vamale reprezint prelevri bneti percepute de stat n momentul n care bunurile trec graniele rii n vederea importului, exportului sau tranzitului. n practica fiscal internaional, taxele vamale care se utilizeaz cel mai frecvent sunt cele asupra importului de mrfuri.

5

n funcie de criteriile utilizate ntlnim mai multe tipuri de taxe vamale: a) dup obiectul impunerii: taxe vamale de import; taxe vamale de export; taxe vamale de tranzit; b) dup modul de exprimare: n sum fix; advalore(procentuale); mixte; c) dup scopul urmrit: taxe vamale fiscale; taxe vamale protecioniste; taxe vamale n condiia naiunii celei mai favorizate; taxe vamale prefereniale; taxe vamale sancionale (de retorsiune); taxe vamale anti-dumping; Taxele vamale de import se instituie asupra importului de mrfuri i se calculeaz asupra valorii acestora, n momentul n care ele trec frontiera rii importatoare. Importatorul, o dat cu depunerea documentelor prin care intr n posesia mrfii importate, achit i tata vamal de import. Aceast tax are rolul unui impozit de egalizare, deoarece conduce la apropierea nivelului preului mrfii importate de nivelul preului mrfii (similare) indigene. n unele cazuri, taxa vamal de import poate conduce la scumpirea mrfii importate n raport cu marfa indigen, ceea ce nseamn c ea acioneaz restrictiv pentru importator. n astfel de situaii, pentru ca importul s se poat realiza este necesar ca exportatorul s reduc nivelul preului de export, asigurnd mrfii sale o competitivitate egal cu cea a mrfii indigene. Aceast reducere poate conduce la scderea rentabilitii exportului ori de cte ori n ara exportatoare nivelul productivitii muncii este mai sczut sau costurile de produnie sunt mai ridicate dect n ara importatoare. Ca tendin, se observ preocuparea rilor importatoare de arecupera valoarea taxei vamale de import de la exportator, prin reducerea preului de export cu taxa vamal. Acest lucru este posibil n condiiile n care este vorba de o cretere a ofertei mondiale de export i, deci, a concurenei, imprejurare n care importatorul nu accept s-i diminueze beneficiul comercial cu valoarea taxei vamale. Prin urmare, natura economic a taxei vamale de import este similar cu aceea a taxelor de consumaie percepute asupra mrfurilor din producia autohton. Perceperea taxelor vamale de import conduce la majorarea preului produsului importat, care astfel ajunge la un nivel ce depete frecvent preul acestuia din ara exportatoare. n general, nivelul taxelor vamale de import este determinat de raportul cerere-ofert din ara importatoare i de coordonatele politicii economice i ale celei fiscale pe care aceasta o promoveaz.

6

Clasificarea i trsturile taxelor vamale de import Dup forma lor de exprimare, taxelor vamale de import pot fi: ad- valorem, specifice i compuse. Taxele vamale ad valorem se exprim ca procent din valoarea mrfurilor importate. Taxele vamale specifice sunt stabilite ca sum fix pe unitatea fizic de marf importat (de exemplu, pe ton, pe bucat etc.). Taxele vamale compuse apar ca o combinaie a primelor dou. Taxele vamale de export se ntlnesc sporandic, deoarece statele sunt interesate n ncurajarea exportului de mrfuri, care constituie, n majoritatea cazurilor, mijlocul cel mai important de realizare a resurselor valutare. Atunci cnd, totui se percep astfel de taxe, ele au fie un scop pur fiscal, fie unul economic. n unele ri statul instituie taxe vamale de export asupra unor materii prime, pentru a determina prelucrarea lor n ar, iar n altele asupra unor semifabricate sau produse finite care dein o pondere important n exportul lor. Printre rile n care se poate vorbi de practica unor taxe vamale de export menionm, spre exemplu: Thailanda (la exportul de zahr i orez) i Malayezia (la exportul de cauciuc). Taxele vamale de tranzit se instituie asupra mrfurilor care fac obiectul comerului esterior, cu ocazia trecerii acestora pe teritoriul unei tere ri. n condiiile actuale, taxe vamale de tranzit nu se practic dect cu titlu de excepie, deoarece statele sunt interesate n ncurajarea tranzitului de mrfuri, fiindc de pe urma acestuia realizeaz ncasri n valut, cum sunt: tarife pentru folosirea cilor ferate, taxe pentru utilizarea drumurilor publice, etc. Fiecare ar are un Cod vamal care reprezint cadrul legal n baza cruia se realizeaz toate procedurile vamale. Codul vamal prevede ca taxele vamale s se aplice n momentul trecerii bunurilor peste graniele rii. Codul vamal se aplica in mod uniform si nediscriminatoriu pe intreg teritoriul Romaniei. Prevederile cuprinse in prezentul cod se aplica tuturor bunurilor introduse sau scoase din tara de catre persoane fizice sau persoane juridice: a. Introducerea sau scoaterea din tara a marfurilor, a mijloacelor de transport si a oricaror alte bunuri este permisa numai prin punctele de control pentru trecerea frontierei de stat. b. La trecerea frontierei de stat, marfurile, mijloacele de transport si orice alte bunuri sunt supuse vamuirii de catre autoritatile vamale. c. In punctele de control pentru trecerea frontierei de stat si pe teritoriul tarii sunt organizate birouri vamale care functioneaza potrivit legii. Taxele vamele practicate de o anumit ar, indiferent de felul lor, sunt menionate n tariful vamal, fiind specificate, pentru fiecare categorie de produse sau produse individualizate, taxele vamale exprimate n procente, precum i cele rezultate din aplicarea msurilor tarifare prefereniale prevzute n reglementrile legale.7

n funcie de nivelul lor, taxele vamale de import, menionate n tariful vamal, naional sau de grup, pot fi: taxe vamale n condiia aplicrii clauzei naiunii celei mai favorizate; taxe vamale autonome; taxe vamale prefereniale; Taxele vamale n condiia aplicrii clauzei naiunii celei mai favorizate se practic la importul de mrfuri pe care o ar membr a Organizaiei Mondiale de Comer (OMC) l efectueaz din rile membre ale aceluiai organism sau din alte ri cu care aceasta are acorduri bilaterale, pe baza crora i acord reciproc clauza naiunii celei mai favorizate. Taxele vamale aplicate la import, n condiiile clauzei naiunii celei mai favorizate, pot avea un nivel consolidat sau un nivel neconsolidat, dup caz. Nivelul consolidat al acestor taxe este stabilit n cadrul unor negocieri Comerciale multilaterale i el nu poate fi schimbat fr acordul celorlalte state participante la negocieri (n cadrul OMC). Negocierile comerciale multilaterale se realizeaz n cadrul unor runde care se organizeaz periodic de ctre Organizaia Mondial de Comer. Rundele care au avut loc pn n prezent au condus la importante concesii de ordin tarifar (concesii vamale). Aceste concesii au aprut sub diferite forme, cum sunt: reducerea nivelului taxelor vamale; micorarea decalajului dintre nivelul taxelor vamale generale i al celor prefereniale; consolidarea taxelor vamale n vigoare la nivelul existent; angajamentul de a nu efectua majorri de taxe vamale peste un anumit nivel etc. Nivelul neconsolidat se practic pentru produse care nu au fcut obiectul unor negocieri comerciale multilaterale. El poate fi schimbat de ctre autoritile cu drept de decizie din rile respective, dac reducerea (majorarea) se extinde asupra tuturor rilor care beneficiaz de clauza naiunii celei mai favorizate. Taxele vamale autonome se aplic la importul pe care o ar l efectueaz din ri cu care nu ntreine relaii bazate pe condiia clauzei naiunii celei mai favorizate. Aceste taxe au, n general, un nivel mai ridicat dect taxele vamale aplicate n condiia clauzei naiunii celei mai favorizate. Taxele vamale prefereniale se practic n relaiile comerciale dintre rile care fac parte din diferite uniuni vamale cu caracter inchis. Aceste taxe mai sunt utilizate n relaiile dintre ri cu niveluri diferite de dezvoltare i, n primul rnd ntre rile dezvoltate i cele n curs de dezvoltare. Taxele vamale prefereniale au un nivel mai redus dect cele aplicate n regimul clauzei naiunii celei mai favorizate. Practicarea de ctre un stat a unei politici vamale prefereniale nseamn, de fapt, reducerea sau chiar eliminarea taxelor vamale al importului de mrfuri din alt stat sau grup de state, care beneficiaz de asemenea preferine.8

Funciile taxelor vamale sunt: 1. funcia de instrument fiscal, deoarece taxele vamale reprezint o surs de venituri la bugetul de stat. 2. funcia de instrument de politic comercial. Efectele taxelor vamale sunt: efecte asupra venitului bugetar; efecte asupra consumului intern; efecte de protejare a economiei naionale; efecte asupra balanei de pli; Elementele comune ale taxelor vamale Evoluia legislativ a taxelor vamale Taxele vamale sunt reglementate n romnia prin Codul Vamal i Regulamentul Vamal (Legea 141/24 iulie 1997 i Hotrrea Guvernului Nr. 626/6 octombrie 1997). Obiectul taxelor vamale Toate bunurile introduse sau scoase din ar de persoane fizice sau juridice reprezint obiectul taxelor vamale. La scoaterea sau introducerea n ar a mrfurilor prezentate la vam, autoritatea vamal stabilete un regim vamal. Acesta poate fi: definitiv suspensiv Subiectul taxelor vamale Persoanele fizice sau juridice care tranziteaz graniele rii i introduce sau scoate din ar bunurile (persoane fizice) sau efectueaz tranzacii internaionale (persoane juridice) reprezint subiectul taxelor vamale. Baza de impunere i unitatea de impunere a taxelor vamale Baza de impunere este reprezentat de valoarea n vam a mrfurilor sau bunurilor iar unitatea de impunere este moneda naional. Cotele de impunere i nivelul taxelor vamale Cotele de impunere n cazul taxelor vamale sunt cuprinse n tariful normal al Romniei i se determin cu relaiile: TV=VV*t/100 unde: TV=taxe vamale VV=valoarea n vam t=cota de impozit9

sau: TV=Qtr*tf/u.m. unde: Qtr=cantitatea tranziionat tf=cota de impozit Obligaiile pltitorilor de taxe vamale Termenul de plat reprezint momentul ntocmirii actelor vamale. Destinaia taxelor vamale este bugetul de stat. Sistemul institutional al autoritatii vamale Structura organizatorica a autoritatii vamale Activitatea autoritatii vamale se exercita prin: a) Directia Generala a Vamilor; b) Directiile regionale vamale; c) Birourile vamale. Principii de baza pentru aplicarea reglementarilor vamale Bunurile se introduc sau se scot din tara numai prin birourile vamale. Aceste marfuri sunt supuse operatiunii de vamuire si raman sub supraveghere vamala pana la acordarea liberului de vama. (1) Bunurile intrate in tara se inscriu, in ordinea sosirii la frontiera, in registrul de evidenta, pe baza documentelor de transport si a celor comerciale. (2) In lipsa documentelor de insotire, inscrierea marfurilor se face pe baza constatarilor autoritatii vamale sau a altor documente prezentate organelor vamale de catre cei interesati, din care sa rezulte marfurile care urmeaza sa fie supuse vamuirii. Etape ale operatiunii de vamuire Marfurile sosite la vama de destinatie sau la locul stabilit de autoritatea vamala, potrivit art. 35 alin. (1) lit. a), se prezinta autoritatii vamale de catre transportator sau de catre titularul operatiunii comerciale ori de catre reprezentantul acestuia. In functie de felul marfurilor si de regimul vamal care poate fi utilizat, Directia Generala a Vamilor poate decide ca numai unele birouri vamale sa fie competente sa procedeze la efectuarea vamuirii. Decizia Directiei Generale a Vamilor se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. Regimurile vamale definitive Importul (1) Importul consta in intrarea in tara a marfurilor straine si introducerea acestora in circuitul economic. (2) La importul marfurilor, autoritatea vamala realizeaza procedura de vamuire si de incasare a datoriei vamale aferente drepturilor de import, aplicand si masurile de politica comerciala.10

Taxele vamale de import se determina pe baza Tarifului vamal de import al Romaniei, care se aproba prin lege. (1) Tariful vamal de import al Romaniei se elaboreaza pe baza nomenclaturii combinate a marfurilor. (2) Taxa vamala este exprimata in procente si se aplica la valoarea in vama a marfurilor, exprimata in lei. Regulile generale si notele explicative de interpretare a nomenclaturii marfurilor prevazute in Tariful vamal de import al Romaniei sunt cele din Conventia internationala a Sistemului armonizat de descriere si codificare a marfurilor, incheiata la Bruxelles la 14 iunie 1983, la care Romania este parte. Directia Generala a Vamilor, tinand seama de practica internationala in materie, stabileste regulile specifice aplicabile clasificarii marfurilor prevazute in nomenclatura combinata. (1) In vederea aplicarii corecte a tarifului vamal, autoritatea vamala constata originea marfurilor importate, pe baza urmatoarelor criterii: a) marfuri produse in intregime intr-o tara; b) marfuri obtinute printr-o prelucrare sau transformare substantiala intr-o tara. (2) Aplicarea criteriilor se face pe baza regulilor de origine prevazute de reglementarile vamale sau de acordurile ori de conventiile internationale la care Romania este parte. In aplicarea regimului tarifar preferential, regulile si formalitatile necesare pentru determinarea originii marfurilor sunt cele stabilite in acordurile si conventiile internationale la care Romania este parte. Valoarea in vama reprezinta acea valoare care constituie baza de calcul al taxelor vamale prevazute in Tariful vamal de import al Romaniei. (1) Procedura de determinare a valorii in vama este cea prevazuta in Acordul privind aplicarea articolului VII al Acordului general pentru tarife si comert (G.A.T.T.), incheiat la Geneva la 1 noiembrie 1979, la care Romania este parte. (2) La valoarea in vama, in masura in care au fost efectuate, dar nu au fost cuprinse in pret, se includ: a) cheltuielile de transport al marfurilor importate pana la frontiera romana; b) cheltuielile de incarcare, de descarcare si de manipulare, conexe transportului, ale marfurilor din import aferente parcursului extern; c) costul asigurarii pe parcursul extern. (3) Transformarea in lei a valorii in vama se face la cursul de schimb stabilit si comunicat de Banca Nationala a Romaniei. Acest curs de schimb se utilizeaza pe toata durata saptamanii urmatoare, pentru declaratiile vamale inregistrate in cursul acelei saptamani. (4) Atunci cand determinarea definitiva a valorii in vama nu se poate efectua imediat, importatorul are dreptul de a ridica marfurile din vama, la cerere, cu conditia sa constituie o garantie baneasca sau bancara, acceptata de autoritatea vamala. (5) In cazul in care, in termen de 30 de zile de la ridicarea marfii, importatorul nu prezinta documente concludente privind determinarea valorii in vama, autoritatea11

vamala procedeaza la executarea garantiei, operatiunea de vamuire fiind considerata incheiata. A. Valoarea in vama se determina si se declara de catre importator, care este obligat sa depuna la biroul vamal o declaratie pentru valoarea in vama, insotita de facturi sau de alte documente de plata a marfii si a cheltuielilor pe parcurs extern, aferente acesteia. B. Declaratia de valoare in vama poate fi depusa si prin reprezentant, in acest caz raspunderea fiind solidara. (1) In cazul in care nu s-a aplicat un tratament tarifar preferential, deoarece importatorul nu a prezentat certificatul de origine a marfurilor, titularul operatiunii are dreptul sa solicite restituirea taxelor incasate in plus. (2) Cererea de restituire este acceptata, daca a fost depusa in termenul de valabilitate a certificatului de origine prevazut in acordurile internationale prin care s-a stabilit regimul tarifar preferential la care Romania este parte. (3) Certificatele de origine a marfurilor, care sunt prezentate autoritatii vamale dupa expirarea termenului la care face trimitere alin. (2), pot fi acceptate, daca titularul operatiunii dovedeste ca nerespectarea termenului este datorata unor circumstante exceptionale. (4) Autoritatea vamala poate accepta certificatele de origine a marfurilor, daca termenul de prescriptie a datoriilor statului nu a fost implinit, iar marfurile respective au fost prezentate autoritatii vamale si au facut obiectul unei declaratii vamale inainte de expirarea termenului prevazut la alin. (2). Sunt exceptate de la plata taxelor vamale de import: a) produsele de pescuit maritim si oceanic si alte produse extrase din marea teritoriala a unei terte tari de navele inmatriculate in Romania si care navigheaza sub pavilion roman; b) bunurile obtinute din produsele prevazute la lit. a) la bordul unei nave-fabrica ce indeplineste conditiile de inmatriculare in Romania si de navigatie sub pavilion roman. Exportul (1) Regimul de export consta in scoaterea definitiva a marfurilor romanesti de pe teritoriul Romaniei. (2) Sunt admise la export marfurile produse in tara, precum si cele importate anterior, cu exceptia marfurilor care sunt supuse unor masuri de prohibitie sau de restrictie in cadrul politicii comerciale. (3) Regulile de clasificare tarifara prevazute la importul de marfuri se aplica si la export. Exportatorul de marfuri scoase definitiv sau temporar din tara este obligat sa depuna o declaratie vamala de export la biroul vamal in raza caruia se afla sediul exportatorului sau la locul unde marfurile sunt ambalate ori incarcate pentru a fi exportate. In cazuri temeinic justificate, declaratia vamala poate fi depusa si la un birou vamal de frontiera. La exportul de marfuri nu se incaseaza taxe vamale.12

Liberul de vama la export se acorda cu conditia ca marfurile in cauza sa paraseasca teritoriul Romaniei in aceeasi stare in care acestea se aflau in momentul inregistrarii declaratiei vamale de export. (1) Marfurile romanesti, precum si cele straine care au fost indigenate pot fi exportate temporar, in situatia in care urmeaza a fi reintroduse in tara, fara a fi suferit o modificare, cu exceptia uzurii lor normale. (2) Autoritatea vamala fixeaza un termen in cadrul caruia marfurile trebuie sa fie reintroduse sau sa primeasca o alta destinatie vamala. Termenul aprobat trebuie sa permita ca scopul utilizarii sa fie realizat. (3) Autoritatea vamala, cu acordul titularului regimului de export, poate scurta sau, in cazuri exceptionale, temeinic justificate, poate prelungi termenul initial. Regimul vamal aplicabil calatorilor si altor persoane fizice Calatorii si alte persoane fizice cu domiciliul in tara sau in strainatate pot introduce si scoate din tara bunurile aflate in bagajele personale ori care ii insotesc, fara a fi supusi taxelor vamale, in conditiile si in limitele stabilite prin hotarare a Guvernului. Aceasta hotarare va tine seama de acordurile si de conventiile internationale la care Romania este parte. (1) Pentru bunurile care nu se incadreaza in limitele cantitative si valorice prevazute in hotararea Guvernului se aplica, la import, tariful vamal de import, iar la export, o taxa vamala unica de 20% aplicata la valoarea in vama. (2) Guvernul, la propunerea Ministerului Finantelor si a Ministerului Industriei si Comertului, poate aproba reduceri sau exceptari de la taxele vamale prevazute la alin. (1). (3) Prin hotarare a Guvernului, prevazuta la art. 88, se vor stabili si normele privind determinarea valorii in vama a bunurilor introduse sau scoase din tara de catre persoanele fizice aflate in situatia mentionata la alin. (1). Regimurile vamale suspensive sunt operatiuni cu titlu temporar, care au drept efect suspendarea platii taxelor vamale. (1) Regimul vamal suspensiv se solicita in scris de catre titularul operatiunii comerciale. Autoritatea vamala aproba cererea numai in cazul in care poate asigura supravegherea si controlul regimului vamal suspensiv. Cheltuielile suplimentare ocazionate de acordarea regimului vamal suspensiv vor fi suportate de titularul operatiunii. (2) Prin aprobarea emisa se fixeaza termenul pentru incheierea regimului vamal suspensiv. (3) Prelungirea termenului pentru incheierea regimului vamal suspensiv se face la cererea expresa si justificata a titularului operatiunii, cu aprobarea autoritatii vamale. Titularul aprobarii este obligat sa informeze de indata autoritatea vamala asupra oricaror modificari care influenteaza derularea operatiunii sub regimul vamal aprobat. Autoritatea vamala cere constituirea unei garantii care sa asigure incasarea drepturilor de import ce ar putea fi datorate. (1) Regimul vamal suspensiv aprobat se incheie atunci cand marfurile primesc un alt regim vamal.13

(2) Autoritatea vamala poate dispune, din oficiu, incheierea regimului vamal suspensiv atunci cand titularul nu finalizeaza operatiunile acestui regim in termenul aprobat. (3) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica si in cazul produselor compensatoare sau transformate, obtinute in cadrul regimurilor de perfectionare activa sau pasiva si de transformare sub control vamal. Titularul regimului vamal suspensiv poate cesiona, cu acceptul proprietarului marfurilor si cu acordul autoritatii vamale, drepturile si obligatiile aferente regimului vamal respectiv. Formarea datoriei vamale (1) In cazul marfurilor importate pentru care legea prevede drepturi de import, precum si in cazul plasarii marfurilor intr-un regim de admitere temporara cu exonerarea partiala de drepturi de import, datoria vamala ia nastere in momentul inregistrarii declaratiei vamale. (2) Debitorul datoriei vamale este considerat titularul declaratiei vamale acceptate si inregistrate. (3) Poate fi debitor vamal, solidar cu titularul declaratiei vamale acceptate si inregistrate, si persoana care, din culpa, a furnizat date nereale, inscrise in acea declaratie, ce au determinat stabilirea incorecta a datoriei vamale. Garantarea datoriei vamale (1) Autoritatea vamala are dreptul sa ceara constituirea unei garantii pentru asigurarea platii datoriei vamale. (2) Garantia se depune de catre debitorul vamal sau, cu acordul autoritatii vamale, de catre o terta persoana. (3) In cazuri temeinic justificate, pe baza metodologiei elaborate de Directia Generala a Vamilor si aprobata de ministrul finantelor, autoritatea vamala poate acorda scutire de la obligatia garantarii datoriei vamale. A. Garantia poate fi constituita printr-un depozit banesc sau printr-o scrisoare de garantie bancara, emisa de o banca agreata de autoritatea vamala. B. Garantia baneasca se realizeaza prin depunerea sumei in lei sau prin remiterea unor instrumente de decontare si titluri de valoare, acceptate de autoritatea vamala. (1) Cuantumul garantiei reprezinta suma exacta a datoriei vamale, in cazul in care aceasta poate fi determinata in momentul in care este data garantia. (2) In cazul in care acest cuantum nu poate fi determinat, se ia in considerare suma cea mai ridicata a datoriei vamale ce ar rezulta din operatiunea de vamuire. I. Autoritatea vamala, la cererea debitorului vamal, poate permite constituirea unei garantii globale care sa asigure plata mai multor datorii vamale. II. Cuantumul garantiei globale date pentru acoperirea unor datorii vamale a caror suma variaza in timp va asigura, in momentul realizarii acestor datorii, suma totala de incasat. Atunci cand, in cursul derularii regimului vamal, autoritatea vamala constata ca modalitatea de garantie data nu mai asigura plata datoriei vamale, poate cere constituirea unei alte garantii. In caz de refuz, autoritatea vamala are dreptul sa14

considere pe cel in cauza ca rau-platnic si sa interzica efectuarea altor operatiuni de vamuire, pana la achitarea datoriilor vamale. Debitorul vamal poate solicita restituirea garantiei disponibile, dupa ce datoria vamala a fost achitata, sau poate sa consimta ca aceasta sa fie folosita la alta operatiune de vamuire. Evidenta si plata datoriei vamale Autoritatea vamala evidentiaza, in registrele contabile sau in alt suport echivalent, drepturile de import si de export rezultate din datoriile vamale, potrivit planului de conturi si metodologiei in vigoare. (1) Debitorul datoriei vamale ia cunostinta despre cuantumul acestei datorii prin declaratia vamala acceptata si inregistrata de autoritatea vamala. (2) In cazul unor diferente ulterioare sau in situatia incheierii din oficiu, fara declaratie vamala, a unui regim vamal suspensiv, debitorul vamal ia cunostinta despre acea noua datorie pe baza actului constatator intocmit de autoritatea vamala. (3) Declaratia vamala si actul constatator sunt titluri executorii care se onoreaza de catre societatea bancara, fara accept, poprire si validare. Datoria vamala se achita inainte de liberul de vama, in cazul regimurilor vamale definitive, precum si in cazul cand regimul vamal suspensiv se incheie in termen. Pentru regimul vamal suspensiv care nu se incheie in termen, datoria vamala devine exigibila si se stinge prin executarea de catre autoritatea vamala a garantiei constituite. Pentru datoriile vamale constatate ulterior liberului de vama, Directia Generala a Vamilor poate acorda amanari si esalonari de plata in termenul legal de prescriptie, potrivit reglementarilor existente in domeniu. In cazul marfurilor retinute de autoritatea vamala sau al celor pentru care s-a solicitat restituirea datoriei vamale aferente, achitarea datoriei vamale se suspenda pana la stabilirea definitiva a regimului juridic al acelor marfuri. Pe baza depunerii in avans, de catre debitorul vamal, a unui depozit la vedere in contul autoritatii vamale, aceasta poate, in limita valorica a acestui depozit, sa incaseze datoriile vamale. (1) Datoria vamala poate fi achitata si de o terta persoana pentru si in numele debitorului, din dispozitia acestuia. (2) Debitorul vamal poate sa efectueze oricand plata anticipata a datoriei vamale. In caz de neachitare a datoriilor vamale la scadenta, autoritatea vamala va folosi toate mijloacele de executare silita, incasand si majorarile de intarziere prevazute de lege. Datoria vamala se stinge prin: a) plata acesteia; b) renuntarea la incasare, atunci cand se constata ca este nedatorata; c) anularea ca o consecinta a anularii declaratiei vamale; d) implinirea termenului de prescriptie extinctiva; e) insolvabilitatea debitorului, constatata pe cale judecatoreasca; f) confiscarea definitiva a marfurilor;15

g) distrugerea marfurilor din dispozitia autoritatii vamale sau abandonarea acestora in favoarea statului; h) distrugerea sau pierderea marfurilor, datorita fortei majore sau cazului fortuit; i) scaderea cantitativa a marfurilor, datorita unor factori naturali, pentru partea corespunzatoare procentului de scadere. In cadrul aplicarii reglementarilor vamale, atunci cand autoritatea vamala emite acte care pot leza drepturile si interesele legitime ale persoanelor fizice sau juridice care efectueaza operatiuni supuse vamuirii, acestea se pot adresa cu plangeri impotriva acelui act. (1) Plangerea se adreseaza autoritatii vamale care a emis actul prevazut la art. 166, iar aceasta este obligata sa analizeze si sa comunice petitionarului rezultatul. (2) Autoritatile vamale sesizate cu plangerea sunt obligate sa o solutioneze si sa comunice rezultatul in termen de 30 de zile de la data inregistrarii plangerii. Persoanele fizice sau juridice care sunt nemultumite de solutionarea plangerii de catre autoritatea vamala se pot adresa cu contestatii la directia regionala vamala ierarhic superioara, in termen de 15 zile de la comunicarea solutionarii plangerii. (1) La solutionarea contestatiei, directorul directiei regionale vamale va tine seama de avizul emis de o comisie de specialisti, formata din: a) un consilier juridic al directiei regionale vamale; b) un specialist in probleme vamale din directia regionala vamala; c) un specialist in operatiuni de comert exterior, desemnat de presedintele camerei judetene de comert si industrie. (2) Decizia va fi data in termen de 30 zile de la data inregistrarii contestatiei. Decizia directorului directiei regionale vamale poate fi contestata la Directia Generala a Vamilor, in termen de 15 zile de la comunicare. (1) La solutionarea contestatiei, directorul general al Directiei Generale a Vamilor va tine seama de avizul emis de o comisie formata din: a) un consilier juridic al Directiei Generale a Vamilor; b) un specialist in probleme vamale din Directia Generala a Vamilor; c) un reprezentant al Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania. (2) Decizia va fi data in termen de 30 de zile de la data inregistrarii contestatiei. Decizia directorului general al Directiei Generale a Vamilor poate fi atacata la instanta de contencios administrativ competenta. (1) Secretariatul comisiilor va fi asigurat de catre directiile regionale vamale, respectiv de catre Directia Generala a Vamilor. (2) In bugetul anual al Directiei Generale a Vamilor se vor prevedea, la capitolul "Cheltuieli", sumele necesare platii daunelor civile si a cheltuielilor de judecata. Termenul de prescriptie a dreptului de a cere plata taxelor vamale este de 5 ani si curge de la data acceptarii si inregistrarii declaratiei vamale de import. Termenele prevazute in prezentul cod si in alte reglementari vamale se calculeaza potrivit normelor prevazute in Codul de procedura civila. Operatiunile vamale initiate sub regimul prevazut de reglementarile vamale anterioare intrarii in vigoare a prezentului cod se finalizeaza potrivit acelor reglementari.16

Guvernul, la propunerea Ministerului Finantelor, va aproba, prin hotarare, Regulamentul de aplicare a Codului vamal, care va intra in vigoare la aceeasi data cu prezentul cod. In termen de 90 de zile de la publicarea prezentului cod in Monitorul Oficial al Romaniei, Guvernul va prezenta Parlamentului, spre adoptare, legea privind statutul personalului vamal. n Romnia persoanele juridice pltesc taxe vamale numai pentru mrfurile importate care se calculeaz prin aplicarea cotei procentuale asupra valorii mrfurilor n vam.n cayul rilor cu care Romnia ntreine relaii comerciale pe baza unor convenii sau nelegeri internaionale, aplicarea taxelor vamale se face n conformitate cu prevederile acestora. Taxele vamale nscrise n tariful vamal se aplic tuturor agenilor economici la toate produsele care fac obiectul importurilor. Taxele vamale de import se determin pe baza tarifului vamal de import al Romniei care se aprob prin lege. n tariful vamal se menioneaz taxa vamal n procente care se aplic la valoarea n vam a mrfurilor exprimat n lei. Valoarea n vam se determin prin procedura prevzut n Acordul privind aplicarea art. 7 din Acordul de la Marrakech privind constituirea Organizaiei Mondiale de Comer ratificat de Romnia. Conform acestei proceduri valoarea n vam se stabilete pe baza valorii de tranzacie la care se adaug n masura n care au fost efectuate dar nu au fost incluse n pre i urmtoarele elemente: cheltuielile de transport al mrfurilor importate pn la frontiera romn ; cheltuielile de ncrcare, descrcare i manipulare a mrfurilor importate; costul asigurrii pe parcurs extern; Pentru a se determina valoarea n vam, importatorul este obligat s depun la biroul vamal o declaraie pentru valoarea n vam nsoit de facturi sau alte documente de plat a mrfii i cheltuielilor pe parcurs extern. La anumite categorii de mrfuri se poate aplica un tratament tarifar favorabil inndu-se cont de felul mrfii sau destinaia lor potrivit reglementrilor vamale sau acordurilor internaionale la care Romnia este parte. Tratamentul tarifar favorabil nseamn o reducere sau exceptare de drepturi vamale. Persoanele fizice datoreaz taxe vamale pentru bunurile introduse sau scoase din Romnia numai dac acestea nu se ncadreaz n limitele cantitative i valorice stabilite prin hotrre a Guvernului. Regimul taxelor vamale n Romnia a fost stabilit n concordan cu prevederile din Acordurile adoptate n cadrul Oganizaiei Mondiale de Comer din care face parte i ara noastr din acordul de asociere a Romniei la comunitile europene din Acordul dintre Romnia i statele Asociaiei Europene a Liberului Schimb i Acordul privind aderarea Romniei la Acordul central european de comer liber (CEFTA). Uniunea European a devenit o Uniune Vamal funcional la 1 ianuarie 1993, cnd trecndu-se la Piaa Unic s-a renunat la controlul vamal efectuat la frontiere ntre statele membre iar organele vamale au abandonat sistemul ncasrii accizelor i taxe pe valoarea adugat pentru mrfurile i serviciile comercializate ntre statele membre. Veniturile realizate din taxele vamale difer de la o ar la alta i de la o perioad la alta. Romnia, stat membru al Uniunii Europene s-a aliniat la politica vamal promovat de aceasta caracterizat prin eliminarea taxelor vamale din comerul ntre statele membre i practicarea unui tarif vamal unic n relaiile comerciale cu rile din afara Uniunii.17

Modificri nregistrate la 1 ianuarie 2007 De la 1 ianuarie 2007, numarul operatiunilor pentru taxele vamale s-au redus la circa 30 la suta fata de cele din perioada de preaderare, insa volumul acestor taxe este mai mare cu 46 la suta, ca urmare a unui nivelul mai ridicat de taxare vamala pentru marfurile originare din tarile non-Uniunea European. "75% din taxele vamale colectate de Vama romana se vireaza catre bugetul Uniunii Europene, diferenta de 25% revenind statului roman, drept cheltuieli de administrare, conform noilor reglementari aplicate odata ce Romania a devenit membra a UE", a declarat vicepresedintele ANAF si seful Autoritatii Nationale a Vamilor (ANV), Gelu Stefan Diaconu, citat de Rompres. Consecinele se observ foarte bine din Anexa nr. 1, volumul veniturilor ncasate la bugetul de stat din taxele vamale, n 11 luni din anul 2007, a sczut la 37,04% din veniturile realizate n 2006, n aceeai perioad de timp. Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, Autoritatea Nationala a Vamilor (ANV) si unitatile din subordine sunt profund schimbate fata de perioada anterioara, datorita aplicarii acquis-ului comunitar. Principala modificare in activitatea vamala s-a realizat asupra modului de colectare si distributie a taxelor vamale. Astfel, sau eliminat taxele vamale asupra produselor importate din statele UE. In prezent, taxe vamale se aplica doar marfurilor originare din tarile extracomunitare, acestea fiind stabilite de Comisia Europeana, pe baza Acordurilor comerciale dintre UE si tarile non-UE. ANV colecteaza si accizele aferente produselor importate din tarile non-UE, de la 1 ianuarie 2007 eliminandu-se accizarea produselor care provin din statele UE. De asemenea, ANV colecteaza si comisionul vamal pentru importurile care provin din tarile extracomunitare. Activitatea vamala se mai evidentiaza prin colectarea taxei pe valoarea adaugata (TVA) pentru operatiunile de import pentru persoanele neinregistrate in scop de TVA, de la 1 ianuarie 2007 fiind eliminate procedurile de aplicare a TVA in vama pentru achizitiile care provin din statele UE, deoarece aceasta taxare se realizeaza la consumatorul final, conform reglementarilor Comisiei Europene.

18

ANEXE

Anexa nr. 1. REALIZARE VENITURI BUGETARE LA DATA DE 03.12.2007% 11 luni 2007/ 11 luni 2006 4=2/3 Realizat 1 zi decem brie 2007 7 1 zi decem brie 2006 8 % 1 zi decemb rie 2007 / 1 zi decemb rie 2006 9=7/8

Realizat 11 luni 2007

Realizat 11 luni 2006

A TOTAL VENITURI BUGET DE STAT (inclusiv sume i cote defalcate la bugetele locale) din care: imp.profit impozit pe venit i salarii *) TVA Accize taxe vamale rest venituri TOTAL VENITURI BUGET FOND NAIONAL UNIC DE ASIGURRI SOCIALE DE SNTATE**) TOTAL VENITURI BUGET ASIGURRI SOCIALE DE STAT TOTAL VENITURI BUGET ASIGURRI PENTRU OMAJ ***) VENITURI PROPRII BUGETE LOCALE TOTAL

2

3

68.105, 80 10.378, 72 12.170, 13 27.692, 47 10.283, 87 802,72 6.777,8 8

56.989, 57 7.739,0 4 8.361,2 0 25.060, 21 9.052,6 4 2.166,9 1 4.609,5 7

119, 51 134,1 1 145,5 5 110,5 0 113,6 0 37,0 4 147,0 4

110,43 9,56 27,33 19,76 37,54 3,47 12,77

219,72 8,05 22,93 133,33 33,37 13,36 8,68

50,26 118,76 119,19 14,82 112,50 25,97 147,12

11.224, 28 22.256, 59 2.242,6 1 5.871,5 9 109.70 0,87

9.104,7 0 17.884, 19 1.973,5 4 4.093,4 9 90.045, 49

123, 28 124, 45 113, 63 143, 44 121, 83

20,34 32,57 3,61 7,00 173,95

15,39 31,79 4,50 10,91 282,31

132,16 102,45 80,22 64,16 61,62

04.12.2007 NOTA: *)cuprinde pe lng impozitul pe venit i restanele aferente impozitului pe salarii datorate

19

cf. Legii nr.32/1991 **)Sumele reprezint ncasari efective prin trezorerie i nu includ sumele nregistrate ca pli deductibile efectuate de ctre agenii economici i reinute de acetia pentru concedii medicale, concedii pentru ngrijirea copilului, etc. ***) Sumele reprezint ncasri efective prin trezorerie i nu includ sumele nregistrate ca pli deductibile efectuate de ctre agenii economici i reinute de acetia pentru faciliti acordate la angajarea omerilor, absolvenilor.

Sursa: MINISTERUL ECONOMIEI I FINANELOR, Direcia general de analiz macroeconomic i politici financiare:

BIBLIOGRAFIE:1. Anghelache Gabriela, Belean Pavel Finanele publice ale Romniei, Editura Economic, Bucureti, 2003; 2. Ctinianu Florian, Donath Liliana, eulean Victoria Finane publice, Editura Mirton, Timioara, 1997; 3. Ctinianu Florian Finane publice. Studii de caz, Editura Mirton, Timioara, 1999; 4. Corduneanu Carmen Sistemul fiscal n tiina finanelor, Editura Codecs, Bucureti, 1998; 5. Cosma Dorin, Lbune Aurora, Mutacu Mihai Bugetul i trezoreria public, Editura BION, Satu Mare, 2001; 6. Donath Liliana, Moldovan Nicoleta Finane publice, Editura EUBEEA, Timioara, 2001; 7. Drosu aguna Dan Tratat de drept financiar i fiscal, Editura ALL BECK, Bucureti, 2001; 8. Vcrel Iulian, Anghelache Gabriela, Bistriceanu Gh. D., Moteanu Tatiana, Bercea Florian, Bodnar Maria, Georgescu Florin Finane publice, Ediia a IIIpublice a, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2003; 9. http://www.indaco.ro/; 10. http://www.bnro.ro/; 11. http://www.mfinante.ro/; 12. http://www.guv.ro/; 13. http://www.insse.ro/.

Rusia ca mare putere globala Noua situatie unipolara de dupa Razboiul Rece a obligat Rusia sa se adapteze la o lume cu reguli de nentelespentru colosul care, timp de 300 de ani s-a aflat ntr-o expansiune continua. Dupa ncheierea razboiului rece, fiecare tara europeana a blocului socialist a fost confruntata cu problemele dificile si dureroase ale tranzitiei.1 "Ruptura dintre Est si Vest n timpul razboiului rece determinase o mare parte dintre locuitorii planetei sa considere ca Rusia, marea putere euro-asiatica, facea parte dintr-un alt ansamblu cultural dect Europa occidentala si Statele Unite..." n cazul Rusiei, tranzitia a nsemnat trecerea de la statutul imperial la cel post imperial, reprezentnd o situatie deloc agreata de acesta. Este util sa observam procesul de luare a deciziei n Rusia dupa 20

colapsul URSS, ca si legaturile dintre guvern si mediul de afaceri. Politica externa a noului stat ex-sovietic a fost sinuoasa n mai multe privinte, ea ncercnd totusi sa pastreze o constanta: puterea de la Kremlin ntruchipata de presedintele Boris Eltn carea urmarit promovarea cu consecventa a unor relatii de colaborare cu SUA si marile puteri occidentale. Desigur aceasta politica nu a izvort din simpatie reala pentru sistemul democratic occidental,ci din dorinta de a reusi sa depaseasca cu ajutorul vestului criza economica si politica, careia trebuiau sa-i faca fata toate republicile ex-sovietice dupa disparitia fostei URSS, fenomen de la care nu face exceptie nici Federatia Rusa. Chiar daca fortele liberale au cautat, poate n mod sincer, sa-si nsuseasca regulile democratice, care sa garanteze derularea vietii politice n mod civilizat, n Rusia a existat si exista nca un potential conservator de sorginte ex-sovietica care actioneaza pentru restauratie. Aceste forte, avnd n frunte Partidul Comunist, au blocat adesea procesul democratic, punnd n pericol evolutia Rusei spre o reala democratie. De dragul sustinerii gruparii liberale si fortelor democratice marile puteri vestice au facut numeroase concesii Moscovei, tolernd inclusiv pretentiile exagerate ale Federatiei Ruse, de a fi recunoscuta ca unicsuccesor de drept si continuatoral fostei URSS, desi pretentii similare erau ndreptatite sa ridice si celelalte republici fost sovietice.2 " Criticii au argumentat ca subb administratia Eltn, politica externa fusese prea concesiva si nu promovase suficient "interesele nationale" ale Rusiei". Guvernarea Putin aduce majore schimbari n politica interna si externa. Pe plan intern, Putin dorea monopolizarea tuturor institutiilor democartice spre a le manui n interes personal: " Executivul prezidential a mentinut controlul politic, reusind sa submineze si mai mult autoritatea parlamentara. Putin a marit supravegherea asupra tuturor partidelor politice si a grupurilor de presiune"3. " n autoproclamata sa "democrasie gestionata", Kremlinul era hotart sa pastreze cu o mna de fier controlul asupra tuturor instrumentelr importante din punct de vedere politic, institutional, financiar si economic."4Ca fost infomator KGB, Putina reusit sa-si instaleze "oamenii" n functii importante pentru a-si asigura o mai usoara gestionare a puterii: "n martie 2001, ministrul apararii, Igor Sergheiev, a fost nlocuit cu Serghei Ivanov, fostul camarad apropiat al lui Putin din KGB."5 n ceea ce priveste economia, oamenii de afaceri si nu numai au fost remarcabile unelte n mna liderului, astfel n comparatie cu politica lui Eltnde ai controla pe oligarhi, Putin i manevreaza pentru a-si atinge scopurile politicii externe. Rusia duce o dulbla campanie de monopolizare, una internade distrugere a imaginii Statelor Unite ale Americii, pe de alta parte afiseaza o politica externa conform careia ar dori o cooperare cu Staele Unite ale Americii: "n acesta strategie, punctele tari si avantajele adversarului sunt exploatate n beneficiul Rusiei, fara sa se renunte la obiectivul ultim de a obtine paritatea cu Statele Unite si de a dobndi suprematia n regiunile adiacente ale Federatiei Ruse"6 Un alt aspect important n politica Rusiei l reprezinta monopolul asupra resurselor naturale, n special al petrolului si al gazului: "Prezenta firmelor straine le deschidea accesul spre piata mondiala, n timp ce Rusia, ea insasi una dintre tarile producatoare de petrol, nu constituia un debuseuinteresant : cursul titeiului brutse negocia acolo la preturi mult mai mici, iar Rusia nu avea nevoie de petrolul lor, ntruct capacitatile ei de extractie erau suficiente pentru a satisface cererea nationala si a genera venituri importante gratie exporturilor. Totusi, Rusia dispunea de un atu care i conferea un avantaj considerabil : cu o singura exceptie, toate caile de tranzitare a titeiului brut traversau teritoriul ei. Asta nsemna ca, pentru a scoate petrolul din fostul spatiu sovietic, operatorii straini erau obligati sa trateze cu Rusia."7 Rusia dorea revenirea la granitele fostei URSS, astfel ca a ncercat prin orice mijloc sa-si impuna dominatia n acest spatiu. n viziunea sa, partea rasariteana a Europei se impartea astfel : partea europeana a CSI, zona baltica, Europa Centrala si Europa de Sud-Est. Aceste patru subregiuni reprezinta fiecare cte un punc importnat n realizarea scopului Rusiei. n primul rnd, "Statele baltice (Estonia, Letonia, Lituania) sunt un tampon esential n calea invadarii de catre Vest a fostelor teritorii sovietice", n al doile rnd, "statele central-europene ( Polonia, Ungaria, Slovacia, Republica Ceha) 21

sunt privite ca o sursa potentiala de influientare negativa a vecinilor din CSI, datorita progreselor realizate n integrarea euro-atlantica", n al treilea rnd, " regiunea Europei de Sud-Est sau a Balcanilor (Slovenia, Croatia, Bosnia-Hertegovina, Serbia, Muntenegru, Kosovo, Macedonia, Albania, Bulgaria, Romnia) devenise pentru Moscova o zona importanta de Competitie internationala, mai ales n anii 90". Influienta politicilor de securitate ale statelor vecine, controlul exclusiv al zonei CSI, extinderea influientei asupra statelor mici, intensificarea influientei asupra noilor state aderente la NATO si UE, beneficii economice si pozitii de monopol, creearea unei dependentefata de energie sunt doar cateva din obiectivele Rusiei. Ambitiile acesteia se reduc la una singura , ceea fiind de sorginte ex-sovietica, redobndirea statutului de mare putere mondiala."Autoritatile ruse au urmarit extinderea influientei lor asupra statelor mici si mai slabe pentru a-si crea aliati politici pe scena intenationala sau pentru a neutraliza potentialele rezistente fata de politica sa"8."n ceea ce priveste beneficiile economice, Putin " de vreme ce se afla deasupra celor mai influienti dintre oligarhi, si-a consolidat influienta asupra unor investitii straine, si-a intensificat presiunile politice si a reusit sa atraga o parte din ce n ce mai mare din venituri catre visteria statului".9 Presiunile diplomatice sunt o alta arma a Rusiei pe care o foloseste cu succes n vederea atingerii scopului, astfel "Kremlinul aaplicat, n mod evident, presiuni politice mpotriva statelor care au rezultat din defuncta URSS pentru a influienta orientarile de politica externa si de securitate.10 Dupa dezmembrarea URSS, zacamintele de combustibil au reprezantat o resursa importanta pentru Rusia, n ceea ce priveste reconstructia economica, militara si pentru sustinerea politicii externe.Exportul de petrol crud si cel de gaz natural reprezintp jumatate din veniturile externe. O oportunitate s-a ivit n anii 90 cnd pretul energiei a crescut la nivel mondial. Toate veniturile au fost investite n companii industriale strategice situate n vecinatatea sa. Ca prim furnizor de energie, Rusia a dorit sa accentueze starea de dependenta a tuturor statelor din Europa de Vest, reteau de conducte a Rusiei fiind sub controlul statului prin intermediul celor doua companii care aveau un capital majoritar de stat, Trnsneft (producatoare depetrol) si Gazprom. Moscova urmareste sa obtina o dominatie geostrategica n sectorul energiei prin cresterea influientei asupra celor mai importanti furnizori ai tarilor consumatoare, Lukoil si Gazprom si-au crescut cotele pe piata energieiti conduce o retea de conducte ti centrale energetice. Comertul este folosit de asemenea n jocul strategic al Rusiei, prin impunerea unor taxe duble sau prin amenintarea ntreruperiitotale a livrarii: "Datoriile de proportii ale unor state din CSI, precum Ucraina, ofera posibilitatea exercitarii unor presiuni din partea Moscovei, prin cereri privind plata imediata a unor datorii sau prin promisiuni referitoare la stergerea acestora, n schimbul mpropietaririi unor companii rusesti cu bunuri cu valoare strategica, precum conductele energetice si echipamentele militare."11 Pentru atingerea acestui scop, Rusiadescurajeaza noile state n ceea ce priveste crearea propriilor lor armate separate, adiptarea limbii proprii, cultivarea de relatii strnse cu alte state, dezvoltarea de noi conducte care sa iasa direc n Marile Mediterana sau Araba, "...politica Rusiei fata de statele centralasiatice si caucaziene aminteste mult mai mult de comunitatea africana francofona, n care contingentele franceze si subsidii din bugetul Frantei determina politica statelor africane post-coloniale vorbitoare de limba franceza."12 Alte parghii de control asupra statelor au fost folosite de Rusia pentru a influienta decizia de aderare a unor state la structuri militare."n ceea ce priveste largirea NATO, Moscova ncearca sa submineze eforturile administratiilor statelor candidate de a nu ndeplini criteriile necesare aderarii la Alianta"13. De asemenea, au fost initiate campanii de dezinformarepentru a discredita imaginea tarilor aderente. Un alt avantaj pentru Putin a fost "aparitia mai multor state slabe n regiune" care "a reprezentat, de asemenea, o evolutie favorabila Moscovei"." Tari precum Ucraina sau Moldova sunt fragile, din punct de vedere institutional, instabile, din punct de vedere politic, si vulnerabile, din punc de vedere 22

economic".14 Retelele criminale joaca si ele un rol important, aceste opernd atat pe teritoriul Rusiei, ct si n spatiul fost sovietic. Ele sunt sustinatoare loiale ale administratiei, sustinnd interesele Rusiei, prin patrunderea lor n tarile n care Rusia avea un interes major. Acestea se infiltreaza n companiile nationale, devenind n scurt timp agenti informatori ai Rusiei. "Ofiterii de informare" au fost ncurajati sa lucreze n afara tarii ca oameni de afaceri, cu scopul de a strange fonduri pentru serviciile de securitate ale Rusiei. Dupa caderea comunismului, Rusia a mestenit ntreg aparatul securitatii de stat. Astfel, principalele servicii de informare ae Rusiei sunt : Serviciul de Informatii Externe (Slujba Vnesnei Razvedka [SVR]), Directia Principala de Informatii a Statului Major General al Armatei (GRU), Serviciul Federal de Securitete (Federalnaina Slujba Bezopastnosti [FSB]), Agentia Guvernamentala Federala de Comuncatii si Informatii (FAPSI), Serviciul Federal de Aparare (FSO) si Directia Principala de Programe Speciale a Presedintiei Rusiei. "Cu toate ca Rusia a ncheiat acorduri ptivind "nedesfasurarea unor operatiuni de spionaj" cu toate tarile din CSI, n practica, aceste acorduri au facut doar ca activitatile de spionaj ale Rusiei sa devina mai putin directe si mai greu de identificat". Acesti ofiteri de informare nu se multumesc cu rolul lor, ci se ocupa si de influientarea activa a tarilor tinta. Relatia dintre Statele Unite si Rusia, dupa Razboiul rece, este privita ca una bazata pe marime si forta. O aderare n masa a fostelor tari comniste ar impedica politica externa a Rusiei. Cu toate acestea, Rusia nu pare a fi ostilaUE, deoarece : UE poate prefera ca Ucraina, Belarus, Moldova si alte foste republici sovietice sa se reintegreze n Rusia, deoarece aceasta ar asigura ipotetic mai multa coerenta politica si economica si ar garanta rezerve de energie care sunt vitale pentru Europa de Vest".15 Pentru a diminua politica NATO, si pentru a diminua influienta americana n zona sa de actiune, Moscova cauta un parteneriat cu UE: " Pentru a lega mai mult UE de Rusia si pentru a exercita o influienta mai eficienta asupra politicilor sale economice, externe si de securitate, Moscova va face presiuni pentru cresterea dependentei Uniunii fata de rezervele de energie rusesti".16 Concluzionnd putem afirma ca Rusia nu detine puterea mondiala, dar prin diversele strategii "necinstite" este un actor important n relatiile internationale: " S-au ntarit pozitiile internationale ale tarii noastre, s-a largit cercul prietenilor si partizanilor sai n lume".17 Bibliografie * Brezezinski, Zbigniew, Marea tabla de sah,Suprematia americana si imperativele sale geostrategice,traducerea de Aureliana Ionescu, Editura Univers enciclopedic, Bucuresti, 2002. * Bugajski, Janusz,Pacea rece.Noul imperialism al Rusiei, Editura Casa Radio, Bucuresti, 2005. * Ivanov, Igor,Politica externa a Rusiei n epoca globalizarii, Editura Fundatiei Culturale Romne, Bucuretti, 2003 * Lorrain,Pierre, Incredibila alianta Rusia-Statele Unite,traducerea de Irina Negrea, Editura Stiintelor Sociale si Politice, 2002. Powered by http://www.comarion.ro/referate/

1 Pierre Lorrain, Incredibila alianta Rusia-Statele unite, Traducerea de Irina Negrea, Editura Stiintelor Sociale si Politice, 2002, pp.120 23

2 Janusz Bugajski, Pacea rece. Noul imperialism alRusiei, Editura Casa Radio, Bucuresti, 2005, pp.36 3 Janusz Bugajski, Pacea rece. Noul imperialism al Rusiei, Editura Casa Radio, Bucuresti, 2005, pp.36 4 Janusz Bugajski, Pacea rece. Noul imperialism al Rusiei, Editura Casa Radio, Bucuresti, 2005,pp.37 5 Janusz Bugajski, Pacea rece. Noul imperialism al Rusiei, Editura Casa Radio, Bucuresti, 2005, pp.40 66 Janusz Bugajski, Pacea rece. Noul imperialism al Rusiei, Editura Casa Radio, Bucuresti, 2005,pp. 43 7 Pierre Lorrain, Incredibila alianta Rusia-Statele unite, Traducerea de Irina Negrea, Editura Stiintelor Sociale si Politice, 2002, pp.267 8 Janusz Bugajski, Pacea rece. Noul imperialism alRusiei, Editura Casa Radio, Bucuresti, 2005, pp. 50 9 Janusz Bugajski, Pacea rece. Noul imperialism alRusiei, Editura Casa Radio, Bucuresti, 2005,pp. 51 10 Janusz Bugajski, Pacea rece. Noul imperialism alRusiei, Editura Casa Radio, Bucuresti, 2005, pp.53 11 Janusz Bugajski, Pacea rece. Noul imperialism alRusiei, Editura Casa Radio, Bucuresti, 2005, pp.63 12 Zbigniew Brezezinski, Marea tabla de sah. Suprematia americana si imperativele sale geostrategice,traducere de Aureliana Ionescu, Editura Univers enciclopedic, Bucuresti, 2000, pp 160 13 Janusz Bugajski, Pacea rece. Noul imperialism alRusiei, Editura Casa Radio, Bucuresti, 2005, pp.66 14 Janusz Bugajski, Pacea rece. Noul imperialism alRusiei, Editura Casa Radio, Bucuresti, 2005,pp 67 15 Janusz Bugajski, Pacea rece. Noul imperialism alRusiei, Editura Casa Radio, Bucuresti, 2005, pp.290 16 16 Janusz Bugajski, Pacea rece. Noul imperialism alRusiei, Editura Casa Radio, Bucuresti, 2005, pp.293 17 Ivor Ivanov, Plitica externa a Rusiei n epoca globalizarii, Editura Fundatiei Culturale Romne, Bucuretti, 2003, pp 21 ?? ?? ??

24